Scînteia, august 1965 (Anul 34, nr. 6697-6726)
1965-08-02 / nr. 6698
Anul XXXIV Nr. 6698 LUCRĂRILE AGRICOLE DE VARĂ Recolta de azi... In regiunea Cluj, recoltatul păioaselor se află în perioada de vîrf. Aşa se face că acum se lucrează din plin. In raionul Zalău, bunăoară, s-a recoltat peste 80 la sută din cele 15 400 ha cultivate cu grîu şi secară. O bună parte din unităţi au şi terminat secerişul. De aici, combinele sunt dirijate spre alte părţi ale regiunii, unde lucrările sunt mai puţin avansate. Raioanele Dej şi Gherla ocupă o situaţie de mijloc în ce priveşte ritmul recoltatului. Rezultatele sunt diferite, după cum s-a organizat munca. In raionul Dej, în multe cooperative agricole de producţie se lucrează cu spor. Cooperatorii din Căşeiu au recoltat în cîteva zile aproape toate cele 400 ha cu păioase. S-a lucrat zilnic cu 3 combine şi 550—600 secerători. Pe terenul eliberat au început arăturile. După cum ne spunea inginerul agronom Vaier Mican, treieratul ar merge mai cu spor dar din cele 3 batoze trimise aici, două s-au defectat. Secerişul se apropie de sfîrşit şi la Reteag, ca şi în alte cooperative din raion. Cooperativa agricolă de producţie din Cuşdrioara este vecină cu cea din Căşeiu şi nu prea departe de Reteag. Al. MUREŞAN coresp. „Scînteii* (Continuare în pag. a m-a) ...şi cea viitoare gricole din regiune au concentrat forţele la eliberarea terenului de paie şi la efectuarea arăturilor. Pînă în prezent au fost arate 130 000 ha. Suprafeţe mai mari au fost arate în raioanele Urziceni, Slobozia, Călăraşi, Olteniţa etc. Viteza zilnică din ultimele zile se menţine la circa 5 000 ha, ceea ce este puţin faţă de forţa mecanică existentă. Faptele arată că acolo unde s-a acordat toată atenţia folosirii judicioase a tractoarelor s-au obţinut rezultate bune. La cooperativa agricolă „Unirea“ din comuna Botoroaga, raionul Drăgăneşti-Vlaşca s-a arat peste 30 la sută din suprafaţă. Tov. Ionel Petrescu, directorul S.M.T. Hagieşti, din raionul Lehliu, a precizat că cele 80 de tractoare existente pot ara suprafaţa de 3 258 ha a cooperativelor agricole pe care le deserveşte pînă la 15 august, în condiţii bune. Unele cooperative agricole au şi obţinut rezultate însemnate. La cooperatorii din Cătruneşti din raza de activitate a S.M.T.-ului amintit s-au efectuat arături pe mai mult de 40 la sută din suprafaţă. In unele cooperative agricole ritmul de lucru la arat este sub posibilităţi. Cooperatorii din Hagieşti au avut doar 100 ha din 882 ha planificate, iar cei din Belciugatele, numai 50 ha din 842. Ritmul nesatisfăcător de lucru se datoreşte slabei preocupări a conducerii S.M.T. Hagieşti pentru asigurarea de condiţii corespunzătoare de lucru pentru mecanizatori. Sunt necesare măsuri urgente pentru îmbunătăţirea organizării muncii, astfel ca lucrările agricole de vară şi în primul rînd arăturile să se efectueze la timp şi în bune condiţii. Florea CEAUŞESCU coresp. „Scînteii” In condiţiile regiunii Bucureşti ca şi în celelalte regiuni ale ţării, cu fiecare an s-a remarcat tot mai mult eficacitatea arăturilor de vară pentru obţinerea de producţii mari. De aceea, îndată după terminarea recoltatului conducerile unităţilor a- O MATERIE PRIMA UNIVERSALĂ: APA PARTICIPAREA ŢARII NOASTRE LA „DECENIUL HIDROLOGIC INTERNAŢIONAL" La baza fabricaţiei otelurilor nu stau doar minereurile care dau fonta, combustibilii şi diferitele adaosuri metalice şi nemetalice , ci şi apa. Dacă pentru obţinerea otelului cantitatea celorlalte materii prime folosite nu depăşeşte de două-trei ori greutatea produsului Unit. In ce priveşte apa sunt necesare intre 250 şi 300 mc pentru fiecare tonă. Cerinţe mari ridică in această direcţie şi alte ramuri industriale — chimică, alimentară, uşoară — unde apa este folosită in procesul de producție in cantități din ce in ce mai mari. Un mare consumator de apă devine agricultura. Pentru irigarea unor soluri aride sunt necesare intre 3—4 mii mc de apă la ha in perioada vegetaţiei. Suprafata irigabilă va creşte in viitorul cincinal cu alte circa 400 000 ha. In ce priveşte consumul casnic, trebuie să avem in vedere că zeci de localităţi vor fi înzestrate cu instalaţii de aprovizionare cu apă, iar in altele reţeaua va fi extinsă. Un calcul sumar arată că acest spor al consumurilor de apă pentru diferite folosinţe însumează miliarde metri cubi anual. Resursele de apă nu sunt distribuite uniform pe teritoriul ţării şi depind în mare măsură de repartiţia precipitaţiilor pe diferitele anotimpuri. E de la sine înţeles că a cunoaşte în mod ştiinţific regimul apelor înseamnă implicit şi posibilitatea de a le gospodări mai bine. Problemele legate de folosirea apei prezintă un interes deosebit şi pe scară mondială. După cum am mai anunţat, sub egida U.N.E.S.C. O. se desfăşoară Deceniul hidrologic international (1965— 1974), la care participă şi ţara noastră. Printr-o Hotărîre a Consiliului de Ministri a fost infiintat recent Comitetul national al Deceniului hidrologic international si s-a stabilit programul participării noastre la lucrările deceniului. In ce constă aceste lucrări ? In primul rind, intr-o gamă largă şi variată de măsurători asupra precipitaţiilor din ploi şi zăpezi, asupra cantităţii apelor de suprafaţă, umidităţii solului, resurselor de ape subterane. Obiectul altor lucrări îl constituie introducerea automatizării in măsurători, in prelucrarea datelor şi in calculele hidrologice, perfecţionarea prognozelor de scurtă şi lungă durată, a metodelor de evaluare a resurselor de apă subterană etc. Toate aceste lucrări au nu numai o importanţă ştiinţifică, ci şi o însemnătate practică nemijlocită pentru economia naţională. Iată citeva exemple. Hidroenergeticienii pot folosi din lacurile de acumulare doar o anumită cantitate de apă. Dacă ei ar încerca să utilizeze o cantitate mai mare decit recomandă prognoza alcătuită de hidrologi, s-ar putea ajunge in situația ca nivelul apei să scadă sub o anumită limită și centralele electrice să nu mai poată funcţiona. Pe de altă parte, dacă nu se valorifică suficient apele existente, în perioada unor ploi mari sau a viiturilor de primăvară ar fi necesară deversarea surplusului de ape, adică scurgerea lor fără folos. Al. PLAIEŞU (Continuare în pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INITIEVA! . ORGAN Al COMITETULUI CENTRAI Al P.C.R. Luni 2 august 1965 4 PAGINI — 30 BANI Geometrie în spaţiu : lucrări de tâmplărie metalică la centrala electrică de termoficare din cartierul Militari FotoR. Costin Sărbătorirea „Zilei Marinei" MANGALIA (coresp. „Scînteii“). — Prima duminică a lunii august. Potrivit tradiţiei, în această zi se sărbătoreşte Ziua Marinei R. P. Române. Navele ancorate în port au artevat marele pavoaz. Catargele, digul de larg şi faleza sunt împodobite cu steguleţe multicolore. La tradiţionala sărbătoare a marinarilor noştri au venit mii de oameni ai muncii aflaţi la odihnă pe litoral, precum şi un mare număr de localnici. Ora 10... In aplauzele mulţimii, sosesc în avanport tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al P.C.R., Chivu Stoica, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul forţelor armate ale R. P. Române, Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. Sunt prezenţi general-maior Ion Coman, secretarul Consiliului Politic Superior al Forţelor Armate, şi general-maior Vasile Ionel — adjuncţi ai ministrului forţelor armate, generali şi amirali. La bordul unei nave militare se află ataşaţi militari acreditaţi în ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul viceamiralului Grigore Marteş, comandantul marinei militare. Conducătorii de partid şi de stat urcă apoi pe puntea navei comandant. La bordul unei şalupe, ministrul forţelor armate, însoţit de comandantul marinei militare, trece în revistă navele militare ancorate în port. Se dă apoi citire Ordinului ministrului forţelor armate. Fanfara marinarilor intonează Imnul de Stat al R. P. Române, în timp ce în văzduh se trag 21 de salve de artilerie. (Continuare în pag. a IlI-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu primind raportul comandantului marinei militare In timpul locurilor marinăreşti Foto : Gh. Vintilă Cum construim locuinţele? Când le dăm în folosinţă? Constructorii din oraşul Timişoara n-au dat în folosinţă anul acesta din cele 890 de apartamente decît 37. Pentru a cunoaşte cauzele rămînerii în urmă şi măsurile ce se impun în vederea grăbirii ritmului lucrărilor, corespondentul ziarului nostru pentru regiunea Banat, Ion Chiujdea, a invitat la o „masă rotundă” factori de răspundere care conduc nemijlocit sau urmăresc activitatea şantierelor de construcţii de locuinţe din Timişoara. Redăm părerile exprimate în cadrul discuţiilor. JEAN ŢICĂU, director al direcţiei operative a filialei din Timişoara a Băncii de Investiţii. Din cauza întîrzierilor în elaborarea şi aprobarea documentaţiei tehnice, admiterea la finanţare a lucrărilor planificate în acest an nu s-a efectuat în timp util, în special pentru blocurile din zona Tipografilor III. Deşi în acest ansamblu este prevăzut să se dea în folosinţă în 1965 circa 400 de apartamente, admiterea la finanţare a blocurilor s-a făcut abia în luna iunie şi atunci parţial. Rezultatele activităţii desfăşurate pe şantiere în primul semestru sunt nesatisfăcătoare, în această perioadă realizîndu-se doar 33 la sută din planul anual. Dintr-un calcul făcut de noi reiese că un apartament este gata în aproape zece zile, faţă de două zile şi ceva cît este normal. Principala cauză constă, după părerea mea, în eşalonarea defectuoasă a execuţiei şi predării locuinţelor. Majoritatea blocurilor sunt prevăzute a fi date în folosinţă în trimestrele III şi mai ales IV. Locuinţele începute anul trecut aveau asigurate condiţii să fie predate în trimestrele I şi II. Ele sunt însă întîrziate, deoarece conducerile şantierelor nu acordă întreaga atenţie respectării graficelor de execuţie şi reducerii duratei de realizare a lucrărilor. Este de relevat şi un alt aspect: In timp ce termenele de dare în folosinţă a apartamentelor planificate sunt împinse spre sfîrşitul anului, şantierele încep alte lucrări, de valori mari, fără a avea finanţarea deschisă. Este cît se poate de evidentă şi dăunătoare goana după rezultate valorice. După ce la blocul din str. Brediceanu s-au efectuat lucrări în valoare de 45 000 de lei, ele au fost sistate. La blocul din str. Păltiniş s-au făcut săpături şi turnări de betoane la fundaţii în valoare de circa 140 000 lei, fără a exista forme legale. Practica începerii unui volum excesiv de lucrări, care duce la încălcarea disciplinei de plan, nu este combătută ferm de conducerea trustului. GHEORGHE MIHAESCU, inginer şef al trustului regional de construcţie . Intr-adevăr, pe şantierele trustului există rămîneri în urmă, însă faţă de alţi ani stăm destul de bine. Sperăm că prin aplicarea măsurilor stabilite vom realiza planul de dare în folosinţă a apartamentelor şi vom pregăti mult mai judicios frontul de lucru pentru anul viitor. Amenajarea unui poligon de prefabricate pentru panouri mari în Timişoara şi aprovizionarea în prima fază cu panouri de la poligonul existent la Reşiţa ne vor da posibilitatea să predăm la termen circa 380 de apartamente în zona Tipografilor. Dar întîmpinăm greutăţi în realizarea construcţiilor de locuinţe, în special datorită faptului că nu avem destui muncitori. — Oare această greutate nu este şi o consecinţă a modului neraţional de eşalonare a dării în folosinţă a locuinţelor ? — Desigur, aceasta este cauza. In plus e vorba de deficienţe în organizarea şi desfăşurarea lucrărilor pe şantiere. Pentru asigurarea forţei de muncă s-au organizat cursuri pentru calificarea unui număr mai mare de muncitori. Menţionez că intenţionăm să mărim gradul de mecanizare a lucrărilor. Măsurile din planul tehnic sînt îndreptate tocmai spre realizarea acestor obiective... Firesc era ca inginerul şef al trustului să analizeze mai aprofundat cauzele rămînerii în urmă în îndeplinirea planului, să arate măsurile care trebuie luate pentru ca situaţia existentă pe şantiere să fie curmată în timpul cel mai scurt. Oare problemele puse de accelerarea ritmului lucrărilor se limitează doar la aprovizionarea cu panouri ? Complexitatea sarcinilor în domeniul îmbunătăţirii activităţii şantierelor unui trust care nu e cu planul „la zi" nu poate fi privită cu uşurinţă, la suprafaţă. In discuţie a intervenit şi rov. ing. MIRCEA PACURARU, vicepreşedinte al Sfatului popular orăşenesc Timişoara, care a arătat: Conducerea trustului se consolează cu faptul că „faţă de alţi ani stăm destul de bine“. Părerea mea este că lucrările pe şantier merg prost. Consider că nu se vor realiza progrese atîta timp cît se va mai lucra în „asalt“, după grafice întocmite necorespunzător şi mai ales cît timp conducerea trustului va manifesta automulţumire faţă de o situaţie ca cea actuală. Aşa cum decurg în prezent lucrările, nu este exclusă posibilitatea ca şi în acest an trustul să folosească la executarea parchetelor zidari, să încredinţeze lucrările de finisaj unor oameni necalificaţi şi, ca de atîtea ori, să „dea bătaie“ în ultimele luni ale anului pentru a preda majoritatea apartamentelor. Consecinţa acestei practici: lucrări de slabă calitate, finisaje necorespunzătoare. — Socotiţi că numai constructorul poartă răspunderea pentru toate acestea ? — Nu pot spune acest lucru. Răspunderea revine şi comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc. Noi nu am stabilit totdeauna cu operativitate amplasamentele, am întîrziat întocmirea unor forme care condiţionau începerea lucrărilor. (Continuare în pag. a IlI-a) Persaj nocturn din arhitectonica nouă a Reşiţei : podul cularului peste oraş, care susţine linia luni* FESTIVALUL CÎNTECULUI, DANSULUI ŞI PORTULUI POPULAR Ieri seară, în staţiunile de odihnă de pe litoral (Constanţa, Mamaia, Eforie-sud) şi de pe Valea Prahovei (Sinaia, Predeal) au răsunat primele acorduri din cadrul Festivalului cîntecului, dansului şi portului popular. Timp de o săptămînă (între 1 şi 8 august) spectatorii vor asista la o adevărată trecere în revistă a bogăţiilor nepieritoare ale folclorului nostru, în interpretarea unor valoroase ansambluri folclorice de artişti amatori din mai multe regiuni ale ţării. Festivalul se va desfăşura şi pe scenele casei de cultură din Mangalia şi ale unor teatre de vară din Bucureşti. Incepînd cu ediţia 1965, festivalul va fi dotat cu o cupă transmisibilă şi un premiu pentru formaţia cea mi bine pregătită.■ RITM COTIDIAN Paul ANGHEL Urmărind munca minerului Constantin Trofin, şef de brigadă la Baia Borşa, noţiunea de entuziasm capătă cel puţin cîteva semnificaţii în plus. Orele de şut nu sînt o cursă sportivă, încordarea nu e spectaculoasă decît în anume momente, ritmul lucrului poate să pară, pentru ochiul străin, destul de monoton. Ceea ce impresionează este atenţia, calculul, chibzuinţă. Minerii bat atent găurile în peretele de rocă metaliferă, cu grija de a nu disloca decît foarte puţin steril, vrînd deci să fructifice integral forţa de şoc a fiecărei puşcături. Strategia e simplă : — Prin plasarea corectă a găurilor de puşcare, îmi explică meşterul, adică direct în vîna zăcămîntului, căutăm să scoatem numai minereul bun, scutindu-ne de efortul de a-l selecţiona dintr-o mare cantitate de steril. Expresii tehnice, dar, peste ele, peste ariditatea şi ermetismul lor, o semnificaţie mai profundă : trebuie să fructificăm inteligent efortul, trebuie să scoatem maximum din fiecare gram de energie. Din energia puşcăturii, din energia braţului, din energia minţii. Entuziasm înseamnă pentru aceşti oameni nu o febră de moment, ci perseverenţa lucidă în urmărirea unui ţel, efort dirijat cu inteligenţă şi ştiinţă, conştiinţa valorii muncii în ansamblul naţional de creaţie. Aceasta ni s-a părut a fi o principală trăsătură a lor; aceasta este, de altfel, o principală trăsătură a constructorilor noştri, oameni care traduc entuziasmul în judecată lucidă, socotind atent şi gospodăreşte ce răspunderi le revin din ansamblul răspunderilor care revine unui întreg popor. Ei au deschis Cartea Directivelor ca pe o carte a muncii şi creaţiei. Ei vor traduce zilnic fiecare cifră a viitorului cincinal în zecimala efortului direct, în cîtimea personală de energie ce trebuie dăruită zilnic în anii ce vor urma. (Continuare în pag. a IlI-a)