Scînteia, septembrie 1967 (Anul 36, nr. 7449-7478)
1967-09-11 / nr. 7459
A aduce pe lume viaţă. Nimic nu poate fi mai frumos, mai demn, mai vrednic de preţuire... Am vizitat zilele acestea citeva maternităţi, în Bucureşti şi în alte oraşe. Peste tot mamele ne-au vorbit cu căldură, cu emoţie chiar, despre acest uriaş efort colectiv ce se face astăzi, mai mult ca oricînd, pentru sănătatea lor şi a noilor născuţi, pentru ca în maternităţi, unde se nasc mii şi mii de copii, lucrurile să decurgă normal şi bine. Avem la îndemînă cîteva cifre : în urma măsurilor luate pentru aplicarea prevederilor privind creşterea natalităţii, numărul paturilor în maternităţi sporeşte anul acesta, după cum se prezumează, cu peste 5 000, din care circa o treime au şi fost realizate în Capitală. Se construiesc şi se amenajează, în toate regiunile ţării, în oraşe şi sate, maternităţi şi case de naşteri moderne, care pot asigura mamei şi copilului o asistenţă medicală calificată, îngrijire şi condiţii corespunzătoare. Avem în faţă şi un teanc de scrisori. Zeci, sute. Rînduri spontane ale unor tinere mame, care nu fac decit să confirme ceea ce graiul cifrelor exprimă lapidar. Spicuim , ing. Berta Şincan, Bucureşti . „Am fost internată la maternitatea „Steaua“, din raionul Griviţa Roşie, chiar în ziua naşterii. Am fost îngrijită de doctorul N. Dorcescu cu multă grijă şi atenţie. De asemenea, tot personalul spitalului se poartă cu multă răbdare şi conştiinciozitate profesională. Copilul a fost bine îngrijit şi am plecat acasă cu el sănătos...“ Prof. Lucia Lepâdatu, Tg. Ocna : „Mulţumesc pe această cale medicilor Dan Voinea, Iulian Cuciureanu şi Aurel Stan pentru modul cum am fost tratată şi îngrijită înainte şi după operaţia cezariană ce mi s-a făcut pentru a fi salvat copilul. In primele zile, copilul meu a avut nevoie de asistentă medicală permanentă ; medicii A. Dimitriu şi Stela Cimpoie, n-au precupeţit nimic şi au stat mai tot timpul în preajma lui. Datorită îngrijirilor primite, copilul meu este astăzi sănătos, bine dezvoltat, vioi...“ Ioana Bondoc, Calimăneşti : „Am născut recent un băieţel la Casa de naşteri din Călimăneşti. Moaşa de serviciu, Raveca Eftimie, mi-a dat tot ajutorul pentru ca naşterea să decurgă în cele mai bune condiţii. Noul născut s-a bucurat de îngrijire medicală din partea dr. Sabina Ciprian şi Elena Mitulescu, care vizitau zilnic copiii...“. Aminteam, la începutul acestor însemnări, despre uriaşul efort colectiv, vizibil astăzi în toate maternităţile. Medici, specialişti de diferite categorii, moaşe, surori, asistente medicale, personal administrativ, secţiunile sanitare ale sfaturilor populare, foruri centrale şi locale au pus în centrul preocupărilor lor ridicarea nivelului asistenţei în maternităţi, ca şi în toate verigile sistemului de ocrotire a mamei şi copilului. Ne vom opri, cum spuneam, la principala verigă a acestui sistem — maternitatea, semnalînd cîteva concluzii ale raidului nostru şi sugerînd unele măsuri organizatorice care, după cît socotim, nu mai pot întirzia. O problemă din cele mai importante, de care depinde, în primul rînd, bunul mers al activităţii, calitatea asistenţei acordate, ni se pare a fi lămurirea unei chestiuni esenţiale : sunt sau nu sunt maternităţile (ne referim îndeosebi la cele mari, cu sute de paturi) unităţi de urgenţă . In orice condiţii, dar mai ales în cele actuale, răspunsul nu poate fi decit afirmativ. Cu toate acestea, unele dintre ele sunt lipsite de atribute elementare. Maria BABOIAN Tatiana STEFAN Rodica ȘERBAN (Continuare în pag. a II-a) : ACum răspund MATERNITĂȚILE solicitărilor curente ÎN ZIARUL DE AZI: ■ La Combinatul siderurgic Galaţi : Livrarea în contratimp cu producţia ?■ Din programul emisiunilor radiofonice ■ Corespondenţe din Roma, Paris şi Rio de Janeiro Pe şantierul noii rafinării din Piteşti constructorii desfăşoară o muncă rodnică. In fotografie , unul din turnurile de răcire aflat în plină construcţie. Foto : M. Andreescu P ROLETARI DÍN TOATE TARILE, UNITI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXVII Nr. 7459 Luni 11 septembrie 1967 4 PAGINI - 30 BANI LA 1 OCTOMBRIE SE VA SĂRBĂTORI Ziua recoltei 1967 Anul trecut, partidul şi guvernul au instituit sărbătorirea „Zilei recoltei“, prilej de trecere în revistă a succeselor agriculturii noastre socialiste, a realizărilor obţinute de ţărănime, de toţi lucrătorii ogoarelor în sporirea producţiei agricole şi dezvoltarea social-culturală a satelor. „Ziua recoltei“ a devenit o zi a bucuriei şi petrecerii, a cîntecului şi jocului, prilej de afirmare a artei noastre populare, a tradiţiilor înaintate şi obiceiurilor strămoşeşti. La Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie am consemnat cîteva anticipaţii. În acest an, sărbătorirea „Zilei recoltei” se va organiza la 1 octombrie la sate, oraşe şi centre muncitoreşti. Ca şi în anul trecut, în întreaga ţară, vor avea loc serbări populare şi alte manifestări, ţinîndu-se seama de specificul fiecărei regiuni. IN LOCALITĂŢILE RURALE, cu acest prilej, vor fi trecute în revistă succesele dobîndite în activitatea economico-organizatorică a cooperativelor agricole, a unităţilor agricole de stat, în dezvoltarea satelor, precum şi perspectivele de viitor. Se vor evidenţia brigăzile, echipele şi cooperatorii care au adus un aport deosebit la obţinerea unor producţii mari, care şi-au îndeplinit angajamentele luate în cadrul concursurilor organizate între echipe şi brigăzi. Bineînţeles, producţiile bune obţinute în acest an, în toate sectoarele de activitate, rezultat al muncii harnice a celor care lucrează pe ogoare şi al sprijinului puternic acordat de statul nostru, vor constitui un prilej de exprimare a bucuriei. De aceea, comitetele regionale şi raionale pentru cultură şi artă, organizaţiile de tineret, sindicatele şi comitetele de femei vor organiza manifestări cultural-artistice, serbări cîmpeneşti, seri închinate fruntaşilor, hore, baluri, şezători, focuri de tabără, întreceri sportive cît şi alte manifestări distractive, specifice localităţilor respective. Organizaţiile de tineret şi asociaţiile sportive vor organiza întreceri şi demonstraţii de atletism, gimnastică pină, şi alte manifestări sportive cu tradiţie. Cu prilejul „Zilei recoltei”, unităţile agricole socialiste vor amenaja expoziţii cu produse vegetale şi zootehnice. Cooperaţia de consum va asigura, la sate, tonete pentru vînzarea mărfurilor industriale de sezon, standuri de cărţi şi publicaţii. Vor fi amenajate bufete în aer liber. Pe lîngă caracterul sărbătoresc, „Ziua recoltei" va constitui un prilej pentru antrenarea ţărănimii la efectuarea lucrărilor agricole, atît de aglomerate în acea perioadă, condiţie hotărîtoare pentru obţinerea unor producţii mari în anul viitor. In curînd, vor începe însămînţările de toamnă. Aceste lucrări vor trebui în aşa fel organizate încît la 1 octombrie să se poată raporta că ele se desfăşoară din plin şi la un nivel calitativ superior. In programul „Zilei recoltei” vor fi intensificate acţiunile patriotice de înfrumuseţare a satelor, de îngrijire a monumentelor şi locurilor istorice. IN ORAŞELE REŞEDINŢĂ DE REGIUNE, RAION ŞI IN CENTRELE MUNCITOREŞTI. „Ziua recoltei va constitui un prilej de îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei cu legume, fructe şi alte produse agroalimentare şi industriale. In acest scop, în centrele regionale se vor organiza expoziţii agricole. Cu acest prilej, se vor înmîna distincţii cooperativelor agricole care au obţinut cele mai bune rezultate în cultura griului pe regiune şi raion în cadrul concursului iniţiat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Pentru a da posibilitate populaţiei de la oraşe şi din centrele muncitoreşti să se aprovizioneze cu legume, fructe şi alte produse agroalimentare, în cadrul expoziţiilor vor funcţiona standuri cu vînzare. După cum am fost informaţi, uniunile regionale, raionale şi orăşeneşti ale cooperativelor agricole de producţie au fost îndrumate să se îngrijească din timp de asigurarea unei aprovizionări permanente şi abundente a acestor expoziţii, precum şi de buna deservire a populaţiei. In jurul expoziţiilor, unităţile de alimentaţie publică vor deschide mustării şi vor desface unele produse tradiţionale : pastramă, friptură de batal, pui la frigare, cîrnaţi de casă, peşte şi alte preparate de bucătărie ţărănească. Totodată, vor avea loc manifestări cultural-artistice şi sportive. Etapele regionale ale cupei agriculturii vor fi organizate în cinstea „Zilei recoltei” de către organele locale pentru educaţie fizică şi sport şi organele U.T.C. IN CAPITALĂ. „Ziua recoltei" va fi marcată de deschiderea Expoziţiei agricole-tîrg, organizată de Consiliul Superior al Agriculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, la piaţa Obor. Ca şi în anul trecut, în preajma expoziţiei, vizitatorii vor avea la dispoziţie instalaţii de distracţii şi odihnă, căluşei, lanţuri, tir, jocuri distractive, estrade, bufete, mustării amenajate într-un decor tradiţional. In pieţele principale din fiecare raion vor fi organizate expoziţii cu vînzare de legume şi fructe. Expoziţiile şi tîrgul vor funcţiona 10—15 zile. Ieri, în pădurea Strunga, din raionul Paşcani, pe o scenă străjuită de umbra deasă a bătrînilor stejari care au inspirat cîndva versul lui Alecsandri, a avut loc festivalul folcloric „Trandafir de la Moldova", susţinut de cele mai reprezentative formaţii de amatori din regiunile Iaşi şi Bacău. S-au prezentat programe de cintece şi dansuri populare. Ansamblul Casei sindicatelor din Bacău a apărut cu opereta La întilnirea folclorică „Trandafir de la Moldova“ a regiunilor Iaşi şi Bacău „La hanul Ancuţei". Totodată, s-a deschis expoziţia de artă populară pregătită de Muzeul etnografic din Iaşi şi de Casa de creaţie a regiunii Bacău precum şi o expoziţie de produse agricole. Cintecul şi voia bună, horele ţărăneşti au durat pină spre seară A fost o zi plăcută şi odihnitoare pentru toţi cei peste 20 000 de cetăţeni ieşeni şi băcăoani prezenţi. Următoarea intilnire a artiştilor amatori din cele două regiuni va avea loc anul viitor la Cetatea Neamţului Manaie CORCACI corespondentul „Scînteii“ Telegramă Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Trecînd cu avionul deasupra teritoriului ţării dv., cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi de stat efectuate în Republica Populară Bulgaria, în cursul căreia, în interesul socialismului şi al securităţii europene, a fost încheiat un Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, vă transmitem salutări cordiale şi cele mai bune urări WALTER ULBRICHT Prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania Preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane WILLISTOPH Preşedintele Consiliului de Miniștri al R. D. Germane opinii ESTETICA INDUSTRIALĂ Gh. ACHIȚEI Există un permanent schimb devalori între artă şi viaţă specifice epocii contemporane. Cercetările care s-au ocupat până acum de acest fenomen vin să sublinieze, în unanimitate, faptul că, în ciuda numeroaselor profeţii cu privire la „decadenţa“ şi „moartea“ artei, niciodată, totuşi, arta nu a cunoscut o atît de amplă acţiune de răspîndire în mase, de cucerire a publicului, de înserare în existenţa cotidiană ca azi. Cinematograful, radioul, televiziunea, teatrul, care au căpătat în vremea din urmă o extraordinară dezvoltare, creaţia amatorilor, noile posibilităţi tehnice de reproducere a operelor de pictură şi sculptură, iată numai cîţiva dintre factorii de care cel ce studiază locul şi rolul artei în societateamodernă nu poate să nu ţină seama. Condiţiile „clasice“ ale artei asigurau un contact relativ restrîns al omului cu marile valori ale muzicii, picturii, literaturii, arhitecturii. Mai întîi focarele de viaţă religioasă, apoi muzeele, sălile de concerte au constituit multă vreme unicele lăcaşuri „culte“, care adăposteau frumosul. O dată cu accesul maselor la cultură, obţinut fie prin democratizarea societăţii moderne, fie prin punerea în practică a noilor descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii, condiţiile s-au schimbat. Numeroşi autori vorbesc astăzi, şi mi se pare că pe bună dreptate, despre un început de „desacralizare“ a artei. De unde în trecut, datorită accesului greu al omului la marile colecţii şi muzee, — datorită posibilităţilor restrînse ce avea de a viziona spectacole de teatru, de a asculta concerte, — arta constituia ceva greu accesibil, astăzi aproape fiecare om are posibilitate să asculte, cu ajutorul discului, magnetofonului, radioului, ori televiziunii orice concert vrea, să vadă orice spectacol. Astăzi, prin intermediul reproducerilor, cele mai valoroase opere de pictură și sculptură pot să „circule“ pretutindeni în lume. Desigur, există deosebiri, de care trebuie ținut seama, între valoarea reproducerilor şi valoarea estetică a originalului. Dar oricît de exigenţi am fi, nu putem însă nega integral capacitatea reproducerii de a emoţiona estetic. Se cere consemnat şi reversul aceluiaşi fenomen : pătrunderea masivă a valorilor vieţii în artă. Dacă ne-am referi numai la situaţia literaturii şi încă ar fi suficient. Să ne gîndim ce extraordinar s-a schimbat în ultima sută de ani fizionomia romanului, prin ce transfigurări a trecut poezia. Indiscutabil, literatura a devenit mai legată de viaţă printr-un plus de sinceritate, prin preocuparea pentru aspectele cotidiene ale existenţei umane. Recunoscîndu-se ori gîndindu-se că ar putea fi recunoscut, cititorul se vede obligat să reflecte asupra propriei sale condiţii, înainte de a reflecta asupra altora. Vechiul îndemn socratic: „cunoaşte-te pe tine însuţi“ pare a-şi găsi tot mai mult aplicarea în literatura contemporană. Autoreflectarea obligă întotdeauna la autodepăşire. Cititorul literaturii, ca şi iubitorul de pictură, muzică, teatru, a devenit o forţă activă la realizarea acelui „spectacol“ ce îl reprezintă opera de artă. Un aspect important al marelui schimb de valori dintre artă şi viaţă, caracteristic timpului prezent, se referă la raporturile dintre artă şi producţie. Nu mai constituie pentru nimeni, în momentul de faţă, o noutate, faptul că producţia industrială actuală, sub o formă sau alta, revendică, într-un ritm tot mai accelerat, o seamă de drepturi de ordin estetic. Preocuparea pentru forma plăcută a produselor, grija pentru asigurarea echilibrului necesar între util şi frumos, cu scopul obţinerii unor produse „de maxim efect“ sunt imperative ale producţiei contemporane de maşini şi producţiei bunurilor de larg consum, ce se pun şi la noi cu deosebită acuitate. In unele ţări, studiul „laturii estetice“ a producţiei industriale se află într-un stadiu extrem de avansat, folosindu-se într-un atare scop atît aportul esteticienilor, cît şi al psihologilor, sociologilor, inginerilor şi arhitecţilor. Se porneşte de la premisa că frumuseţea nu trebuie să constituie o calitate „aplicată“ obiectului sau produsului respectiv satisfăcînd doar exigenţele ce ţin de ceea ce se numeşte „reclamă“, ci una implicită, ţinînd de conţinutul obiectului, de „funcţionalitatea“ lui. Dealtminteri frumosul şi utilul s-au confundat multă vreme de-a lungul istoriei. O disciplină nouă, cu nebănuite perspective, îşi revendică astăzi autonomia, estetica industrială. Laboratoare şi institute speciale studiază construcţia estetică a noilor maşini ce urmează să intre în funcţiune, aspectul exterior al unor bunuri destinate consumului de masă. Atenţia multor cercetători e îndreptată îndeosebi asupra aspectelor privind „infuzarea“ artei în producţie. „Formele utile“ nu sunt de obicei „forme artistice“, adaptate la un obiect sau altul, menite să-l facă plăcut la vedere. Ele sunt forme proprii doar (Continuare în pag. a II-a) SPORT (Pagina a Ill-a) ■ O medalie de bronz la „europenele“ de canotaj academic ■ FOTBAL-Doi lideri după patru etape ■ D’Encausse (Franţa) — 5,28 m la săritura cu prăjina Unul din starturile „internaţionalelor“ de înot ale României, găzduite la bazinul Dinamo din Capitală Foto : R. Costina Recorduri şi surprize la „internaţionalele“ de inot ■ Dispute strînse în campionatul de rugbi ■ „Cupa Mamaia“ a revenit sportivilor români ■ Alte ştiri din ţară şi de peste hotare I GIGANTUL II DE PE Ingara Acum două zile, cînd a fost dat oficial în exploatare complexul hidroenergetic de la Bratsk, pe fluviul Angara, comisia de recepționare a apreciat lucrarea cu calificativul „excelent". In letopisețul acestui șantier a fost scrisă astfel ultima pagină. Hidrocentrala de la Bratsk este, pînă în prezent, cea mai mare construcţie de acest gen înfăptuită în Uniunea Sovietică, o adevărată încununare acum, în preajma celei de-a 50-a aniversări a Revoluţiei din Octom-CORESPONDENŢA DIN MOSCOVA DE LA SILVIU PODINA bine, a dezvoltării energeticii sovietice începută cu planul G.O.E.L.R.O. Primii constructori au sosit în inima taigalei, pe malurile vijelioasei Angara, în anul 1955. Pe atunci, se afla aici doar un sătuc cu case de lemn. Pionierii șantierului au scris pe o stîncă ce se înalță pe malul stîng al Angarei, lîngă cataracta Padun : „Aici se va construi hidrocentrala Bratsk“. Şi hidrocentrala e acum o realitate. Constructorii privesc astăzi cu justificată mîndrie rodul muncii lor cu adevărat titanice, al luptei lor cu furia apelor dezlănţuite, cu asprimea climei siberiene. Barajul, înălţat de ei, e monumental. El are o lungime de 1430 de metri, o înălţime de 126 metri şi continuă spre cele două extremităţi cu diguri masive de pămînt, lungi de 3 710 metrişi cu o înălţime maximă de 35 metri. Numai lucrările de excavare şi terasare executate de-a lungul a cîţiva ani pe şantierul de la Bratsk însumează 18 470 000 metri cubi de pămînt şi piatră. La proiectarea şi realizarea hidrocen(Continuare în pag. a IV-a) .