Scînteia, aprilie 1967 (Anul 36, nr. 7298-7327)

1967-04-20 / nr. 7317

PROLETARI DÍN TOATE JARILE, MÎȚÎ-VA ! Anul XXXVI Nr. 7317 Joi 20 aprilie 1967 6 PAGINI - 30 BANI LA „TRACTORUL"-BRAŞOV SECTOARELE CALDE -„vioara“ I în perfecţionarea activităţii uzinei Prestigiul cîştigat de „Tractorul“ din Braşov în decursul anilor are ca fundament renumele de care se bucură tractoarele produse aici, rezultatele remarcabile obţinute perseverent de colectivul uzinei în îndeplinirea sarcinilor de plan. Ca un semn de preţuire a acestor succese, cu puţin timp în urmă constructorilor de tractoare braşoveni li s-a decernat pentru a treia oară consecutiv Steagul roşu şi diploma de Întreprindere fruntaşă pe ramură. Bilanţul primului trimestru din acest an vine să confirme, să întărească prestigiul şi renumele uzinei. Deşi mult sporite faţă de anul precedent, prevederile planului au fost îndeplinite integral. Planul producţiei globale şi cel al producţiei marfă s-a realizat în proporţie de 106,1 la sută şi, respectiv, 106,7 la sută, iar la productivitatea muncii s-a Înregistrat un spor de aproape 10 la sută faţă de aceeaşi perioadă din 1966. Planul la producţia marfă vîndută şi Încasată a fost depăşit cu peste 12 milioane lei. La obţinerea acestor rezultate au contribuit toate sectoarele uzinei şi în special aşa-numitele „sectoare calde” care au consemnat, de altfel, creşteri spectaculoase ale producţiei şi productivităţii muncii. Ing. Tiberiu Vădănici, metalurgul şef al uzinei, ne destăinuie, în acest sens, cîteva din „secretele” activităţii sectoarelor calde: —■ După calcule, aportul sectoarelor calde la îndeplinirea sarcinilor de plan a fost hotârîtor, deoarece două treimi din volumul pieselor ce intră în componenţa tractoarelor sunt asigurate de aceste sectoare. Nu este exagerat — privind această contribuţie — dacă apreciem că sectoarele calde sunt acelea care dau „tonul“ pe ansamblul uzinei in îndeplinirea sarcinilor de plan. Au fost perioade cînd uzina noastră nu a stat bine cu ritmicitatea. Cauza? Sectoarele calde nu livraseră la timp piesele secţiilor prelucrătoare. In trimestrul I din acest an situaţia s-a schimbat, uzina obţinînd rezultate excelente în ce priveşte ritmicitatea. Aceasta datorită faptului că sectoarele calde au avut ele însele o bună ritmicitate în producţie. Dar, ceea ce aş dori să subliniez în mod deosebit este faptul că în acest an sectoarele calde au obţinut cele mai valoroase rezultate din activitatea lor în ultimii 10 ani. Este dovada şi efectul firesc al măsurilor aplicate pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în primele trei luni din 1967 productivitatea muncii a sporit cu 21,7 la sută la forjă, 12,7 la sută la turnătoria de oţel şi 18,5 la sută la cea de fontă. Evident, saltul calitativ al sectoarelor calde este concludent. Ce factori au influenţat in mai mare măsură îmbunătăţirea activităţii lor? — Principala sarcină a cărei îndeplinire nu mai putea fi amîna- Nicolae MOCANU corespondentul „Scriteii" (Continuare în pag. a V-a) Uzina „Republica“ din Capitală — laminorul de 6 toii Foto : M. Andreescu Plecarea delegaţiei Partidului Comunist Marocan Miercuri după-amiază a părăsit Capitala delegaţia Partidului Comunist Marocan, condusă de tovarăşu An Yata, secretar general al C.C. al P.C. Marocan, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită prietenească în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Patilineţ, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de partid. (Agerpres) Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineaţa într-o călătorie prin ţară. înalţii oaspeţi sunt însoţiţi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Mihai Dalea şi Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Argeş, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt salutaţi pe întregul traseu de numeroşi cetăţeni. Ei flutură în adierea vîntului primăvăratic steguleţe, buchete de flori, crenguţe înflorite. Se aud aclamaţii şi urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român şi bulgar, pentru triumful socialismului şi păcii în lume. înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeş, coloana maşinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de ţărani cooperatori călări, îmbrăcaţi în costume naţionale argeşene. Un mare grup de cornişti vestesc sosirea înalţilor oaspeţi. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu ţesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploşti încrustate, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români sunt întîmpinaţi de tovarăşii Petre Duminică, primsecretar al Comitetului regional Argeş al P.C.R., Constantin Sandu, preşedintele sfatului popular regional, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de numeroşi cetăţeni. Potrivit tradiţiei, soţii Ecaterina şi Alexandru Ciucă, cooperatori mai vârstnici din partea locului, oferă oaspeţilor tradiţionala pîine şi sare, un grup de flăcăi îi invită să guste din ploştile înflorate renumita ţuică de Piteşti. Tinere fete umplu braţele conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români cu flori şi le înmînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găeşti. Oaspeţii sînt salutaţi de primul secretar al comitetului raional de partid, Ion Radu, de preşedintele sfatului popular raional, Nicolae Pelcu, şi de populaţia oraşului, care fac oaspeţilor o caldă primire, îşi iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii şi prieteniei între popoare. Oaspeţilor li se oferă în dar miei albi. In drum spre Piteşti oaspeţii trec prin alte sate, toate împodobite .„Piteşti. Din zorii zilei, îmbrăcat în vestminte de sărbătoare, oraşul este străbătut de freamătul mulţimii venite pe străzi în ciuda ploii, în întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. La intrarea în oraş, pe mari pancarte, sunt scrise urările : „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !“, „Salut frăţesc poporului bulgar !“, „Trăiască unitatea ţărilor socialiste !“, „Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale !“. Mii şi mii de locuitori aflaţi pe străzile oraşului aclamă cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. Se aud ovaţii şi urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine şi prietene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două ţări şi partide, se flutură steguleţe şi buchete de flori. Tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu, dintr-o maşină deschisă, răspund saluturilor mulţimii, fac semne prieteneşti locuitorilor oraşului Piteşti, care au făcut o caldă şi entuziastă primire conducătorilor de partid şi de stat români şi bulgari. In faţa sediului comitetului regional de partid, tovarăşii Todor Jivkov, Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi sunt întîmpinaţi de membrii Biroului Comitetului regional Argeş al P.C.R., de reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă. Aici, oaspeţii participă la un entuziast miting al locuitorilor oraşului. Participanţii au salutat cu puternice ovaţii apariţia la tribună a conducătorilor de partid şi de stat bulgari şi români. Tovarăşul PETRE DUMINICA, prim-secretar al Comitetului regional de partid Argeş, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Locuitorii regiunii Argeş, ca întregul nostru popor — a spus vorbitorul — urmăresc cu deosebit interes vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării vecine şi prietene, văzînd în ea o contribuţie de seamă la întărirea prieteniei şi a solidarităţii frăţeşti dintre poporul român şi poporul bulgar, dintre ţările şi partidele noastre. Cunoaştem şi apreciem în mod deosebit munca harnică pe care o desfăşoară poporul frate bulgar, succesele mari pe care acesta le-a obţinut sub conducerea Partidului Comunist Bulgar în construcţia vieţii sale noi, sărbătoreşte. In faţa caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecţionate de meşteşugarii locali, iar în apropierea şoselei, pe mese, au fost aşezate ghivece de flori. La Topoloveni şi în alte localităţi de pe traseu au fost organizate expoziţii cu cele mai frumoase ţesături şi obiecte de artizanat care oglindesc bogăţia şi varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, şi expoziţii cu produse agroalimentare. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei au privit cu mult interes aceste expoziţii. La Topoloveni tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobreşti şi Topoloveni. Rezultatele remarcabile dobindite de poporul bulgar fac să crească forţele economice ale Bulgariei, constituind totodată o contribuţie la cauza noastră comună, întărirea sistemului socialist. Prezenţadumneavoastră ne oferă prilejul de a vă înfăţişa schimbările petrecute pe aceste străvechi meleaguri româneşti în anii construcţiei socialiste. In prezent, regiunea Argeş asigură mai mult decit un sfert din producţia naţională de ţiţei. Zăcămintele de sare şi calcar sunt industrializate la un nivel superior în instalaţiile uzinelor de la Govora, lemnul pădurilor este pus în valoare de combinatele moderne de la Piteşti şi Rîmnicu Vîlcea, la Slatina se obţine întreaga producţie de aluminiu a ţării. Hidrocentrala din cheile Argeşului a adăugat la sistemul energetic naţional, forţa sa de 220 megawaţi. întreprinderilor industriale construite pînă în prezent li se vor adăuga în perioada actualului cincinal încă 41 de fabrici şi secţii noi. în agricultură, eforturile mecanizatorilor şi ale ţăranilor cooperatori sunt îndreptate spre înfăptuirea programului elaborat de partid pentru dezvoltarea intensivă şi multilaterală a producţiei vegetaleşi animale. Ca urmare a creşterii continue şi susţinute a producţiei industriale şi agrare, în regiune au loc profunde prefaceri în viaţa oraşelor şi satelor, se dezvoltă an de an reţeaua de instituţii de învăţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii celor ce muncesc. Toate acestea sunt rodul politicii Partidului Comunist Român de dezvoltare a tuturor regiunilor, de înfăptuire a programului de înflorire multilaterală a patriei noastre, pe baza industrializării socialiste. Oamenii muncii din regiunea noastră sunt ferm hotărîţi să-şi dăruiască întreaga energie şi putere de muncă îndeplinirii cu succes a măreţelor obiective stabilite de Congresul al IX-lea al partidului, contribuind astfel la mersul înaintea întregii ţâri pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste, a bunăstării şi progresului. Oamenii din regiunea Argeş, întregul popor român susţin cu căldură politica externă a partidului nostru, în centrul căreia stă preocuparea permanentă pentru unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Unitatea şi coeziunea tuturor forţelor socialismului, progresului şi păcii constituie garanţia înfăptuirii nobilelor idealuri care însufleţesc astăzi popoarele de pretutindeni,in lupta împotriva forţelor imperialiste, reacţionare, pentru respectarea dreptului lor sfînt de a-şi orîndui viaţa potrivit voinţei şi aspiraţiilor lor. Sîntem bucuroşi că între ţările noastre socialiste, între România şi Bulgaria, se dezvoltă şi se întăresc relaţiile de prietenie şi colaborare, ceea ce corespunde intereselor popoarelor noastre, ale cauzei socialismului şi păcii. Exprimîndu-ne încă o dată satisfacţia pentru întîlnirea de astăzi, pentru prilejul pe care îl avem de a fi gazde — a încheiat vorbitorul — vă dorim din toată inima să vă simţiţi cit mai bine printre noi. In aplauzele mulţimii iu cuvintul tovarăşul PENCIO KUBADINSKI, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Ingăduiţi-mi ca, în numele delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria — a subliniat vorbitorul — să vă exprim mulţumiri pentru primirea cordială pe care ne-aţi făcut-o, pentru atitudinea şi simţămintele prieteneşti de care daţi dovadă faţă de poporul bulgar, faţă de patria noastră socialistă. Am luat cunoştinţă cu mare interes de succesele Republicii Socialiste România în construirea socialismului, de modernele întreprinderi industriale, de puternicele cooperative agricole de producţie. Aceste succese constituie un rezultat logic al dezvoltării socialiste a Republicii Socialiste România, sub conducerea partidului dumneavoastră comunist. Ne bucurăm sincer de toate succesele dumneavoastră. Poporul bulgar manifestă un viu interes faţă de orice realizare a poporului român prieten. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Bulgariei vă aduce salutulcordial şi cele mai bune urări ale poporului bulgar care, ca şi dumneavoastră, construieşte cu succes societatea socialistă. Succesele noastre, ca şi succesele dumneavoastră, constituie o contribuţie reală la întărirea puterii economice a comunităţii socialiste. Colaborînd, cele două popoare şi cele două ţări socialiste ale noastre vor spori şi mai mult aceste succese, vor păşi şi mai cu încredere în construirea socialismului în Republica Socialistă România şi în Republica Populară Bulgaria. Realizările ţării dumneavoastră, ca şi ale ţării noastre confirmă avantajele imense ale orînduirii socialiste, posibilităţile creatoare ale popoarelor noastre. La aceste succese ale noastre contribuie şi mai mult ajutorul frăţesc reciproc şi colaborarea dintre ţările socialiste, precum şi colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Evocînd prietenia multiseculară dintre popoarele noastre, vorbitorul a spus: Monumentele de lingă Plevna şi Griviţa amintesc astăzi, vor aminti şi un viitor de recunoştinţa profundă a poporului bulgar faţă de eroii căzuţi în luptă. Colaborarea noastră se dezvoltă în ritmuri şi mai rapide îndeosebi după vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în septembrie 1965. Această vizită a dat un nou imbold pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor multilaterale dintre ţările noastre. Vizitele frecvente de miniştri şi de activişti de răspundere politici şi economici au contribuit, de asemenea, la lărgirea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice. Aceasta a înlesnit cunoaşterea reciprocă şi contribuie la dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre economice, a căror expresie reală este schimbul de mărfuri sporit. In 1966, schimbul de mărfuri a crescut în comparaţie cu 1965 cu 37 la sută, iar în 1967 se prevede un spor faţă de 1965 de aproape 3 ori. Industrializarea accelerată a economiilor noastre naţionale, şi îndeosebi dezvoltarea construcţiilor de maşini, a permis să sporească schimbul reciproc de maşini şi de utilaje care acum reprezintă 40 la sută din schimburile dintre Bulgaria şi România. Noi vedem posibilităţi de coordonare a unor investiţii in producţia de materii prime, de organizare de întreprinderi rentabile şi eficiente care să satisfacă atît necesităţile României şi ale Bulgariei, cît şi să asigure producţie pentru export în alte ţări. In urma cunoaşterii economiei ţărilor noastre de către specialişti români şi bulgari s-au creat condiţii pentru lărgirea în continuare a colaborării pe baza cooperării şi specializării bilaterale în producţia de maşini agricole, de maşiniunelte, de, maşini de transportat şi ridicat şi altele.. In această privinţă, un rol binefăcător revine Comisiei mixte guvernamentale româno-bulgare de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. Comisia a notat un program larg de probleme de specializare şi cooperare în domeniul construcţiilor de maşini, al industriei chimice şi industriei uşoare, pentru construirea de lucrări importante comune care să fie de importanţă considerabilă pentru dezvoltarea în continuare a economiilor celor două ţări, cum sunt liniile de înaltă tensiune Craiova— Boichovţi, cum este Complexul hidrotehnic din zona comunei Izlaz pe Dunăre şi altele. O largă dezvoltare au căpătat şi colaborarea tehnico-ştiinţifică, schimburile de documentaţii şi de experienţă. In continuare, tovarăşul Pencio Kubadinski a spus: Prin întreaga sa activitate internaţională, Republica Populară Bulgaria luptă activ pentru reducerea încordării internaţionale, pentru păstrarea păcii mondiale, pentru întărirea încrederii reciproce între popoare. Politica paşnică a Bulgariei decurge din însăşi esenţa statului nostru socialist şi caracterul orînduirii noastre socialiste. Ea totdeauna s-a declarat împotriva provocărilor şi a războaielor jefuitoare imperialiste în diferite zone ale lumii. Astăzi conjunctura internaţională este foarte ascuţită. Ca rezultat al acţiunilor agresive ale S.U.A. în Asia sud-estică, creşte încordarea relaţiilor internaţionale. Nu o dată Republica Populară Bulgaria a exprimat neliniştea sa şi protestul său împotriva războiului barbar al imperialismului nord-american împotriva poporului vietnamez. Ea exprimă solidaritatea sa fierbinte cu poporul vietnamez şi va continua să-i acorde ajutor multilateral. Un factor important pentru întărirea tuturor forţelor revoluţionare mondiale şi a succesului luptei lor este unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comuniştii bulgari sunt conduşi de concepţia că lupta pentru unitate a mişcării comuniste constituie o datorie internaţională a tuturor partidelor comuniste. Partidul Comunist Bulgar şi guvernul bulgar urmează neabătut linia de întărire a prieteniei şi lărgire a relaţiilor politice-economice şi culturale cu ţările comunităţii socialiste. Conducîndu-se după interesele păcii, înţelegerii şi avantajului reciproc, Republica Populară Bulgaria realizează în mod consecvent politica de coexistenţă paşnică. In ultima vreme, Partidul Comunist Bulgar şi Republica Populară Bulgaria au depus eforturi susţinute pentru transformarea Balcanilor şi a zonei Mării Negre şi Adriatice în zone ale păcii şi ale colaborării Noi ne bucurăm că în zilele noastre continuă să se dezvolte şi să se întăreascăprietenia şi colaborarea dintre ţările noastre, dintre popoarele noastre frăţeşti. Prietenia şi colaborarea dintre cele două popoare frăţeşti au astăzi o temelie de granit — unitatea în gîndire, în ţeluri şi năzuinţe, încrederea în justeţea şi în victoria măreţei cauze comune — socialismul. In încheiere, vorbitorul a spus: Este îmbucurător să se releve faptul că in familia frăţească unită a ţărilor socialiste, prietenia bulgaro-română devine tot mai mult un factor de înflorire a celor două ţări socialiste, a întregului nostru sistem, baza de granit a cauzei păcii in Balcani şi în lumea întreagă. Permiteţi-mi încă o dată să vă salut în numele delegaţiei noastre, să vă urez noi succese în munca dumneavoastră susţinută pentru înflorirea României frăţeşti. După miting a avut loc o întîlnire cu conducătorii organelor de partid şi de stat. După întâlnire, conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români şi-au continuat drumul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populaţia Piteştiului solilor poporului bulgar şi Conducătorilor de partid şi de stat români a constituit o expresie grăitoare a tradiţionalei prietenii ce leagă popoarele român şi bulgar. VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A R. P. BULGARIA IN REGIUNILE ARGEŞ ŞI Miting la Piteşti Prin halele Uzinei de aluminiu de la Slatina Foto : Agerpres (Continuare in pag. a IlI-a) In cetatea metalului alb In drum spre Slatina acelaşi entuziasm. Conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români răspund aclamaţiilor mulţimii care îi însoţeşte pînă la uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Silişteni, Coloneşti, Negreni, Mogoşeşti, mii de cetăţeni veniţi în întâmpinarea oaspeţilor, în ciuda unei ploi continue, au aşternut adevărate covoare de flori în calea oaspeţilor. La Coloneşti echipele de căluşari i-au întîmpinat cu vestitele jocuri populare din această parte a ţării. Se aud aclamaţii, urale puternice în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea in moderna cetate a metalului alb — Care marchează naşterea celei mai tinere ramuri industriale a patriei noastre, industria aluminiului. — oaspeţii sînt întîmpinaţi de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, de reprezentanţi ai colectivului de conducere, ai comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeţilor buchete de flori. In faţa unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoitu înfăţişează drumul parcurs de materia primă — bauxita — de la transformarea ei în alumină la uzina de la Oradea, pînă la produsul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sunt relatate, de asemenea, realizările şi perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unităţi, stadiul lucrărilor de construcţie a noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză intrate anul trecut în producţie şi turnătoria de aluminiu unde oaspeţii asistă la elaborarea şarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale bulgare s-au interesat de metodele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreţinut cu muncitori, tehnicieni, ingineri. Pretutindeni prin secţiile uzinei metalurgiştii de la Slatina au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid şi de stat bulgari şi români, aclamînd îndelung pentru prietenia dintre cele două popoare. La ieşirea din ultima secţie vizitată, tovarăşul Todor Jivkov şi ceilalţi membri ai delegaţiei bulgare au semnat în Cartea de onoare: „Delegaţia de partida guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere uzina dv., expresie a capacităţii tehnice a oamenilor muncii români, a clasei muncitoare române. Vă urăm din inimă noi succese în asimilarea producţiei complexe a aluminiului, atît de necesar dezvoltării industriale a României frățeşti.