Scînteia, februarie 1965 (Anul 34, nr. 6517-6544)

1965-02-01 / nr. 6517

Nr. 1517 DIN COLŢUL TRIBUNEI Reflecţii la marginea apei Amatorii de polo au avut ieri o dimineaţă plină: două partide în campionatul orăşenesc, prece­date de două „scurt metraje“ — iată un program promiţător. Şi, de fapt, nu se poate spune că pu­blicul prezent în tribunele bazi­nului Floreasca ar fi regretat cele citeva ore petrecute acolo. Reuniunea a fost, în genere, in­teresantă şi instructivă. Patru formaţii de copii (Steaua, Di­namo, Rapid şi S.S.E. 1) au do­vedit că pepiniera de talente se află pe un drum sănătos. Bine­înţeles, cu condiţia expresă ca atit micii jucători, cit şi cei ce se ocupă de pregătirea lor, să ia lucrurile foarte în serios, mun­cind mult şi stăruitor. îndeosebi, ar fi de dorit să dispară cu de­­săvîrşire atitudini ca aceea a unuia dintre componenţii echipei S.S.E. 1, care şi-a îngăduit bru­talităţi faţă de coechipieri. Jocul de campionat dintre Steaua şi Ştiinţa s-a încheiat cu un decalaj rugbistic: 17-1 re­amintindu-ne că şi în handbalul nautic contăm pe 2-3 echipe, res­tul fiind hăt-departe, ceea ce, fi­reşte, nu-i de natură să favori­zeze progresul. De altfel, se pare că majoritatea asociaţiilor nu dau atenţia cuvenită anumitor secţii, de pildă, băieţii de la Şti­inţa s-au prezentat ieri fără an­trenor şi cu o pregătire de bazin foarte sumară. Ceva mai echilibrată ni s-a părut confruntarea dintre Dina­mo şi Rapid. Rezultat final 7-2 pentru campionii ţării. Defensiva învinşilor a fost înlesnită de îm­prejurarea că s-a jucat într-un teren de dimensiuni reduse (25 m), asemenea celui în care vor evolua dinamoviştii la Göteborg, în cadrul turneului zonal al C.C.E. de la sfîrşitul lunii. In treacăt fie zis, ne mirăm că organizatorii au găsit de cuviinţă ca partidele de copii să se desfă­şoare pe toată lungimea bazinu­lui. Cui foloseşte această „inova­ţie" ? Dan DEŞLIU Campionate • Competiţii HOCHEI Steaua Bucureşti—Sofia 4-0­­ Pe patinoarul „23 August" din Ca­pitală, s-au întîlnit ieri seară, într-o partidă amicală, formaţia Steaua Bucureşti şi selecţionata oraşului So­fia. Hocheiştii noştri şi-au impus su­perioritatea desfăşurînd un joc rapid şi spectaculos. Primul punct a fost înscris în minutul 5, cînd Biro a dri­blat portarul ieşit în întâmpinare şi a marcat nestingherit. In continuare iniţiativa aparţine tot gazdelor, sco­rul devenind la pauză 3—0. In re­priza secundă, cu toate că rezultatul rămîne neschimbat, jucătorii români ratează ocazii clare, dînd prilej portarului Iliev să se remarce. Oaspeţii au în această parte a me­ciului cîteva intervenţii neregula­mentare, fapt pentru care Nicolov şi Colev au stat pe banca de pedeapsă cîte două minute. în ultima repriză hocheiştii militari înscriu din nou, astfel că scorul devine 4—0, rezultat cu care se încheie partida. VOLEI Ieri la volei, s-au înregistrat vic­torii scontate în aproape toate me­ciurile. La Timişoara, formaţia loca­lă Ştiinţa, a dispus cu 3-0 de Steaua Bucureşti. Corespondentul nostru re­gional ne-a relatat că întîlnirea ce­lor două echipe a fost viu dispu­tată, în special în ultimul set, cînd oaspeţii au condus. Acţionînd însă mai puternic în atac, studenţii au reuşit să egaleze şi să cîştige la 14. Dintre meciurile jucate în Bucureşti, doar cel care a opus pe Progresul şi Constructorul Brăila a fost mai e­­chilibrat, în ciuda scorului de 3—0 în favoarea bucureştenilor. Rezulta­tul putea fi mai strîns, dar jucătorii brăileni au greşit deseori blocajele şi serviciile. Voleibaliştii de la Di­namo Bucureşti au încheiat în 50 minute (la 3—0) partida cu Petrolul Ploieşti. Alte rezultate: feminin : C. P. Bucu­reşti—Progresul 3—0, Rapid—Ştiinţa Bucureşti 3—1, Partizanul roşu Bra­şov—Metalul 2—3, Farul Constanţa— C.S.M. Cluj 3—0, Voinţa Craiova— Ştiinţa Cluj 3—1; masculin: Tracto­rul Braşov—Ştiinţa Cluj 3—0, Ştiinţa Galaţi—Farul Constanţa 3—0, Di­namo Bihor—C.S.M.S. Iaşi 3—1. De data aceasta atacul brâtienilor a depăşit blocajul voleibaliştilor de la Progresul Bucureşti Foto: M. Andreescu S­C­H­I­ Pe o vreme favorabilă, sîmbătă şi duminică, pe pîrtiile de la Predeal, în faţa a numeroşi spectatori, s-au disputat primele întreceri de schi rezervate juniorilor. Proba de slalom special a fost cîştigată de Dorin Munteanu şi Rodica Stoian. Virgil Brenci şi Constanţa Mîzgăreanu au ocupat primul loc la slalom uriaş. Doar trei meciuri au avut loc în campionatul masculin de baschet, celelalte fiind amînate din cauza sesiunii de examene a studenţilor. Derbiul etapei, partida Rapid—Di­namo Oradea, a dezamăgit profund pe spectatori. Lupta dură şi plină de greşeli din prima repriză (scor la pauză 29—22 pentru Rapid) crea impresia că faţă în faţă se află două echipe diletante în baschet. In partea a doua a meciului, forma­ţia bucureşteană a jucat ceva mai închegat şi, cu concursul larg al orădenilor, a reuşit să cîştige neaş­teptat de uşor : 86—57. La Cluj, echipa Politehnica a fost întrecută de Dinamo­ Bucureşti cu 87—70, iar la Iaşi, Steaua a învins formaţia locală CSMS cu 79—63. Sub panoul rapidiştilor în meciul cu Dinamo Oradea S­C­Î­N­T­E­T­A De peste hotare CONCURSUL DE BIATLON DE LA OBERHOF Duminică dimineaţa, pe un timp nefavorabil (ceaţă), s-a disputat la O­­berhof (R.D.G.) meciul triunghiular de biatlon dintre echipele R. S. Ceho­slovace, R. D. Germane şi R. P. Ro­míne. Primul loc in clasamentul gene­ral pe echipe a revenit schiorilor ger­mani, care au totalizat timpul de 4h 28’16” (60 puncte), urmaţi de cei din R. P. Romînă — 4h 40’14” (57 puncte) şi R. S. Cehoslovacă — 4h 57’50” (50 puncte). In clasamentul individual vic­toria a revenit lui Schnabel (R.D.G.) — 4h 29’05” (20 puncte). Bărbăşescu s-a clasat pe locul 4 cu lh 29’56” (20 puncte), iar Cimpoia pe locul 5 cu lh 34’32” (19 puncte). Ceilalţi trei schiori români au ocupat următoarele locuri : 7. — Carabela ; 16. — Vilmoş ; 17. — Bădescu. • Un meci retur pentru sferturile de finală ale „Cupei campionilor europeni­“ la handbal masculin, echipa Grass­hoppers Zürich a învins cu 16—15 (7—8) echipa V. S. Berlin. învin­gători şi în primul joc, handbaliştii elveţieni s-au calificat pentru semifinale. Ei urmează să întîlnească pe cîştigă­­toarea partidelor dintre Dinamo Bucu­reşti şi R.I.K. Göteborg. • Intr-un concurs internaţional de sală disputat la Toronto, atleta austra­liană Pamela Kilborn a realizat cea mai bună performanţă mondială la 50 yarzi garduri : 6” 3/10. Tot ea a cîştigat şi proba de 50 yarzi plat în 5” 8/10. • Campionatele mondiale de bob au luat sfîrşit ieri la Saint Moritz, cu des­făşurarea probei rezervată echipajelor de 4 persoane. Titlul a revenit echipei Ca­nadei (Emery, Presley, Kirby, Young), care în cele 4 coborîri a realizat timpul total de 5’17” 78/10. Cel mai bun rezul­tat a fost obţinut în manşa a doua: 1­9” 09/100. Echipajul Italiei a obţinut me­dalia de argint (5T9” 82/100), iar cel al S.U.A. medalia de bronz (5T9” 83/100). • Echipa de fotbal a Antilelor O­­landeze a învins la Havana cu 1—0 (1—0) formaţia Cubei în cel de-al doi­lea meci din cadrul preliminariilor cam­pionatului mondial. Primul joc dintre cele două formaţii, disputat la Kingsto­­ne, se încheiase la egalitate (2—2). • Turneul de baschet de la Paris, contînd drept calificare pentru campio­natul european masculin, s-a încheiat cu meciul Franţa-Luxemburg, cîştigat de prima formaţie la scorul de 60—32 (37—15). Pe primele două locuri s-au clasat echipele Franţei şi Izraelului, care au obţinut astfel calificarea în tur­neul final de la Moscova. • Cîteva surprize au fost înregistrate în şaisprezecimile de finală ale „Cupei Angliei“ la fotbal. Deţinătoarea cupei, West Ham United, a cedat cu 1-0 par­tida cu Chelsea. Peterborough, o echipă din liga a doua, a dispus cu 2—1 de Arsenal. Alte rezultate mai importante: Charlton—Middlesbrough 1—1; Leeds United-Everton 1—1; Aston Villa— Sheffield United 2—0; Stocke City- Mancester United 0—0. ÎNSEMNĂRI DIN JAPONIA DE LA PERLELE PACIFICULUI LA ORAŞUL MARTIR La ceasurile dimineţii, apele Pacificu­lui au împrumutat parcă ceva din limpe­zimea cerului. Ţărmul coboară cînd do­mol, întinzînd crengile arbuştilor ca nişte braţe larg deschise spre larg, cînd abrupt cu stîncile tăiate de furia taifu­nurilor. După ce trece de mica stafiune Gamagori, superexpresul porneşte spre nord, avînd ca fintă străvechiul oraş Na­goya. în zare se văd ca nişte umbre spinările munjilor numiţi şi Alpii Japo­nezi pentru înălţimile lor veşnic acope­rite cu zăpadă. Străbatem o zonă de cîmpie, de-a lungul căreia orezăriile se țin lanț. Sînt loturi mici, fărîmițate, pe care lucrează mai mult femei, ale căror pălării conice, albicioase, punctează în­tinderile. Ici, colo, așezări modeste, cu case scunde, în fața cărora stau întinse la soare paie de orez și peşti pe care îi usucă vintul. Privind femeile încovoiate, lucrînd din greu la strînsul recoltei, mi-au revenit în amintire chipurile aspre ale miilor de ţărani care, strecurîndu-se prin puhoiul de maşini din Tokio, purtau înain­tea coloanei şerpuitoare steagurile albe, acoperite de lozinci ce făceau cunoscu­te revendicările lor economice. A doua zi, publicînd o fotografie din timpul de­monstraţiei, ziarul „Vomiuri” nota, prin­tre altele, că „In ultimii patru ani, peste 3 milioane 200 de mii de ţărani mijlocii şi săraci au plecat din agricultură, în­­dreptîndu-se spre marile centre indus­triale, din cauza urmărilor grele ale po­liticii agricole“. Ajuns la Nagoya, oraş care poartă de­numirea de capitală a centrului Japo­niei, vizitatorul străin obişnuit cît de cît cu acea îngemănare dintre epocile tre­cute şi prezent, are din nou ocazia să parcurgă de la un bulevard la altul is­toria însăşi. De pe platforma turnului televiziunii poţi admira în voie clădirile înalte purtînd amprenta arhitecturii mo­dern«», coşurile nenumăratelor fabrici, dar şi monumentele străvechi, datînd din secolul al XVII-lea. Deşi s-a dezvoltat repede după cel de-al doilea război mondial, oraşul mai poartă ca nişte ci­catrice urmele bombardamentelor care au ţinuit să distrugă industria de arma­ment concentrată aici. N-a fost cruțat în 1945 nici impunătorul castel con­struit de şogunul Tokugawa în urmă cu trei veacuri. Astăzi însă, poţi admira din nou castelul reconstruit, al cărui turn este susţinut de doi delfini de bronz poleiţi cu aur. In sălile sale se păstrează obiecte de artă făuri­te cu migală şi fantezie de meşteşugari japonezi. O adevărată atracţie a oraşu­lui o constituie templul Nittaiji, cu sta­tuia de aur a lui Budha, ca şi cele 500 de statui ale divinităţii Rakan, remarcabi­le pentru expresia figurii. In vitrinele ma­gazinelor moderne sunt expuse renumi­tele porţelanuri Naritake şi emailurile care au dus departe, îrn lume, faima Nagoyei. Alături de ele se află umbrele multico­lore, element atit de caracteristic deco­rului japonez, ca și frumoasele lanterne de hîrtie pe care le întîlnești fie la To­kio, la Osaka sau la Kobe împodobind fațadele micilor ceainării sau ale magazi­nelor de tot felul. intîlnire cu Ama Ghidurile turistice nu uită să-şi amin­tească faptul că nu departe de Nagoya se află împărăţia perlelor de cultură produse de firma Mikimoto, vestită în întreaga lume. Un singur lucru însă omit respectivele ghiduri, de altfel bogate în descrieri despre exotismul muncii cule­gătorilor de scoici. Rîndurile ce urmează încearcă să vă vorbească despre această emisiune. ...Pornim cu un tren electric, local, pe malul golfului lse. Pacificul îşi rostogo­lește lin valurile spre farmul stîncos. Trecem prin mica localitate lse şi după încă o jumătate de ceas de drum ajun­gem la Toba, orașul de unde pornesc spre diferite coifuri ale lumii perlele strălu­citoare, obținute prin cultură. Ne îmbar­căm pe un mic vas cu destinația insula Mikimoto. Intr-adevăr, nu e înscrisă sub acest nume în atlasele geografice, dar este cunoscută astfel după numele fostu­lui pescuitor de perle Mikimoto Ko­­kichi, cel care a descoperit taina produ­cerii prin cultură a perlelor. Ajungem în minusculul golf Ago, acolo unde se află cele mai mari bancuri de scoici. E o zi însorită și putem urmări în voie activi­tatea tinerelor Ama, cum sunt numite pescuitoarele de scoici. Intr-o barcă mare stau trei-patru fetişcane cam de 17 ani, cu trupul firav, acoperit de o că­maşă albă ce Ie ajunge pînă la căl­­cîie. Pescarul trage vînjos la rame și a­­jungînd în larg le face semn fetelor. In preajmă, se află ancorate butoaie de lemn pregătite să-şi primească ofranda. Aici, adîncimea oceanului este de a­proape 18 metri. De pe bancheta unde stăteam, se ridică una dintre Ama. Pă­rul negru îi stă prins sub basma şi pri­­vindu-i chipul am impresia că înaintea mea se află un copil, pregătit pentru cul­care. Se leagă cu o frînghie şi se afundă. Se spune­acă fetele de vîrsta celor din preajmă au reflexele cele mai bune pentru a executa o astfel de mun­că istovitoare. Ele au învățat meseria aceasta încă de la frageda vîrstă de 10 ani şi o fac nu de plăcere, ci pentru că trebuie să-şi cîştige existența. Pescarul Kitamura îmi povestește că pentru a ajunge la măiestria de astăzi, micile Ama execută sute de sărituri de pe stîn­cile înalte, coborînd ca niște săgeți prin apa oceanului. După aproape cîteva minute, o smuci­­tură de frînghie anunța că Ama-san e gata să urce la lumină. Pescarul trage şi fata a­­pare nu în chip de strălucitoare nimfă, ci cu obrazul vînăt, ostenit. Depune în bu­toiul de lemn cele cîteva scoici culese şi din nou se afundă. Operaţia se repetă timp de două ore, după care tînăra are dreptul la o pauză de o jumătate de ceas. Am privit-o cu interes pe mica Sudzi Yamada. Avea respirația grea și din cînd în cînd își trecea palma peste frun­tea îmbrobonată. Sorbea lent din ceş­­cuța cu ceai, pentru ca apoi să mînuias­­că bețișoarele de lemn și să culeagă cu adevărată artă boabele de orez. După asemenea eforturi făcute, hrana era evi­dent neîndestulătoare. Ghidul de la „Ja­pan Travel Bureau* încearcă să explice că mîncarea aceasta sărăcăcioasă ca și greutatea muncii efectuate de tînăra Ama sînt în strînsă legătură cu tradiția, cu obiceiurile străvechi. Kitamura, pes­carul, e mai realist însă și fine să a­­dauge că de vină sînt cîştigurile mici. Cred că el este mai aproape de adevăr. Sudzi Yamada îmi povesteşte că în fa­milia ei şi mama sa a avut aceeaşi înde­letnicire. Acum lucrează la crescătoria de perle. Are 36 de ani. E bătrînă. O Ama munceşte doar o sută de zile pe an. Restul stă şi trăieşte din ceea ce a izbutit să agonisească. —­ Cred că peste un an sau doi mă las şi eu. Poate mă mărit, mărturiseşte ea şi sfioasă şi încre­zătoare totodată, în timp ce se pregătea pentru o nouă afundare în ocean. Şi în timp ce mă îndepărtam de locul unde fetele coborau mereu în adîncuri, am văzut nu la mare depărtare spinarea lu­cioasă a unui peşte uriaş. „E rechin, fine să precizeze Kitamura. Mişună prin preajmă, dar îi sperie cămăşile albe ale pescuitoarelor. Din cînd în cînd se mai încumetă să le şi atace...’. Ajuns pe ţărm, aflu amănunte cu pri­vire la procesul de obţinere a perlelor de cultură. O dată scoicile aduse în ate­lierele speciale, ele sînt desfăcute. In stridie se face o mică incizie, introdu­­cîndu-se apoi o substanță iritantă, al cărei secret de fabricație este păstrat cu sfințenie de către urmaşii lui Mikimoto şi care provoacă „secreția“ perlei. Scoicile sînt puse după aceea în gălefi pline cu apă de ocean și duse în cres­cătorii speciale pentru a se maturiza. In decursul cîtorva ani — uneori pînă la 4 — în corpul stridiei se formează perla, a cărei valoare este cu atît mai mare cu cît ea este mai rotundă. Din curiozitate, menţionăm că specialiştii au catalogat 54 de culori de perle, de la albul-argintiu la griul oțelului. Că me­seria aceasta a culturii perlelor este un business rentabil pentru firma Mikimoto o atestă şi faptul că numai anul trecut au fost obținute venituri care au atins 47 milioane de dolari. La Hiroşima Oricît de mult ai fi citit despre Hiro­­şima — şi despre oraşul martir s-au scris mii şi mii de pagini — întîlnirea cu el este emoţionantă. E drept, în faţa ochilor ai imaginea unei aşezări noi, re­clădite din temelie. Vezi blocuri înalte, moderne, străbaji alei înflorite, privești forfota oamenilor, vitrinele luminate cu neon ale magazinelor. Zgomotele străzii sînt aidoma ca în oricare alt mare oraș, dar te cutremuri la gîndul că în urmă cu 20 de ani, aici s-a deschis ciuperca aducătoare de moarte a bombei ato­mice. La 6 august 1945, orele opt şi cincisprezece minute, bomba atomică numită de americani „little boy" adică băieţelul, a şters de pe fața pămîntului zeci de mii de case, a făcut peste 200 000 de victime ,• mulţi ani după aceea alte mii s-au stins răpuşi de nemiloasa boală a radiaţiilor. Călătorii străini care au avut prilejul să vadă străvechiul oraș Pompei acoperit de lava vulcanică în urmă cu veacuri se simt îndemnați să asocieze imaginea acestuia cu aceea în­­♦îlnită la Hiroșima. Cu toate că din ce­nușa orașului japonez a izbucnit la lu­mină viața, cu toate că în fiecare dimi­­neață oamenii pornesc ca pretutindeni la lucru, un sentiment de sfială te tn­­deamnă să vorbești în șoaptă, ca nu cumva să tulburi amintirile. In inima Hiroșimei, acolo unde a fost epicentrul exploziei, a cărei temperatură de 300 000 de grade a imprimat pe ve­cie In piatra unui pod umbrele a 10 oa­meni alergind undeva, cu brațele ridi­cate deasupra capului, se află un mo­nument simbolic închinat memoriei vic­timelor. In spatele său se vede schele­tul metalic al fostei clădiri a Camerei de comerț, păstrată pentru a reaminti mereu dezastrul. Vizitînd Muzeul memorial, re­­trăieşti cu putere evenimentul de acum 20 de ani. In fafa exponatelor te simji cutremurat. Bucati de cărămidă topită, fotografii, obiecte. Şi privindu-le, fără să vrei ai din nou în fața ochilor ima­ginea celor 10 umbre de pe podul b­­­reznic. Mă aflam la Hiroşima in zilele cinci în porturile Ţării de la Soare Răsare era în vizită submarinul atomic american „Dragonul Mării". Nicăieri nu mi-a fost dat să văd o manifestație pentru pace mai emoționantă ca aici. Mii și mii de oameni se strînseseră în fața monumen­tului pe al cărui piedestal de marmură stau scrise cuvintele : „Odihniţi-vă în pace. Greşeala săvîrşită nu trebuie să se mai repete niciodată” şi scandau lozinci în apărarea vieţii, a muncii paşnice. Erau tineri şi vîrstnici, băr­­baţi şi femei de toate convingerile poli­tice şi de toate credinţele, pe care îi unea însă aceeaşi năzuinţă comună. O dele­gaţie din Hiroşima a plecat apoi în por­tul Yokosuka pentru a-şi alătura glasul manifestanţilor de acolo şi a cere „Dra­gonului Mării" să părăsească apele Ja­poniei. Am avut prilejul, stînd de vorbă cu unul dintre supravieţuitorii bombardamentului atomic, profesorul Shigheru, astăzi pm in vîrstă, să aflu opinia cetăţeanului de rînd japonez : „Poporul nostru a fost greu încercat de război. Am plătit destul. Oamenii de pe întregul glob au dreptul la viaţă. De aceea fiecare trebuie să lupte pentru a o apăra”. Oraşul martir a fost vizitat pînă acum şi de delegaţii din ţara noas­tră, fie cu prilejul marilor manifestaţii care au loc în fiecare an în ziua de 6 august, fie cu alte ocazii. Gazdele povestesc în cuvinte pline de căldură despre discuţiile purtate, amintindu-şi de darurile primite în mod simbolic. Printre acestea şi volumul de versuri „Surîsul Hiroşimei". Te desparţi de oraş ducînd cu tine amintiri de neuitat. Iji stăruie puternic imaginea monumentului copiilor pieriţi în explozia atomică, a chipului femeii care, strîngînd la piept un copil, întinde un braţ spre un alt copil. Şi simţi cu deo­sebită putere măreţia şi nobleţea luptei tuturor popoarelor lumii cărora le sînt scumpe viața, pacea. Ion MARGINEANU Pescuitoare de scoici Monumentul închinat victimelor bom­bei atomice PRONOSPORT Concursul nr. 5 din 31 Ianuarie Cagliari—Juventus (1—0) 1 Catania—Lazio (3—0) 1 Fiorentina—Sampdoria (0—1) 2 Foggia—Internazionale (3—2) 1 Genoa—Messina (2—0) 1 Lanerossi—Bologna (1—X) X Milan—Mantova (2—0) 1 Roma—Atalanta (0—0) X Torino—Varese (1—0) 1 Palermo—Bari (2—1) 1 Spai—Potenza (2—3) 2 Triestina—Venezia (0—0) X Informaţii Duminică s-a înapoiat în Capitală Mihail Florescu, ministrul industriei petrolului şi chimiei, care, la invi­taţia ministrului petrolului şi chimiei al Indiei, Humayun Kabir, a făcut o vizită în această ţară cu prilejul inaugurării rafinăriei de la Barauni. La sosire, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi Eduard Mezincescu, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, membri ai conducerii Ministe­rului Industriei Petrolului şi Chi­miei, precum şi N. K. Nair, secretar al ambasadei Indiei în R. P. Ro­mînă. (Agerpres) Duminica în Poiana Braşov Peste 5 000 de oameni ai muncii din diferite regiuni ale ţării au pe­trecut ziua de duminică în Poiana Braşov. Noul drum, dat recent în folosinţă spre această staţiune, a fă­cut ca un număr sporit de amatori de turism să fie atraşi de frumuse­ţile cunoscutei staţiuni a sporturi­lor de iarnă. Unii au urmărit cu interes întrecerile de schi din cadrul „Cupei Postăvarul“, alţii au urcat cu telefericul la cabana Cristianul, situată la o altitudine de peste 1 800 m. Turiştii mai mici, însoţiţi de părinţi, s-au avîntat în întrece­rile de săniuţe. Lista de ciştiguri la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. cu ciştiguri TRAGEREA LA SORŢI din 31 ianuarie 1965 Cîştigurile revin întregi obligaţiuni­lor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 lei şi 25 lei primesc 1/2, 1/4 respec­tiv 1/8 din cîştigurile de mai sus în care este cuprinsă şi valoarea nomi­nală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata cîştigurilor se face prin casele raionale de economii şi agenţiile CEC descentralizate. 3 . Oblig. Valoarea «Mo ciştigătoare ciştigurilor­­»r 2« seria m­ parţială totală 1 57.604 49 100 000 100 000 1 56.666 39 75 000 75 000 1 20.139 36 50 000 50 000 1 29.543 24 25 000 25 000 1 51.007 47 10 000 10 000 1 04.985 36 5 000 1 22.076 46 5 000 1 32.943 06 5 000 1 33.800 09 5 000 1 35.866 24 5 000 1 41.460 41 5 000 1 49.974 09 5 000 35 000 Termi­nația seriei 60 033 45 2 000 60 269 47 2 000 60 956 02 2 000 360 000 60 785 37 1 000 60 875 09 1 000 120 000 600 21 18 800 600 55 31 800­­ 600 72 06 800­­ 1440 000 2112______________TOTAL : 2 215 000 De la A. D. A. S. Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a a­­sigurărilor mixte de persoane, din 31 ianuarie 1965, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : G.T.N. ; N.M.I. ; TJ.S.Z. ; I.P.D. ; C.E.C. ; R.V.H. ; W.H.C. ; R.P.H. Pag. 3 VEŞTI Dil­ ŢĂRILE SOCIALISTE U. R. S. S. Rezultatele îndeplinirii planului pe 1964 După cum relatează agenţia TASS, la Moscova a fost dat pu­blicităţii comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică a U.R.S.S. referitor la îndeplinirea planului de dezvoltare a economiei naţio­nale a U.R.S.S. pe anul 1964. După cum se menţionează în comunicat, producţia industrială a Uniunii Sovietice a crescut, în comparaţie cu 1963, cu 7,1 la sută, iar a agriculturii — cu 12 la sută. Planul producţiei globale indus­triale şi pe sortimente a fost in general depăşit. In comparaţie cu anul prece­dent, producţia globală a indus­triei chimice a crescut cu 15 la sută, iar cea a energiei electrice — cu 12 la sută. A crescut, de asemenea, producţia de oţel, fon­tă, gaze naturale, petrol şi de alte produse industriale şi alimentare. In cursul anului au intrat în funcţiune 600 de noi întreprinderi industriale şi un număr de secţii noi. De asemenea, s-au pro­iectat şi construit peste 3 000 mo­dele noi de maşini şi de alte uti­laje. Investiţiile capitale de stat s-au cifrat la 34,8 miliarde ruble (ceea ce reprezintă o creştere cu 8 la sută). Au fost puse în funcţiune noi fonduri fixe în valoare de 33,7 miliarde ruble. După cum se menţionează în comunicat, comerţul cu amănun­tul a crescut cu 5,3 la sută, iar comerţul exterior cu 5,5 la sută. Numărul muncitorilor şi func­ţionarilor a crescut cu 2,7 milioa­ne oameni. In cursul anului tre­cut au fost construite blocuri cu peste 1,9 milioane de apartamen­te în oraşe şi circa 375 000 de case în mediul rural. In comunicat se arată că, la 1 ianuarie 1965, populaţia Uniunii Sovietice era de 229 milioane de oameni. R. P. Bulgaria Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică Direcţia Centrală de Statistică a R. P. Bulgaria a dat publicităţii un comunicat cu privire la înde­plinirea planului economiei na­ţionale pe anul 1964. Planul pro­ducţiei globale industriale — se arată un comunicat — a fost de­păşit cu 3,2 la sută. Producţia industrială a crescut cu 11,1 la sută faţă de anul 1963. Conform datelor preliminare, producţia agricolă a depăşit producţia anu­lui precedent, obţinindu-se o re­coltă bogată la porumb, orz, sfe­clă de zahăr. Volumul investiţiilor a fost în­deplinit în proporţie de 100,7 la sută. Venitul naţional a depăşit cu 6 la sută pe cel din anul 1963. Productivitatea muncii în indus­trie a crescut cu 8 la sută. R. P. D. Coreeană Noi obiective industriale La Phenian se construieşte în­tr-un ritm rapid o termocentrală care va avea o putere de 400 000 kW. Constructorii termocentralei au şi montat o turbină cu o pu­tere de 50 000 kW. Tot în capitala R.P.D Coreene se apropie de sfîrşit construirea unei uzine pentru prelucrarea produselor piscicole, care va avea o capaci­tate anuală de, 50 000 tone, şi a unei fabrici pentru prelucrarea boabelor de soia. Construcţii de locuinţe in Eisenhüttenstadt (R.D. Germană)

Next