Scînteia, iulie 1966 (Anul 35, nr. 7027-7057)
1966-07-01 / nr. 7027
PAGINA 2 SCÎNTEIA DEZBATERILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONAIE CUVÎNTUL DEPUTATULUI CONSTANTIN DRAGAN Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este chemată să dea putere de lege planului cincinal pentru perioada 1966—1970, care prin nivelul producţiei, ritmul şi proporţiile prevăzute înmănunchează o intensă şi vastă activitate a conducerii de partid şi stat, pe linia îmbunătăţirii şi perfecţionării continue a planificării şi conducerii economiei, orientării eforturilor poporului nostru spre rezolvarea problemelor hotărîtoare ale măreţei opere de edificare a societăţii noastre socialiste. Examinat temeinic, pe ramuri, ministere şi sfaturi populare, fundamentat ştiinţific pe baza condiţiilor şi posibilităţilor reale de care dispune economia — planul cincinal pe care suntem chemaţi să-l discutăm şi să-l aprobăm — este o expresie puternică a muncii şi gîndirii colective, constituie pe bună dreptate un plan al întregului popor, orientat cu claritate de politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Industrializarea continuă a ţării, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei, ritmul mediu de 11,6 la sută, repartizarea judicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, vor ridica la o viaţă economică şi culturală activă toate raioanele ţării, dintre care încă 70 vor primi o bază industrială ; vor situa patria noastră, la sfîrşitul acestui cincinal, în rîndul ţărilor cu o economie dezvoltată. Amploarea dezvoltării economiei este susţinută de volumul investiţiilor prevăzute în cincinal, de peste 280 miliarde lei — egal cu fondurile alocate în ultimii 15 ani — ceea ce exprimă în mod elocvent forţa economică la care a ajuns ţara noastră, potenţialul de care dispunem pentru a face noi şi însemnaţi paşi înainte pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste, însăşi realizările pe cele 5 luni ale primului an al cincinalului dovedesc că am pornit bine. îndeplinirea cu 102,2 la sută a planului producţiei industriale şi obţinerea peste prevederi a unei producţii de 1,5 miliarde lei — realizări care se apropie de angajamentele luate de întreprinderi în întrecerea socialistă pe întregul an — exprimă realismul planurilor noastre, entuziasmul şi hotărîrea oamenilor muncii de a înfăptui obiectivele stabilite de partid. Perspectivele luminoase pe care le-a deschis Congresul al IX-lea al P.C.R., obiectivele prevăzute în planul cincinal reprezintă şi pentru sindicate un vast program de activitate, un cîmp larg de manifestare a capacităţii lor organizatorice, în vederea stimulării iniţiativei creatoare şi a spiritului gospodăresc al maselor pentru folosirea cît mai raţională a mijloacelor materiale şi băneşti de care dispune economia noastră. în aceste condiţii capătă o importanţă deosebită examinarea atentă de către ministere în colaborare cu uniunile sindicale, a măsurilor care trebuie să fie luate pentru înlăturarea unor neajunsuri care s-au manifestat în anii trecuţi privind nominalizarea planului, asigurarea repartiţiilor de materiale şi a unei aprovizionări ritmice, încheierea contractelor cu beneficiarii şi respectarea planurilor de cooperare, stabilirea consumurilor specifice şi a criteriilor de determinare a calităţii, aplicarea corectă a cointeresării materiale. De mare însemnătate pentru activitatea sindicatelor sunt îndrumările cuprinse în cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Reunind în rîndurile lor pe principalii făuritori ai bunurilor materiale, sindicatele vor desfăşura o intensă activitate organizatorică şi cultural-educativă în rîndul oamenilor muncii pentru dezvoltarea conştiinţei lor socialiste, a atitudinii înaintate faţă de muncă, a răspunderii pentru realizarea planurilor de producţie, întărind colaborarea cu conducerile tehnico-administrative ale întreprinderilor, organele sindicale vor organiza periodic dezbaterea principalelor probleme ale activităţii economice şi de producţie din fiecare întreprindere, atrăgînd masele la conducerea şi organizarea producţiei, la exercitarea opiniei colective, generalizînd experienţa înaintată a oamenilor muncii. Folosind mai bine formele de influenţare obştească sindicatele vor milita şi în viitor pentru întărirea disciplinei în muncă, vor stimula opinia de masă împotriva celor neglijenţi, indisciplinaţi, din vina cărora se produc rebuturi, avarii, mărfuri de calitate necorespunzătoare şi pierderi de orice natură, popularizînd totodată pe toţi acei care prin exemplul lor dau dovadă în muncă de conştiinciozitate şi răspundere faţă de îndeplinirea sarcinilor. Sindicatele vor sprijini măsurile menite să cointereseze material pe fiecare om al muncii la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, concomitent cu întărirea răspunderii materiale atît a muncitorilor cît şi a conducătorilor producţiei. Folosind prilejul apropiatelor conferinţe pe ţară ale uniunilor pe ramuri de producţie ale sindicatelor, a căror menire este să analizeze activitatea din ultimii cinci ani şi să stabilească sarcinile de viitor ale sindicatelor respective în problemele specifice de ramură, ne propunem să asigurăm o largă dezbatere a obiectivelor actualului plan cincinal, să acordăm o deosebită atenţie măsurilor ce trebuie luate pentru creşterea contribuţiei sindicatelor şi a maselor largi de oameni ai muncii la îmbunătăţirea organizării producţiei, la descoperirea şi valorificarea cît mai deplină a rezervelor interne şi la sporirea eficienţei activităţii economice. Dezvoltarea rapidă a economiei naţionale, diversificarea producţiei, asimilarea şi introducerea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini, instalaţii complexe şi produse noi, extinderea procedeelor tehnologice avansate, a mecanizării şi automatizării producţiei impun necesitatea asigurării unor cadre temeinic pregătite, capabile să stăpînească şi să folosească tehnica nouă cu care sunt înzestrate întreprinderile noastre. Proiectul planului cincinal prevede că din cei aproape un milion de salariaţi care urmează să fie angajaţi în această perioadă, 584 000 vor fi cadre calificate din care aproximativ 334 000 vor fi muncitori calificaţi prin şcoli. Pregătirea temeinică a tuturor acestor cadre, ca şi creşterea calificării actualilor muncitori, impun sporirea preocupării tuturor factorilor chemaţi să-şi aducă contribuţia în această direcţie. Sarcina dată de recenta plenară a C.C. al P.C.R. privind sporirea numărului de elevi şi a duratei de şcolarizare prin şcolile profesionale pentru meseriile de mare complexitate, concomitent cu scurtarea duratei de şcolarizare la meseriile mai puţin complexe pune în faţa uniunilor sindicatelor pe ramuri, îndatorirea de a examina împreună cu ministerele, cerinţele actuale şi de perspectivă, a ajuta la stabilirea măsurilor pentru pregătirea acestor cadre şi a urmări modul în care absolvenţii sunt repartizaţi şi folosiţi în întreprinderi. Considerăm totodată că este necesar să fie întărită răspunderea ministerelor şi conducerilor întreprinderilor pentru buna organizare şi desfăşurare a cursurilor de ridicare a calificării, să se asigure cointeresarea materială a lectorilor care predau la aceste cursuri. Vom sprijini conducerile ministerelor şi întreprinderilor în organizarea cursurilor de calificare, specializare şi ridicarea calificării şi vom lărgi totodată propaganda cunoştinţelor tehnice, economice şi de cultură generală în rîndul salariaţilor prin formele obşteşti de care dispun sindicatele. Sarcinile complexe ale cincinalului impun necesitatea ca Ministerul învăţămîntului şi ministerele de resort, cu sprijinul uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie, să urgenteze elaborarea noii reglementări privind pregătirea cadrelor. Consecvența cu care partidul nostru realizează politica sa economică, se reflectă deopotrivă în grija pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al clasei muncitoare, al întregului popor. Importantele fonduri alocate pentru dezvoltarea bazei materiale necesare acţiunilor social-culturale însumează pe întregul cincinal cifra de 9,3 miliarde lei, depăşind prevederile din Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. cu suma de 1,3 miliarde lei. Se vor construi circa 300 000 apartamente, noi localuri pentru instituţiile de învăţămînt, artă şi cultură, numeroase spitale şi policlinici moderne, noi complexe sanatoriale şi de odihnă în staţiunile balneo-climaterice şi altele, care vor asigura un grad tot mai înalt de cultură şi de învăţămînt, de îngrijire şi reconfortare a sănătăţii oamenilor muncii, într-un cuvînt un trai tot mai civilizat pentru cei ce muncesc şi familiile lor. în contextul măsurilor prevăzute în actualul plan cincinal pe linia ridicării continue a nivelului de trai — alături de importantele mijloace materiale alocate de stat — se înscriu şi sumele ce depăşesc peste o jumătate de miliard lei provenite din fondurile sindicatelor şi cele de asigurări sociale. Aceste fonduri sunt destinate pentru lărgirea bazei de tratament şi odihnă în staţiunile balneo-climaterice, pentru construirea unei tabere de copii pe litoral a cărei primă etapă de 3 000 locuri va intra în funcţiune încă în acest cincinal, a 18 edificii culturale ale sindicatelor în marile centre industriale şi orăşeneşti, precum şi numeroase săli necesare desfăşurării activităţii culturale în întreprinderile şi noile combinate, ceea ce va permite dezvoltarea în continuare a activităţii culturale de masă. Ca o manifestare a grijii partidului şi statului, a respectului faţă de cei care ani de-a rîndul şi-au adus contribuţia lor valoroasă la făurirea valorilor materiale şi spirituale ale societăţii noastre, în actualul plan cincinal sunt prevăzute importante sume pentru îmbunătăţirea tuturor categoriilor de pensii. Potrivit prevederilor, pensiile se vor majora începînd de la 1 ianuarie 1967, în medie cu 24 la sută faţă de anul 1966. Sindicatele se angajează să-şi aducă întreaga contribuţie la această importantă acţiune. An de an mijloace tot mai importante alocă statul nostru pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, protecţia muncii fiind o problemă de stat. Existenţa încă în unele întreprinderi a unor accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale implică întărirea în continuare a răspunderii tuturor factorilor, luarea tuturor măsurilor pentru asigurarea unor condiţii care să înlăture cauzele care pot provoca accidente. Organele şi organizaîn cadrul dezvoltării multilaterale pe care a cunoscut-o România socialistă în anii sesenatului, ca urmare a aplicării consecvente a politicii ştiinţifice a partidului de industrializare socialistă a ţării, de valorificare a resurselor de care dispunem, economia regiunii Bacău a urmat un drum ascendent, de permanent progres. Mîinile harnicilor noştri muncitori au durat, în anii şesenalului, cetăţi ale chimiei, salba de hidrocentrale de pe Bistriţa, complexe de industrializare a lemnului, edificii social-culturale. Producţia industrială a regiunii a crescut în şesenal de peste 2,5 ori, cu un ritm mediu anual de 16,7 la sută, superior ritmului realizat în medie pe ţară, în actualul cincinal, economia regiunii Bacău va înregistra noi paşi pe drumul neîntreruptei sale dezvoltări, fiind prevăzute să intre în funcţiune noi capacităţi de producţie ale industriei chimice şi ale sectorului de industrializare a lemnului. Experienţa dobîndită cu prilejul construirii şi dării în folosinţă, în anii sesenatului, a atîtor obiective industriale, ne-a arătat că terminarea şi punerea în funcţiune la termenele prevăzute în planul de stat, sau chiar înainte de termen, a capacităţilor de producţie sunt condiţionate de elaborarea la timp a proiectelor şi documentaţiilor, de judicioasa corelare a graficelor de lucrări cu termenele de livrare a utilajelor şi instalaţiilor din ţară şi din import, de urmărirea cît mai operativă a execuţiei lucrărilor. Atunci cînd nu se respectă aceste condiţii esenţiale în realizarea investiţiilor, cînd organele centrale, ministerele nu intervin cu operativitate pentru coordonarea eforturilor şi pentru rezolvarea unor neajunsuri, survin deficienţe, concretizate în ultimă instanţă în nerespectarea termenelor prevăzute în grafic şi în planul de stat. Un exemplu recent, concludent în această direcţie, îl constituie lucrările de extindere a capacităţii de producţie la Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti. Datorită unor defecţiuni de genul celor amintite, s-au produs întîrzieri la punerea în funcţiune şi, cu toate eforturile constructorilor, rămînerile în urmă au fost numai în parte recuperate. Măsura luată de conducerea partidului, de a se elabora planul cincinal cu defalcarea sarcinilor pe ani, pe ministere şi întreprinderi, deschide reale posibilităţi de îmbunătăţire a activităţii în toate direcţiile, dar mai ales pentru realizarea la termenele prevăzute a noilor obiective. Sunt convins că o dată cu aprobarea de către sesiunea Marii Adunări Naţionale a planului pe cinci ani, prin cunoaşterea în perspectivă a ceea ce avem de îndeplinit, se va putea face o judicioasă punere de acord a termenelor de dare în funcţiune cu datele cînd documentaţiile tehnice şi furniturile trebuie să fie pe şantiere. Va trebui să folosim cît mai bine aceste condiţii, că perfecţiaţiile sindicale vor întări controlul obştesc asupra respectării legislaţiei de protecţia muncii, vor intensifica munca de educaţie în rîndul tuturor salariaţilor pentru respectarea riguroasă a tuturor normelor de tehnica securităţii şi igienă a muncii. Reprezentînd interesele maselor largi de salariaţi, sindicatele vor intensifica controlul obştesc asupra unităţilor de deservire a populaţiei, vor veghea la aplicarea şi respectarea cu stricteţe a legislaţiei de salarizare şi a programului legal de lucru, împreună cu organele de stat ne vom aduce din plin contribuţia la îmbunătăţirea şi respectarea legislaţiei muncii. Şi eu, ca şi ceilalţi deputaţi, îmi exprim deplinul acord cu prevederile planului cincinal, avînd ferma convingere că cifrele vor deveni fapte, la a căror realizare ne vom aduce contribuţia în mod activ. AsigurMarea Adunare Naţională, că Uniunea Generală a Sindicatelor, care cuprinde milioane de salariaţi, membri de sindicat, va munci cu pasiune şi îşi va aduce din plin aportul la creşterea continuă a potenţialului economic al ţării, la folosirea cît mai judicioasă a resurselor materiale, pentru ca traiul nostru să devină tot mai prosper şi luminos, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Dăm permanent procesul de înfăptuire a investiţiilor. In acest sens, pentru unul din marile obiective prevăzute a fi construite în cincinal în regiunea Bacău, fabrica de melană şi fire cord din cadrul Uzinei de fire şi fibre sintetice Săvineşti, este absolut necesar ca organele de stat să studieze şi să găsească posibilitatea devansării termenului de începere a lucrărilor cu circa 3 luni, cerinţă impusă de necesitatea continuităţii în activitatea grupului de şantiere Săvineşti, în legătură cu activitatea de punere în valoare a investiţiilor, un aspect pe care-l consider foarte important este atingerea parametrilor proiectaţi ai noilor capacităţi de producţie. Multe din instalaţiile puse în funcţiune în sesenal în regiunea noastră au atins principalii indici prevăzuţi în proiecte. Dar mai avem şi unele obiective importante, la care parametrii proiectaţi nu au fost realizaţi. Printre acestea se numără linia de fabricare a butadienei de la Combinatul de cauciuc sintetic, fabrica de policlorură de vinil de la Combinatul chimic Borzeşti, instalaţia de fabricare a acrilonitrilului de la Uzina de fire şi fibre sintetice Săvineşti. Consider că ministerele, organele centrale de proiectare şi avizare au datoria să studieze cu cea mai mare grijă alegerea soluţiilor tehnologice, a utilajului noilor investiţii. Comitetul regional de partid va avea permanent în atenţie realizarea la termen a noilor capacităţi de producţie şi a parametrilor prevăzuţi în proiecte, mobilizînd colectivele de proiectanţi, constructori, montori să desfăşoare o activitate susţinută pentru respectarea termenelor înscrise în planul de stat. Ne vom preocupa de educarea maselor în spiritul întăririi disciplinei în muncă, a creării unei opinii de masă împotriva nepăsării şi a neglijenţei, asigurînd cele mai bune condiţii desfăşurării normale a producţiei în întreprinderile din regiune. Recent, în regiunea noastră, din iniţiativa comitetului regional de partid au avut loc două consfătuiri pe tema organizării superioare a producţiei în ramurile petrol şi chimie. Cu această ocazie s-au făcut multe propuneri care se referă la îmbunătăţirea organizării trustului de foraj, lărgirea atribuţiilor întreprinderilor, organizarea judicioasă a serviciilor pentru a se evita paralelismul în activitatea lor. Aceste propuneri au fost transmise şi ministerelor interesate , cred că ar fi util ca ele să fie studiate, analizate cu toată grija şi rezolvate cît mai operativ. Sînt convins că prevederile planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pînă în 1970 vor fi realizate şi depăşite. Permiteţi-mi să transmit celui mai înalt for al ţării hotărîrea oamenilor muncii din regiunea Bacău de a îndeplini cu succes importantele prevederi ale planului cincinal, simţitor sporite faţă de realizările anului 1965, ele au fost pe primele 6 luni îndeplinite cu succes. Siderurgiştii hunedoreni sînt hotărîţi să respecte întocmai indicaţiile conducerii de partid şi de stat cu privire la ridicarea nivelului calitativ al oţelurilor aliate, acordînd o atenţie deosebită purităţii, gradului de omogenitate a acestor oţeluri, caracteristicilor de rezistenţă şi tenacitate. Fondurile de investiţii acordate pentru construirea unor noi unităţi, dar mai ales pentru dezvoltarea şi modernizarea sectoarelor existente în uzinele de la Hunedoara, Reşiţa şi Brăila, asigură producţiei de oţeluri aliate o bază tehnică puternică, capabilă să răspundă necesităţilor actuale ale industriei construcţiei de maşini. Punerea în funcţiune la Hunedoara în cursul acestui an şi în prima parte a anului viitor, a instalaţiei de frezare la cald a lingourilor aliate, a noi capacităţi de încălzire şi tratament termic, a altora de cojire la rece a barelor laminate va rezolva, în mare măsură, încă din 1967, unele probleme de ordin calitativ, existente astăzi în domeniul producţiei de oţeluri aliate. Ridicarea nivelului calitativ al producţiei impune şi rezolvarea problemei calităţii materialelor refractare, folosite, în principal, la operaţia de turnare a oţelului. Apreciem că baza de materii prime necesară fabricaţiei şamotei de calitate superioară este rămasă în urmă faţă de necesităţile siderurgiei, în special în ce priveşte sortarea şi înnobilarea argilelor extrase. De aceea consider necesar ca Ministerul Minelor să abordeze cu mai multă hotărîre această problemă pentru a o rezolva Oamenii de ştiinţă au primit cu bucurie şi satisfacţie deosebită noul nostru plan de stat cincinal desfăşurat pe ani, care depăşeşte stadiile de pînă acum, caracterizate doar, prin directive pe mai mulţi ani, planificarea efectivă fiind făcută numai anual. Cercetătorii ştiinţifici, în a căror activitate are un rol însemnat previziunea pe baze statistice, apreciază în mod deosebit efortul făcut de partid pentru conducerea planificată pe termen de mai mulţi ani a economiei naţionale, fiindcă aceasta asigură stabilitatea necesară în muncă, dă producţiei perspectiva de care are nevoie pentru asigurarea mijloacelor documentaţiei tehnico-economice şi a proiectelor pentru viitoarele obiective, punînd astfel în evidenţă superioritatea economiei noastre socialiste. Oamenii de ştiinţă au participat efectiv, cu entuziasm şi satisfacţie, la alcătuirea planului de stat şi cu deosebirea secţiunii sale privitoare la cercetarea ştiinţifică. Oamenii de ştiinţă, cercetătorii şi ceilalţi specialişti au participat cu satisfacţie şi la analizele şi dezbaterile largi, organizate în unităţile economice, în organizaţiile de partid şi de masă, pentru planul de stat, care a devenit astfel un adevărat document de previziune ştiinţifică. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus la Consfătuirea constructorilor de maşini că sunt necesare eforturile unite ale cercetătorilor şi proiectanţilor din institutele departamentale şi laboratoarele uzinale, din institutele Academiei şi învăţămîntul superior, pentru înlăturarea în timpul cel mai scurt a rămînerilor în urmă din anumite domenii ale cercetării, în lumina prevederilor Directivelor Congresului al IX- lea al partidului, atenţia membrilor Academiei s-a concentrat în sesiunea anuală din aprilie asupra căilor de valorificare a rezultatelor cercetărilor din domeniul ştiinţelor tehnice şi ale naturii, pentru nevoile producţiei. Darea de seamă a Academiei pe anul 1965 relevă numărul restrîns al temelor cu finalitate aplicativă, absenţa unei corelaţii mai strînse între rezultatele cercetării fundamentale şi cercetarea aplicativă din acelaşi domeniu, precum şi ducerea unor cercetări numai pînă la un stadiu încă insuficient pentru asimilarea de către producţie a rezultatelor obţinute. Planului de cercetări al Academiei i s-au adus îmbunătăţiri din acest punct de vedere. Ele se reflectă şi în structura celor 51 de teme cuprinse în proiectul planului de stat pe anii 1966—1970, dintre care 11 sunt de fizico-matematici, 4 de chimie, 15 de ştiinţe tehnice, 2 de geologiegeografie, 1 de biologie şi medicină, iar 18 din ştiinţele economice, sociale şi umanistice. Pornind de la sarcina principală ce i-a fost încredinţată de partid şi guvern, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţeîn cel mai scurt timp posibil. Creşterea producţiei siderurgice impune revizuirea şi îmbunătăţirea condiţiilor fundamentale care reglementează distribuţia şi consumul de metal. Anumite reglementări stabilite în urmă cu 10—12 ani, perfect valabile în acel timp, sunt astăzi depăşite, constituind o frînă în calea aprovizionării în mod ritmic cu metal a tuturor consumatorilor, influenţînd negativ şi folosirea raţională a agregatelor din siderurgie. O problemă importantă pentru întreprinderile siderurgice o constituie fluctuaţia încă mare a cadrelor, îndeosebi a celor cu pregătire superioară. Consider ca deosebit de preţioasă indicaţia cuprinsă în cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. cu privire la importanţa pe care o are aplicarea justă a politicii partidului de cointeresare materială a oamenilor muncii pentru înfăptuirea prevederilor cincinalului şi progresul economiei noastre. Este firesc ca acela care are dragoste de muncă, de întreprinderea în care lucrează, să fie stimulat şi preţuit. Totodată, este logic ca cei cărora nu le place munca, să răspundă pentru faptele lor. Propun ca pentru stabilizarea cadrelor din sectorul siderurgic, în special a celor cu pregătire superioară, să se adopte un sistem de cointeresare mai bună pentru ca acestea să lucreze neîntrerupt în unităţile direct productive şi să aducă astfel o cît mai mare contribuţie la rezolvarea diferitelor probleme complexe ale producţiei. Sunt întrutotul de acord cu proiectul de lege privind dezvoltarea economiei naţionale pe perioada 1966—1970. Ilie a antrenat întreaga noastră reţea de unităţi cu sarcini ştiinţifice în elaborarea şi analizarea propunerilor pentru tematica de cercetare, în stabilirea principalelor direcţii de dezvoltare a ştiinţei în următorii cinci ani. Peste 600 de specialişti din producţie, economişti, cercetători, cadre universitare, academicieni şi cadre de conducere din ministere au dezbătut în comun, în Comisiile de ramură ale consiliului, programul cercetării ştiinţifice, legătura sa cu planul economic de stat, cu cerinţele de dezvoltare ale ştiinţei şi tehnicii. Prin munca lor, 480 de teme din toate domeniile au fost înscrise în planul de stat, în locul celor 150 de teme propuse iniţial de organizaţiile centrale ce au unităţi de cercetare. Aproape 70°/6 din aceste teme fac parte din domeniul ştiinţelor tehnice şi chimice, cele mai multe dintre ele avînd un caracter de cercetare aplicativă sau de dezvoltare a tehnicii, în legătură nemijlocită cu ridicarea nivelului şi diversificarea producţiei, sau în vederea sporirii economicităţii ei, asigurînd astfel o legătură organizată între cercetare şi producţie. Atenţia Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice este îndreptată în principal pe problemele hotărîtoare nominalizate în programul unitar al cercetării şi în primul rînd spre cele cuprinse în planul de stat. In preocuparea de a spori contribuţia pentru producţie a cercetării unor teme cuprinse în planul unitar, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice a stabilit împreună cu Comitetul de Stat al Planificării un număr de probleme care implică o concentrare puternică a forţelor de cercetare din mai multe unităţi, cum sunt coroziunea, catalizatorii, apele reziduale sau echilibrul biologic în Delta Dunării şi urmăreşte direct desfăşurarea muncii pentru rezolvarea acestor probleme de mare însemnătate economică. Secţiunea pentru ştiinţă a proiectului de plan, a spus vorbitorul, prevede suma de 1 923 milioane lei pentru investiţiile din perioada 1966 —1970, faţă de cele 1500 milioane din Directive, ceea ce creează posibilitatea extinderii şi modernizării unor institute de cercetare şi a înfiinţării de institute noi. Urmează ca reţeaua de unităţi de cercetare să fie perfecţionată, iar baza materială să fie mai bine utilizată, concentrată în unităţi puternice, investiţiile pentru construcţii şi montaj fiind chibzuite în aşa fel, încît să se dispună de fonduri cît mai mari pentru dotarea corespunzătoare cu aparatură de cercetare. Planul de stat prevede creşterea numărului de oameni ai muncii cuprinşi în cercetare, de la 42 600 în anul 1965 pînă la circa 55 000 în 1970. Rezultă de aici o sarcină de mare răspundere pentru crearea de condiţii adecvate pentru cercetători, pentru formarea cadrelor de cercetare necesare în vechile şi noile sectoare, răspundere care revine atît ministerelor productive, cît şi Academiei şi Ministerului învăţământului. Sunt convins că Academia şi Ministerul învăţămîntului pot să contribuie la formarea de cadre noi şi la perfecţionarea celor vechi, între altele, prin stagii de specializare, prin participarea pentru o anumită perioadă la munca de cercetare din institutele Academiei sau de la ca- CUVÎNTUL DEPUTATULUI GHEORGHE ROŞU CUVÎNTUL DEPUTATULUI REMUS RADULEI tedrelen învăţărmtul superior. Oamii muncii din unităţile deercetare, e studii şi proiecta înţeleg ă-şi desfăşoare avitatea î condiţii şi cu reziate demi de epoca în carerăim contribuind astfel ridicare României socialis spre culiile tot mai înalte e civilizâei şi culturii. CUVÎNTUL DEPUTATULUI NECULAI AGACHI Pentru siderurgie, planul cincinal fixează obiective deosebite în domeniul creşterii producţiei, a indicatorilor calitativi, diversificarea gamei de mărci de oţeluri şi a tipodimensiunilor de laminate, paralel cu creşterea eficienţei economice a activităţii în toate unităţile. Deşi sarcinile stabilite siderurgiştilor pentru primul an al cincinalului sunt CUVÎNTUL DEPINATILUI CLEMENT RISU Regiunea Cluj a cunoscut în anii şesenatului o continuă dezvoltare. în această perioadă s-au construit şi pus în funcţiune o serie de obiective importante cum sunt combinatele de industrializare a lemnului de la Gherla, Combinatul de celuloză şi hîrtie şi Fabrica de mobilă Dej, exploatarea minieră de la Căpuş, antrepozitul frigorific de la Baciu-Cluj. Fabrica de produse lactate Turda , s-au dezvoltat întreprinderile „Carbochim“, „Unirea“, „Armătura“ din Cluj, Fabrica de ciment Turda, uzinele „Industria sîrmei“-Cîmpia Turzii şi altele. Toate acestea au contribuit la ridicarea economică a unor raioane mai puţin dezvoltate, ca Dej, Gherla şi Huedin. Proiectul planului cincinal, pe care-l dezbatem astăzi, asigură o continuă dezvoltare armonioasă regiunii Cluj. Producţia globală va ajunge în anul 1970 la circa 12 miliarde lei ; volumul investiţiilor pe cincinal depăşeşte 8,5 miliarde lei din care circa 4 miliarde lei pentru industrie. Dezvoltarea industriei regiunii în cincinal va duce la creşterea numărului de salariaţi ocupaţi în industrie cu 19 la sută. Amplasarea unor noi întreprinderi industriale în raioanele Bistriţa şi Cîmpeni, alături de cele realizate în perioadele anterioare la Gherla, Dej, Aiud şi dezvoltarea unor unităţi din alte raioane şi oraşe, face ca repartizarea forţelor de producţie să fie în concordanţă cu cerinţele, asigurînd valorificarea superioară a resurselor naturale, ridicarea nivelului economic şi social-cultural al raioanelor şi oraşelor regiunii. în cadrul investiţiilor pentru învăţămînt se acordă o atenţie deosebită oraşului Cluj ca puternic centru universitar, prin construirea a noi cămine, care vor spori capacitatea de cazare pentru studenţi cu peste 3 500 de locuri, a unei noi cantine de mare capacitate, prin începerea construcţiei unor noi clădiri pentru Institutul politehnic şi Institutul agronomic şi a altor obiective menite să contribuie la dezvoltarea învăţămîntului superior, la asigurarea unor condiţii de studiu şi de trai mai bune pentru studenţi. Un volum însemnat din investiţiile social-culturale va fi alocat pentru construirea a circa 15 000 de apartamente, care vor îmbunătăţi condiţiile de locuit, îndeosebi în oraşele Cluj şi Turda. După ce a arătat realizările obţinute în domeniul edilitargospodăresc, vorbitorul a spus : Planul cincinal prevede dezvoltarea în continuare a industriei locale din regiunea noastră, a cărei producţie în 1970 va depăşi aloarea de peste 1 miliarde cu un spor de circul lastă faţă de 1965. In acest ses, principalul eforit vom îdrepta spre creştere producei bunurilor de asum detinate populaţiei ; iltimul e în cincinal va fi de,8 miliare lei. Aşa tm s-a subliniat în cuvîntu tovarăşlui Nicolae Ceauşea, la reenta plenara a C.C. P.C., activitatea întreprierilor de industrie locală sva orinta spre producţia serie mică, într-un sorumei cît mi variat, precum și prelărirea şi îmbunătăţire prestţiilor pentru populaţ, spre adaptarea lor la cerbele actule. în următorii an vom mri cu cel puţin 300 număr produselor solicitat de cumpărători. Vor fi realiste noi ipuri de mobilier nc, cu nie modernă, obiecte in mas plastice, articole duz canic şi gospodăresc, produse alimentare şi altele.Am dat atenţie deosebită îfiinţări de centre de comande în spital pentru executara deribilă, atît pentru saisfacera cerinţelor populaţii, cît pentru livrări la expor. Prin organarea şi dezvoltarea prodcţiei industriei noastre balei prin folosirea rezervele de care dispunem, vor fi livate export produse ca : moblă, ivoare orientale, articole de albastru, împletituri, manientru prelucrarea lemnului, mobilă, a căror valoare î cincinal va însuma circa 3 milioane de lei valutari legăt cu cu realizarea sarcinilor ce revin privind dezvoltarea industriei locale şi a prestaţii)" către populaţie, solicităm sprijin mai activ din partea unor organe centrale şi în special din partea Comitetul de Stat al Planificării, prind mai buna corelare a celor şi sortimentelor de nterii prime şi materiale ce i se alocă cu sarcinile de educţie, îndeplinea cu succes a sarcinilor cai stau în faţa industriei local a regiunii noastre necesită se acorde o mai mare ardie repartizării de cadre tehne şi economice cu studii suerioare şi pentru economia scală. Exprimă devotamentul unanim al oamenilor muncii români, maghiari, genani şi de alte naţionalităţi din regiunea Cluj faţă de politica palidului şi statului nostru şicunoştinţa lor pentru sprijiul permanent acordat dezvitării economice a regiunii nastre, asigur sesiunea Marii Adunări Naţionale că ne vor mobiliza toate forţele pentu realizarea şi depăşirea saniilor ce ne revin din planul mincinal. CUVÎNTUL DEPUTATULUI NICOLAE DOGGEHDORF La Congresul al IX-lea al partidului s-a subliniat că S.M.T.-urile au un mare rol în înfăptuirea politicii partidului în agricultura cooperatistă. Experienţa a dovedit că la rezultatele pozitive obţinute de către cooperativele agricole de producţie un aport însemnat )-au adus S.M.-urile prin executarea mecanizată a unui volum mereu crescînd de lucrări, de o calitate superioară. Din experienţa unităţii noastre putem afirma cu convingere că buna deservire a cooperativelor agricole de producţie depinde nu numai de creşterea numerică a parcului de maşini şi tractoare ci şi de folosirea cît mai judicioasă a capacităţii de lucru a acestora. Colectivul nostru a făcut o serie de adaptări la unele maşini, în scopul utilizării mai complete a tractoarelor Toate acestea au dus la creşterea gradului de folosire a timpului de lucru, de la 67 la sută în anul 1964 la 81 la sută în 1965. în cursul acestui an, folosirea tractoarelor şi maşinilor agricole s-a făcut şi mai raţional, timpul direct productiv reprezentînd 90 la sută din totalul orelor lucrate. îndeplinirea sarcinii trasate de Plenara CC al PC.R. din 11—12 noiembrie 1965, ca S.M.T.-urile să diversifice mecanizarea lucrărilor, acordînd un puternic sprijin tehnic cooperativelor agricole, a constituit una din preocupările de bază ale unităţii noastre Noi am înţeles importanţa acestei sarcini şi ne-am străduit să sprijinim coperativele agricole de preducţie în mecanizarea muncilor grele din sectorul zootehne, în aducerea apei în fiecare gard, în prepararea hranei, în ecoltarea mecanizată a furajelor fibroase şi păstrarea iesfora. De asemenea, un sprjin substanţial am acordat cooperativelor agricole de producte în rezolvarea problemelor legate de fertilizarea terenurilor cu îngrăşăminte naturale, lucrare de mare volum, adaptînd în acest scop o serie întreagă de maşini. Cu toate aceste adaptări, noi nu putem satisface integral cererile cooperativelor agricole pentru efectuarea lucrărilor argintite. Este necesar să se urgenteze introducerea în fabricaţia de serie şi livrarea unor utije necesare pentru administarea îngrăşămintelor naturii solide şi lichide, a amenda fotelor, a unor maşini pent tractoarele cu putere sporit , a unor echipamente adaptate pe maşinile existente pentu aplicarea de îngrăşăminte pohîmice şi substanţe de cobatere a dăunătorilor şi buruienilor , a combinelor de redicat Dorumb, fiind mult rămaşi în urmă faţă de cerinţele mecanizării acestei lucrări De asemenea, pentru folosirea mai cobtroletă a tractoarelor și a forței de muncă în perioadele cînd acestea sînt disponibile de la lucrările agricole, propunem să se anali (Continuare în pag. III-a)