Scînteia, august 1965 (Anul 34, nr. 6697-6726)

1965-08-01 / nr. 6697

ZIUA MARINEI Adunari festive La Má­lgalia a avut loc sâmbătă după-amiază adunarea festivă consacrată tradiţionalei sărbători — Ziua marinei R. P. Române. Au participat Vasile Vilcu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R., general-maior Ion Corm­an, secretarul Consiliului Politic Superior al Forţelor ar­mate, adjunct al ministrului, re­prezentanţi ai organelor regionale şi locale de partid şi de stat, ge­nerali şi amirali, ofiţeri din mari­na militară. Despre importanţa Zilei marinei şi succesele cu care marinarii flotei noastre maritime, militare şi civile au întîmpinat a­­ceastă zi a vorbit viceamiralul Gri­­gore Marteş, comandantul marinei militare. În încheierea adunării echipa artistică ostăşească „Albatrosul“ a prezentat un frumos şi bogat program. La Constanţa, Galaţi, Giurgiu şi Turib­u Severin au avut loc sîm­bătă adunări festive consacrate sărbătoririi a 76, respectiv 70 de ani de la înfiinţarea organizaţiilor de stat pentru navigaţie fluvială şi maritimă şi a Zilei marinei R. P. Române. La adunări au luat parte nume­roşi navigatori, docheri, ingineri, tehnicieni şi funcţionari, reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de Stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Cu acest prilej au fost trecute în revistă principalele realizări obţinute de colectivele de naviga­tori şi ale unităţilor portuare. In cadrul adunărilor au fost în­­mînate unui mare număr de mari­nari şi lucrători din porturi ordine şi medalii conferite de Consiliul de Stat cu prilejul sărbătorilor amintite şi pentru merite deosebite în muncă. De asemenea au fost în­­mînate : insignele „75 de ani de la crearea navigaţiei fluviale româ­neşti“ şi „70 de ani de la crearea navigaţiei maritime româneşti", instituite de Direcţia navigaţiei ci­vile „Navrom“. (Agerpres) ★ 60 de ani de la răscoala marinarilor de pe „Potemkin“ Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la răscoala marinarilor de pe crucişătorul „Potemkin“ şi de la primirea lor în România, la Insti­tutul de istorie a partidului, de pe lingă C.C. al Partidului Comu­nist Român, a avut loc o întîlnire cu veterani ai acestei răscoale. Po­­temkiniştii participanţi la întîlnire s-au întreţinut cu tov. Ion Po­­pescu-Puţuri, directorul Institutu­lui de istorie a partidului, cu cer­cetători din cadrul institutului. După întîlnire, veteranii au vi­zitat Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a pa­triei, pentru socialism, locuri isto­rice din Capitală, noi ansambluri de locuinţe, obiective industriale recent construite şi altele. Lista de ciştiguri la depunerile pe obligaţiunile C.E.C. , cu ciştiguri . TRAGEREA LA SORTI DIN SI IULIE 1965 Ciştigurile rivin Întregi obligaţiuni­lor de 200 lei. Obligaţiunile de 100 lei, 50 tăi şi 25 lei primesc Vi, I, respec­tiv Vi din cîştigurile de mai sus in care este cuprinsă şi valoarea nomina­lă a obligaţiunilor clştigătoare. Plata clştigurilor Se face prin case­le raionale de economii şi agenţiile C.E.C. descentralizate. — „ Oblig. Valoarea 5 35 ctştigatoare ctstigirilor .*2 ____________ § " 2 urla ar. parţială totală 1 45.649 17 100 000 100 000 1 35.990 05 75 000 75 000 1 44.672 37 50 000 50 000 1 01.889 10 25 000 25 000 1 00.088 32 10 000 10 000 1 10.167 37 5 000 1 15.968 07 5 000 1 17.478 36 5 000 1 47.786 04 5 000 1 48.430 42 5 000 1 53.039 16 5 000 1 59.468 04 5 000 JJOOO Termi­naţia _seriei 60 144 43 2 000 60 432 07 2 000 60 651 36___2^000 360 000 60 039 07 1 000 60 390 04 i 000 120 000 600 13 47 800 6Ó0 61 ' 29 800 600_______63 18 800 1 440 000 2112__________TOTAL : 2 215 000 DE LA ADAS Administrația Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 iulie 1965, au ieșit următoarele opt combinații de litere : M.A.P.­­ A.M.L.­­, H.Y.E. I F.E.U. I I.H.G. , I.S.T. , B.A.N., R.N.Z. Ştiri sportive BOX.­­ In sala sporturilor din Constanţa s-a disputat aseară meciul internaţional de box dintre echipele R. P. Române şi R.S.F. Iugoslavia. Victoria a revenit pugiliştilor ro­mâni cu scorul de 7—3. Punctele e­­chipei noastre au fost realizate de Puiu, Moldovan, Piţu, Olteanu, Mo­­nea, Otvos şi Dinu, primii cinci bo­xeri ciştigînd înainte de limită. La categoria grea iugoslavul Trifunovici l-a întrecut la puncte pe V. Mariu­­ţâfl. ATLETISM. — In al 7-lea meci atletic U.RS.S. — S.U.A., care se desfăşoară la Kiev, după prima zi de întreceri scorul general este de 87,5—79,5 puncte in favoarea spor­tivilor sovietici : 58—57 la mascu­lin si ,39,5—22,5 la feminin. Spre deosebire de meciul de anul­ trecut, lupta a fost foarte strinsă in probele masculine. Cum sunt pregătite cadrele pentru noile obiective ale chimiei (Urmare din pag. I-a) La Grupul şcolar Brăila, profeso­rii titulari au absenţe de la cursuri, care în anul şcolar 1964— 1965 totalizează cîteva sute de ore. Chiar dacă orele respective au fost „acoperite“ parţial de suplinitori, unele cursuri au avut un caracter improvizat, fapt care se resimte în pregătirea elevilor. Conducerile tehnico-administrative ale combi­natului chimic şi de la I.S.C.M. Craiova, combinatului chimic Tr. Măgurele ar trebui să acorde o mai mare atenţie îndrumării ingineri­lor cadre didactice. Desigur, o răspundere pentru a­­ceastă situaţie revine şi forurilor de resort din ministerul nostru, care n-au sesizat totdeauna la timp unele deficienţe şi nu au solicitat îndeajuns sprijinul întreprinderilor şi al organelor locale de partid. Se mai intimplă ca unele conduceri de întreprinderi să se intereseze de problemele pregătirii muncitorilor abia in perioada care precede in­trarea în funcţiune a obiectivului respectiv. Alteori apar situaţii de-a dreptul paradoxale. Combi­natul petrochimic de la Brazi urmează să primească în a­­ceste zile o serie de absol­venţi care in ultimul an şco­lar trebuiau să facă practică la instalaţiile şi locurile de muncă unde vor lucra ca muncitori. Dar conducerea combinatului a sus­pendat efectuarea practicii chiar în perioada probelor tehnologice, tri­­miţîndu-i, în această importantă e­­tapă, la altă unitate. Este evident că noii muncitori vor avea nevoie de completarea cunoştinţelor la lo­cul de muncă. Viaţa pune din plin necesitatea unei preocupări deosebite, susţi­nute, pentru buna organizare şi desfăşurare a instruirii prac­tice a muncitorilor in între­prinderile existente, a specia­lizării în perioada montajului şi probelor tehnologice. — Ce măsuri socotiţi necesa­re pentru a se asigura de la început noilor unităţi muncitori temeinic pregătiţi ? In primul cînd, este nevoie să se prevadă obligaţia ca o dată cu realizarea noilor obiective indus­triale să se acorde Întreaga atenţie şi mijloacele materiale nece­sare pregătirii muncitorilor, În­deosebi pe lingă noile unităţi. Se vor evita astfel situaţii ca cea de la uzina „Danubiana“, unde, datorită nivelului nesatisfăcător de calificare al unor muncitori, o serie de utilaje moderne n-au fost folosite raţional, iar pentru asigu­rarea cu cadre calificate din alte localităţi s-au cheltuit sume im­portante. Cursurile scurte de cali­ficare la locul de muncă n-au dat cele mai bune rezultate. După pă­rerea mea, ar fi necesar ca trans­ferarea la noile unităţi a cadre­lor cu înaltă pregătire profesională să se facă cu cel puţin 6—8 luni înainte de punerea acestora în funcţiune, pentru a participa la montaj şi la probe tehnologice. Ele şi-ar putea desăvîrşi astfel propria pregătire profesională, ar constitui în acelaşi timp în jurul lor colec­tive care la rîndul lor să contri­buie la formarea celorlalţi munci­tori. Transferarea doar cu o lună-­ două înainte de intrarea în func­ţiune a noilor unităţi, cum se obişnuieşte în prezent,­ nu mai co­respunde cerinţelor şi ritmului rapid în care muncitorii trebuie să-şi însuşească temeinic tehnica modernă. Aş adăuga, totodată, ne­cesitatea înlăturării reţinerii de care dau dovadă unele conduceri de întreprinderi în transferarea unora dintre cele mai bune cadre, cînd li se solicită acest lucru. Intre măsurile ce le avem în ve­dere se numără revizuirea perio­dică şi îmbunătăţirea nomenclato­rului de meserii şi specialităţi, astfel incit acesta să reflecte pro­gresele actuale ale industriei chi­­mice. Pe fondul unei pregătiri mai aprofundate şi în acelaşi timp mai cuprinzătoare, vom profita cit mai corespunzător cursurile de califi­care, mai ales prin conţinutul in­struirii practice. Pentru a înlătura mai repede unele deficienţe, este necesar să solicităm în mai mare măsură sprijinul specialiştilor din producţie, al cadrelor didactice cu o bogată experienţă în activitatea instructiv-educativă, al autorilor de manuale. Unele manuale ca : „Maşini şi utilaje pentru exploa­tarea mecanizată a stufului“ sau „Tehnologia acidului sulfuric“, e­­ditate în 1961, nu mai reflectă sta­diul şi cerinţele sporite puse de tehnica modernă Pentru anumite meserii, cum sunt tehnologiile de specialitate pentru operatori chi­­mişti la chimizarea gazului metan, produsele de rafinărie, fabricarea Cauciucului sintetic etc., vor tre­bui elaborate manuale noi. Pregătirea din timp şi cit mai bună a cadrelor, perfecţionarea continuă a cunoştinţelor lor de specialitate este o condiţie impor­tantă ca noile instalaţii ce vor fi puse in funcţiune în anii viitori să atingă în timpul cel mai scurt ca­pacitatea proiectată. Interviu luat de Const. JALBA un om din această­­ară nu poate uita ridicolul slogan al burgheziei, privi­tor la incapacitatea poporului de a realiza, de a construi, istoric şi con­cret. Ah, cit s-a mai cîntat şi răcnit acest slogan, înfiripat din rancunele, acrelile şi deznădejdile tocmai ale celor care nu construiau nimic, ale­ celor care cultivau sterilitatea şi pa­­raginea, într-o fără dăruită cu bogă­ţii naturale şi cu incalculabile bogă­ţii omeneşti. ,ce a construit în ţara românească ? Se vrea acum, după is­­toricul­ Congres al IX-lea al Partidu­lui Comunist Român, o comparaţie şi un bilanţ ? România socialistă în­trece cu roadele a numai douăzeci de ani întreaga ei istorie trecută... Adevărul acesta, simplu și măreţ, este astăzi unanim recunoscut. Noi, românii, ne-am convins prin experiența noastră că politica parti­dului e demnă de a fi urmată, că a­­ceastă politică este singura capabilă de a ne oferi o viață mai bună, şi patriei noastre un viitor sigur, fericit. Ne-am învățat să admirăm in politica partidului nostru o aplicare ma­gistrală a învăţăturii universale a marxism-leninismului la condiţiile spe­­cifice ale pămîntului nostru, ale oa­menilor noştri, ale istoriei noastre. Drumul luminos pe care ni l-a des­chis partidul este rodul unei mi­nunate sinteze a tradiţiilor vii, de luptă patriotică şi de civilizaţie spe­cifică ale poporului nostru, cu legile fundamentale, universal valabile, ale socialismului ştiinţific. La crearea a­­cestei sinteze de fiecare zi partici­păm astăzi cu tofii, şi fiecare acţiune pe care o intreprindem reuşeşte şi rodeşte din aluatul ei fecund, din nesleita, din mereu reînnoita ei ca­pacitate generatoare. înaintăm pe apa istoriei orientîndu-ne după infailibila busolă a marxism-leninismului, siguri de vigoarea şi suplerea navei noas­tre, de viteza şi stabilitatea ei. Fiecare dintre congresele partidu­lui a însemnat o treaptă cucerită şi înălţată spre culmile progresului social, spre culmile civilizaţiei socia­liste şi comuniste — năzuința supre­mă a partidului și a poporului nos­tru. Treapta atinsă de noi la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român ne arată că am urcat mult, mai mult decit puteam spera pe vremea cînd visurile noastre erau timide, cînd ne obișnuisem cu o modestie mediocră, impusă în lungi secole şi ani de înapoiere, ne­demnă de drepturile şi puterile noas­tre adevărate. Astăzi sintem­ şi ne simţim sus, în primul rînd prin sen­timentul de mîndră demnitate izvorît din situafia de cetăţeni ai unei ţări socialiste care, în puţini ani, a izbu­tit să-şi dobindească in lume un loc de frunte. Mîndria aceasta este un sentiment minunat, un sentiment fără de care viața ni s-ar părea de ne­­trăit, cu toate că nu ne e greu deloc să ne amintim timpul cînd lîncezeam într-o periferie a lumii. Sentimentul acesta dominant este un sentiment al prezenței noastre vii pe o imensă planetă plină de valori diferite, în a­­căror gamă enormă strălucește astăzi valoarea noastră de fără și de po­­por. Este un sentiment pe care ni l-au dat roadele muncii poporului nostru, roadele politicii partidului nostru — Partidul Comunist Român. Acum, după ce Congresul a dez­bătut­ îndelung şi a aprobat în una­nimitate documentele privitoare la programul multilateral de dezvoltare a României socialiste, poporul nostru ştie că aceste noi realizări vor fi po­sibile datorită, între altele, şi înfăp­tuirilor uriaşe care, din acest egement, au început să facă parte din­­trecut. Avem astăzi un trecut al României so­cialiste, un trecut al luptei și muncii noastre sub conducerea comuniștilor, un trecut spre care privim, nu ca spre celălalt, cu tristețe, cu durere, ci cu mîndrie, cu bucurie, cu sentimente înălțătoare și dătătoare de curaj şi încredere. Arh înnodat firul tradiţionalei mîn­­­­drii patriotice a trecutului, am resta­bilit circulaţia demnităţii istorice, prea multă vreme întreruptă de re­gimul burghezo-moşieresc. Mîndria acestui trecut socialist spo­reşte prin aceea că luptele noastre, realizările noastre contribuie nu nu­mai la înălțarea patriei noastre şi a poporului nostru ci şi la demon­strarea superiorităţii orînduirii socia­liste, la creşterea forței de atracţie a ideilor socialismului în întreaga lume. În cuvîntarea de încheiere a Con­gresului, secretarul general al C.C. al P.C., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, spunea între altele : «Drumul pe care urmează să-l străbatem în următorii cinci ani nu va fi deloc uşor. Va trebui să nu precupeţim nici un efort, să mergem într-un ritm rapid pentru a ridica poporul nostru pe o nouă treaptă a civilizaţiei socialiste.» Stăpînit de sentimentul dominant al mîndriei patriotice, al încrederii desăvîrşite în Partidul comuniştilor şi în conducerea sa încercată, în vii­torul patriei, poporul român va merge, neabătut, mai departe, mereu mai departe şi mereu mai sus, pe drumul care duce la desăvîrşirea socialismu­lui, la comunism, la bunăstare şi fe­ricire. Ştim că drumul nu va fi uşor de străbătut. Dar tocmai de aceea ne vom îndîrji să-l străbatem cu paşi din ce în ce mai mari, mai voiniceşti. Plecarea delegaţiei Partidului Comunist din Chile care a participat la Congresul P. C. R. Delegaţia Partidului Comunist din Chile în frunte cu Virginia Gonzales, membru al Comitetului Central al partidului, a părăsit sîmbătă dimineaţa Capitala. La plecare, pe aeroportul Bănea­sa, delegația a fost condusă de to­varășii Constanța Crăciun, Ale­xandru Roabă, Andrei Cervenco­­vici, Vasile Mateescu, de activiști de partid. Vizitele delegaţiei Partidului celor ce Muncesc din Vietnam In continuarea călătoriei în re­giunea Dobrogea, delegaţia Parti­dului celor ce Muncesc din Viet­nam, în frunte cu Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, se­cretar al C.C. al partidului, a vi­zitat sîmbătă oraşul Constanţa, Muzeul regional de arheologie și Acvariul din localitate. Sosirea unei delegaţii a Partidului Socialist Italian Sîmbătă seara a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Socialist Italian, condusă de Giaccomo Bro­­dolini, secretar naţional adjunct al P.S.I. Din delegaţie mai fac parte Paolo Vittorelli, membru al Direc­ţiunii, şef al Secţiei Internaţionale a Direcţiunii P.S.I., şi Giovanni Fi­nocchiaro, membru al Consiliului Naţional, şef adjunct al Secţiei In­ternaţionale. La aeroportul Băneasa, delegaţia a fost intîmpinată de tovarăşii Şte­fan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. Sesiunea Comisiei mixte româno-iugoslave pentru construirea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier In ultimele zile ale lunii iulie a.c. s-a desfăşurat la Bucureşti sesiunea Comisiei mixte româno­­iugoslave pentru construirea siste­mului hidroenergetic şi de naviga­ţie de la Porţile de Fier. Comisia a examinat şi a adoptat sarcina de proiectare a acestui sistem, avizată în prealabil de Comisia de avizare, ce s-a întrunit la Belgrad între 13 şi 19 iulie a.c. Comisia mixtă a hotărît să supună spre aprobare guvernelor celor două ţări sarcina de proiectare a sistemului Porţile de Fier. Au fost elaborate şi adoptate programul general de execuţie şi proiectul de organizare a lucrări­lor, precum şi repartizarea aces­tora îintre executanţii celor două ţări. Documentele sesiunii au fost semnate,­ în numele grupului­ ro­mân din Comisia mixtă, de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice, iăr in­ numele grupului iugoslav, de Ha­san Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru industrie şi co­merţ. Cu acest prilej, Nicolae Gheor­ghiu, adjunct al ministrului mine­lor şi energiei electrice, a oferit o masă, iar însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Rajko Knezevici, un cocteil. (Agerpres) Sentimentul dominant (Urmare din pag. I-a) Acestea nu au fost „prevederi” ce aveau să se realizeze în a­­fară de voința și acțiunea omenească, prin simpla scurgere a apelor timpu­lui ; acestea au fost „prevederi” ce nu se puteau realiza decit prin inter­venția hotărîtă, curajoasă, consecven­tă, în materia realităţii inerte, a voin­ţei şi acţiunii poporului condus de comunişti. Comuniştii au lucrat in is­torie cum au lucrat plugarii pămîn­­tul. Ei au modelat realitatea, întocmai cum modelează sculptorul marmura opacă şi piatra amorfă. Prevederile comuniştilor, izvorîte din cunoaşterea ştiinţifică a legilor dezvoltării socie­­tăţii, se valorifică prin acţiune, prin realizarea concret-istorică. Convingerea noastră de astăzi s-a format in ani mulţi şi grei şi socotesc că nu mă înşel afirmind astăzi că nici SCÂNTEIA PAGINA 3 «­i intr­a OTH­RIM X RĂSFOIND PRESA STRĂINĂ „Alegeri cu precauţii“ in Portugalia Sub acest titlu, zia­rul „LE MONDE" scrie : „La 9 august, ami­ralul Americo Thomaz, reales preşedinte al Republicii Portugheze pentru un mandat de 7 ani, va depune jură­­mîntul în fața Adunării generale și Camerei corporative, reunite pentru această solem­nitate. Probabil însă că această ceremonie tra­diţională şi rară nu va suscita mult interes în rîndul poporului por­tughez. Există o cauză destul de simplă a acestei lipse de interes din partea portughezilor. Ultima alegere prezi­denţială, din 1958, per­misese generalului Del­gado, candidat al o­­poziţiei, să obţină 25 la sută din voturi, în pofida presiunilor gu­vernamentale şi a enormei disproporţii între mijloacele de propagandă. Această sfidare la adresa re­gimului lui , Salazar, a fost urmată, da­r, agi­,­taţie socială şi de miş­cări greviste, semnifi­cative intr-o tară unde greva a fost pusă in afara legii încă din 1934. De data aceasta, Oliveira I­alazar n-a mai vrut să-şi asume riscuri. Desemnarea a­­miralului Thomaz drept candidat la preziden­ţie a fost hotărîtă de comisia centrală a U­­niunii naţionale, sin­gura organizaţie poli­tică autorizată în Por­tugalia şi al cărei pre­şedinte este însuşi dr. Salazar. Pînă în pre­zent, şeful statului por­tughez era ales prin sufragiu direct şi uni­versal. În 1965, amira­lul Thomaz a fost de­semnat de un colegiu restrîns de mari elec­tori. In aceste condi­ţii, nici o surpriză nu era posibilă, iar dr. Salazar a putut evita ceea ce el însuşi a de­finit drept o tentativă de lovitură de stat constituţională, adică prezentarea de candi­daturi de către opozi­ţie. Totuşi, această opoziţie există. Iar membrii directoriului Acţiunii democratice şi sociale, cuprinzind în special pe foştii mi­niştri Azevelo Gomes şi Cunha Leal, au de­nunţat în faţa opiniei publice ceea ce ei consideră drept o nouă agravare a opresiunii celei mai vechi dicta­turi euroiseice.­­ Profesor de econo­mie la Universitatea din Coimbra, dr. Sa­lazar, numit pentru prima dată ministru de finanţe în 1927, din 1928 n-a încetat să prezideze destinele republicii sale. Gustul său pentru imobilism și disprețul său afișat față de orice efort de­mocratic n-au permis portughezilor să se scuture de structuri a­­desea medievale. In a­­cest regim corporativ salariile sunt cele mai mici din Europa". Autorul subliniază în continuare protestele şi manifestările de ne­mulţumire care se ob­servă şi în rîndurile burgheziei de la ora­şe ; astfel, procesul in­tentat unui număr de 31 de tineri studenţi ai Universităţii din Li­sabona „a relevat o nelinişte crescîndă în rîndurile acestei bur­ghezii care se resem­nează cu greu văzîn­­du-şi copiii acuzaţi de comunism de către poliţia politică a re­gimului, deoarece au cerut ceva mai multă libertate. Un alt pro­ces împotriva a 208 studenți urmează să înceapă în curînd. Guvernul a dizolvat Societatea scriitorilor portughezi. Această ofensivă crescîndă a regimului împotriva intelectuali­­tății se precizează în­­tr-un moment cînd se pune problema de a sa ști cine va succeda doctorului Salazar. In Portugalia abordarea ei seamănă cu o cri­mă de les-majestate. Aceasta este încă o dovadă a întîrzierilor pe care Portugalia tre­buie să le depășeas­că". Toate lucrările agricole de vară să fie făcute la timp (Urmare din pag. I-a) Avea și motive. Cele două combine care lucrau aici recol­taseră împreună abia 3 hecta­re. Una începuse să lucreze abia In jurul prînzului. Cu toate că era defectă încă din seara trecută, n-a putut fi reparată pentru că la atelierul S.M.T.-ului din localitate se lucrează numai pînă la orele 16. L-am întrebat pe tovarăşul inginer Ion Ardeleanu, directorul S.M.T.­­ului Cehu Silvaniei, care sînt cau­zele defectărilor la combine. „Mai întîi, ne-a răspuns dînsul, reparaţiile s-au făcut superficial. In mod normal ar trebui să avem două schimburi în cadrul atelierului de reparaţii. Am crezut însă că vom reuşi să facem faţă şi numai cu unul". Dacă s-a ajuns la o atare situaţie de ce conducerea S.M.T. nu ia mă­surile cuvenite ? Paralel cu secerişul trebuie luate măsuri şi pentru urgentarea treieri­­şului, lucrare care în raioanele Şom­­cuta şi Cehu Silvaniei s-a efectuat în proporţie de numai 4 la sută. Este de datoria organelor de partid, a consiliilor agricole să ia măsuri pentru grăbirea seterişului, treierişu­­lui şi a celorlaltoi lucrări. Ioan VLANGA coresp. „Selnten­“ Declaraţia celor 70 Ziarul vest-german „FRANK­FURTER ALLGEMEINE" publică o corespondenţă din Londra în care se spune: „70 din cei 317 deputaţi labu­rişti au pregătit o declaraţie în care cer o reducere cu 25 la sută a buge­tului militar. Printre măsurile care să permită o asemenea economie drastică se numără, în primul rînd, reducerea efectivului armatei brita­nice de pe Rin, urmată de reducerea cheltuielilor în Extremul Orient, retragerea trupelor britanice din Aden şi Cipru, abandonarea pro­gramului „Polaris". Un îndemn tot atît de hotărît ca şi declaraţia celor 70 de deputaţi cuprind, pentru guvernul laburist, şi rezoluţiile privind politica externă şi de apărare, pregătite pentru con­gresul partidului laburist care va avea loc în septembrie. Asemenea rezoluţii au fost adresate, în ultimii ani, în număr mare congreselor laburiste. Ele erau îndreptate împo­triva guvernului conservator, cele­sie acum insă — împotriva propriu­lui guvern. Pină la începutul congresului, se mai pot schimba multe. Dar faptul că Wilson a cerut ministrului său de externe, Stewart, să nu candideze pentru organul de conducere a partidului care urmează să fie ales la Congrols, spre a-l feri de o înjosire, spune multe. Rezoluţiile privind politica externă sunt îndreptate, In primul rînd, Împotriva supunerii lui Stewart faţă de americani. Practic, unicii ad­versari ai lui Stewart se află în partidul laburist. Dar primul ministru şi conducătorul partidului, Wilson, nu-şi face nici un fel de iluzii în ce priveşte persoana căruia i se aduce acuzaţia de a fi trădat principiile unei politici externe socialiste şi, în special, promisiunile electorale. Un guvern laburist nu este legat de hotărîrile partidului, dar nici nu le poate ignora in mod complet. De mult timp nu mai încape nici o în­doială că radicalii de stingă vor folosi congresul din acest an de la Blackpool pentru o răfuială severă cu guvernul". FOILETON SURPRIZA W­itmSm­m După cunoscuta gafă cu păcu­ra de pe Riviera, cînd vasul port­avion Shangri-La a vărsat asu­pra Cannes-ului 2 600 galoane (1 galon american = 3,785 litri) de păcură, Statele Unite s-au gîndit la diferite căi prin care să-i împace pe francezi. Au fost depuse diverse planuri din partea diferitelor departa­mente. Unul propunea să se o­­fere francezilor Expoziţia inter­naţională de la New York după ce noi (S.U.A. — n.r.) o vom închide. Un altul — de a numi un francez la Curtea Supremă a S.U.A. O a treia propunere — să cumpărăm surplusul de produse agricole franceze, în aşa fel incit ea să-şi poată rezolva neplăcerile cu Piaţa comună. Dintr-un mo­tiv sau altul, toate sugestiile au fost respinse. Dar dintre toţi, pînă la urmă, C.I.A. ’­ a venit cu o idee strălucită. Ea a decis să se dăruiască preşedintelui de Gaulle un fru­mos album legat cu fotografii conţinînd vederi din ţara sa, lua­te din avion. Aceste imagini colorate vor fi mijlocul nostru de a spune: «Ne pare rău de chestia cu păcura, dar sperăm că acest album vă va arăta cit de mult stimăm noi naţiunea dv». „Operation Surprise du Chef“, aşa cum a fost denumită acţiu­nea, a fost pusă în mişcare. Zile întregi piloţi americani au stră­bătut ţinuturile Franţei in lung şi-n lat, luînd vederi frumoase cu aparatele lor. După ce foto­grafiile au fost developate, un redactor de la revista „Life" a ales pe cele mai frumoase pen­tru album, iar pe celelalte le-a distrus. Au fost şi citeva incidente. O dată, un avion american a fost obligat să aterizeze într-o vie franceză, iar pilotul, urmînd in­strucţiunile, a preferat să mănîn­­ce o plantă otrăvitoare decit să desconspire de ce fusese în Văz­duh. Altă dată, un pilot paraşu­tat deasupra Chartres-ului a in­ventat o poveste spunînd că din­­totdeauna el a vrut să vadă cum arată din înaltul cerului catedra­la din Chartres. Povestea a fost acceptată de autorităţile franceze fără suspiciuni. Pînă la urmă, albumul a fost aproape gata. Mai lipsea o ve­dere aeriană asupra împrejurimi­lor Pierrelatte-ului, din Valea Rhonului, mai jos de Lyon. Ca urmare a fost trimis din Ger­mania un avion cu scopul precis de a fotografia acest oraş simpatic şi pitoresc. Dar C. I. A. şi forţele aeriene nu au ştiut că la Pierrelatte se află un complex pentru bomba ato­mică franceză, iar francezii au fost foarte lezaţi de faptul că l-am fotografiat. De fapt, francezii au fost atît de indignaţi cind avionul a în­ceput să facă fotografii incit, după ce avionul a aterizat, ei au cerut filmul şi au refuzat să ac­cepte explicaţia că fotografiile au fost făcute pentru a-i face o surpriză lui de Gaulle. Chiar cind americanii au ară­tat albumul de piele cu inscripţii, francezii au continuat să fie sceptici şi, în loc să ia în conside­rare toate neplăcerile prin care au trecut S.U.A. pentru a-i face lui de Gaulle un dar, ei au tri­mis o notă piperată la ambasada S.U.A. Preşedintele Johnson nu a ştiut nimic de această surpriză şi, cînd a auzit despre ea, a fost un mod evident furios. El i-a spus amba­sadorului francez: «Îmi pare rău domnule ambasador, tot ce le-am spus eu a fost să fotografieze Marte». Art. BUCHWALD ( *) Serviciul de Informații al S.U.A. în căutarea de debuşee Sub titlul „Visul german", ziarul „COMBAT" scrie intr-un editorial: „La cele două aripi ale Ma­­ghrebului, Germania Federală Îşi întinde Încetul cu încetul imperiul, influenţa crescîndă in Tunisia şi Maroc Sub forma cea mai eficace: investiţia rentabilă. Graţie Tunisu­lui şi Rabatului, Bonn-ul îşi reali­zează un vis etern : o influenţă economică pe paminturile africane. Republica Federală n-a ţinut cont de poziţiile tradiţionale ale Franţei in Africa de nord, nici de eforturile întreprinse de Italia pen­tru a-şi asigura aici jaloane in­dustriale. De altminteri, de ce n-ar fi jucat jocul concurenţei ? De ce mai ales nu şi-ar fi tras spuza pe turta unei situaţii care îi este favorabilă, de ce n-ar fi pătruns pe o uşă deschisă spre un teren din care Franţa pierde pasul ? Ceea ce încearcă Germania este să cîştige spaţiu pentru a asigura debuşee industriei sale. Ea face a­­ceasta metodic iar viitorul voiaj, confirmat acum, al regelui Hassan II la Bonn, se înscrie în contextul unei ample dezvoltări a relaţiilor economice germano-maghrebine. Noile credite în valoare de 62 250 000 mărci, pe care guvernul cancelarului Erhard le-a deschis Tunisiei, vor întări considerabil influenţa industrială şi maritimă a R.F.G. in Africa de nord şi in bazinul mediteranean". . tt• w M': ■■■■ :• 'W­ • M

Next