Scînteia, octombrie 1964 (Anul 33, nr. 6396-6426)

1964-10-19 / nr. 6414

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA . Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIV Nr. 6414 | Luni 19 octombrie 1964 || 4 PAGINI — 20 BANI LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ PE TEMELE ZILEI Strânsul şi treieratul trifolienelor Culturile de trifoi şi lucernă au o importanţă deosebită în hrănirea ra­ţională a animalelor şi sporirea pro­ducţiei de lapte, carne etc. în ultimii 6 ani suprafeţele cultivate cu aceste plante valoroase au cres­cut de aproape 10 ori. Extinderea lor în continuare este hotărîtă de asi­gurarea unor cantităţi îndestulătoa­re de seminţe. Consiliile agricole au luat măsuri ca recoltatul şi treieratul să se ter­mine pînă la venirea timpului rece. Staţiunile de maşini şi tractoare au fost dotate cu 1 000 dispozitive de treierat trifoi, dispozitive care se a­­daptează la combina C 1, asigurînd o calitate superioară seminţei de tri­­foliene treierate. Pentru cunoaşterea modului lor de funcţionare s-au or­ganizat instructaje cu mecanizatorii. Cu prilejul schimburilor de expe­rienţă organizate în diferite gospo­dării colective producătoare de se­minţe de trifoi şi lucernă s-au sta­bilit cele mai adecvate metode pen­tru recoltarea şi treieratul lor, subli­­niindu-se măsurile care să fie luate de consiliile agricole, conducerile S.M.T. şi întreprinderile regionale Agrosem pentru ca lucrările să fie terminate cel mai tîrziu la 1 noiem­brie a.c. In această perioadă în care lucră­rile agricole de toamnă sunt aglome­rate trebuie să se acorde atenţia cu­venită recoltării şi treieratului trifo­lienelor. Acolo unde consiliile agri­cole, conducerile de unităţi au or­ganizat munca pînă în cele mai mici amănunte, s-au obţinut rezultate bune. In regiunea Dobrogea s-a ter­minat treieratul lucernei, iar în re­giunile Bucureşti şi Oltenia această operaţie se apropie de sfîrşit. Sînt însă unităţi agricole în care ritmul recoltatului şi treieratului tri­folienelor este scăzut. Aşa stau lu­crurile în unele gospodării colective din regiunile Braşov, Cluj, Iaşi şi altele. Pînă la 11 octombrie, în regiunea Braşov s-a treierat re­colta doar de pe 18 ha trifoi şi de pe 27 ha lucernă. In regiunea Cluj, deşi există utilajul necesar, din cauza slabei lui folosiri s-a treierat trifoiul doar de pe 700 ha din cele 10 000 ha recoltate. Ţinînd seama că timpul este înain­tat, este necesar ca organele de par­tid şi de stat, consiliile agricole să îndrume concret şi operativ unităţile agricole iar acestea să-şi organizeze în aşa fel munca încît, paralel cu re­coltatul culturilor tîrzii, eliberarea terenurilor şi executarea semănatu­lui, să grăbească ritmul de recoltare şi treieriş la trifoliene. înainte de semanatul griului, mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat Segarcea, regiunea Oltenia, fertilizează şi pregătesc cu grijă terenul. In fotografie : se împrăştie îngrăşăminte chimice pe suprafeţele destinate culturii griului In regiunea Iaşi La recoltat şi semănat In aceste zile, în toate unităţile agricole din regiunea Iaşi se lucrea­ză intens la strîngerea recoltei şi la semănat. Pentru a vedea care este stadiul acestor lucrări, am vizitat cîteva unităţi agricole, înainte de a pleca la drum, tov. ing. Gheorghe Danu, vicepreşedinte al consiliului agricol regional, ne-a vorbit despre mă­surile luate de consiliul agr­icol pentru grăbirea lucrărilor agricole de toamnă , s-a indicat să se strîn­­gă în primul rînd recolta de pe te­renurile destinate însămînţărilor, pentru ca tractoriştii să poată trece la arat; colectiviştii au fost îndru­maţi să lucreze ziua la recoltatul porumbului, iar noaptea la tăiatul şi căratul cocenilor; conducerile S.M.T.-urilor au primit sarcina să organizeze schimbul II şi schimburi prelungite la cît mai multe trac­toare. Din cele constatate pe teren reiese că, în foarte multe locuri, in­dicaţiile consiliului agricol regional se respectă şi rezultatele sunt bune. Iată-ne ajunşi la gospodăria co­lectivă Chişcăreni, din raionul Hîr­­lău. Recoltarea porumbului de pe cele 838 ha s-a terminat cu cîteva zile în urmă. Transportul recoltei de pe cîmp se face cu 110 atelaje, o re­morcă şi două autocamioane. Trac­toriştii din brigada condusă de Gheorghe Tănase, avînd teren elibe­rat, ară şi seamănă de zor, şi în cî­teva zile lucrările vor fi terminate. Avansaţi cu recoltarea culturilor de toamnă sunt şi colectiviştii din Tătăruşi, Hărmăneşti, Tg. Frumos, Miroslăveşti şi alte comune din raio­nul Paşcani. în acest raion s-au însămînţat suprafeţele cele mai mari. Nu în acelaşi ritm se lucrează însă în toate raioanele. Slab se desfăşoară recoltatul porumbului în special în raioanele Hîrlău, Bîrlad, Negreşti, Iaşi. La gospodăriile colective Hîrlău şi Scobinţi, din raionul Hîrlău, în­­tîlneşti şi alte aspecte. Porumbul este recoltat în întregime, dar din cauza glugilor de coceni adunate pe tarlale tractoriştii nu pot să are şi să însămînţeze. Decalaj între recolta­rea porumbului şi eliberarea tere­nurilor de coceni există şi în gos­podăriile colective Voineşti, raionul Iaşi, Duda, raionul Huşi, etc. In întreaga regiune Iaşi, pînă la 13 octombrie, din cele 70120 ha ocupate cu porumb, desti­nate însămînţărilor de toamnă, nu­mai 39 000 ha erau eliberate de co­ceni. Tractoriştii, neavînd terenul e­­liberat, nu au putut ara şi însămînţa cu toate forţele. Se impune luarea unor măsuri corespunzătoare care să ducă la realizarea unui ritm mai in­tens la toate lucrările. Manole CORCACI coresp. „Scînteii“ CHEIA­RE LA MAREA POARTĂ • 700 000 tone peste capacitatea proiectată • Secundele sunt scumpe­­ în perspectivă Complexul laminoarelor moderne de la Hunedoara este denumit pe bună dreptate marea poartă a com­binatului siderurgic, locul de unde metalul laminat porneste intr-un ritm de cîteva sute de vagoane pe zi spre industria constructoare de maşini a ţârii. „Cheia" acestei uriaşe porţi, me­reu deschisă, este blumingul. Acest masiv agregat, în stare să modeleze între valţurile sale nu mai puţin de 70 la sută din producţia de oţel a ţării, a devenit o problemă care preocupă un larg colectiv de proiectanţi, constructori şi lamina­­tori. Producţia lui a crescut e­­norm de la un an la altul: agregatul a ajuns să „înghită" la ora actuală cu 700 000 tone de lingouri peste ca­pacitatea proiectată. Creşterea capacităţii de producţie a blumingului s-a desfăşurat pe mai multe planuri, într-un timp scurt, „din mers" şi cu un volum relativ redus de investiţii. Lucrarea, concepută în­drăzneţ de un colectiv al Institutului de proiectări de laminoare şi distin­să cu Premiul de Stat, este o dovadă grăitoare a capacităţii şi priceperii specialiştilor romîni în proiectarea agregatelor siderurgice. Lucrările nu se remarcă prin cine ştie ce mari intervenţii, ci prin simplitatea şi eficienţa lor. Ca­­rele, motorul de acţionare, foarfecă au rămas aceleaşi. A fost sporit nu­mărul cuptoarelor adînci pentru sa­tisfacerea necesarului de lingou cald, s-a dublat numărul macarale­lor. Cu alte cuvinte, s-au luat măsuri pentru a „hrăni” la potenţialul ma­xim capacitatea carelor. Apoi, au fost modificate unele instalaţii. In locul unui cărucior cu miş­care rectilinie a fost montat un sistem de trei cărucioare în circuit închis, ca un „carusel". Comandat şi dirijat automat, „caruselul" tri­plează ritmul de alimentare a cajei cu lingou cald, anulează distanţa dintre cuptoare şi laminor. Datorită acestei instalaţii, productivitatea o­­rară a laminorului a crescut cu pes­te 50 de tone. Modificarea şi perfecţionarea a­­gregatelor se împletesc cu munca laminatorilor. Inginerul Ion Mihuţ şi secretarul comitetului de partid, Pe­tre Lungu, ne-au demonstrat practic că, numai prin reducerea timpului de laminare cu o secundă pe fiecare lingou, se realizează într-un an o producţie suplimentară de peste 15 000 tone de laminate. Sunt scumpe secundele. Prin valorificarea lor, cei de la bluming au dat celorlalte la­minoare peste 25 000 tone de blu­muri în plus. Blumingul — „cheia" de la poarta Hunedoarei — ne-au spus spe­cialiştii de aici, va funcţiona şi în viitor în acelaşi ritm, ascendent şi continuu. In ultimul an al şesenatu­­lui, de bluming va depinde valori­ficarea superioară a tonelor de o­­ţel produse la Hunedoara. De a­­ceea, specialiştii din combinat şi din­ Ministerul Industriei Metalur­gice, constructorii şi laminatorii chibzuiesc în aceste zile la rezolva­rea problemelor de perspectivă. In anul viitor va trebui asigurat un nivel de producţie mult spo­rit. Pentru aceasta se impune alimen­tarea laminorului cu lingou cald în mod ritmic şi în cantităţi în­destulătoare. Sunt necesare o seamă de măsuri, in primul rînd terminarea lucrărilor de construcţie a cuptoare­lor de preîncălzire şi încălzire, mon­tarea unor noi macarale. Şi oţelarii au făcut eforturi serioa­se pentru alimentarea ritmică a la­minorului, ajungînd ca, din întreaga producţie de oţel, peste 40 la sută să meargă ca lingou cald. Problema rămîne totuşi deschisă. Specialiştii au calculat că dacă se va atinge un procent de 55 la sută „cald", s-ar putea satisface cerinţele. Acest lucru este pe deplin posibil dacă în oţelă­­rii se va acţiona mai stăruitor pe li­nia ritmicităţii în elaborarea, turna­rea şi expedierea şarjelor. Laminatorii şi cadrele de condu­cere cu care am discutat şi-au ex­primat părerea că e oportună şi o mai mare atenţie din partea condu­cerii combinatului şi a ministerului de resort în asigurarea pieselor de schimb, o grijă permanentă pentru modul în care se realizează zilnic indicatorii de plan. In ce priveşte co­lectivul de aici, eforturile se cer în­dreptate spre urgentarea punerii în funcţiune a celor două cate interme­diare, folosirea mai bună a capaci­tăţilor de încălzire şi a macaralelor, întreţinerea corespunzătoare a prin­cipalelor maşini, utilaje şi mecanis­me. Rezolvarea problemelor amintite mai sus, ca şi a altora ridicate de mersul de fiecare zi al producţiei, va face ca porţile combinatului si­derurgic să se deschidă mai larg pentru a lăsa să se scurgă pe ar­terele industriei ţării, mai puternic şi mai ritmic, torentul de metal la­minat. L. VISKI _ coresp. „Scînteii“ In interiorul laminorului bluming In interiorul ziarului • Viaţa de partid — Cum sunt sprijinite organizaţiile de bază in pregătirea adunărilor de alegeri (pag. 2-a). • Ne scriu corespondenţii vo­luntari (pag. 2-a). • Jocurile Olimpice (pag. 3-a). Pe şantierul Combinatului de celuloză şi hirtie Dej CLUJ (coresp. „Scînteii").­­ Pe şantierul Combinatului de celuloză şi hîrtie de la Dej a început recent turnarea betonului la barajul de pe Someşul Mare. Constructorii acestui obiectiv industrial au obţinut in ul­timul timp însemnate realizări. Ei au construit înainte de vreme şi au pre­dat la montaj marea hală de re­generare, hala de evaporare şi cea a fierbătoriei. Sunt în curs de termi­nare halele maşinilor de hîrtie şi celuloză, de preparare a mate­rialelor, depozitul de produse finite. Acum e rîndul montorilor. Chiar în aceste zile s-a început montajul ma­şinii de hîrtie. Cu ajutorul puterni­celor macarale, piesele sunt aduse şi fixate cu precizie în uriaşa hală. Montajul rezervoarelor mari se face prin metoda derulării, ob­­ţinîndu-se o productivitate a mun­cii ridicată. Totodată, montorii, în strînsă colaborare cu proiectan­tul, au prefabricat 1 200 conducte tehnologice înainte de a fi terminat montajul şi construcţiile aferente. A­­ceasta va duce la scurtarea terme­nelor de execuţie a lucrărilor. DELEGAŢIA R. P. ROMÍNE S-A ÎNAPOIAT îN CAPITALĂ Duminică s-a înapoiat în Capita­lă, venind de la Cairo, delegaţia R. P. Romíne în frunte cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Ro­míné, care la invitaţia C.C. al P.C. Chinez şi a Consiliului de Stat al R. P. Chineze a participat la sărbă­torirea celei de-a 15-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Emil Bodnăraş, Paul Niculescu-Mizil şi Dumitru Gheor­­ghiu, ambasadorul R. P. Romíne la Pekin. După încheierea vizitei în Repu­blica Populară Chineză, delegaţia Republicii Populare Române a făcut, în drum spre patrie, vizite de prie­tenie în Uniunea Birmană, Pakistan şi Republica Arabă Unită, ca urma­re a înţelegerii cu guvernele aces­tor ţări. Pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de to­varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşes­­cu, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Leonte Răutu, Leontin Sălajan, Mihai Dalea, Avram Bunaciu, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, de membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, K.R.F. Khim­ani, ambasa­dorul Indiei la Bucureşti, Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucu­reşti, Mahmoud Badawi, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.A.U. la Bucureşti, şi membri ai acestor ambasade. (Agerpres) La sosire, pe aeroportul Băneasa Cu prilejul Centenarului Universităţii din Bucureşti RECEPŢIE LA CONSILIUL DE MINIŞTRI Consiliul de Miniştri al R. P. Ro­mâne a oferit, duminică seara, o re­cepţie cu ocazia sărbătoririi Cente­narului Universităţii din Bucureşti. Au participat tovarăşii Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Avram Bu­­naciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Gaston Marin şi Gogu Rădulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, a­­cad. Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Române, acad. Gh. Mihoc, rectorul Universităţii din Bucureşti, membri ai C.C. al P.M.R., ai­ Consiliului de Stat şi ai guvernu­lui, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, aca­demicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, conducători ai insti­tuţiilor de învăţămînt superior din întreaga ţară şi studenţi. Au luat parte invitaţii de peste ho­tare reprezentînd 60 de universităţi din numeroase ţări. Au fost prezenţi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Ro­­mînă şi alţi membri ai corpului di­plomatic. La recepţie, prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe A­­postol, a toastat în cinstea Univer­sităţii centenare, a corpului didactic şi a studenţilor săi, pentru rezultate­le de pînă acum şi succesele sale viitoare. El a relevat că par­ticiparea oaspeţilor de peste hotare la sărbătorirea centenarului Univer­sităţii bucureştene este o contribuţie preţioasă a universitarilor la schim­bul de valori ştiinţifice şi culturale, la mai buna cunoaştere reciprocă, la promovarea în relaţiile internaţiona­le a principiilor coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale dife­rite, în numele participanţilor de peste hotare, a răspuns prof. Jean Roche, rectorul Universităţii din Paris (Sor­­bona). După ce a adus mulţumiri pentru invitaţia de a participa la sărbăto­rirea centenarului, el a felicitat căl­duros Universitatea pentru activita­tea sa rodnică, în cei 100 de ani de existenţă. Vorbitorul a subliniat că R. P. Romînă a făcut în ultimii 20 de ani progrese importante în toate domeniile de activitate. Relevînd că sărbătorirea centenarului Universi­tăţii bucureştene a prilejuit întîlni­­rea a numeroşi oameni de ştiinţă din diverse ţări, el a arătat rolul ce re­vine acestora în dezvoltarea culturii, întărirea păcii şi prieteniei între popoare. (Agerpres) Deschiderea cursurilor Universităţii populare Bucureşti Duminică dimineaţa a avut loc în sala Palatului R. P. Român, festivi­tatea de deschidere a cursurilor Universităţii populare Bucureşti. Acad. Remus Răduleţ, directorul U­­niversităţii, a subliniat rolul acestei instituţii în răspîndirea cunoştinţelor culturale şi ştiinţifice. In acest an de învăţămînt vor fi inaugurate noi cursuri, printre care: Cibernetica, Din istoricul marilor descoperiri, Probleme actuale ale ştiinţelor naturii, Părinţii şi educa­ţia copiilor. COMUNICAT COMUN R. P. ROMÎNĂ — R. A. U. La invitaţia oficială a primului ministru al Republicii Arabe Unite, Excelenţa Sa Aii Sabri, preşedin­tele Consiliului de Miniştri al Re­publicii Populare Române, Excelenţa Sa Ion Gheorghe Maurer, a vizitat Republica Arabă Unită între 15—18 octombrie 1964. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, a fost însoţit de Emil Bodnăraş, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, şi Paul Niculescu-Mizil, deputat, se­cretar al Comisiei de Cultură şi învăţămînt a Marii Adunări Na­ţionale, în cursul vizitei oaspeţilor români li s-a făcut pretutindeni o caldă primire, în spiritul sentimentelor de profundă afecţiune şi prietenie pe care cele două popoare le nu­tresc unul faţă de celălalt. Preşedintele Republicii Arabe U­­nite, Excelenţa Sa Gamal Abdel Nasser, a primit, pe preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi persoanele care l-au însoţit, cu care a avut o con­vorbire cordială, pătrunsă de spiri­tul prieteniei şi sincerităţii şi al dorinţei reciproce de lărgire a do­meniilor de cooperare dintre cele două ţări. în cursul vizitei au avut loc con­vorbiri între preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Popu­lare Române, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Republicii Arabe Unite, Ali Sabri. La convor­biri au participat din partea ro­­mînă : Emil Bodnăraş, Paul Nicu­lescu-Mizil, Mircea Nicolaescu, am­basadorul extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Populare Ro­mâne în Republica Arabă Unită, şi Vasile Gliga, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea Re­publicii Arabe Unite au participat: Labib Shukair — ministrul econo­miei şi comerţului exterior, Mah­moud Riad — ministrul afacerilor externe, dr. Hussein Khallaf — mi­nistrul relaţiilor culturale cu străi­nătatea, Shakrawi Gamaa, ministru pentru problemele uniunii cu Irakul. Cele­ două părţi şi-au exprimat întreaga satisfacţie faţă de dezvol­tarea relaţiilor cordiale în domeniul economic, cultural şi tehnico-ştiin­­ţific. Ele au constatat că acordul de colaborare economică şi tehnică de lungă durată, semnat recent la Bucureşti, deschide noi perspective pentru dezvoltarea acestor relaţii. Cei doi prim-miniştri şi-au ex­primat dorinţa de a dezvolta legă­turile de prietenie dintre Republica Populară Romînă şi Republica Arabă Unită, contactele dintre cele două guverne, la diferite nivele, de a accelera, lărgi şi diversifica cola­borarea între cele două ţări, pe baza egalităţii şi avantajului reci­proc, în interesul ambelor popoare. Subliniind această dorinţă comu­nă, guvernul R.P.R. şi guvernul R.A.U. au convenit să înfiinţeze o Comisie economică guvernamentală mixtă la nivel de înalte personali­tăţi, prezidată de vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, care să se întrunească periodic şi alternativ în Republica Arabă Unită şi Republica Populară Romînă. Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Ro­mâne şi primul ministru al Repu­blicii Arabe Unite au făcut un schimb de vederi asupra unor pro­bleme internaţionale actuale. Acest schimb de vederi, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă de deplină înţelegere reciprocă, a scos în evi­denţă dorinţa comună a celor două ţări de a-şi aduce şi în viitor în­treaga contribuţie la cauza menţi­nerii şi consolidării păcii. iiiiiuobi ui nem­iji.­uuuouuuaiu jjat.il. TELEGRAMĂ La plecarea din Republica Arabă Unită, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de pe bordul avionului special următoarea telegramă primului ministru al Republicii Arabe Unite, Aii Sabri : „Părăsind teritoriul Republicii Arabe Unite, vă rog să primiţi sin­cere mulţumiri pentru ospitalitatea cordială şi primirea călduroasă care ne-au fost făcute în patria dv. Deşi scurtă, vizita noastră ne-a dat posibilitatea să cunoaştem ne­mijlocit nu numai frumoasa dv. ţară şi minunatul ei popor, ci şi realiză­rile deosebite obţinute în dezvoltarea economiei şi culturii, ridicarea ni­velului de trai al poporului, apărarea şi întărirea suveranităţii naţionale, contribuţia pe care ţara dv. o aduce la cauza progresului şi păcii în lume. Dorindu-vă multă sănătate şi succes în activitatea dv., vă rugăm să vă faceţi interpretul nostru transmiţîndu-i cele mai bune urări de viaţă îndelungată şi fericire preşedintelui Gamal Abdel Nasser şi urările noas­tre de pace şi prosperitate poporului prieten al Republicii Arabe Unite“. Radiogramă de la trimisul nostru — gmgK—EMn­Q l­ —Will.* 'MMMBMMBfflMWB Voinţă, hotărîre şi... o excepţie Ieri a plouat — după cum se şi prevăzuse — dar parcă în ciu­da unui adevărat potop revărsat ................. peste Tokio, la Stadionul Naţional n-a mai existat un loc, aproape 75 000 de oameni participind cu egală emoţie la cursa alergătorilor pe cinci mii de metri. Pe pista transformată într-un imens burete, americanul Bob Schul a trecut primul li­nia de sosire, producînd o mare surpriză. Francezul Michel Jazy, considerat de spe­cialişti drept marele favorit, a trebuit să se mulţumească doar cu locul patru. Am urmărit dintr-o maşină dramatica desfăşurare a probei de 50 km marş şi mărturisesc că rar mi-a fost dat să văd într-o întrecere sportivă atîta voinţă, atîta pasiune. Concurenţii s-au strecurat cu abilitate prin puhoiul de maşini, au înfruntat vitregia timpului , pe feţele lor şiroia necontenit apa. Dar nu s-au lăsat biruiţi, ci au biruit ei nu lupta cu timpul. Italianul Pannich, care a realizat cea mai bună performanţă mondială, a mai avut tăria ca la terminarea cursei să facă încă un tur de stadion pentru a răspunde aclamaţiilor mulţimii. Mult aşteptatul meci de fotbal dintre echipele Romîniei şi Ungariei a atras pe cochetul stadion din Yokohama, unul dintre cele mai mari porturi ale Japoniei la Oceanul Pacific, multe mii de iubitori ai fotbalului în rîndurile cărora s-au aflat şi în alte of­cialităţi ale federaţiei inter­naţionale de fotbal. Ce s-a petrecut pe teren cunoaşteţi fără îndoială la ora cînd citiţi aceste însemnări. Se cuvin însă unele amănunte culese la faţa locului. Oricît de mult s-ar strădui antrenorii şi jucătorii echipei noastre să găsească o explicaţie pentru înfrîngere, faptele îi dezmint. Fotbaliştii români au făcut una dintre cele mai slabe partide nu numai din turneul desfăşurat în aceste zile la Tokio, dar chiar şi din cadrul pre­liminariilor cu Danemarca şi Bulgaria. Practic, ei nu au izbutit în tot timpul meciului să tragă la poarta echipei un­gare decît de patru ori, punînd la so­coteală, se înţelege, şi lovitura de la 11 m­ pe care Constantin ..a ratat-o. Duminică, pe stadionul din Yokohama, fotbaliştii romîni au pierdut una dintre cele mai mari ocazii de afirmare, căci, aşa cum a jucat formaţia Ungariei, pu­team obţine calificarea. După faza în care Constantin a expediat balonul de la 11 m direct în braţele portarului, Dan Coe l-a faultat în careu pe Bene, apu­­cîndu-l vîrtos de tricou. De data aceasta penaltiul n-a mai fost pierdut ; cu calm şi siguranţă, Csernny l-a trimis în colţul opus pe Datcu, şi... 2-0 pentru Ungaria. Am stat de vorbă după joc cu dl. Stanley Rouss, preşedintele Federaţiei internaţionale de fotbal. Acesta remarca faptul că fotbaliştii români s-au autoeli­­minat, primind cu mare uşurinţă golul din minutul trei, cînd toată apărarea noastră a fost prinsă pe picior greşit, şi ratînd apoi copilăreşte egalarea. „Ase­menea greşeli se plătesc scump" —­ spunea Rouss. La ceasurile acestea din preajma miezului de noapte — cînd comunic la Bucureşti rîndurile de faţă — şapte din­tre boxerii romîni s-au calificat pentru turul următor, avînd mari şanse de a aduce sportului romînesc victorii de prestigiu. Asemenea lor, luptătorii Pîrvu­­lescu, Bularca, Cernea, Ţăranu continuă întrecerea cu multă voinţă şi hotărîre. Ion MĂRGINEANU

Next