Scînteia, august 1966 (Anul 35, nr. 7058-7087)
1966-08-01 / nr. 7058
PAGINA 2 SCÂNTEIA N. COCULESCU O PERSONALITATE MARCANTĂ A ASTRONOMIEI ROMÂNEŞTI ■■■ de prof. dr. docent Călin POPOVICI ■■■■ In calendarul UNESCO, consacrat cinstirii memoriei marilor personalităţi ale lumii, figurează în acest an şi aniversarea centenarului astronomului român Nicolae Coculescu — născut la Craiova la 31 iulie 1866 — întemeietorul Observatorului din Bucureşti. La sfîrşitul secolului trecut, ramura astronomiei care se ocupă cu mişcările corpurilor cereşti — mecanica cerească — atinsese un grad de coherenţă şi preciziune pe care nu-l cunoşteau încă multe alte ştiinţe. O realizare strălucită în acest sens, care a impresionat în mod deosebit pe contemporani, a fost descoperirea în 1846, de către Le Verrier, prin calcul „din virful condeiului“ a planetei Neptun, după deviaţiile pe care le producea în mişcarea planetei Uranus. Mulţi tineri români, plecaţi pentru studii de matematică în Franţa, impresionaţi de performanţele astronomiei matematice, s-au îndreptat spre această ramură a ştiinţei. Lucrări de astronomie geodezică au fost efectuate în ţara noastră încă din secolul al XVIII-lea de Chrisant Notara, care a publicat în anul 1716 un tratat de astronomie şi geografie şi mai tîrziu de Constantin Căpităneanu (1844—1893), care a determinat poziţiile geografice a mai multe localităţi din ţară şi a efectuat lucrări geodezice. Dintre primii patru doctori români care au susţinut teze la Universitatea Sorbona, trei ,au prezentat teze de mecanică cerească : Spiru Haret, Constantin Gogu şi Nicolae Coculescu. Ei sunt cei dinţii învăţaţi români care vor aduce o contribuţie de valoare mondială în astronomie. Prin strădaniile sale de a pune bazele cercetării în domeniul astrelor, numele lui N. Coculescu ocupă un loc aparte în istoria ştiinţei româneşti, ca fondator (în 1908) al Observatorului din Bucureşti. După un stagiu de 5 ani la Observatorul din Paris, unde a lucrat şi în domeniul astronomiei practice, şi după ce a susţinut cu deosebit succes teza sa de doctorat, N. Coculescu s-a întors, în 1895, în ţară, fiind numit profesor la catedra de astronomie şi geodezie a Universităţii din Bucureşti, pe care a ilustrat-o timp de 42 de ani. O dată cu numirea sa ca profesor, Coculescu a început şi demersurile pentru construirea unui observator astronomic. In cercetările sale personale, Coculescu s-a ocupat de probleme de stabilitate în mişcarea newtoniană, apoi de determinarea neregularităţilor în mişcarea unor planete, produse de acţiunea altor planete, calculînd unii termeni îndepărtaţi din expresia acestor mişcări pornind de la considerente pur matematice. Coculescu este şi autorul unor cursuri şi tratate în care a expus clar problemele astronomiei teoretice şi ale mecanicii cereşti. O menţiune specială merită lucrarea „Teoria refracţiei astronomice" (1899) care, în vremea aceea, reprezenta pentru studenţii de la matematici ai Universităţii din Bucureşti poate singura aplicaţie în fizică a aparatului matematic. In ce priveşte înfiinţarea observatorului astronomic, a fost nevoie de stăruinţe de 12 ani pentru a învinge indiferenţa autorităţilor şi a obţine fondurile necesare. Un sprijin preţios i-a acordat şi Spiru Haret. S-au dovedit utile şi demonstraţiile astronomice făcute de N. Coculescu puternicilor zilei cu o lunetă adusă de el de la Paris. Astfel a putut lua fiinţă unul dintre primele institute ştiinţifice româneşti. In 1911, lucrările de construcţie au fost terminate, iar în 1912, tot prin grija lui Coculescu, s-a instalat marea lunetă dublă ecuatorială de 38 cm deschidere şi 6 m lungime. Cit despre cercul meridian, de 19 cm deschidere şi de 2,35 m lungime, unul din cele mai perfecţionate şi mai mari din lume şi la ora actuală, el a fost livrat de firma constructoare şi montat abia în anul 1924. Dar un institut ştiinţific nu înseamnă numai aparate, ci şi cercetători. Marele merit al lui Coculescu a fost acela de a fi creat şi cadrele necesare, preocupîndu-se de specializarea tinerilor capabili prin trimiterea lor la observatoare în străinătate. încă de la început, aceştia l-au ajutat la instalarea aparatelor şi întocmirea unui program ştiinţific. Printre ei s-a remarcat în mod deosebit acad. prof. Gheorghe Demetrescu, care a urmat lui Coculescu la conducerea observatorului (1943). N. Coculescu a iniţiat şi primele colaborări ştiinţifice internaţionale ale observatorului, care a fost astfel una din primele instituţii din ţară care a aderat la o uniune ştiinţifică internaţională — Uniunea Astronomică Internaţională (1928). Noi, care am fost elevii lui Coculescu la Universitate şi cercetători la Observator, nu l-am uitat pe bătrînul nostru profesor şi director. Ne impresiona prin claritatea şi precizia cu care îşi expunea cursul, prin punctualitatea lui proverbială şi prin prestanţa persoanei sale. El a ştiut să transmită multor generaţii de studenţi pasiune prin rigurozitatea astronomiei, dezvăluindu-le întreaga ei măreţie ca ştiinţă matematică. Dificultăţile inerente începutului l-au obligat însă pe Coculescu să-şi concentreze mai mult atenţia asupra domeniului didactic şi organizatoric, în dauna muncii de cercetare, cum s-a întîmplat de altfel şi cu alţi oameni de ştiinţă de atunci. Totuşi, unele din lucrările sale prezintă interesul astăzi, iar el rămîne în istoria ştiinţei româneşti prin faptul că a fondat o adevărată şcoală de astronomie românească şi a înfiinţat Observatorul din Bucureşti. Revoluţia tehnico-ştiinţifică din zilele noastre a produs revirimente în multe discipline considerate „clasice“. Ştiinţa cerului nu a făcut excepţie , au apărut noi probleme, noi metode de abordare a lor, noi tehnici instrumentale. Mecanica cerească, principalul domeniu de activitate al lui Coculescu, a căpătat un nou avînt prin problemele puse de cucerirea Cosmosului, astrofizica şi ştiinţele spaţiale cunoscînd și ele o dezvoltare uimitoare. Monumentele istorice in circuitul vieţii contemporane (Urmare din pag. I) orice creaţie arhitecturală contemporană, elementele noii arhitecturi introduse de către arhitect în componenta unor ansambluri istorice, născîndu-se în sinul vechii arhitecturi, trebuie să beneficieze în cel, mai înalt grad de un caracter specific. Se întîmplă ca persoane neinformate asupra principiilor de restaurare să creadă că elementele noi introduse de restaurator trebuie să imite, să reia stilul monumentului. Or, în felul acesta ele ar induce în eroare, fiind în detrimentul sesizării componentelor autentice, de valoare istorică. Elementele noi însă, fără a fi o copiere a tradiţiei, pot deveni însă continuarea ei organică. Pentru ca aportul său să poarte amprenta timpului nostru şi totodată să se înscrie în mod desăvîrşit în ambianţa istorică a monumentului, arhitectul trebuie să fie înzestrat cu o puternică personalitate creatoare. în acest sens considerăm pozitive căutările prilejuite de restaurarea ansamblului mînăstirii Suceviţa şi ni s-au părut surprinzătoare unele critici violente la adresa elementelor noi introduse de restaurator, care, după părerea noastră, tind să se înscrie tocmai în principiile enunţate mai sus. Existenţa în rîndurile specialiştilor a unor opinii deosebite în problemele restaurării cere să se evite orice exclusivism. Acceptarea în cadrul şcolii naţionale de restaurare a unor poziţii diferite, bazate toate pe recunoaşterea unor principii generale extrase din experienţa pozitivă pe plan mondial şi local poate constitui sursa unui progres continuu al domeniului restaurărilor. Alături de orientarea teoretică, o condiţie hotărîtoare a calităţii lucrărilor de restaurare o constituie execuţia. în cadrul activităţii de pe şantiere s-a conturat figura muncitorului restaurator ataşat meseriei sale, care a învăţat să înţeleagă graiul pietrelor vechi. Dacă însă proiectarea restaurărilor este beneficiara unor tradiţii de cîteva decenii, formele de organizare ale execuţiei sunt o creaţie recentă. Reglementările existente în activitatea curentă de construcţii au fost transpuse în mod mecanic în domeniul restaurărilor, iar însăşi lucrările de restaurare — asimilate cu reparaţii capitale. Această situaţie pretinde elaborarea — pe baza aprofundării procesului unic de restaurare alcătuit din cercetare, proiectare şi execuţie — a unor propuneri de reglementare corespunzătoare specificului domeniului. Monumentele istorice constituie obiectul preocupărilor unui cerc larg de specialişti: istorici, istorici de artă, arheologi, arhitecţi, ingineri de profil diferit, muzeografi. In procesul restaurării monumentelor de arhitectură, rolul de coordonator însă îl deţine arhitectul, deoarece este singurul care, prin profilul său, posedă cunoştinţe privitoare la funcţiune, construcţie şi plastică, laturi care, în unitatea lor, reprezintă însuşi fenomenul de arhitectură. Este evident că în cazul monumentelor arheologice, cînd cercetarea prevalează asupra lucrărilor de restaurare, rolul principal îi revine arheologului, iar în cazul monumentelor de artă plastică, artistului plastic specializat în restaurări. In vederea asigurării unor condiţii organizatorice optime pentru conservarea şi restaurarea monumentelor este de mare importanţă precizarea locului pe care-l ocupă domeniul monumentelor istorice în cadrul patrimoniului cultural şi în viaţa societăţii în general şi delimitarea acestuia faţă de domeniul obiectelor mobile, de muzeu. Majoritatea monumentelor de arhitectură — din categoria cărora fac parte, pe lângă clădirile izolate, ansambluri de clădiri, zone urbane sau chiar oraşe întregi , au o destinaţie practic-utilitară şi participă prin aceasta la procesele fundamentale ale vieţii pe plan regional şi urban. Acţiunile de sistematizare au drept obiect reglementarea rapoartelor funcţionale şi estetice ale tuturor monumentelor istorice — inclusiv a celor de arheologie şi de artă plastică, lipsite de o destinaţie utilitară — cu mediul ambiant. Identificarea monumentelor istorice cu obiectele de muzeu ar fi greşită, întrucît în repetate rînduri în presă au apărut opinii cu privire la forma de organizare a domeniului monumentelor istorice, socotim util să ne exprimăm şi părerea noastră : domeniul monumentelor istorice, reprezentînd o zonă de contact a mai multor discipline prin natura şi funcţiile sale, trebuie să constituie obiectul preocupărilor unui organism cu un înalt grad de specializare, care să depindă de acele foruri care îndrumă arhitectura, urbanismul, sistematizarea teritorială. I CINEMA • CLEOPATRA (ambele serii) — cinemascop : Patria, București, Stadionul Dinamo. • JURNALUL UNEI FEMEI ÎN ALB : Republica (completare Carnet de schite). • CÎINELE DIN BASKERVILLE : Luceafărul, Festival și grădină, grădina Doina (la toate completare Navigatori care dispar — cinemascop), Griviţa (completare Crimea), Modern, Arenele Libertăţii (la amândoua completare Impresii nocturne). • 000 000 DE MARTORI : Capitol şi grădină (la ambele completare Carnet de achite). Sala Palatului (seria 1691) ora 19,30. • ACŢIUNEA „ZIMBRUL“ : Lumina (completare Lucrările sesiunii Marii Adunări Nationale). • CĂSĂTORIE DE FORMĂ 1 Victoria, grădina Progresul (la ambele completare Simfonie un alb — cinemascop), Rahova și grădină (la ambele completare Consfătuirea lucrătorilor din industria constructoare de mașini). • COPLAN ÎȘI ASUMĂ RISCUL: Central (completare Tinereţe), Buzeşti şi grădină, Arta şi grădină. • HAI, FRANŢA : Union (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat in regiunea Oltenia). • PROGRAM PENTRU COPII: Doina (dimineaţa) • MONEDA ANTICĂ : Doina — după-amiază (completare Stăvilirea torenţilor), Expoziţia. • CELE DOUĂ ORFELINE : Giuleşti (completare O zi din viaţa lui Tică), Aurora şi grădină (la ambele completare Orizont ştiinţific nr. 3), Volga. • COLIBA UNCHIULUI TOM — cinemascop : Feroviar, Excelsior, Flamura. • FANTOMAS — cinemascop înfrăţirea Intre popoare (completare Laptele). • MÎINE, MEXICUL I : Dacia (completare Ştiinţă şi tehnică nr. 13). • FĂRĂ PAŞAPORT ÎN ŢARĂ STRĂINĂ: Bucegi (completare Collegium Malus al Universităţii Jagellone), Tomis (completare Pădurea Bialowiezska). • DRAGOSTEA ŞI MODA : Unirea şi grădină (la ambele completare Sandi, să asculţi pe mămica I). • ESCROCU LA MÎNĂSTIRE — cinemascop: Crîngaşi, Gloria, Patinoarul 23 August. • DRAGOSTEA ESTE INTERZISĂ : Flacăra (completare Ştiinţă şi tehnică nr. 14). • SERBĂRILE GALANTE : Vitan (completare Partidului, slavă I). • ÎN FIECARE ZI SĂRBĂTOARE : Mioriţa (completare Apartamentul), grădina Moşilor. • NEAMUL ŞOIMĂREŞTILOR (ambele serii) — cinemascop : Munca (completare Şopîrle). • ANGELICA, MARCHIZA „ÎNGERILOR” — cinemascop : Popular, grădina Vitan. • PRIMA DEZILUZIE: Moşilor (completare Don Quijote). • SOŢIE FIDELĂ: Cosmos (completare Inimi mari). • OPERAŢIUNEA „I“ : Viitorul (completare Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Oltenia). • FERICIREA IN TRAISTA : Colentina şi grădină (la ambele completare Mobila). 9 BĂIEŢII DE LA TONOMAT : Melodia (completare Stuf). • MISIUNE EXTRAORDINARĂ : Floreasca. 9 HAIDUCII — cinemascop V Progresul (completare Uvertura). • OMICRON : Lira şi grădină (la ambele completare Schiţe faringiene). X -9 FANFAN LA TULIPE : Drumul Sării. • PREA TÎRZIU : Ferentari (completare Autobiografie). • ÎN GENUNCHI MĂ ÎNTORC LA TINE ! Cotroceni, Pacea. v*.. • RĂSCOALA — cinemascop : grădina Bucegi. 9 TUDOR (ambele serii) — cinemascop : ''grădință Tomis. « INSULELE FERMECATE: grădina Progresul- Parc. ------------- Festivalul cintecului, dansului şi portului popular Duminică după-amiază, in trei centre de pe litoral — la Mamaia, Eforie sud şi Techirghiol — precum şi pe Valea Prahovei, la Sinaia şi Predeal, a început tradiţionalul Festival al cîntecului, dansului şi portului popular. Pe litoral, primele spectacole au fost susţinute de ansamblurile folclorice de amatori ale regiunilor Oltenia — la Mamaia, Maramureş — la Eforie sud şi Dobrogea — la Techirghiol. Miile de spectatori localnici, oameni ai muncii din toate coifurile făcii, precum şi turişti străini aflaţi aici la odihnă, au primit cu mult interes pe solii păstrătorilor bogatului tezaur românesc de cîntece şi jocuri populare, de obiceiuri şi datini strămoşeşti. Valorificînd tradiţile locale, ansamblul folcloric al regiunii Oltenia aduce pe scana festivalului minunatele „Cîntece de pe Olteț" interpretate de flautiştii comunei Roşiile, „Căluşul oltenesc* interpretat de dansatorii din Osica, Doina gorjenească, Strba de la Corj şi alte cîntece şi dansuri populare. Din programul prezentat de ansamblul dobrogean se desprinde suita de dansuri populare din Dobrogea în interpretarea formației căminului cultural din comuna Cogealac, fluierașii din comuna Negureni, cântecele „Dobroge arsă de soare’, „Sunt țărancă dobrogeană* și „Mîndruță din Dobrogea* și altele. în zilele festivalului, pe litoral vor evolua ansamblurile folclorice ale tuturor celor 8 regiuni participante — Argeş, Crişana, Dobrogea, Galaţi, Maramureş, Mureş-Autonomă Maghiară, Oltenia şi Suceava. Ele vor susţine 24 de spectacole la Mamaia, Constanţa, Eforie nord, Eforie sud, Techirghiol şi Mangalia. La Cazinoul Palas din Sinaia primul spectacol din cadrul festivalului a fost prezentat de ansamblul folcloric al regiunii Argeș, iar la Casa de cultură din Predeal de cel al regiunii Suceava. Premiere cinematografice Jurnalul unei femei în alb — coproducţie franco-italiană în regia lui Claude Autant-Lara, avînd ca interpreţi pe Marie José Nat, Jean Valmont, Claude Gensac, Paloma Matta. Premiul belgian „Femina“ a fost acordat în 1965 regizorului Claude Autant- Lara şi actriţei Marie José Nat. Clinele din Baskerville — producţie a studiourilor engleze după romanul lui Arthur Conan Doyle în regia lui Terence Fischer. Filmul poliţist aduce pe ecranele noastre figura lui Sherlock Holmes. 5 000 000 de martori, film factură poliţistă, producţie a studiourilor cehoslovace in regia lui ‘ Eva Sadkova, avînd ca interpreţi principali pe Radovan Lukavsky, Jan Triska, Miroslav Machacek, Rudolf Hrusinsky. Prin expoziţii • Sîmbătă 30 iulie 1966 s-a deschis în sala Galeriilor de Artă din Calea Victoriei 132 expoziţia de pictură a artistului plastic Ion Ţînţaş. • Astăzi 1 august 1966 la orele 12, în sala Galeriilor de Artă ale Fondului Plastic din Bd. N. Bălcescu nr. 23, are loc vernisajul expoziţiei de artă decorativă din Republica Populară Polonă. Vor fi expuse lucrări de ceramică şi tapiserie. • Marţi, 2 august 1966, orele 18, în sala N. Cristea din Capitală, str. Brezoianu nr. 23—25 are loc vernisajul expoziţiei de fotografii artistice realizate de cercul de fotoamatori din cadrul sindicatului întreprinderii 1 — Construcţii montaje. Sărbătoarea recoltei la Luna (Urmare din pag. I) Nemeş, Ilie Fetiţă, Maria Nemeş, Aurel Moldovan, Maria Ocolişan, Maria Mazăre, Nicolae Chiorean, Iustina Inocan şi Ioan Odverean — bătrîn. Dînd viaţă documentelor celui de-al IX-lea Congres al P.C.R., cooperatorii din Luna string azi roadele unei agriculturi intensive şi multilaterale, bucurîndu-se din toată inima de această sărbătoare a recoltei. Din partea brigăzii fruntaşe a rostit cîteva cuvinte Maria Păcuraru, iar din partea U.R.C.A.P. Turda, ţăranii cooperatori au fost felicitaţi de tovarăşul Ştefan Ciocan, preşedintele uniunii raionale. Din alte comune au venit tractorişti şi combineri, aflaţi încă „în campanie“. Mulţimea înconjoară din nou căluşerii în horă zburdalnică. La mijlocul horei, ca un catarg pe mările de aur ale holdelor, se înalţă o coloană înaltă din spice bogat „împăunată" cu flori şi panglici tricolore. Formaţiile artistice, — cor, dansuri, solişti vocali, tarafuri, recitatori din Luna şi Viişoara — au prezentat toată ziua programe pe scena în aer liber. Legenda şi realitatea satului contemporan s-au îngemănat sub zodia vremurilor socialiste. — DIN PROGRAMUL EMISIUNILOR RADIOFONICE -------------- 17 AUGUST 1966 ------------- PROGRAMUL I: Pro-I HM I NKTTWBSn gram muzical de dimit k Maa i neats (5,06). „Actualitatea agrară" (5,30). Radiojurnal (7,00). Pe aripile melodiilor (7,30). Sfatul medicului : Insolaţia (9,30). Sonata nr. 18 în si minor pentru pian de Haydn (Maria Cristian) — (9,47). Buletin de știri (10,00). Cîntecul săptămînii: „Patrie sfîntă“ de Ioan Chirescu ; versuri de Maria Banuș (10,03). Roza vînturilor : Din explorările geografice ale secolului XX: „Valea pierdută“ (10,30). Cvartetul nr. 2 în re minor de Constantin Dimitrescu (10,55). Afiș radiofonic. Emisiunile culturale din această săptămînă (11,20) . Pe strune de vioară (11,30). Buletin de știri (12,00) . Fragmente din opereta „Anton Pann" de Alfred Mendelsohn (12,10). Interpretul săptămînii — violonistul Ion Voicu . Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră de Edouard Lalo (12,45). Buletin de ştiri (14,00) . Caleidoscop muzical (15,30). Radiojurnal. Sport (16,00) . „Pe-un picior de plai“: balada „Mioriţa“ (16,30). Odă vitejilor. „Tudor şi pandurii săi“. Evocare radiofonică (17,15). Buletin de știri (18,00). In jurul globului (18,05). Ritmurile cincinalului. Noi valori forestiere (18,40). O melodie pe adresa dumneavoastră (19,00). Radiogazeta de seară (20,00). Sport. Post-scriptum (20,20) . Cîntă Gilbert Becaud (20,50). Pentru prietenii magnetofonului — emisiune de muzică uşoară (21,35). Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic (22,00). „Reverie“ — muzică uşoară (22,45). Buletin de ştiri (23,52). PROGRAMUL II: Radiojurnal. Sport (7,30). Buletin de ştiri (9,00). Vă plac aceste cîntece ? (9,33). „Prietenii mei scriitori“ : Ion Pillat — Amintiri de Al. D. Zamfirescu (10,15). Vreau să ştiu : „De la curcubeu la culorile funcţionale“ — emisiune de ing. Mircea Grumăzescu (15,30). Radiojurnal. Sport (17,00). Actualitatea teatrală (17,40). Interpreţi români ai liedului: Magda Ianculescu (18,00). Buletin de ştiri (19,00). Călătorie în istoria civilizaţiei (emisiune pentru tinerii ascultători) : „Visul lui Icar“ (partea I) de Ion Hobana (19,30). Premiere muzicale radiofonice (20,00). Buletin de ştiri (21,00). Teatru radiofonic : „Jocul de-a vacanţa“, comedie de Mihail Sebastian (21,30). Radiojurnal. Sport (23,00). Buletin de ştiri (0,52). PROGRAMUL I: Program muzical de dimineaţă (5,25). „Actualitatea agrară“ (5,30). „Să cîntăm împreună“ — muzică uşoară (7,30). Sfatul medicului : Gimnastica de înviorare (9,30). „Sub steagul partidului“ — program de cîntece (10,03). Minunile lumii au fost numai 7 ? „Creaţia lui Shakespeare“ de conf. univ. Ovidiu Drîmba (10,30). Sonata în cinci părţi pentru vioară şi pian de Liviu Ionescu (Gaby Grubea şi Mariana Parnica) — (10,55). Pe scenele cluburilor : Popas la Buşteni (11,20). Interpreţi de frunte ai muzicii noastre populare (11,45). Orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din Cluj, dirijată de Antonin Ciolan, prezintă Simfonia a IV-a în Si bemol major de Beethoven (12,40). Pagini concertante din muzica uşoară (14,08). „De prin sate adunate“ — muzică populară (15,00). Suita simfonică „In lunca Siretului“ de Ion Hartularu-Darclée (16,53). De la frescele Voroneţului la Coloana Infinită. Crestături în lemn. Colaborează acad. prof. George Oprescu, Boris Zderciuc şi Ion Vlasiu (17,15). In jurul globului (18,05). Dialog cu ascultătorii — emisiune de Corneliu Leu (18,40). Radiogazeta de seară (20,00). Refrene îndrăgite (20,50). Teatru scurt. Premiera „Scaunul electric“. Adaptare radiofonică de Aurel Storin după piesa „Condamnatul din Pickwicktown“ de André Paul Antoine (21,05). Muzică uşoară pentru Ileana Cosînzeana (21,35). PROGRAMUL II: Fantezie din operetele lui Kalman (7,45). Buchet de melodii (8,15). Antologie de literatură universală. „Bucuria şi legea“, de Giuseppe Tomasi di Lampedusa. Prezintă conf. univ. Vera Călin (10,15). Cu cîntecul şi jocul de-a lungul Mureşului (14,00). Radioracheta pionierilor : „Micul Jupiter“ — scenariu ştiinţifico-fantastic de I. M. Ştefan (15,30). Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur (17,40). Colegi de liceu (19,30). Cercul melomanilor. Valsul în creaţia compozitorilor: de la Frederic Chopin la Maurice Ravel (19,50). Din repertoriul orchestrei de estradă a Radioteleviziunii (21,05). O istorie a muzicii în capodopere . Concerte brandenburgice de Johann Sebastian Bach. Emisiune de George Bălan (21,32). Cîntă Doina Badea (22,20). MIERCURI PROGRAMUL I: Program muzical de dimineaţă (5,25). „Actualitatea agrară“ (5,30). Ritmurile dimineţii (7,30). Sfatul medicului: înţepăturile de insecte (9,30). Emisiune literară pentru şcolari: Răsfoind „Cartea cu jucării“ de Tudor Arghezi (10,30). „Cantata patriei“ de Laurenţiu Profeta (10,55). Concertul nr. 1 in Mi bemol major pentru pian şi orchestră de Liszt — solist Valentin Gheorghiu (12,45). Sport. Poşta sportivă radio — de Ion Chirilă (14,08). Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră de Constantin Bobescu — solist compozitorul (16,30). Obiceiuri şi tradiţii populare româneşti. Prezintă Corneliu Bărbulescu (17,15), în jurul globului (18,05). Jurnal agrar. Din sumar : In obiectiv — recolta ’66. Pagina ştiinţifică (18,40). Varietăţi muzicale (19,35). Radiogazeta de seară (20,00). Ediţie radiofonică : George Coşbuc. Poezia socială. Prezintă : Dumitru Micu (21,05). Melodii magazin — emisiune muzical-distractivă (21,25). PROGRAMUL II: Muzică de estradă (7,55). Concert de muzică populară (8,30). Lectură în premieră : „Nevoia de cercuri“ de Geo Dumitrescu. Prezentare de N. Manolescu (10,15). Muzică populară interpretată de Camelia Iacob şi Aurel Gore (10,42). Din ţările socialiste (11,30). Cu scrisorile în faţă — emisiune de Ştefan Luca (12,10). Rapsozi ai folclorului nostru (14,00). Refrene mai puţin cunoscute (15,10). Temă, variaţiuni şi joc, de Stan Golestan (17,15). Din repertoriul clarinetistului Traian Lăscut Făgărăşanu (17,30). Scriitori ai secolului XX. Miguel Angel Asturias. Prezintă Paul Alexandru Georgescu (17,40). Program pentru iubitorii muzicii populare (19,03). Gaudeamus (emisiune pentru studenţi) — (19,30). Curcubeul melodiilor (21,05). Concertul pentru orchestră de coarde de Paul Constantinescu (21,35). „In liniştea nopţii“ — muzică uşoară (23,59). PROGRAMUL I: Pro- gram muzical de dimi■ ML'WSNBLlJBBSHU neaţă (5,06). „Actualitatea agrară" (5,30). Itinerar folcloric muzical (8,08). Sfatul medicului: Cura de fructe (9,30). Rapsodie pentru orchestră de instrumente populare de Mircea Chiriac (9,50). „La casa pionierilor“ — program de cîntece (10,03). Album de piese folclorice (10,15). Cărţi care vă aşteaptă (11,20). Tablouri muzicale (12,20). Aici, Timişoara (12,30). „Vacanţă pe litoral“ — muzică uşoară (13,14). Din muzica popoarelor (13,30). „Moldovă, mîndră grădină“ — emisiune de folclor (15,00). Tribuna radio. Profilul spiritual al specialistului (17,15). Dinamica industrială (18,40) . Seară pentru tineret (19,00). Din muzica de cameră a lui George Enescu. Sonata nr. 2 în fa minor pentru vioară și pian (22,40). PROGRAMUL II. Duete din opereta „Vînt de libertate“ de Dunaevski (7,45). „Pădure, dragă pădure“ — emisiune de folclor (8,30). Arii din opere interpretate de Valentin Teodorian (10,00). Mîndre-s cîntecele noastre (10,43). Ziare, ziarişti, opinii (12,10). Fănică Luca şi naiul său (12,45). Pe aripile valsului (15,10), încercaţi să recunoaşteţi aceste cîntece — muzică uşoară (16,30). Amfiteatru literar — Literatura de creaţie şi literatura de analiză (17,40) . Din melodiile populare îndrăgite de ascultători (18,35). Din melodiile celui de-al IV-lea concurs şi festival de muzică uşoară românească „Mamaia—1966“ (21,05). Melodii dragi (22,35). PROGRAMUL I: Program muzical de dimitrri W *»iwl neaţă (5,06). „Actualitatea agrară“ (5,30). Suita pentru pian de Claude Debussy (9,46). Poezia românească şi muzica : cîntece pe versuri de Tudor Arghezi (11,00). Coordonate culturale: Itinerar în universul scenei. (Aspecte de la cel de-al III-lea Festival al cîntecului, jocului şi portului popular de pe Valea Prahovei şi litoral) — (11,20). Arii din opere interpretate de Cornel Fînăţeanu (14,40). „De-ar fi dorul ca o floare“ — program de muzică populară (15,00). Cîntece interpretate de Ana Lăcătuşu şi Valentin Baciu (16,15). Din cîntecele satului nou şi jocuri populare (16,56), în slujba patriei. Emisiune dedicată Zilei Marinei Republicii Socialiste România (17,15). Din cîntecele care v-au plăcut (18,15). Radiosimpozion. Eficienţa economică , unitatea dintre scop şi mijloc (18,40). Radiogazeta de seară (20,00). Concert de melodii româneşti (20,30). Discurile noastre vă aparţin (21,20). Atenţiune, părinţi! (22,45). Mozaic sonor (23,00). PROGRAMUL II: Dansuri de estradă (7,55). Arii din operele lui Ambroise Thomas (10,00). Teatru radiofonic: „Balul florilor“. Comedie de Vadim Korostîlov. Traducere de Irina Popescu . Adaptare radiofonică de Horia Deleanu (10,15). „Cer albastru“ — muzică uşoară (12,00). Arii din operete interpretate de Elisabeta Neculce-Cartiş (13,08). Estrada melodiilor, în program piese de Elly Roman, Lecuona şi Gherase Dendrino (13,30). Ineluşînvîrtecuş (emisiune pentru cei miei) (15,30). Jocuri populare (15,50). Poveşti de dragoste pe portativ — muzică uşoară (16,30). Cîntece şi jocuri populare (17,15). Dialog pe teme coregrafice (17,45). Cîntăreţi de muzică uşoară (18.35). Drumeţii veseli. Concurs distractiv organizat de tabăra de pionieri şi şcolari de la Năvodari (19.30). Seară de operă. Primă audiţie radiofonică : „Daphné“ de Richard Strauss (21.05). Din repertoriul dirijorului George Georgescu: Simfonia fantastică de Hector Berlioz. Interpretează orchestra simfonică a Filarmonicii de stat „George Enescu“ (23,10). PROGRAMUL I: Program muzical de dimineaţă (5,06). „Actualitatea agrară“ (5,30). Cu profesorul Baghetă în ţara muzicii: „Concertul clasic“ (10,30). Suita „Iberia“ de Albeniz (10,55). Pagini alese din repertoriul corului Radioteleviziunii (12,30). „Poemul Carpaţilor“ de Alexandru Paşcanu (12,45). Muzică uşoară (14,08). Solişti şi orchestre de muzică populară (15,00). Caleidoscop muzical (15,30). Ştiinţă, tehnică, fantezie. Din cuprins : Performanţe în construcţiile navale ; La hotarul posibilului; Superlative în tehnica actuală (18,40). Radiogazeta de seară (20,00). Concert de melodii româneşti (20,30). Cîntărita Pavone (21,15). PROGRAMUL II: Muzică de estradă (7,55). Refrene tinereşti (8,15). Cantata „Comunistul“ de Constantin Palade, pe versuri de Nicolae Labiş (9,03). Revista revistelor economice (12,10). Rapsodia de Mircea Basarab (12,25). Muzică de promenadă (13,20). Din cîntecele şi dansurile popoarelor (14,00). De ce ? De unde ? De cînd ? (emisiune pentru cei mici). In cuprins : Cite întrebuinţări poate avea aluminiul ? Cum se ajută unele plante între ele ? Ce este briza mării ? (15,30). Melodii populare cîntate la acordeon (15,50). Arii din opere (16,00). Piese vocale şi instrumentale de Ion Borgovan şi Tiberiu Brediceanu (17,30). Cronica literară (17,45). Scriitori la microfon — Radu Boureanu şi Al. Andriţoiu (19,30). Fragmente din opereta „Ţara surisului“ de Lehar (20,40). File din albumul de romanţe (21,35). Simfonia românească : Simfonia a II-a pentru solişti, cor şi orchestră de Gheorghe Dumitrescu (23.10). PROGRAMUL T: Concert de dimineaţă (6.10). Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier (7.00) . „Ţara mea e ca o floare“ — cîntece şi jocuri populare (7.30). Transmitem pentru sate (8.00). Muza veselă — emisiune de George Sbîrcea (9.50). Clubul voioşiei: „Cele trei aventuri ale unui creion albastru. Scenetă de Fred Firea (10,00). Radio atlas (11,03). „De la munte la mare“ — program muzical pentru oamenii muncii aflaţi la odihnă (11,15). De toate pentru toţi (12,00) . Estrada muzicală de duminică. Noutăţi de muzică uşoară (13,13). Trei dansuri de Theodor Rogalski: Romanţa în fa minor pentru vioară şi orchestră de Dvorak. Preludiile de Liszt (16,03). Caleidoscop muzical (17,15). Am îndrăgit o melodie — muzică uşoară românească (19,40). Radiojurnal. Sport (20,00). Teatru radiofonic : „De ce nu Vámos" de Conchon (20,45). Radiojurnal. Sport (22,00). PROGRAMUL II : Buletin de ştiri (6,30). Vechi melodii populare (7,00). Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier (7,30) Solişti, orchestre, melodii (8,00). „Noroc bun“ — cîntece despre viaţa nouă a minerilor (8,30). Teatru radiofonic pentru copii: „Paleta de aur“, scenariu de Constantin Turturică (3.40) . Actualitatea cinematografică (10.45). Jean-Paul Kreder la pupitrul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii române (11.00). Ecranul a lansat aceste melodii (13.40) . Radiojurnal. Sport (14,00). Ora veselă (14,30). Melodii magazin — emisiune muzical-distractivă (15,10). Interpretul săptămînii: violoncelistul Radu Aldulescu —mic recital (16,59). Program pentru iubitorii de folclor (19,30). Invitaţie la dans (20,00). Radiojurnal. Sport (21,00). Romanţe şi amintiri (21,15). Moment poetic. Dedicaţii la noul peisaj al ţării (22,00). Buletin de ştiri (0,52). mamm TTI MJJi i A mnmm