Scînteia, august 1966 (Anul 35, nr. 7058-7087)

1966-08-02 / nr. 7059

PROLETARI OK­­ TOATE TÃRILE. M­ÎTI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXV Nr. 7059 Marți 2 august 1966 6 PAGINI-30 BANI Realizarea integrală a indicatorilor === proiectaţi - lege pentru DATE ÎN FUNCŢIUNE ’ toate întreprinderile Viorel FLORECI director adjunct în Banca de Investiţii Asigurarea sporului de producţie planificat pentru perioada 1966— 1970 — din care 30 la sută urmează să se realizeze în unităţi nou cons­truite — ridică o problemă vitală : întreprinderile care vor fi puse în funcţiune în cincinal trebuie să atingă intr-un termen cît mai scurt indicatorii tehnici şi economici pro­iectaţi. Aceasta impune — aşa cum s-a subliniat şi la recenta ple­nară a C.C. al P.C.R. — elaborarea şi aplicarea unui ansamblu de mă­suri menite să permită intrarea efectivă în funcţiune a obiectivelor la capacitatea, productivitatea mun­cii, preţul de cost, numărul de sa­lariaţi şi rentabilitatea prevăzute în proiecte. După cum se ştie, partea cea mai mare a sporului de producţie, adică 70 la sută, va trebui să se obţină pe baza potenţialului in­dustrial existent, prin creşterea productivităţii muncii, a gradului de utilizare a capacităţilor insta­late, ceea ce presupune ca în­treprinderile construite în urmă cu ciţiva ani să accelereze rit­mul de atingere şi depăşire a parametrilor tehnici şi econo­mici stabiliţi. II. lumina acestui imperativ, în iunie-iulie a.c. s-au studiat şi confruntat realizările cu prevederile din proiecte la 40 obiective industriale, date în ex­ploatare în ultimii ani. Analizele întocmite, sub îndrumarea nemij­locită a unor comitete regionale şi orăşeneşti de partid şi cu sprijinul specialiştilor din întreprinderi, institute de proiectare şi ministere, au scos în evidenţă experienţa po­zitivă, precum şi principalele pro­bleme care se impun a fi soluţio­nate pentru ca toate unităţile in­dustriale să-şi realizeze şi să depă­şească indicatorii stabiliţi. Ce s-a constatat ? Majoritatea titularilor de inves­tiţii şi-au axat mai mult decât îna­inte eforturile spre asigurarea con­diţiilor necesare realizării parame­trilor proiectaţi. Aceste eforturi au dat roade. După numai cinci luni de la darea in ex­ploatare — februarie 1966 — noua instalaţie de prelucrare a minereu­rilor concentrate plumbo-zincoase de la Combinatul chimico-metalur­­gic din Copşa Mică, lucrează la ca­pacitatea proiectată. Este consecin­ţa pregătirii temeinice a cadrelor, organizării judicioase a muncii pe schimburi şi în echipe, folosirii cu înalt randament a utilajelor şi ins­talaţiilor, întreţinerii lor în condiţii ireproşabile de funcţionare. Indica­torii tehnici şi economici proiec­taţi au fost realizaţi de multe alte întreprinderi, printre care Uzina de aluminiu Slatina, Fabrica de mobilă de la Blaj. Dar, cu pri­lejul analizelor întocmite, a reieşit că nu în toate unităţile noi se constată aceeaşi preocupare susţi­nută pentru atingerea in cel mai scurt timp posibil a parametrilor prevăzuţi. Astfel, un număr de 30 de capacităţi de producţie date în funcţiune în urmă cu mai bine de 4 ani nu au realizat nici pînă in prezent indicatorii proiectaţi, cele mai multe aparţinînd ministerelor industriei chimice şi industriei cons­trucţiilor. O situaţie similară exis­tă şi la anumite obiective date în exploatare începînd cu 1963. E drept, în trimestrul I al acestui an, 25 de noi obiective şi-au atins pa­rametrii proiectaţi, dar nu trebuie uitat că, după cum arată calculele, dacă toate unităţile şi-ar fi realizat indicatorii prevăzuţi, economia naţională ar fi cîştigat o producţie în valoare de 1,4 miliarde lei şi un volum de beneficii de 390 mili­oane lei. Cred că este instructiv — pen­tru a se trage concluziile practice corespunzătoare şi a se evita în cincinal repetarea unor neglijenţe — să relevăm, pe scurt, unele din cauzele care au frînat atingerea parametrilor stabiliţi în documen­taţiile tehnice aprobate. Mai întîi, anumite institute de pro­iectare şi organe de avizare nu acordă atenţia cuvenită în­tocmirii şi fundamentării indica­torilor tehnici şi economici. Alte­ori, în timp ce valoarea unor inves­tiţii se majorează în perioada de execuţie, parametrii proiectaţi nu mai sunt îmbunătăţiţi şi ridicaţi la nivelul corespunzător noilor chel­tuieli. La Combinatul de fibre arti­ficiale Brăila, de pildă, investiţia a fost suplimentată de 3 ori, majorîn­­du-se cu 23 la sută faţă de valoarea iniţială, fără corelarea corespunză­toare a indicatorilor. In plus, aici n-au fost create condiţii nici măcar pentru realizarea în întregime a indicatorilor iniţiali. Nu de puţine ori, la fundamentarea unor noi obiective se scapă din vedere posi­bilităţile folosirii cu înaltă produc­tivitate a suprafeţelor construite. Calculele întocmite au demonstrat, în urma reanalizării suprafeţelor existente la Combinatul de celulo­ză şi hîrtie Suceava, că fără nici un fel de investiţii capacitatea de pro­ducţie poate spori cu peste 30 la sută, iar la Fabrica de mase plas­tice din Iaşi că există încă o supra­faţă de producţie de 3 000 mp, care trebuie folosită mai productiv. In anumite întreprinderi noi unele greutăţi în realizarea para­metrilor proiectaţi se datoresc şi faptului că nu s-a studiat în suficientă măsură de către pro­iectanţi şi titularii de investiţii ni­velul calitativ al instalaţiilor şi utilajelor prevăzute a se achizi­ţiona. Cîteva exemple : la Fabrica de beton celular autoclavizat Mi­­litari-Bucureşti, întreruperile la o linie de fabricaţie au durat peste două luni. In mod cu totul neco­respunzător s-au verificat utila­jele înainte de a fi puse în func­ţiune la Fabrica de cărămizi şi ţigle Sighişoara, întreprinderea de medicamente Bucureşti, Combina­tul de celuloză şi hîrtie Călăraşi. Ţinînd seama că statul cheltu­ieşte sume importante pentru a­­chiziţionarea de maşini şi instala­ţii, este absolut necesar ca specia­(Continuare in pag. a III-a) Combinatul „30 Decembrie". Stafia de repompare a apei, folosită la irigarea lucernei Foto : M. Cioc ­■ . . .. ...... . .. gTTFR­A finTRU­T 3*­ ORAŞULUI In urma unor sondaje publice şi a unor calcule de specialitate, di­rectorul comercial al unei mari întreprinderi de restaurante şi ho­teluri a ajuns la următoarele două concluzii: 1) De ciţiva ani încoa­ce, vînzarea în unităţile de ali­mentaţie publică este într-o ascen­denţă fără precedent, ritmul de creştere depăşind orice prevederi. Dacă acest ritm se va menţine, este de presupus că nu peste multă vre­me, cel puţin o dată pe zi, fiecare om va lua masa la restaurant. 2) In timp ce în anii din urmă sursa principală a beneficiilor o consti­tuia desfacerea băuturilor alcooli­ce, acum, calculul hîrtiei arată o serioasă deplasare a cîştigului — din zona băuturilor, spre prepara­tele culinare, băuturi uşoare, dul­ciuri. Ambele fenomene au la bază ex­plicaţii extrem de simple. A. — Di­namica vînzării e în raport direct proporţional cu veniturile popu­laţiei : oamenii cîştigă mai mult, cheltuiesc mai mult. B. — Prepara­tele culinare au luat-o înaintea bă­uturilor alcoolice din cauza creşte­rii nivelului de civilizaţie al con­sumatorilor. Restaurantele devin, aşadar, veritabile sufragerii ale o­­raşelor. Ce oferă ele consumatori­lor ? Restaurante cu persona­litate şi altele anonime „Hai să mergem la un restau­rant“. Propunerea se iveşte zilnic de zeci de mii de ori. Şi de zeci de mii de ori urmează invariabila în­trebare : „La care restaurant ?“ în­trebarea nu e pusă din simplă cu­riozitate. Cel care întreabă de nu­mele localului vrea să verifice dacă acel local merită deplasarea. In Capitală consumatorii se duc la „Doina“ sau la „Bumbești“ pentru că acolo găsesc cele mai alese pro­duse de zahana . „Carul cu bere“ este mereu aglomerat nu numai pentru berea la halbă, dar mai ales pentru specialitatea casei: „patricieni la grătar“. La „Gambri­­nus“ punctul de atracţie este vră­­bioara în sos de bere . „Poiana“ uimeşte consumatorii cu combina­ţiile ei culinare. Faima unor loca­luri cum sunt „Cerbul Carpatin“ din Braşov ori „Bolta Rece“ din Iaşi e, de asemenea, unanim recu­noscută. Toate restaurantele amin­tite au ceva aparte, o inovaţie cu­linară, o noutate, un punct de a­­tracţie, într-un cuvînt au persona­litate. Cineva ar putea întreba : şi dacă un restaurant nu are personalitate ce se întimplă cu el ? Aduce el vreo daună cuiva ? Să lăsăm să răspundă faptele. Intr-un interval de 70 de minute am cules aspecte din două localuri. La „Grădi­niţa“ de pe Bd. Magheru — toate mesele ocupate. Ospătarii, cu bra­ţele pline de platouri şi tăvi, făceau echilibristică printre consumatorii care aşteptau să se ivească o masă liberă. Ce oferă restaurantul ? Cî­teva zeci de feluri de bucate. Toa­te sînt cerute, dar atracţia princi­pală este specialitatea casei: an­­tricot la tingire. 30 de minute mai tîrziu. In ace­eaşi zi (25 iulie) la restaurantul „Tîrgovişte". Localul — gol. A­­flăm de la ospătar că aici me­niul e compus din ciorbă de legu­me şi tocană. Dar că... să fim foar­te atenţi. Aceste bucate au rămas de ieri. Şi pe căldurile astea... Mai bine am „servi“ ceva de la bufet. Fie slănină, fie costiţă. Restauran­tul are chiar şi salam... După cum se vede, între „Grădi­niţa“ şi „Tîrgovişte“ nu-i o deose­bire oarecare, ci o prăpastie adîn­­că. Poate că „Tîrgovişte“ consti­tuie un caz izolat ? În Capitală şi în ţară sînt mii de localuri. Să mai vizităm cîteva dintre ele. ...„Valea Sadului“ — local nou. Meniul zilei : ciorbă de legume, tocană. Bufet rece : slănină, costi­ţă... „Perla“ — local nou. Ciorbă de perişoare, tocană, slănină, cos­tiţă... Şi, de neînchipuit, „specia­litatea casei“, ciorba de perişoare, o găsim în sute de localuri din cele mai diferite oraşe. Carevasăzică, meniuri standard ! Şablonul culi­nar, despre care s-a mai scris cu un an în urmă a rămas... şablon. Să revenim însă la întrebarea pusă. Aduc restaurantele anonime vreo daună ? Fără doar şi poate. In primul rînd ele nu răspund ce­rinţelor curente ale consumatorilor. Şi în al doilea rînd nu aduc bene- I ficii. * — Noi nu lucrăm cu pierderi —­­ precizează responsabilul de la I „Perla“. Pe primul semestru al a- * nului am realizat... Şi ne-a dat o I cifră. Calculăm : beneficii — 17 lei I pe zi! Un restaurant în care statul a investit un milion de lei aduce I beneficii 17 lei pe zi ! Un cîştig de-­­­rizoriu. Și aceasta în primul rînd a pentru că responsabilul, în loc să I ofere consumatorilor un sortiment ■ variat din care să aleagă, întoc- I mește lista de bucate orientîndu-se g spre mîncărurile cel mai lesne de . Gheorghe GRAURE (Continuare în pag. a II-a) ŞANTIERELE SOCIAL ALE ANILOR VIITORI importante sume — 31 miliarde în anul 1970 — va cheltui statul în noul plan cincinal pentru acţi­uni social-culturale. Influ­­enţînd favorabil nivelul de trai, aceste sume se ri­dică la aproximativ 5 000 Iei de fiecare familie. Pa­ralel cu numărul mare de fabrici, uzine, secţii pro­ductive, se desfăşoară construcţia de locuinţe — 300 000 apartamente in anii acestui cincinal — şi construcţia a noi obiecti­ve destinate lărgirii con­tinue a activităţii social­­culturale : clădiri pentru învăţământ, instituţii me­­dico-sanitare, spitale, policlinici, clinici sana­toriale, baze de trata­ment, precum şi edificii de cultură — teatre, case de cultură, cluburi şi săli de spectacole — clădiri pentru comerţ, turism, sport şi altele. Investiţiile alocate în acest scop în­sumează, in cincinal, 9,3 miliarde lei, depăşind cu 1,3 miliarde prevederile din Directivele Congresu­lui al IX-lea al Partidului Comunist Român. Ne-am informat la C.S.C.A.S. a­­supra orientării în reali­zarea acestor lucrări, a stadiului de pregătire şi de execuție al obiective­lor respective al căror nu­măr este de ordinul miilor. In proiectarea şi reali­zarea edificiilor social­­culturale — ne informea­ză tovarăşul ing. Cornel Zissu, şeful sectorului tehnic din C.S.C.A.S. — se urmăreşte ca fiecare din­tre ele să înfrumuseţeze ansamblurile unde sunt amplasate, să fie tratate arhitectural folosindu-se elemente specifice locale. Multe din aceste obiective se proiectează în institu­tele centrale, altele în ca­drul organizaţiilor de proiectare regionale. Redăm cîteva amănun­te privind diferite lucrări din domeniul social-cul­tural. In anii acestui cin­cinal vor fi date în folo­sinţă, în construcţii noi, 7 400 paturi de spital şi va începe construirea unor spitale cu aproximativ 10 900 paturi. Este vorba de unităţi puternice, cu capacităţi între 500—1 000 paturi. Complexul clinic din Bucureşti va avea 1 500 de paturi. Din­tre proiectele mai impor­tante din acest sector, a­­flate în diferite faze de e­­laborare, se numără spi­talele din Galaţi, Baia Mare, Piteşti, centrul de Al. PLAIEŞU (Continuare la pag. a V-a) Centrală telefonică, stafii automa­te sau oricare alt pupitru de co­mandă, peste tot unde automatiza­rea a devenit nervul vital al pro­ducţiei, întîlnim marca Uzinelor „Electromagnetica“ din Capitală. Aplicînd procedee noi, moderne, colectivul uzinei a reuşit să îmbu­nătăţească simţitor calitatea pro­duselor pe care le livrează. Nu de mult, aici a intrat în producţia de serie un nou produs: centrala te­lefonică tranzistorizată ST24, în clişeu, se verifică un nou lot de centrale telefonice automate pen­tru instituţii Foto : Agerpres Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca In ziua de 1 august, la Eforie Nord au început convorbirile în­tre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Co­munist din Danemarca, care face o vizită în Republica Socialistă România. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român la con­vorbiri au participat tovarășii: Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al C.C. al P.C.R., Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P. C. R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Dane­marca au luat parte tovarăşii: Knud Jespersen, preşedintele P.C. din Danemarca, Poul Emanuel, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C. din Dane­marca, Jorgen Jensen, r­embru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Danemarca. Convorbirile s-au desfăşurat in­tr-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu a oferit o masă în cinstea dele­gaţiei Partidului Comunist din Da­nemarca. (Agerpres) * AVANPREMIERĂ PE ARGEŞ Pluteşte în aer clipa cînd din undele Arge­şului vor fi pescuiţi în­­tîii kilowaji, încununa­re a noului destin hă­răzit apelor de către temerarii constructori ai hidrocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej”. Apro­piatul eveniment, pre­simţit in pulsaţia mai vie ca oricînd a şantie­rului, a fost precedat de două memorabile momente, decisive pen­alt rîu, aerian — Arge­şul kilowaţilor. înainte de a da cale liberă primului şuvoi pe albia subterană de beton — de azi înain­te niciodată străbătută de pas omenesc — constructorii au mai fă­cut de-a lungul ei un ultim drum. O ultimă verificare. De cîte ori treceau dintr-un sector într-al­­tul, bolta de beton ră­riţi de mineri palmă cu palmă, au fost parcurşi,­­ pentru cea din urmă oară, cu maşinile. Sub roţi — natura supusă. O bucurie care nu pu- t tea fi refuzată... Alu- j necînd lin pe această magistrală, la lumina farurilor, oamenii îşi­­ rememorau cu emoţie episoadele luptei încă atît de vii : fantasticele presiuni ale rocii la Rotunda, încleştare din 614 T­R­E­P­TE ÎN PAMÎnT­ ­ru pregătirea pasio­nantului final de astăzi. Primul, cel de astă-pri­­măvară, a marcat zăgă­zuirea definitivă a riu­­lui la baraj și preface­rea lui într-un lac care impune cuvenita recti­ficare în manualele de geografie. Următorul moment, consemnat de curînd, a fost întîia pă­trundere a apelor pe făgaşul subpămîntean şi recalificarea lor în­­tr-o nouă meserie, de viaţă lungă , de a ac­ţiona turbinele din care va izvorî un cu totul suna de ecoul unor nume : oamenii se stri­gau între ei, făceau apelul, ca nu cumva să rămînă vreunul rătăcit în calea apelor. Această recunoaştere finală a traseului era respectarea literei teh­nologice. Dar chiar dacă nu le-ar fi cerut-o nimeni, ei tot ar mai fi străbătut drumul din inima muntelui de ca­­re-i leagă ani de mun­că aspră şi, nu arareori, eroică. Cei peste un­sprezece kilometri ai galeriei de fugă, cu ce­eare s-a născut o meto­dă originală de armare a galeriilor subterane, atacul apelor stăvilit la inelul 147-Oești, cele cinci străpungeri în termene record, cele cinci neuitate întîlniri de care se leagă nu­mele unor comuniști încercați ca Pavel Ofet, Augustin Duruș, Ale­xandru Farcaş, Gheor­­ghe Fasole — dintre Victor VÎNTU (Continuare în pag. a V-a) IN ZIARUL DE AZI ■ VIAȚA DE PARTID A PRIVI OMUL ÎN FORMARE ■ GEOGRAFIE RURALĂ (pag. a II-a) (pag. a­­V-a) ■ O ancheta printre bucureșteni: Cum aţi vedea decorarea artistică a Capitalei ? VIZITA IN danemarca A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Cor­­neliu Mănescu, va face o vizită ofi­cială în Danemarca, în a doua ju­mătate a lunii august a. c. VIATA INTERNATIONALA în interesul dezvol­tării relaţiilor ro­­mâno-turce (pag. a V-a) UN NOU PAS PE CALEA EXTINDERII AGRESI­UNII AMERICANE IN VIETNAM Avioane ale S.U.A. au bombardat zona demilitarizată­­(pag. a XI-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului JUMJAACHIM­ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă­­ mîhnire vestea despre pierderile umane şi mate­riale provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mongol cea mai sin­ceră compasiune din partea întregului popor român şi­ a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next