Scînteia, august 1965 (Anul 34, nr. 6697-6726)

1965-08-02 / nr. 6698

Anul XXXIV Nr. 6698 LUCRĂRILE AGRICOLE DE VARĂ Recolta de azi... In regiunea Cluj, recoltatul păioaselor se află în perioada de vîrf. Aşa se­ face că acum se lucrează din plin. In raionul Zalău, bunăoară, s-a recoltat peste 80 la sută din cele 15 400 ha cultiva­te cu grîu şi secară. O bună parte din u­­nităţi au şi terminat secerişul. De aici, combinele sunt diri­jate spre alte părţi ale regiunii, unde lu­crările sunt mai puţin avansate. Raioanele Dej şi Gherla ocupă o situa­ţie de mijloc în ce priveşte ritmul recol­tatului. Rezultatele sunt diferite, după cum s-a organizat munca. In raionul Dej, în multe cooperative a­­gricole de producţie se lucrează cu spor. Cooperatorii din Că­şeiu au recoltat în cî­­teva zile aproape toa­te cele 400 ha cu păioase. S-a lucrat zilnic cu 3 combine şi 550—600 secerători. Pe terenul eliberat au în­ceput arăturile. După cum ne spunea ingi­nerul agronom Vaier Mican, treieratul ar merge mai cu spor dar din cele 3 batoze trimise aici, două s-au defectat. Secerişul se apropie de sfîrşit şi la Reteag, ca şi în alte cooperative din raion. Cooperativa agrico­lă de producţie din Cuşdrioara este veci­nă cu cea din Căşeiu şi nu prea departe de Reteag. Al. MUREŞAN coresp. „Scînteii* (Continuare în pag. a m-a) ...şi cea viitoare gricole din regiune au concentrat forţele la eliberarea terenului de paie şi la efectuarea arăturilor. Pînă în prezent au fost arate 130 000 ha. Suprafeţe mai mari au fost ara­te în raioanele Urzi­­ceni, Slobozia, Că­lăraşi, Olteniţa etc. Viteza zilnică din ultimele zile se men­ţine la circa 5 000 ha, ceea ce este puţin faţă de forţa mecanică e­­xistentă. Faptele arată că acolo unde s-a a­­cordat toată atenţia folosirii judicioase a tractoarelor s-au ob­ţinut rezultate bune. La cooperativa agri­colă „Unirea“ din comuna Botoroaga, ra­ionul Drăgăneşti-Vlaş­­ca s-a arat peste 30 la sută din suprafaţă. Tov. Ionel Petrescu, directorul S.M.T. Ha­­gieşti, din raionul Leh­­liu, a precizat că cele 80 de tractoare exis­tente pot ara supra­faţa de 3 258 ha a co­operativelor agricole pe care le deserveşte pînă la 15 august, în condiţii bune. Unele cooperative agricole au şi obţinut rezultate însemnate. La coope­ratorii din Cătruneşti din raza de activitate a S.M.T.-ului amintit s-au efectuat arături pe mai mult de 40 la sută din suprafaţă. In unele cooperative a­­gricole ritmul de lu­cru la arat este sub posibilităţi. Coopera­torii din Hagieşti au avut doar 100 ha din 882 ha planificate, iar cei din Belciugatele, numai 50 ha din 842. Ritmul nesatisfăcător de lucru se datoreşte slabei preocupări a conducerii S.M.T. Ha­gieşti pentru asigura­rea de condiţii cores­punzătoare de lucru pentru mecanizatori. Sunt necesare mă­suri urgente pentru îmbunătăţirea organi­zării muncii, astfel ca lucrările agricole de vară şi în primul rînd arăturile să se efec­tueze la timp şi în bune condiţii. Florea CEAUŞESCU coresp. „Scînteii” In condiţiile regiunii Bucureşti ca şi în ce­lelalte regiuni ale ţă­rii, cu fiecare an s-a remarcat tot mai mult eficacitatea arăturilor de vară pentru obţi­nerea de producţii mari. De aceea, în­dată după termina­rea recoltatului con­ducerile unităţilor a- O MATERIE PRIMA UNIVERSALĂ: APA PARTICIPAREA ŢARII NOASTRE LA „DECENIUL HIDROLOGIC INTERNAŢIONAL" La baza fabrica­ţiei otelurilor nu stau doar minereu­­rile care dau fon­ta, combustibilii şi diferitele adaosuri metalice şi neme­talice , ci şi apa. Dacă pentru obţi­nerea otelului can­titatea celorlalte materii prime folo­site nu depăşeşte de două-trei ori greutatea produsu­lui Unit. In ce pri­veşte apa sunt ne­cesare intre 25­0 şi 300 mc pen­tru fiecare tonă. Cerinţe mari ri­dică in această direcţie şi alte ra­muri industriale — chimică, alimenta­ră, uşoară — unde apa este folosită in procesul de pro­ducție in cantități din ce in ce mai mari. Un mare consumator de apă devine agricultura. Pentru irigarea u­­nor soluri aride sunt necesare intre 3—4 mii mc de apă la ha in pe­rioada vegetaţiei. Suprafata irigabilă va creşte in viito­rul cincinal cu alte circa 400 000 ha. In ce priveşte con­sumul casnic, tre­buie să avem in vedere că zeci de localităţi vor fi în­zestrate cu insta­laţii de aprovizio­nare cu apă, iar in altele reţeaua va fi extinsă. Un cal­cul sumar arată că acest spor al con­sumurilor de apă pentru diferite fo­losinţe însumează miliarde metri cubi anual. Resursele de apă nu sunt distribuite uniform pe terito­riul ţării şi depind în mare măsură de repartiţia precipi­taţiilor pe diferite­le anotimpuri. E de la sine înţeles că a cunoaşte în mod ştiinţific regimul apelor înseamnă implicit şi posibili­tatea de a le gos­podări mai bine. Problemele lega­te de folosirea a­­pei prezintă un in­teres deosebit şi pe scară mondială. După cum am mai anunţat, sub egida U.N.E.S.C. O. se desfăşoară Dece­niul hidrologic in­ternational (1965— 1974), la care par­ticipă şi ţara noas­tră. Printr-o Hotă­­rîre a Consiliului de Ministri a fost infiintat recent Co­mitetul national al Deceniului hidro­logic international si s-a stabilit pro­gramul participării noastre la lucrările deceniului. In ce constă aceste lu­crări ? In primul rind, intr-o gamă largă şi variată de măsurători asupra precipitaţiilor din ploi şi zăpezi, asu­pra cantităţii ape­lor de suprafaţă, umidităţii solului, resurselor de ape subterane. Obiec­tul altor lucrări îl constituie introdu­cerea automatizării in măsurători, in prelucrarea datelor şi in calculele hi­drologice, perfec­ţionarea prognoze­lor de scurtă şi lungă durată, a metodelor de eva­luare a resurselor de apă subterană etc. Toate aceste lu­crări au nu numai o importanţă şti­inţifică, ci şi o în­semnătate practică nemijlocită pentru economia naţio­nală. Iată citeva e­­xemple. Hidroener­­geticienii pot fo­losi din lacurile de acumulare doar o anumită cantitate de apă. Dacă ei ar încerca să utilize­ze o cantitate mai mare decit reco­mandă prognoza alcătuită de hidro­logi, s-ar putea a­­junge in situația ca nivelul apei să scadă sub o anu­mită limită și cen­tralele electrice să nu mai poată func­ţiona. Pe de altă parte, dacă nu se valorifică suficient apele existente, în perioada unor ploi mari sau a viituri­lor de primăvară ar fi necesară de­versarea surplusu­lui de ape, adică scurgerea lor fără folos. Al. PLAIEŞU (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INITIEVA! . ORGAN Al COMITETULUI CENTRAI Al P.C.R. Luni 2 august 1965 4 PAGINI — 30 BANI Geometrie în spaţiu : lucrări de tâmplărie metalică la centrala electrică de termoficare din cartierul Militari FotoR. Costin Sărbătorirea „Zilei Marinei" MANGALIA (coresp. „Scînteii“). — Prima duminică a lunii august. Potrivit tradiţiei, în această zi se săr­bătoreşte Ziua Marinei R. P. Române. Navele anco­rate în port au artevat marele pavoaz. Catargele, di­gul de larg şi faleza sunt împodobite cu steguleţe multicolore. La tradiţionala sărbătoare a marinarilor noştri au venit mii de oameni ai muncii aflaţi la odihnă pe litoral, precum şi un mare număr de localnici. Ora 10... In aplauzele mulţimii, sosesc în avanport tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al P.C.R., Chivu Stoica, Emil Bodnaraş, Ale­xandru Drăghici, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul forţelor armate ale R. P. Române, Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobro­­gea al P.C.R. Sunt prezenţi general-maior Ion Coman, secretarul Consiliului Politic Superior al Forţelor Armate, şi ge­neral-maior Vasile Ionel — adjuncţi ai ministrului forţelor armate, generali şi amirali. La bordul unei nave militare se află ataşaţi militari acreditaţi în ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul vice­amiralului Grigore Marteş, comandantul marinei mi­litare. Conducătorii de partid şi de stat urcă apoi pe pun­tea navei comandant. La bordul unei şalupe, ministrul forţelor armate, însoţit de comandantul marinei mi­litare, trece în revistă navele militare ancorate în port. Se dă apoi citire Ordinului ministrului forţelor ar­mate. Fanfara marinarilor intonează Imnul de Stat al R. P. Române, în timp ce în văzduh se trag 21 de salve de artilerie. (Continuare în pag. a IlI-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu primind raportul comandantului marinei militare In timpul locurilor marinăreşti Foto : Gh. Vintilă Cum construim locuinţele? Când le dăm în folosinţă? Constructorii din oraşul Timişoara n-au dat în folosinţă anul acesta din cele 890 de apartamente decît 37. Pentru a cunoaşte cauzele rămînerii în urmă şi mă­surile ce se impun în vederea grăbirii ritmului lu­crărilor, corespondentul ziarului nostru pentru regiunea Banat, Ion Chiujdea, a invitat la o „masă rotundă” factori de răspundere care conduc nemijlocit sau urmăresc activitatea şantierelor de construcţii de locuinţe din Timi­şoara. Redăm părerile exprimate în cadrul discuţiilor. JEAN ŢICĂU, director al direc­ţiei operative a filialei din Timi­şoara a Băncii de Investiţii. Din cauza întîrzierilor în elaborarea şi aprobarea documentaţiei tehnice, admiterea la finanţare a lucrărilor planificate în acest an nu s-a efec­tuat în timp util, în special pentru blocurile din zona Tipografilor III. Deşi în acest ansamblu este pre­văzut să se dea în folosinţă în 1965 circa 400 de apartamente, ad­miterea la finanţare a blocurilor s-a făcut abia în luna iunie­­ şi atunci parţial. Rezultatele activită­ţii desfăşurate pe şantiere în pri­mul semestru sunt nesatisfăcătoare, în această perioadă realizîndu-se doar 33 la sută din planul anual. Dintr-un calcul făcut de noi reiese că un apartament este gata în a­­proape zece zile, faţă de două zile şi ceva cît este normal. Principala cauză constă, după părerea mea, în eşalonarea defec­tuoasă a execuţiei şi predării lo­cuinţelor. Majoritatea blocurilor sunt prevăzute a fi date în folosinţă în trimestrele III şi mai ales IV. Locuinţele începute anul trecut a­­veau asigurate condiţii să fie pre­date în trimestrele I şi II. Ele sunt însă întîrziate, deoarece conduce­rile şantierelor nu acordă întreaga atenţie respectării graficelor de e­­xecuţie şi reducerii duratei de rea­lizare a lucrărilor. Este de relevat şi un alt aspect: In timp ce termenele de dare în folosinţă a apartamentelor planifi­cate sunt împinse spre sfîrşitul anului, şantierele încep alte lu­crări, de valori mari, fără a avea finanţarea deschisă. Este cît se poa­te de evidentă şi dăunătoare goa­na după rezultate valorice. După ce la blocul din str. Brediceanu s-au efectuat lucrări în valoare de 45 000 de lei, ele au fost sistate. La blocul din str. Păltiniş s-au făcut săpături şi turnări de betoane la fundaţii în valoare de circa 140 000 lei, fără a exista forme legale. Practica începerii unui volum ex­cesiv de lucrări, care duce la în­călcarea disciplinei de plan, nu este combătută ferm de conduce­rea trustului. GHEORGHE MIHAESCU, ingi­ner şef al trustului regional de construcţie . Intr-adevăr, pe şantie­rele trustului există rămîneri în urmă, însă faţă de alţi ani stăm destul de bine. Sperăm că prin a­­plicarea măsurilor stabilite vom realiza planul de dare în folosinţă a apartamentelor şi vom pregăti mult mai judicios frontul de lucru pentru anul viitor. Amenajarea u­­nui poligon de prefabricate pentru panouri mari în Timişoara şi apro­vizionarea în prima fază cu pano­uri de la poligonul existent la Re­şiţa ne vor da posibilitatea să pre­dăm la termen circa 380 de apar­tamente în zona Tipografilor. Dar întîmpinăm greutăţi în realizarea construcţiilor de locuinţe, în spe­cial datorită faptului că nu avem destui muncitori. — Oare această greutate nu este şi o consecinţă a modului nera­ţional de eşalonare a dării în fo­losinţă a locuinţelor ? — Desigur, aceasta este cauza. In plus e vorba de deficienţe în organizarea şi desfăşurarea lucră­rilor pe şantiere. Pentru asigura­rea forţei de muncă s-au organi­zat cursuri pentru calificarea unui număr mai mare de muncitori. Menţionez că intenţionăm să mă­rim gradul de mecanizare a lucră­rilor. Măsurile din planul tehnic sînt îndreptate tocmai spre reali­zarea acestor obiective... Firesc era ca inginerul şef al trustului să analizeze mai apro­fundat cauzele rămînerii în urmă în îndeplinirea planului, să arate măsurile care trebuie luate pen­tru ca situaţia existentă pe şantie­re să fie curmată în timpul cel mai scurt. Oare problemele puse de accelerarea ritmului lucrărilor se limitează doar la aproviziona­rea cu panouri ? Complexitatea sarcinilor în domeniul îmbunătă­ţirii activităţii şantierelor unui trust care nu e cu planul „la zi" nu poate fi privită cu uşurinţă, la suprafaţă. In discuţie a intervenit şi rov. ing. MIRCEA PACURARU, vice­preşedinte al Sfatului popular orăşenesc Timişoara, care a arătat: Conducerea trustului se consolează cu faptul că „faţă de alţi ani stăm destul de bine“. Părerea mea este că lucrările pe şantier merg prost. Consider că nu se vor realiza pro­grese atîta timp cît se va mai lu­cra în „asalt“, după grafice întoc­mite necorespunzător şi mai ales cît timp conducerea trustului va manifesta automulţumire faţă de o situaţie ca cea actuală. Aşa cum decurg în prezent lucrările, nu este exclusă posibilitatea ca şi în acest an trustul să folosească la executarea parchetelor zidari, să încredinţeze lucrările de finisaj unor oameni necalificaţi şi, ca de atîtea ori, să „dea bătaie“ în ultime­le luni ale anului pentru a preda majoritatea apartamentelor. Con­secinţa acestei practici: lucrări de slabă calitate, finisaje necorespun­zătoare. — Socotiţi că numai constructo­rul poartă răspunderea pentru toate acestea ? — Nu pot spune acest lucru. Răspunderea revine şi comitetului executiv al sfatului popular oră­şenesc. Noi nu am stabilit totdea­una cu operativitate amplasamen­tele, am întîrziat întocmirea unor forme care condiţionau începerea lucrărilor. (Continuare în pag. a IlI-a) Persaj nocturn din arhitectonica nouă a Reşiţei : podul cularului peste oraş, care susţine linia luni* FESTIVALUL CÎNTECULUI, DANSULUI ŞI PORTULUI POPULAR Ieri seară, în sta­ţiunile de odihnă de pe litoral (Constanţa, Mamaia, Eforie-sud) şi de pe Valea Praho­vei (Sinaia, Predeal) au răsunat primele a­­corduri din cadrul Festivalului cîntecu­­lui, dansului şi portu­lui popular. Timp de­ o săptămînă (între 1 şi 8 august) spectato­rii vor asista la o a­­devărată trecere în revistă a bogăţiilor nepieritoare ale fol­clorului nostru, în in­terpretarea unor va­loroase ansambluri folclorice de artişti a­­matori din mai multe regiuni ale ţării. Festi­valul se va desfăşura şi pe scenele casei de cultură din Mangalia şi ale unor teatre de vară din Bucureşti. Incepînd cu ediţia 1965, festivalul va fi dotat cu o cupă trans­misibilă şi un pre­miu pentru formaţia cea mi bine pregă­tită.■ RITM COTIDIAN Paul ANGHEL Urmărind munca minerului Constantin Trofin, şef de bri­gadă la Baia Borşa, noţiunea de entuziasm capătă cel puţin cîteva semnificaţii în plus. Orele de şut nu sînt o cursă sportivă, încordarea nu e spectaculoasă decît în anume momente, ritmul lucrului poate să pară, pentru ochiul străin, destul de monoton. Ceea ce impresionează este atenţia, calculul, chibzuinţă. Minerii bat atent găurile în peretele de rocă metaliferă, cu grija de a nu disloca decît foarte puţin steril, vrînd deci să fructifice integral forţa de şoc a fiecă­rei puşcături. Strategia e simplă : — Prin plasarea corectă a găurilor de puşcare, îmi expli­că meşterul, adică direct în vîna zăcămîntului, căutăm să scoatem numai minereul bun, scutindu-ne de efortul de a-l selecţiona dintr-o mare canti­tate de steril. Expresii tehnice, dar, peste ele, peste ariditatea şi ermetis­mul lor, o semnificaţie mai profundă : trebuie să fructifi­căm inteligent efortul, trebuie să scoatem maximum din fie­care gram de energie. Din energia puşcăturii, din ener­gia braţului, din energia min­ţii. Entuziasm înseamnă pentru aceşti oameni nu o febră de moment, ci perseverenţa luci­dă în urmărirea unui ţel, efort dirijat cu inteligenţă şi ştiinţă, conştiinţa valorii muncii în an­samblul naţional de creaţie. Aceasta ni s-a părut a fi o principală trăsătură a lor; a­­ceasta este, de altfel, o prin­cipală trăsătură a constructo­rilor noştri, oameni care tra­duc entuziasmul în judecată lucidă, socotind atent şi gos­podăreşte ce răspunderi le re­vin din ansamblul răspunde­rilor care revine unui întreg popor. Ei au deschis Cartea Direc­tivelor ca pe o carte a muncii şi creaţiei. Ei vor traduce zil­nic fiecare cifră a viitorului cincinal în zecimala efortului direct, în cîtimea personală de energie ce trebuie dăruită zilnic în anii ce vor urma. (Continuare în pag. a IlI-a)

Next