Scînteia, august 1966 (Anul 35, nr. 7058-7087)
1966-08-02 / nr. 7059
PROLETARI OK TOATE TÃRILE. MÎTI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXV Nr. 7059 Marți 2 august 1966 6 PAGINI-30 BANI Realizarea integrală a indicatorilor === proiectaţi - lege pentru DATE ÎN FUNCŢIUNE ’ toate întreprinderile Viorel FLORECI director adjunct în Banca de Investiţii Asigurarea sporului de producţie planificat pentru perioada 1966— 1970 — din care 30 la sută urmează să se realizeze în unităţi nou construite — ridică o problemă vitală : întreprinderile care vor fi puse în funcţiune în cincinal trebuie să atingă intr-un termen cît mai scurt indicatorii tehnici şi economici proiectaţi. Aceasta impune — aşa cum s-a subliniat şi la recenta plenară a C.C. al P.C.R. — elaborarea şi aplicarea unui ansamblu de măsuri menite să permită intrarea efectivă în funcţiune a obiectivelor la capacitatea, productivitatea muncii, preţul de cost, numărul de salariaţi şi rentabilitatea prevăzute în proiecte. După cum se ştie, partea cea mai mare a sporului de producţie, adică 70 la sută, va trebui să se obţină pe baza potenţialului industrial existent, prin creşterea productivităţii muncii, a gradului de utilizare a capacităţilor instalate, ceea ce presupune ca întreprinderile construite în urmă cu ciţiva ani să accelereze ritmul de atingere şi depăşire a parametrilor tehnici şi economici stabiliţi. II. lumina acestui imperativ, în iunie-iulie a.c. s-au studiat şi confruntat realizările cu prevederile din proiecte la 40 obiective industriale, date în exploatare în ultimii ani. Analizele întocmite, sub îndrumarea nemijlocită a unor comitete regionale şi orăşeneşti de partid şi cu sprijinul specialiştilor din întreprinderi, institute de proiectare şi ministere, au scos în evidenţă experienţa pozitivă, precum şi principalele probleme care se impun a fi soluţionate pentru ca toate unităţile industriale să-şi realizeze şi să depăşească indicatorii stabiliţi. Ce s-a constatat ? Majoritatea titularilor de investiţii şi-au axat mai mult decât înainte eforturile spre asigurarea condiţiilor necesare realizării parametrilor proiectaţi. Aceste eforturi au dat roade. După numai cinci luni de la darea in exploatare — februarie 1966 — noua instalaţie de prelucrare a minereurilor concentrate plumbo-zincoase de la Combinatul chimico-metalurgic din Copşa Mică, lucrează la capacitatea proiectată. Este consecinţa pregătirii temeinice a cadrelor, organizării judicioase a muncii pe schimburi şi în echipe, folosirii cu înalt randament a utilajelor şi instalaţiilor, întreţinerii lor în condiţii ireproşabile de funcţionare. Indicatorii tehnici şi economici proiectaţi au fost realizaţi de multe alte întreprinderi, printre care Uzina de aluminiu Slatina, Fabrica de mobilă de la Blaj. Dar, cu prilejul analizelor întocmite, a reieşit că nu în toate unităţile noi se constată aceeaşi preocupare susţinută pentru atingerea in cel mai scurt timp posibil a parametrilor prevăzuţi. Astfel, un număr de 30 de capacităţi de producţie date în funcţiune în urmă cu mai bine de 4 ani nu au realizat nici pînă in prezent indicatorii proiectaţi, cele mai multe aparţinînd ministerelor industriei chimice şi industriei construcţiilor. O situaţie similară există şi la anumite obiective date în exploatare începînd cu 1963. E drept, în trimestrul I al acestui an, 25 de noi obiective şi-au atins parametrii proiectaţi, dar nu trebuie uitat că, după cum arată calculele, dacă toate unităţile şi-ar fi realizat indicatorii prevăzuţi, economia naţională ar fi cîştigat o producţie în valoare de 1,4 miliarde lei şi un volum de beneficii de 390 milioane lei. Cred că este instructiv — pentru a se trage concluziile practice corespunzătoare şi a se evita în cincinal repetarea unor neglijenţe — să relevăm, pe scurt, unele din cauzele care au frînat atingerea parametrilor stabiliţi în documentaţiile tehnice aprobate. Mai întîi, anumite institute de proiectare şi organe de avizare nu acordă atenţia cuvenită întocmirii şi fundamentării indicatorilor tehnici şi economici. Alteori, în timp ce valoarea unor investiţii se majorează în perioada de execuţie, parametrii proiectaţi nu mai sunt îmbunătăţiţi şi ridicaţi la nivelul corespunzător noilor cheltuieli. La Combinatul de fibre artificiale Brăila, de pildă, investiţia a fost suplimentată de 3 ori, majorîndu-se cu 23 la sută faţă de valoarea iniţială, fără corelarea corespunzătoare a indicatorilor. In plus, aici n-au fost create condiţii nici măcar pentru realizarea în întregime a indicatorilor iniţiali. Nu de puţine ori, la fundamentarea unor noi obiective se scapă din vedere posibilităţile folosirii cu înaltă productivitate a suprafeţelor construite. Calculele întocmite au demonstrat, în urma reanalizării suprafeţelor existente la Combinatul de celuloză şi hîrtie Suceava, că fără nici un fel de investiţii capacitatea de producţie poate spori cu peste 30 la sută, iar la Fabrica de mase plastice din Iaşi că există încă o suprafaţă de producţie de 3 000 mp, care trebuie folosită mai productiv. In anumite întreprinderi noi unele greutăţi în realizarea parametrilor proiectaţi se datoresc şi faptului că nu s-a studiat în suficientă măsură de către proiectanţi şi titularii de investiţii nivelul calitativ al instalaţiilor şi utilajelor prevăzute a se achiziţiona. Cîteva exemple : la Fabrica de beton celular autoclavizat Militari-Bucureşti, întreruperile la o linie de fabricaţie au durat peste două luni. In mod cu totul necorespunzător s-au verificat utilajele înainte de a fi puse în funcţiune la Fabrica de cărămizi şi ţigle Sighişoara, întreprinderea de medicamente Bucureşti, Combinatul de celuloză şi hîrtie Călăraşi. Ţinînd seama că statul cheltuieşte sume importante pentru achiziţionarea de maşini şi instalaţii, este absolut necesar ca specia(Continuare in pag. a III-a) Combinatul „30 Decembrie". Stafia de repompare a apei, folosită la irigarea lucernei Foto : M. Cioc ■ . . .. ...... . .. gTTFRA finTRUT 3* ORAŞULUI In urma unor sondaje publice şi a unor calcule de specialitate, directorul comercial al unei mari întreprinderi de restaurante şi hoteluri a ajuns la următoarele două concluzii: 1) De ciţiva ani încoace, vînzarea în unităţile de alimentaţie publică este într-o ascendenţă fără precedent, ritmul de creştere depăşind orice prevederi. Dacă acest ritm se va menţine, este de presupus că nu peste multă vreme, cel puţin o dată pe zi, fiecare om va lua masa la restaurant. 2) In timp ce în anii din urmă sursa principală a beneficiilor o constituia desfacerea băuturilor alcoolice, acum, calculul hîrtiei arată o serioasă deplasare a cîştigului — din zona băuturilor, spre preparatele culinare, băuturi uşoare, dulciuri. Ambele fenomene au la bază explicaţii extrem de simple. A. — Dinamica vînzării e în raport direct proporţional cu veniturile populaţiei : oamenii cîştigă mai mult, cheltuiesc mai mult. B. — Preparatele culinare au luat-o înaintea băuturilor alcoolice din cauza creşterii nivelului de civilizaţie al consumatorilor. Restaurantele devin, aşadar, veritabile sufragerii ale oraşelor. Ce oferă ele consumatorilor ? Restaurante cu personalitate şi altele anonime „Hai să mergem la un restaurant“. Propunerea se iveşte zilnic de zeci de mii de ori. Şi de zeci de mii de ori urmează invariabila întrebare : „La care restaurant ?“ întrebarea nu e pusă din simplă curiozitate. Cel care întreabă de numele localului vrea să verifice dacă acel local merită deplasarea. In Capitală consumatorii se duc la „Doina“ sau la „Bumbești“ pentru că acolo găsesc cele mai alese produse de zahana . „Carul cu bere“ este mereu aglomerat nu numai pentru berea la halbă, dar mai ales pentru specialitatea casei: „patricieni la grătar“. La „Gambrinus“ punctul de atracţie este vrăbioara în sos de bere . „Poiana“ uimeşte consumatorii cu combinaţiile ei culinare. Faima unor localuri cum sunt „Cerbul Carpatin“ din Braşov ori „Bolta Rece“ din Iaşi e, de asemenea, unanim recunoscută. Toate restaurantele amintite au ceva aparte, o inovaţie culinară, o noutate, un punct de atracţie, într-un cuvînt au personalitate. Cineva ar putea întreba : şi dacă un restaurant nu are personalitate ce se întimplă cu el ? Aduce el vreo daună cuiva ? Să lăsăm să răspundă faptele. Intr-un interval de 70 de minute am cules aspecte din două localuri. La „Grădiniţa“ de pe Bd. Magheru — toate mesele ocupate. Ospătarii, cu braţele pline de platouri şi tăvi, făceau echilibristică printre consumatorii care aşteptau să se ivească o masă liberă. Ce oferă restaurantul ? Cîteva zeci de feluri de bucate. Toate sînt cerute, dar atracţia principală este specialitatea casei: antricot la tingire. 30 de minute mai tîrziu. In aceeaşi zi (25 iulie) la restaurantul „Tîrgovişte". Localul — gol. Aflăm de la ospătar că aici meniul e compus din ciorbă de legume şi tocană. Dar că... să fim foarte atenţi. Aceste bucate au rămas de ieri. Şi pe căldurile astea... Mai bine am „servi“ ceva de la bufet. Fie slănină, fie costiţă. Restaurantul are chiar şi salam... După cum se vede, între „Grădiniţa“ şi „Tîrgovişte“ nu-i o deosebire oarecare, ci o prăpastie adîncă. Poate că „Tîrgovişte“ constituie un caz izolat ? În Capitală şi în ţară sînt mii de localuri. Să mai vizităm cîteva dintre ele. ...„Valea Sadului“ — local nou. Meniul zilei : ciorbă de legume, tocană. Bufet rece : slănină, costiţă... „Perla“ — local nou. Ciorbă de perişoare, tocană, slănină, costiţă... Şi, de neînchipuit, „specialitatea casei“, ciorba de perişoare, o găsim în sute de localuri din cele mai diferite oraşe. Carevasăzică, meniuri standard ! Şablonul culinar, despre care s-a mai scris cu un an în urmă a rămas... şablon. Să revenim însă la întrebarea pusă. Aduc restaurantele anonime vreo daună ? Fără doar şi poate. In primul rînd ele nu răspund cerinţelor curente ale consumatorilor. Şi în al doilea rînd nu aduc bene- I ficii. * — Noi nu lucrăm cu pierderi — precizează responsabilul de la I „Perla“. Pe primul semestru al a- * nului am realizat... Şi ne-a dat o I cifră. Calculăm : beneficii — 17 lei I pe zi! Un restaurant în care statul a investit un milion de lei aduce I beneficii 17 lei pe zi ! Un cîştig de-rizoriu. Și aceasta în primul rînd a pentru că responsabilul, în loc să I ofere consumatorilor un sortiment ■ variat din care să aleagă, întoc- I mește lista de bucate orientîndu-se g spre mîncărurile cel mai lesne de . Gheorghe GRAURE (Continuare în pag. a II-a) ŞANTIERELE SOCIAL ALE ANILOR VIITORI importante sume — 31 miliarde în anul 1970 — va cheltui statul în noul plan cincinal pentru acţiuni social-culturale. Influenţînd favorabil nivelul de trai, aceste sume se ridică la aproximativ 5 000 Iei de fiecare familie. Paralel cu numărul mare de fabrici, uzine, secţii productive, se desfăşoară construcţia de locuinţe — 300 000 apartamente in anii acestui cincinal — şi construcţia a noi obiective destinate lărgirii continue a activităţii socialculturale : clădiri pentru învăţământ, instituţii medico-sanitare, spitale, policlinici, clinici sanatoriale, baze de tratament, precum şi edificii de cultură — teatre, case de cultură, cluburi şi săli de spectacole — clădiri pentru comerţ, turism, sport şi altele. Investiţiile alocate în acest scop însumează, in cincinal, 9,3 miliarde lei, depăşind cu 1,3 miliarde prevederile din Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Ne-am informat la C.S.C.A.S. asupra orientării în realizarea acestor lucrări, a stadiului de pregătire şi de execuție al obiectivelor respective al căror număr este de ordinul miilor. In proiectarea şi realizarea edificiilor socialculturale — ne informează tovarăşul ing. Cornel Zissu, şeful sectorului tehnic din C.S.C.A.S. — se urmăreşte ca fiecare dintre ele să înfrumuseţeze ansamblurile unde sunt amplasate, să fie tratate arhitectural folosindu-se elemente specifice locale. Multe din aceste obiective se proiectează în institutele centrale, altele în cadrul organizaţiilor de proiectare regionale. Redăm cîteva amănunte privind diferite lucrări din domeniul social-cultural. In anii acestui cincinal vor fi date în folosinţă, în construcţii noi, 7 400 paturi de spital şi va începe construirea unor spitale cu aproximativ 10 900 paturi. Este vorba de unităţi puternice, cu capacităţi între 500—1 000 paturi. Complexul clinic din Bucureşti va avea 1 500 de paturi. Dintre proiectele mai importante din acest sector, aflate în diferite faze de elaborare, se numără spitalele din Galaţi, Baia Mare, Piteşti, centrul de Al. PLAIEŞU (Continuare la pag. a V-a) Centrală telefonică, stafii automate sau oricare alt pupitru de comandă, peste tot unde automatizarea a devenit nervul vital al producţiei, întîlnim marca Uzinelor „Electromagnetica“ din Capitală. Aplicînd procedee noi, moderne, colectivul uzinei a reuşit să îmbunătăţească simţitor calitatea produselor pe care le livrează. Nu de mult, aici a intrat în producţia de serie un nou produs: centrala telefonică tranzistorizată ST24, în clişeu, se verifică un nou lot de centrale telefonice automate pentru instituţii Foto : Agerpres Convorbiri intre delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca In ziua de 1 august, la Eforie Nord au început convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Danemarca, care face o vizită în Republica Socialistă România. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român la convorbiri au participat tovarășii: Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P. C. R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Danemarca au luat parte tovarăşii: Knud Jespersen, preşedintele P.C. din Danemarca, Poul Emanuel, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C. din Danemarca, Jorgen Jensen, rembru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C. din Danemarca. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist din Danemarca. (Agerpres) * AVANPREMIERĂ PE ARGEŞ Pluteşte în aer clipa cînd din undele Argeşului vor fi pescuiţi întîii kilowaji, încununare a noului destin hărăzit apelor de către temerarii constructori ai hidrocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej”. Apropiatul eveniment, presimţit in pulsaţia mai vie ca oricînd a şantierului, a fost precedat de două memorabile momente, decisive penalt rîu, aerian — Argeşul kilowaţilor. înainte de a da cale liberă primului şuvoi pe albia subterană de beton — de azi înainte niciodată străbătută de pas omenesc — constructorii au mai făcut de-a lungul ei un ultim drum. O ultimă verificare. De cîte ori treceau dintr-un sector într-altul, bolta de beton răriţi de mineri palmă cu palmă, au fost parcurşi, pentru cea din urmă oară, cu maşinile. Sub roţi — natura supusă. O bucurie care nu pu- t tea fi refuzată... Alu- j necînd lin pe această magistrală, la lumina farurilor, oamenii îşi rememorau cu emoţie episoadele luptei încă atît de vii : fantasticele presiuni ale rocii la Rotunda, încleştare din 614 TREPTE ÎN PAMÎnT ru pregătirea pasionantului final de astăzi. Primul, cel de astă-primăvară, a marcat zăgăzuirea definitivă a riului la baraj și prefacerea lui într-un lac care impune cuvenita rectificare în manualele de geografie. Următorul moment, consemnat de curînd, a fost întîia pătrundere a apelor pe făgaşul subpămîntean şi recalificarea lor într-o nouă meserie, de viaţă lungă , de a acţiona turbinele din care va izvorî un cu totul suna de ecoul unor nume : oamenii se strigau între ei, făceau apelul, ca nu cumva să rămînă vreunul rătăcit în calea apelor. Această recunoaştere finală a traseului era respectarea literei tehnologice. Dar chiar dacă nu le-ar fi cerut-o nimeni, ei tot ar mai fi străbătut drumul din inima muntelui de care-i leagă ani de muncă aspră şi, nu arareori, eroică. Cei peste unsprezece kilometri ai galeriei de fugă, cu ceeare s-a născut o metodă originală de armare a galeriilor subterane, atacul apelor stăvilit la inelul 147-Oești, cele cinci străpungeri în termene record, cele cinci neuitate întîlniri de care se leagă numele unor comuniști încercați ca Pavel Ofet, Augustin Duruș, Alexandru Farcaş, Gheorghe Fasole — dintre Victor VÎNTU (Continuare în pag. a V-a) IN ZIARUL DE AZI ■ VIAȚA DE PARTID A PRIVI OMUL ÎN FORMARE ■ GEOGRAFIE RURALĂ (pag. a II-a) (pag. aV-a) ■ O ancheta printre bucureșteni: Cum aţi vedea decorarea artistică a Capitalei ? VIZITA IN danemarca A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a. c. VIATA INTERNATIONALA în interesul dezvoltării relaţiilor româno-turce (pag. a V-a) UN NOU PAS PE CALEA EXTINDERII AGRESIUNII AMERICANE IN VIETNAM Avioane ale S.U.A. au bombardat zona demilitarizată(pag. a XI-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului JUMJAACHIM prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane şi materiale provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mongol cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România