Scînteia, septembrie 1966 (Anul 35, nr. 7088-7117)

1966-09-11 / nr. 7098

PROLETARI DI IT TOATE ȚĂRILE. UNITIVA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXVI Nr. 7098 Duminică 11 septembrie 1966 6 PAGINI-30 BANI Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Austria în cursul zilei de sîmbătă, la C.C. al P.C.R. au continuat convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., şi delegaţia Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Cele două delegaţii au stabilit să dea publicităţii un comunicat în legătură cu vizita delegaţiei Partidului Comunist din Austria in Republica Socialistă România. ★ Sîmbătă la amiază a fost oferită o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele P. C. din Austria. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretari ai C.C. al P.C.R. VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN REGIUNEA BACĂU La capătul a două zile de entuziaste şi fructuoase întîlniri cu muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii din oraşele şi satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriţei, Trotuşului, Siretului, vineri seara, într-o atmosferă de mare însufleţire, s-a încheiat vizita în regiunea Bacău a conducătorilor de partid şi de stat. Vizita a prilejuit o puternică manifestare a dragostei şi ataşamentului faţă de partid, a hotărîrii oamenilor muncii din regiune de a transpune în viaţă obiectivele stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, în numărul de astăzi al ziarului: reportaje despre continuarea vizitei în regiune; întîlnirea cu activul regional de partid şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. A In oraşul de pe apa Moldovei Roman — străveche aşezare la apa Moldovei. Apropierea oraşului este vestită încă de departe de siluetele impunătoare ale halelor uzinei de ţevi — efigie sugestivă a Romanului contemporan. Laminoriştii i-au întîmpinat pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Petre Blajovici, Dumitru Coliu în acest prim popas al vizitei în orașul lor cu dogoarea dragostei pentru partid izvorîtă parcă din însăși văpaia flăcărilor în care transformă metalul după vrerea lor. In întîmpinare au venit ministrul industriei metalurgice, Ion Marinescu, directorul general al uzinelor, Vasile Sav, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiei de partid, ai sindicatului, sute de muncitori. In faţa unei scheme ce prezintă înfăţişarea de azi şi de mîine a întreprinderii şi a unui mare grafic pe care sunt jalonate în cifre elocvente evoluţia şi perspectivele ei de dezvoltare, are loc o discuţie privind sarcinile ce revin acestui colectiv în anii cincinalului. Conducătorii de partid şi de stat s-au interesat de stadiul actual al producţiei şi productivităţii muncii, de gradul de folosire a utilajelor şi spaţiilor de producţie. In legătură cu faptul că 60 la sută din producţie este exportată, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au recomandat o grijă sporită pentru ridicarea continuă a nivelului calităţii. In această ordine de idei, referindu-se la viitoarea extindere a uzinelor — laminorul de 6 ţoli şi atelierul de ţevi din oţel aliat — secretarul general al C.C. al P.C.R. şi preşedintele Consiliului de Miniştri au indicat să se ţină seama la dotare că ţevile ce vor fi produse trebuie să atingă cele mai înalte norme internaţionale. Intimpinaţi peste tot cu bucurie şi entuziasm de muncitori, ingineri şi tehnicieni, oaspeţii urmează drumul metalului incandescent — din clipa cînd tagla de oţel de cinci sute de kilograme se prăbuşeşte în flăcările cuptorului pînă în momentul cînd blocul încins îşi începe goana pe trenurile de role, metamorfozîndu-se, prin diferite agregate succesive, în ţeava rotundă de 15 metri lungime ce poposeşte pe patul de răcire. Panorama celor şapte hale ce alcătuiesc un uriaş corp comun impresionează prin amploarea dimensiunilor sale pe măsura celor 21 000 tone de utilaje tehnologice instalate aici. La încheierea vizitei la uzină, conducătorii de partid şi de stat au semnat în cartea de onoare, sub următorul text: „Aflîndu-ne în mijlocul harnicilor laminorişti din Roman, care în anii noştri au scris o nouă pagină în istoria industrializării acestor meleaguri moldoveneşti, am fost plăcut impresionaţi de rezultatele eforturilor lor creatoare. Ne exprimăm convingerea că mînăria lor îndreptăţită pentru contribuţia însemnată pe care o aduc la dezvoltarea industrială a ţării îşi va găsi noi temeiuri în realizarea cu succes a sarcinilor importante ce le revin in cadrul planului cincinal“. Vizita a continuat apoi în oraşul Roman. In mulţimea aflată pe străzile străbătute de coloana de maşini înflorea frumosul port popular purtat de miile de săteni sosiţi din Bozieni, Gîdinţi, Boghicea, Doljeşti, Poenari, Moldovenii, Sagna, din alte numeroase comune. In ciuda unei burniţe de toamnă, ei nu au părăsit o clipă străzile pe unde urmau să treacă oaspeţii. La mitingul care a avut loc în piaţa centrală a oraşului Roman, în numele locuitorilor, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi de profesoara Elena Teodorescu. Tovarăşul Gheorghe Ibănescu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Roman, exprimă hotărîrea oamenilor muncii din acest oraş de a munci şi mai departe cu abnegaţie pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. întîmpinat cu aclamaţii îndelungate, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. După ce a mulţumit pentru primirea călduroasă făcută de către locuitorii oraşului Roman, vorbitorul a spus: Oraşul Roman datează, în istorie, de la sfîrşitul secolului al XIV-lea. A cunoscut multe furtuni, prin multe greutăţi a trecut. Greutăţile înfruntate de-a lungul veacurilor au oţelit poporul nostru, l-au făcut mai ferm, mai hotărît în voinţa de a-şi făuri viitorul aşa cum îl doreşte el, de a face totul pentru a asigura patriei independenţa şi suveranitatea naţională. Romanul, ca şi întreaga regiune Bacău, are tradiţii multe de luptă pentru eliberarea naţională şi socială. Aici, o dată cu creşterea clasei muncitoare s-a dezvoltat o puternică mişcare muncitorească re-evoluţionară împotriva exploatării, pentru cucerirea puterii de către clasa muncitoare, de către întregul popor. In anii construcţiei socialiste oraşul dv. a cunoscut puternice, transformări. S-a dezvoltat industria, s-au reutilat şi mărit întreprinderile vechi, s-au construit noi întreprinderi. Oraşul de acum aproape 600 de ani începe să întinerească şi fără nici o îndoială că, sub conducerea comuniştilor, în mîinile harnice ale oamenilor muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr şi mai înfloritor. După cum ştiţi, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un program larg de înflorire a patriei noastre. In cadrul acestui program şi dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini importante. Se vor dezvolta Uzina de ţevi, Fabrica de utilaj forestier şi alte întreprinderi. Oraşul dv. se va dezvolta, vor creşte posibilităţile ca noi oameni ai muncii să intre în producţie, sporind astfel veniturile locuitorilor oraşului, bunăstarea lor, o dată cu bunăstarea întregului nostru popor. Tot ceea ce am înfăptuit pînă acum este rodul muncii neobosite a întregului nostru popor, care traduce neabătut în viaţă politica partidului. Sigur că au fost şi greutăţi, au fost şi lipsuri, înfăptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea nu va fi uşoară. Aceasta cere muncă, eforturi, dar noi ştim că la capătul acestor eforturi ne aşteaptă bucuria realizării năzuinţelor noastre de a face patria mai bogată, mai înfloritoare, de a face ca poporul român să ducă o viaţă mai îmbelşugată, mai civilizată. După ce a relevat că dezvoltarea economiei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului demonstrează, în fapte, superioritatea socialismului, vorbitorul a spus în continuare : Aveţi rezultate bune, dar mai sunt lucruri de îmbunătăţit în uzinele dv. Trebuie să acordaţi mai multă atenţie calităţii produselor, pentru ca ele să fie la nivelul produselor similare de pe piaţa mondială. Numai aşa, producînd şi mult şi bine, cu maximum de eficienţă economică, noi vom reuşi să înaintăm într-un ritm şi mai susţinut în opera de desăvârşire a construcţiei socialiste, de creare a condiţiilor pentru a trece ulterior la construirea comunismului în România. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe oamenii muncii din oraşul Roman pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea planului pe acest an, urîndu-le noi succese în munca pentru înfăptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. au fost subliniate cu puternice aplauze şi urale. In această atmosferă de entuziasm, oaspeţii şi-au luat rămas bun de la locuitorii oraşului Roman, îndreptîndu-se spre Bacău. Prin zona industrială a Bacăului De la intrarea în oraşul Bacău şi pînă la complexul de industrializare a lemnului, oaspeţii sînt însoţiţi de uralele şi ovaţiile zecilor de mii de locuitori veniţi pentru a-i revedea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La complexul de industrializare a lemnului sunt de faţă tovarăşul Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, conducători ai organelor locale, conducătorii complexului, sute de salariaţi, în holul blocului administrativ, în faţa unei machete, S. Büchler, directorul complexului, dă explicaţii privind fabricile construite aici, perspectivele de dezvoltare ale acestui important obiectiv al industriei prelucrării lemnului. Deşi a intrat în funcţiune abia în anul 1965, complexul a livrat pînă acum mobila şibinalele necesare pentru circa 20 000 de apartamente. In apropierea blocului administrativ, constructorii au pus temelia unor noi obiective din cadrul complexului : o fabrică ce va produce anual 45 000 de tone de plăci fibrolemnoase, o fabrică de ambalaje şi una de elemente prefabricate din lemn destinate construcţiilor agricole. Oaspeţii vizitează apoi secţiile fabricii de mobilă, dotate cu utilaje moderne. în cartea de onoare a complexului înalţii oaspeţi au scris : „Vizitînd această modernă întreprindere în care lemnul străvechilor păduri are în mijlocul ţăranilor cooperatori din Timişeşti şi Cristeşti In încheierea vizitei în regiunea Bacău, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit cu activul de partid din regiune şi au participat la o masă tovărăşească oferită cu acest prilej. Erau prezenţi conducătorii organelor locale de partid, de stat şi obşteşti, vechi membri de partid, directori de întreprinderi şi unităţi agricole socialiste, muncitori, ţărani cooperatori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori. Salutînd pe conducătorii de partid şi de stat în numele oamenilor muncii din regiunea Bacău, tovarăşul Gheorghe Roşu, prim secretar al Comitetului regional de partid, a spus: Vizita pe care dumneavoastră aţi făcut-o în regiunea noastră a constituit pentru noi, pentru toţi locuitorii regiunii, un minunat prilej de manifestare a dragostei, recunoştinţei şi devotamentului faţă de partidul nostru comunist, faţă de Comitetul său Central, care conduce cu clarviziune poporul român pe drumul socialismului, pentru ridicarea Republicii noastre socialiste pe culmile luminoase ale bunăstării, culturii şi civilizaţiei. .Vorbitorul a arătat în continuare că, datorită aplicării consecvente a politicii partidului de industrializare a întregii ţări, economia regiunii Bacău s-a transformat radical, realizînd în prezent întreaga producţie a anului 1938 în numai 20 de zile. El s-a referit la noua tinereţe a regiunii, la oraşele apărute în aceşti ani, la suflul nou care a cuprins fostele cetăţi pomenite în hrisoavele cronicarilor moldoveni — Piatra Neamţ şi Roman. După ce a arătat că numai în anii şesenatului producţia globală industrială a crescut de peste două ori şi jumătate, vorbitorul a făcut un scurt bilanţ al succeselor obţinute în agricultură, apoi a prezentat un succint tablou ilustrînd ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. In noul plan cincinal — a subliniat vorbitorul — regiunii Bacău i-au fost alocate fonduri de investiţii în valoare de peste 13 miliarde lei, urmînd ca în 1970 producţia globală industrială să fie cu 53 la sută mai mare decit în anul 1965. Productivitatea muncii în industrie va creşte în anii cincinalului pe ansamblul regiunii cu 40 la sută, pe această cale urmînd a se obţine 82 la sută din sporul producţiei globale. De asemenea, se prevede construirea a peste 40 secţii şi întreprinderi noi în industrie şi agricultură, precum şi modernizarea şi reutilarea unui mare număr din unităţile existente. In continuare, vorbitorul s-a referit la obiectivele stabilite de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. pentru dezvoltarea economiei şi culturii regiunii Bacău. Rodul eforturilor creatoare depuse de oamenii muncii, în frunte cu comuniştii, rezultatele obţinute în dezvoltarea economică şi culturală a regiunii noastre — a subliniat vorbitorul — se datoresc totodată în măsură hotărîtoare ajutorului şi îndrumării primite din partea conducerii partidului şi statului nostru. Organele şi organizaţiile de partid din regiunea noastră desfăşoară o intensă muncă politico-organizatorică în vederea întăririi rîndurilor partidului, a ridicării nivelului de pregătire ideologică a comuniştilor, a îmbunătăţirii continue a formelor şi metodelor de activitate. In încheiere, vorbitorul a spus : organele şi organizaţiile de partid şi de stat din regiunea Bacău, toţi oamenii muncii care trăiesc pe meleagurile aflate pe Valea Bistriţei şi a Trotuşului, pe Valea Siretului şi la poalele Ceahlăului vor munci cu nestăvilit entuziasm sub steagul iubitului nostru partid, sub conducerea încercatului său Comitet Central, pentru construirea socialismului şi comunismului, pentru înflorirea patriei noastre iubite. Luînd cuvîntul Ion Lascăr, membru al P.C.R. din 1921, a spus : Ca vechi ilegalist, simt o deosebită bucurie pentru tot ce s-a realizat în patria noastră sub conducerea înţeleaptă a partidului. Sînt fericit că, alături de toţi oamenii muncii, pot aduce o contribuţie modestă la realizarea acestei măreţe opere. Cuvinte de salut a rostit şi tov. Ion Căciuleanu, membru al P.C.R. din anul 1921, care a urat conducătorilor de partid şi de stat Gheorghe BADRUS Ion GALETEANU (Continuare în pag. a IV-a) (Continuare în pag. a IlI-a) întîlnirea cu activul de partid din regiune Rapsod al Ion Dodu bălan poporului român ,,Sînt suflet în sufletul neamului meu“ fapt de la-Versul acesta memorabil, atît de frecvent solicitat de cercetători pentru a caracteriza personalitatea lui George Coşbuc, şi prin care poetul însuşi a ţinut să se definească, e adeseori rostit sau citat greşit, înlocuindu-se prepoziţia In, menită să introducă un complement circumstanţial de loc ce arată spațiul în interiorul căruia se petrece o acţiune, cu prepoziţia din, care ne duce cu gîndul la izolarea partitivă a unui fragment de întregul său. insist asupra acestui rece eroarea nu e numai de exprimare, ea constituind o problemă de viziune, de conţinut, pe care cel puţin acum, cu prilejul centenarului naşterii poetului, suntem datori să o corectăm. Coşbuc, prin toată opera lui, se află în nucleul sufletului nostru naţional, l miezul vieţii şi al istoriei noastre, în esenţa felului nostru de a fi, de a gîndi şi simţi, de a interpreta lumea şi a reacţiona în faţa legilor ei. Născut cu un veac în urmă, în mijlocul poporului, crescut în universul spiritual al acestuia, hrănit cu doine, basme, legende şi balade, trăindu-i dafinele şi credinţele, cunoscîndu-l intim existența, graiul şi obiceiurile, idealurile de libertate şi năzuinţele de mai bine, Coşbuc nu e numai o parte a unui tot, el este o chintesenţă de viață, de gînd, de simţire, de limbă românească, în forma lui corectă versul său exprimă o intuiţie profundă, o convingere generoasă, privitoare la raportul dintre poet şi popor. O relaţie dialectică de strînsă interdependenţă. Coşbuc nu cîntă dinafara, din unghiul exterior al unei anume părţi, fie ea şi ţărănimea al cărui poet a fost declarat, ci dinăuntru, din pirosfera sufletului naţional, cu acea incandescenţă a sincerităţii, care tonifică totul, dînd artei sale valoarea spontaneităţii şi a autenticităţii. Poetul Baladelor şi idilelor, al Firelor de tort, al Ziarului unui pierde-vară şi al Cîntecelor de vitejie nu se cîntă atît pe sine — observația s-a mai făcut — ci-i cîntă pe alţii, îşi cîntă poporul, creînd o lirică obiectivă, dinamică, cu admirabile implicaţii epice şi dramatice. E ciudat că acel care a scris mai rar decît oricare alt poet român cuvîntul eu, e unul dintre cei mai personali şi originali în structură, încît forma versului său a putut fi uneori imitată de epigoni, dar miezul lui nu. Ca artist, cu cît eşti o expresie mai cuprinzătoare a colectivităţii căreia îi aparjii cu atît eşti mai mult tu însuţi. Aşa era Coşbuc. Poezia lui răsfrînge plenar sufletul celor mulţi. E o lirică militantă, de rezonanță profund socială, viguroasă şi optimistă, străbătută de elan patriotic. O lirică obiectivă slăvind frumuseţile patriei, trecutul eroic al poporului în toate momentele de răscruce, de la strămoşeasca vatră a dacilor lui Decebal, la legendara figură a voievodului Gelu, la aceea a lui Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu, la eroii Războiul de Indepenţăranii răsculaţi către sfîrşitul veacului trecut. Adeseori ai impresia că strofă de strofă, vers de vers, cuvînt de cuvînt din poezia lui Coşbuc sînt smulse din inima poporului, din gîndurile şi simţirile lui. Răspunsul direct, patetic la suferinţele celor mulţi şi apăsaţi îndreptăţeşte deplin versurile prin care poetul şi-a definit rostul. într-adevăr, Coşbuc i-a rostit poporului său cîntecul de leagăn, i-a cîntat dragostea şi ura, bucuria de la nuntă şi joc, truda de pe cîmpuri şi greul împilării, realizînd prima frescă, în acelaşi timp, lirică şi epică, a vieţii satului şi poporului nostru, sintetizată în admirabile fragmente de epopee, precum Doina, Noi vrem pămînt, Nunta Zamfirei, Ideal, Moartea lui Fulger, Fata morarului, Cîntecul fusului, Iarna pe uliță, Noapte de vară (Continuare în pag. a IV-a) anonimi din dentă, la Laboratoare subterane La Baia Mare a luat fiinţă recent Centrul de cercetări pentru minereuri neferoase. In legătură cu activitatea sa am adresat tov. dr. ing. ANATOLIE P. BODIU, şeful centrului, cîteva întrebări. — In ce scop a fost creată această nouă instituţie ştiinţifică şi ce sarcini revin specialiştilor ei ? — Noua unitate s-a creat pe nucleul fostului sector de cercetări miniere, de la a cărui înfiinţare s-au împlinit recent 12 ani. Transformarea sectorului în centru de cercetări s-a impus îndeosebi datorită problemelor din ce în ce mai complexe ridicate de exploatarea şi prelucrarea minereurilor neferoase, care solicitau eforturi de cercetare mai ample. Aceasta cu atît mai mult cu cît sarcinile şi atribuţiile noastre depăşeau limita bazinului minier maramureşean, cuprinzând sfere de activitate din toate regiunile miniere. în prezent, specialiştilor din centrul nostru le revin sarcini multiple, majoritatea lor în domeniul cercetării aplicative. Va trebui să întreprindem studii pentru a descoperi şi aplica metodele de exploatare a minereurilor de mare productivitate, să îmbunătăţim parametrii metodelor cunoscute, să punem la dispoziţia minerilor noi tehnologii şi utilaje, maşini şi materiale ajutătoare. Ne preocupă, de asemenea, problema reducerii pierderilor de substanţă minerală utilă, în subteran şi în uzinele de preparare, în diverse faze ale fluxului tehnologic, creşterea gradului de valorificare a produselor miniere, precum şi înlocuirea unor materiale ce pot fi superior valorificate. In atenţia noastră vor sta şi cercetările privind extinderea mecanizării şi automatizării, perfecţionarea utilajelor miniere şi de preparare. In domeniul protecţiei muncii şi al medicinei miniere vom axa cercetările noastre îndeosebi pe acţiunile privind prevenirea şi combaterea bolilor profesionale, cu precădere a silicozei. — Unde şi prin ce mijloace vă veţi desfăşura activitatea ştiinţifică ? — Centrul nostru dispune încă de pe acum de laboratoare de preparare, hidrometalurgie, radioactivitate aplicată, analize fizico-chimice, analize de praf silicogen şi gaze de mină, geochimie şi mineralogie, electronică, două staţii-pilot complexe (dotate cu aparataj şi utilaje pentru experimentarea unor scheme variate de preparare), o altă staţie-pilot pentru hidrometalurgie alcalină, ateliere de Interviu realizat de Ioan VLANGA coresp. „Scînteii“ (Continuare în pag. a V-a) Contract cu privire la fabricarea de autoturisme in ţara noastră întreprinderea de Stat pentru Comerţ Exterior, „Industrialimport“ şi Regia Naţională a Uzinelor Renault din Franţa au încheiat un contract cu privire la fabricarea sub licenţă de autoturisme, autoutilitare şi alte maşini derivate în Republica Socialistă România. Contractul prevede atît realizarea montajului autoturismelor, cît şi asimilarea treptată a pieselor componente. Producţia va începe cu tipul Renault 16 şi se prevede asimilarea în continuare şi a altor modele de fabricaţie. Uzina va intra în producție la începutul anului 1969. Capacitatea anuală a uzinei va fi de 50 000 autovehicule.