Scînteia, octombrie 1964 (Anul 33, nr. 6396-6426)
1964-10-19 / nr. 6414
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA . Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIV Nr. 6414 | Luni 19 octombrie 1964 || 4 PAGINI — 20 BANI LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ PE TEMELE ZILEI Strânsul şi treieratul trifolienelor Culturile de trifoi şi lucernă au o importanţă deosebită în hrănirea raţională a animalelor şi sporirea producţiei de lapte, carne etc. în ultimii 6 ani suprafeţele cultivate cu aceste plante valoroase au crescut de aproape 10 ori. Extinderea lor în continuare este hotărîtă de asigurarea unor cantităţi îndestulătoare de seminţe. Consiliile agricole au luat măsuri ca recoltatul şi treieratul să se termine pînă la venirea timpului rece. Staţiunile de maşini şi tractoare au fost dotate cu 1 000 dispozitive de treierat trifoi, dispozitive care se adaptează la combina C 1, asigurînd o calitate superioară seminţei de trifoliene treierate. Pentru cunoaşterea modului lor de funcţionare s-au organizat instructaje cu mecanizatorii. Cu prilejul schimburilor de experienţă organizate în diferite gospodării colective producătoare de seminţe de trifoi şi lucernă s-au stabilit cele mai adecvate metode pentru recoltarea şi treieratul lor, subliniindu-se măsurile care să fie luate de consiliile agricole, conducerile S.M.T. şi întreprinderile regionale Agrosem pentru ca lucrările să fie terminate cel mai tîrziu la 1 noiembrie a.c. In această perioadă în care lucrările agricole de toamnă sunt aglomerate trebuie să se acorde atenţia cuvenită recoltării şi treieratului trifolienelor. Acolo unde consiliile agricole, conducerile de unităţi au organizat munca pînă în cele mai mici amănunte, s-au obţinut rezultate bune. In regiunea Dobrogea s-a terminat treieratul lucernei, iar în regiunile Bucureşti şi Oltenia această operaţie se apropie de sfîrşit. Sînt însă unităţi agricole în care ritmul recoltatului şi treieratului trifolienelor este scăzut. Aşa stau lucrurile în unele gospodării colective din regiunile Braşov, Cluj, Iaşi şi altele. Pînă la 11 octombrie, în regiunea Braşov s-a treierat recolta doar de pe 18 ha trifoi şi de pe 27 ha lucernă. In regiunea Cluj, deşi există utilajul necesar, din cauza slabei lui folosiri s-a treierat trifoiul doar de pe 700 ha din cele 10 000 ha recoltate. Ţinînd seama că timpul este înaintat, este necesar ca organele de partid şi de stat, consiliile agricole să îndrume concret şi operativ unităţile agricole iar acestea să-şi organizeze în aşa fel munca încît, paralel cu recoltatul culturilor tîrzii, eliberarea terenurilor şi executarea semănatului, să grăbească ritmul de recoltare şi treieriş la trifoliene. înainte de semanatul griului, mecanizatorii de la gospodăria agricolă de stat Segarcea, regiunea Oltenia, fertilizează şi pregătesc cu grijă terenul. In fotografie : se împrăştie îngrăşăminte chimice pe suprafeţele destinate culturii griului In regiunea Iaşi La recoltat şi semănat In aceste zile, în toate unităţile agricole din regiunea Iaşi se lucrează intens la strîngerea recoltei şi la semănat. Pentru a vedea care este stadiul acestor lucrări, am vizitat cîteva unităţi agricole, înainte de a pleca la drum, tov. ing. Gheorghe Danu, vicepreşedinte al consiliului agricol regional, ne-a vorbit despre măsurile luate de consiliul agricol pentru grăbirea lucrărilor agricole de toamnă , s-a indicat să se strîngă în primul rînd recolta de pe terenurile destinate însămînţărilor, pentru ca tractoriştii să poată trece la arat; colectiviştii au fost îndrumaţi să lucreze ziua la recoltatul porumbului, iar noaptea la tăiatul şi căratul cocenilor; conducerile S.M.T.-urilor au primit sarcina să organizeze schimbul II şi schimburi prelungite la cît mai multe tractoare. Din cele constatate pe teren reiese că, în foarte multe locuri, indicaţiile consiliului agricol regional se respectă şi rezultatele sunt bune. Iată-ne ajunşi la gospodăria colectivă Chişcăreni, din raionul Hîrlău. Recoltarea porumbului de pe cele 838 ha s-a terminat cu cîteva zile în urmă. Transportul recoltei de pe cîmp se face cu 110 atelaje, o remorcă şi două autocamioane. Tractoriştii din brigada condusă de Gheorghe Tănase, avînd teren eliberat, ară şi seamănă de zor, şi în cîteva zile lucrările vor fi terminate. Avansaţi cu recoltarea culturilor de toamnă sunt şi colectiviştii din Tătăruşi, Hărmăneşti, Tg. Frumos, Miroslăveşti şi alte comune din raionul Paşcani. în acest raion s-au însămînţat suprafeţele cele mai mari. Nu în acelaşi ritm se lucrează însă în toate raioanele. Slab se desfăşoară recoltatul porumbului în special în raioanele Hîrlău, Bîrlad, Negreşti, Iaşi. La gospodăriile colective Hîrlău şi Scobinţi, din raionul Hîrlău, întîlneşti şi alte aspecte. Porumbul este recoltat în întregime, dar din cauza glugilor de coceni adunate pe tarlale tractoriştii nu pot să are şi să însămînţeze. Decalaj între recoltarea porumbului şi eliberarea terenurilor de coceni există şi în gospodăriile colective Voineşti, raionul Iaşi, Duda, raionul Huşi, etc. In întreaga regiune Iaşi, pînă la 13 octombrie, din cele 70120 ha ocupate cu porumb, destinate însămînţărilor de toamnă, numai 39 000 ha erau eliberate de coceni. Tractoriştii, neavînd terenul eliberat, nu au putut ara şi însămînţa cu toate forţele. Se impune luarea unor măsuri corespunzătoare care să ducă la realizarea unui ritm mai intens la toate lucrările. Manole CORCACI coresp. „Scînteii“ CHEIARE LA MAREA POARTĂ • 700 000 tone peste capacitatea proiectată • Secundele sunt scumpe în perspectivă Complexul laminoarelor moderne de la Hunedoara este denumit pe bună dreptate marea poartă a combinatului siderurgic, locul de unde metalul laminat porneste intr-un ritm de cîteva sute de vagoane pe zi spre industria constructoare de maşini a ţârii. „Cheia" acestei uriaşe porţi, mereu deschisă, este blumingul. Acest masiv agregat, în stare să modeleze între valţurile sale nu mai puţin de 70 la sută din producţia de oţel a ţării, a devenit o problemă care preocupă un larg colectiv de proiectanţi, constructori şi laminatori. Producţia lui a crescut enorm de la un an la altul: agregatul a ajuns să „înghită" la ora actuală cu 700 000 tone de lingouri peste capacitatea proiectată. Creşterea capacităţii de producţie a blumingului s-a desfăşurat pe mai multe planuri, într-un timp scurt, „din mers" şi cu un volum relativ redus de investiţii. Lucrarea, concepută îndrăzneţ de un colectiv al Institutului de proiectări de laminoare şi distinsă cu Premiul de Stat, este o dovadă grăitoare a capacităţii şi priceperii specialiştilor romîni în proiectarea agregatelor siderurgice. Lucrările nu se remarcă prin cine ştie ce mari intervenţii, ci prin simplitatea şi eficienţa lor. Carele, motorul de acţionare, foarfecă au rămas aceleaşi. A fost sporit numărul cuptoarelor adînci pentru satisfacerea necesarului de lingou cald, s-a dublat numărul macaralelor. Cu alte cuvinte, s-au luat măsuri pentru a „hrăni” la potenţialul maxim capacitatea carelor. Apoi, au fost modificate unele instalaţii. In locul unui cărucior cu mişcare rectilinie a fost montat un sistem de trei cărucioare în circuit închis, ca un „carusel". Comandat şi dirijat automat, „caruselul" triplează ritmul de alimentare a cajei cu lingou cald, anulează distanţa dintre cuptoare şi laminor. Datorită acestei instalaţii, productivitatea orară a laminorului a crescut cu peste 50 de tone. Modificarea şi perfecţionarea agregatelor se împletesc cu munca laminatorilor. Inginerul Ion Mihuţ şi secretarul comitetului de partid, Petre Lungu, ne-au demonstrat practic că, numai prin reducerea timpului de laminare cu o secundă pe fiecare lingou, se realizează într-un an o producţie suplimentară de peste 15 000 tone de laminate. Sunt scumpe secundele. Prin valorificarea lor, cei de la bluming au dat celorlalte laminoare peste 25 000 tone de blumuri în plus. Blumingul — „cheia" de la poarta Hunedoarei — ne-au spus specialiştii de aici, va funcţiona şi în viitor în acelaşi ritm, ascendent şi continuu. In ultimul an al şesenatului, de bluming va depinde valorificarea superioară a tonelor de oţel produse la Hunedoara. De aceea, specialiştii din combinat şi din Ministerul Industriei Metalurgice, constructorii şi laminatorii chibzuiesc în aceste zile la rezolvarea problemelor de perspectivă. In anul viitor va trebui asigurat un nivel de producţie mult sporit. Pentru aceasta se impune alimentarea laminorului cu lingou cald în mod ritmic şi în cantităţi îndestulătoare. Sunt necesare o seamă de măsuri, in primul rînd terminarea lucrărilor de construcţie a cuptoarelor de preîncălzire şi încălzire, montarea unor noi macarale. Şi oţelarii au făcut eforturi serioase pentru alimentarea ritmică a laminorului, ajungînd ca, din întreaga producţie de oţel, peste 40 la sută să meargă ca lingou cald. Problema rămîne totuşi deschisă. Specialiştii au calculat că dacă se va atinge un procent de 55 la sută „cald", s-ar putea satisface cerinţele. Acest lucru este pe deplin posibil dacă în oţelării se va acţiona mai stăruitor pe linia ritmicităţii în elaborarea, turnarea şi expedierea şarjelor. Laminatorii şi cadrele de conducere cu care am discutat şi-au exprimat părerea că e oportună şi o mai mare atenţie din partea conducerii combinatului şi a ministerului de resort în asigurarea pieselor de schimb, o grijă permanentă pentru modul în care se realizează zilnic indicatorii de plan. In ce priveşte colectivul de aici, eforturile se cer îndreptate spre urgentarea punerii în funcţiune a celor două cate intermediare, folosirea mai bună a capacităţilor de încălzire şi a macaralelor, întreţinerea corespunzătoare a principalelor maşini, utilaje şi mecanisme. Rezolvarea problemelor amintite mai sus, ca şi a altora ridicate de mersul de fiecare zi al producţiei, va face ca porţile combinatului siderurgic să se deschidă mai larg pentru a lăsa să se scurgă pe arterele industriei ţării, mai puternic şi mai ritmic, torentul de metal laminat. L. VISKI _ coresp. „Scînteii“ In interiorul laminorului bluming In interiorul ziarului • Viaţa de partid — Cum sunt sprijinite organizaţiile de bază in pregătirea adunărilor de alegeri (pag. 2-a). • Ne scriu corespondenţii voluntari (pag. 2-a). • Jocurile Olimpice (pag. 3-a). Pe şantierul Combinatului de celuloză şi hirtie Dej CLUJ (coresp. „Scînteii"). Pe şantierul Combinatului de celuloză şi hîrtie de la Dej a început recent turnarea betonului la barajul de pe Someşul Mare. Constructorii acestui obiectiv industrial au obţinut in ultimul timp însemnate realizări. Ei au construit înainte de vreme şi au predat la montaj marea hală de regenerare, hala de evaporare şi cea a fierbătoriei. Sunt în curs de terminare halele maşinilor de hîrtie şi celuloză, de preparare a materialelor, depozitul de produse finite. Acum e rîndul montorilor. Chiar în aceste zile s-a început montajul maşinii de hîrtie. Cu ajutorul puternicelor macarale, piesele sunt aduse şi fixate cu precizie în uriaşa hală. Montajul rezervoarelor mari se face prin metoda derulării, obţinîndu-se o productivitate a muncii ridicată. Totodată, montorii, în strînsă colaborare cu proiectantul, au prefabricat 1 200 conducte tehnologice înainte de a fi terminat montajul şi construcţiile aferente. Aceasta va duce la scurtarea termenelor de execuţie a lucrărilor. DELEGAŢIA R. P. ROMÍNE S-A ÎNAPOIAT îN CAPITALĂ Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind de la Cairo, delegaţia R. P. Romíne în frunte cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, care la invitaţia C.C. al P.C. Chinez şi a Consiliului de Stat al R. P. Chineze a participat la sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Emil Bodnăraş, Paul Niculescu-Mizil şi Dumitru Gheorghiu, ambasadorul R. P. Romíne la Pekin. După încheierea vizitei în Republica Populară Chineză, delegaţia Republicii Populare Române a făcut, în drum spre patrie, vizite de prietenie în Uniunea Birmană, Pakistan şi Republica Arabă Unită, ca urmare a înţelegerii cu guvernele acestor ţări. Pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Leonte Răutu, Leontin Sălajan, Mihai Dalea, Avram Bunaciu, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Constantin Tuzu, de membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, K.R.F. Khimani, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Liu Fan, ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, Mahmoud Badawi, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.A.U. la Bucureşti, şi membri ai acestor ambasade. (Agerpres) La sosire, pe aeroportul Băneasa Cu prilejul Centenarului Universităţii din Bucureşti RECEPŢIE LA CONSILIUL DE MINIŞTRI Consiliul de Miniştri al R. P. Române a oferit, duminică seara, o recepţie cu ocazia sărbătoririi Centenarului Universităţii din Bucureşti. Au participat tovarăşii Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Gheorghe Gaston Marin şi Gogu Rădulescu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, acad. Ilie Murgulescu, preşedintele Academiei R. P. Române, acad. Gh. Mihoc, rectorul Universităţii din Bucureşti, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cultură, conducători ai instituţiilor de învăţămînt superior din întreaga ţară şi studenţi. Au luat parte invitaţii de peste hotare reprezentînd 60 de universităţi din numeroase ţări. Au fost prezenţi şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. La recepţie, prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Apostol, a toastat în cinstea Universităţii centenare, a corpului didactic şi a studenţilor săi, pentru rezultatele de pînă acum şi succesele sale viitoare. El a relevat că participarea oaspeţilor de peste hotare la sărbătorirea centenarului Universităţii bucureştene este o contribuţie preţioasă a universitarilor la schimbul de valori ştiinţifice şi culturale, la mai buna cunoaştere reciprocă, la promovarea în relaţiile internaţionale a principiilor coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite, în numele participanţilor de peste hotare, a răspuns prof. Jean Roche, rectorul Universităţii din Paris (Sorbona). După ce a adus mulţumiri pentru invitaţia de a participa la sărbătorirea centenarului, el a felicitat călduros Universitatea pentru activitatea sa rodnică, în cei 100 de ani de existenţă. Vorbitorul a subliniat că R. P. Romînă a făcut în ultimii 20 de ani progrese importante în toate domeniile de activitate. Relevînd că sărbătorirea centenarului Universităţii bucureştene a prilejuit întîlnirea a numeroşi oameni de ştiinţă din diverse ţări, el a arătat rolul ce revine acestora în dezvoltarea culturii, întărirea păcii şi prieteniei între popoare. (Agerpres) Deschiderea cursurilor Universităţii populare Bucureşti Duminică dimineaţa a avut loc în sala Palatului R. P. Român, festivitatea de deschidere a cursurilor Universităţii populare Bucureşti. Acad. Remus Răduleţ, directorul Universităţii, a subliniat rolul acestei instituţii în răspîndirea cunoştinţelor culturale şi ştiinţifice. In acest an de învăţămînt vor fi inaugurate noi cursuri, printre care: Cibernetica, Din istoricul marilor descoperiri, Probleme actuale ale ştiinţelor naturii, Părinţii şi educaţia copiilor. COMUNICAT COMUN R. P. ROMÎNĂ — R. A. U. La invitaţia oficială a primului ministru al Republicii Arabe Unite, Excelenţa Sa Aii Sabri, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Excelenţa Sa Ion Gheorghe Maurer, a vizitat Republica Arabă Unită între 15—18 octombrie 1964. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a fost însoţit de Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Paul Niculescu-Mizil, deputat, secretar al Comisiei de Cultură şi învăţămînt a Marii Adunări Naţionale, în cursul vizitei oaspeţilor români li s-a făcut pretutindeni o caldă primire, în spiritul sentimentelor de profundă afecţiune şi prietenie pe care cele două popoare le nutresc unul faţă de celălalt. Preşedintele Republicii Arabe Unite, Excelenţa Sa Gamal Abdel Nasser, a primit, pe preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi persoanele care l-au însoţit, cu care a avut o convorbire cordială, pătrunsă de spiritul prieteniei şi sincerităţii şi al dorinţei reciproce de lărgire a domeniilor de cooperare dintre cele două ţări. în cursul vizitei au avut loc convorbiri între preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer, şi primul ministru al Republicii Arabe Unite, Ali Sabri. La convorbiri au participat din partea romînă : Emil Bodnăraş, Paul Niculescu-Mizil, Mircea Nicolaescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Române în Republica Arabă Unită, şi Vasile Gliga, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea Republicii Arabe Unite au participat: Labib Shukair — ministrul economiei şi comerţului exterior, Mahmoud Riad — ministrul afacerilor externe, dr. Hussein Khallaf — ministrul relaţiilor culturale cu străinătatea, Shakrawi Gamaa, ministru pentru problemele uniunii cu Irakul. Cele două părţi şi-au exprimat întreaga satisfacţie faţă de dezvoltarea relaţiilor cordiale în domeniul economic, cultural şi tehnico-ştiinţific. Ele au constatat că acordul de colaborare economică şi tehnică de lungă durată, semnat recent la Bucureşti, deschide noi perspective pentru dezvoltarea acestor relaţii. Cei doi prim-miniştri şi-au exprimat dorinţa de a dezvolta legăturile de prietenie dintre Republica Populară Romînă şi Republica Arabă Unită, contactele dintre cele două guverne, la diferite nivele, de a accelera, lărgi şi diversifica colaborarea între cele două ţări, pe baza egalităţii şi avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare. Subliniind această dorinţă comună, guvernul R.P.R. şi guvernul R.A.U. au convenit să înfiinţeze o Comisie economică guvernamentală mixtă la nivel de înalte personalităţi, prezidată de vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, care să se întrunească periodic şi alternativ în Republica Arabă Unită şi Republica Populară Romînă. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi primul ministru al Republicii Arabe Unite au făcut un schimb de vederi asupra unor probleme internaţionale actuale. Acest schimb de vederi, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de deplină înţelegere reciprocă, a scos în evidenţă dorinţa comună a celor două ţări de a-şi aduce şi în viitor întreaga contribuţie la cauza menţinerii şi consolidării păcii. iiiiiuobi ui nemiji.uuuouuuaiu jjat.il. TELEGRAMĂ La plecarea din Republica Arabă Unită, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de pe bordul avionului special următoarea telegramă primului ministru al Republicii Arabe Unite, Aii Sabri : „Părăsind teritoriul Republicii Arabe Unite, vă rog să primiţi sincere mulţumiri pentru ospitalitatea cordială şi primirea călduroasă care ne-au fost făcute în patria dv. Deşi scurtă, vizita noastră ne-a dat posibilitatea să cunoaştem nemijlocit nu numai frumoasa dv. ţară şi minunatul ei popor, ci şi realizările deosebite obţinute în dezvoltarea economiei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului, apărarea şi întărirea suveranităţii naţionale, contribuţia pe care ţara dv. o aduce la cauza progresului şi păcii în lume. Dorindu-vă multă sănătate şi succes în activitatea dv., vă rugăm să vă faceţi interpretul nostru transmiţîndu-i cele mai bune urări de viaţă îndelungată şi fericire preşedintelui Gamal Abdel Nasser şi urările noastre de pace şi prosperitate poporului prieten al Republicii Arabe Unite“. Radiogramă de la trimisul nostru — gmgK—EMnQ l —Will.* 'MMMBMMBfflMWB Voinţă, hotărîre şi... o excepţie Ieri a plouat — după cum se şi prevăzuse — dar parcă în ciuda unui adevărat potop revărsat ................. peste Tokio, la Stadionul Naţional n-a mai existat un loc, aproape 75 000 de oameni participind cu egală emoţie la cursa alergătorilor pe cinci mii de metri. Pe pista transformată într-un imens burete, americanul Bob Schul a trecut primul linia de sosire, producînd o mare surpriză. Francezul Michel Jazy, considerat de specialişti drept marele favorit, a trebuit să se mulţumească doar cu locul patru. Am urmărit dintr-o maşină dramatica desfăşurare a probei de 50 km marş şi mărturisesc că rar mi-a fost dat să văd într-o întrecere sportivă atîta voinţă, atîta pasiune. Concurenţii s-au strecurat cu abilitate prin puhoiul de maşini, au înfruntat vitregia timpului , pe feţele lor şiroia necontenit apa. Dar nu s-au lăsat biruiţi, ci au biruit ei nu lupta cu timpul. Italianul Pannich, care a realizat cea mai bună performanţă mondială, a mai avut tăria ca la terminarea cursei să facă încă un tur de stadion pentru a răspunde aclamaţiilor mulţimii. Mult aşteptatul meci de fotbal dintre echipele Romîniei şi Ungariei a atras pe cochetul stadion din Yokohama, unul dintre cele mai mari porturi ale Japoniei la Oceanul Pacific, multe mii de iubitori ai fotbalului în rîndurile cărora s-au aflat şi în alte ofcialităţi ale federaţiei internaţionale de fotbal. Ce s-a petrecut pe teren cunoaşteţi fără îndoială la ora cînd citiţi aceste însemnări. Se cuvin însă unele amănunte culese la faţa locului. Oricît de mult s-ar strădui antrenorii şi jucătorii echipei noastre să găsească o explicaţie pentru înfrîngere, faptele îi dezmint. Fotbaliştii români au făcut una dintre cele mai slabe partide nu numai din turneul desfăşurat în aceste zile la Tokio, dar chiar şi din cadrul preliminariilor cu Danemarca şi Bulgaria. Practic, ei nu au izbutit în tot timpul meciului să tragă la poarta echipei ungare decît de patru ori, punînd la socoteală, se înţelege, şi lovitura de la 11 m pe care Constantin ..a ratat-o. Duminică, pe stadionul din Yokohama, fotbaliştii romîni au pierdut una dintre cele mai mari ocazii de afirmare, căci, aşa cum a jucat formaţia Ungariei, puteam obţine calificarea. După faza în care Constantin a expediat balonul de la 11 m direct în braţele portarului, Dan Coe l-a faultat în careu pe Bene, apucîndu-l vîrtos de tricou. De data aceasta penaltiul n-a mai fost pierdut ; cu calm şi siguranţă, Csernny l-a trimis în colţul opus pe Datcu, şi... 2-0 pentru Ungaria. Am stat de vorbă după joc cu dl. Stanley Rouss, preşedintele Federaţiei internaţionale de fotbal. Acesta remarca faptul că fotbaliştii români s-au autoeliminat, primind cu mare uşurinţă golul din minutul trei, cînd toată apărarea noastră a fost prinsă pe picior greşit, şi ratînd apoi copilăreşte egalarea. „Asemenea greşeli se plătesc scump" — spunea Rouss. La ceasurile acestea din preajma miezului de noapte — cînd comunic la Bucureşti rîndurile de faţă — şapte dintre boxerii romîni s-au calificat pentru turul următor, avînd mari şanse de a aduce sportului romînesc victorii de prestigiu. Asemenea lor, luptătorii Pîrvulescu, Bularca, Cernea, Ţăranu continuă întrecerea cu multă voinţă şi hotărîre. Ion MĂRGINEANU