Scînteia, septembrie 1967 (Anul 36, nr. 7449-7478)

1967-09-11 / nr. 7459

A aduce pe lume viaţă. Nimic nu poate fi mai frumos, mai demn, mai vrednic de pre­ţuire... Am vizitat zilele acestea citeva maternităţi, în Bucureşti şi în alte oraşe. Peste tot mamele ne-au vor­bit cu căldură, cu emoţie chiar, despre acest uriaş efort colectiv ce se face astăzi, mai mult ca oricînd, pentru sănătatea lor şi a noilor năs­cuţi, pentru ca în maternităţi, unde se nasc mii şi mii de copii, lucrurile să decurgă normal şi bine. Avem la îndemînă cîteva cifre : în urma măsurilor luate pentru apli­carea prevederilor privind creşte­rea natalităţii, numărul paturilor în maternităţi sporeşte anul acesta, după cum se prezumează, cu peste 5 000, din care circa o treime au şi fost rea­lizate în Capitală. Se construiesc şi se amenajează, în toate regiunile ţării, în oraşe şi sate, maternităţi şi case de naşteri moderne, care pot a­­sigura mamei şi copilului o asistenţă medicală calificată, îngrijire şi con­diţii corespunzătoare. Avem în faţă şi un teanc de scri­sori. Zeci, sute. Rînduri spontane ale unor tinere mame, care nu fac de­cit să confirme ceea ce graiul cifre­lor exprimă lapidar. Spicuim , ing. Berta Şincan, Bucureşti . „Am fost internată la maternitatea „Steaua“, din raionul Griviţa Roşie, chiar în ziua naşterii. Am fost îngrijită de doctorul N. Dorcescu cu multă grijă şi atenţie. De asemenea, tot perso­nalul spitalului se poartă cu multă răbdare şi conştiinciozitate profesio­­nală. Copilul a fost bine îngrijit şi am plecat acasă cu el sănătos...“ Prof. Lucia Lepâdatu, Tg. Ocna : „Mulţumesc pe această cale medici­lor Dan Voinea, Iulian Cuciureanu şi Aurel Stan pentru modul cum am fost tratată şi îngrijită înainte şi după operaţia cezariană ce mi s-a făcut pentru a fi salvat copilul. In primele zile, copilul meu a avut ne­voie de asistentă medicală perma­nentă ; medicii A. Dimitriu şi Stela Cimpoie, n-au precupeţit nimic şi au stat mai tot timpul în preajma lui. Datorită îngrijirilor primite, co­pilul meu este astăzi sănătos, bine dezvoltat, vioi...“ Ioana Bondoc, Ca­­limăneşti : „Am născut recent un băieţel la Casa de naşteri din Căli­­măneşti. Moaşa de serviciu, Raveca Eftimie, mi-a dat tot ajutorul pen­tru ca naşterea să decurgă în cele mai bune condiţii. Noul născut s-a bucurat de îngrijire medicală din partea dr. Sabina Ciprian şi Elena Mitulescu, care vizitau zilnic co­piii...“. Aminteam, la începutul acestor în­semnări, despre uriaşul efort colec­tiv, vizibil astăzi în toate maternită­ţile. Medici, specialişti de diferite categorii, moaşe, surori, asistente medicale, personal administrativ, secţiunile sanitare ale sfaturilor populare, foruri centrale şi locale au pus în centrul preocupărilor lor ridicarea nivelului asistenţei în ma­ternităţi, ca şi în toate verigile sis­temului de ocrotire a mamei şi co­pilului. Ne vom opri, cum spuneam, la principala verigă a acestui sistem — maternitatea, semnalînd cîteva con­cluzii ale raidului nostru şi sugerînd unele măsuri organizatorice care, după cît socotim, nu mai pot întirzia. O problemă din cele mai impor­tante, de care depinde, în pri­mul rînd, bunul mers al acti­vităţii, calitatea asistenţei acor­date, ni se pare a fi lămurirea unei chestiuni esenţiale : sunt sau nu sunt maternităţile (ne referim îndeosebi la cele mari, cu sute de paturi) unităţi de urgenţă . In orice condiţii, dar mai ales în cele actuale, răspunsul nu poate fi decit afirmativ. Cu toate acestea, unele dintre ele sunt lipsite de atribute elementare. Maria BABOIAN Tatiana STEFAN­ Rodica ȘERBAN (Continuare în pag. a II-a) : ACum răspund MATERNITĂȚILE solicitărilor curente ÎN ZIARUL DE AZI: ■ La Combinatul side­rurgic Galaţi : Livra­rea în contratimp cu producţia ?■ Din programul emisiuni­lor radiofonice ■ Co­respondenţe din Ro­ma, Paris şi Rio de Janeiro Pe şantierul noii rafinării din Piteşti constructorii desfă­şoară o muncă rodnică. In fotografie , unul din turnurile de răcire aflat în plină construcţie. Foto : M. Andreescu P ROLETARI DÍN TOATE TARILE, UNITI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. Anul XXXVII Nr. 7459 Luni 11 septembrie 1967 4 PAGINI - 30 BANI LA 1 OCTOMBRIE SE VA SĂRBĂTORI Ziua recoltei 1967 Anul trecut, partidul şi guvernul au instituit sărbătorirea „Zilei recoltei“, prilej de trecere în revistă a succeselor agriculturii noastre socia­liste, a realizărilor obţinute de ţărănime, de toţi lucrătorii ogoarelor în sporirea producţiei agri­cole şi dezvoltarea social-culturală a satelor. „Ziua recoltei“ a devenit o zi a bucuriei şi petre­cerii, a cîntecului şi jocului, prilej de afirmare a artei noastre populare, a tradiţiilor înaintate şi obiceiurilor strămoşeşti. La Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie am con­semnat cîteva anticipaţii. În acest an, sărbătorirea „Zilei recoltei” se va organiza la 1 octombrie la sate, oraşe şi centre muncitoreşti. Ca şi în anul trecut, în întreaga ţară, vor avea loc serbări populare şi alte manifestări, ţinîndu-se seama de specifi­cul fiecărei regiuni. IN LOCALITĂŢILE RURALE, cu acest prilej, vor fi trecute în revistă succesele dobîndite în activitatea economico-or­­ganizatorică a cooperativelor agricole, a unităţilor agricole de stat, în dezvoltarea sate­lor, precum şi perspectivele de viitor. Se vor evidenţia brigăzile, echipele şi coope­ratorii care au adus un aport deosebit la obţinerea unor producţii mari, care şi-au­ în­deplinit angajamentele luate în cadrul concursurilor orga­nizate între echipe şi brigăzi. Bineînţeles, producţiile bune obţinute în acest an, în toate sectoarele de activitate, rezultat al muncii harnice a celor care lucrează pe ogoa­re şi al sprijinului puternic a­­cordat de statul nostru, vor constitui un prilej de expri­mare a bucuriei. De aceea, comitetele regionale şi raio­nale pentru cultură şi artă, or­ganizaţiile de tineret, sindica­tele şi comitetele de femei vor organiza manifestări cul­­tural-artistice, serbări cîmpe­­neşti, seri închinate fruntaşi­lor, hore, baluri, şezători, focuri de tabără, întreceri sportive cît şi alte manifes­tări distractive, specifice localităţilor respective. Orga­nizaţiile de tineret şi asocia­ţiile sportive vor organiza în­treceri şi demonstraţii de at­letism, gimnastică pină, şi alte manifestări sportive cu tradi­ţie. Cu prilejul „Zilei recoltei”, unităţile agricole socialiste vor amenaja expoziţii cu pro­duse vegetale şi zootehnice. Cooperaţia de consum va asi­gura, la sate, tonete pentru vînzarea mărfurilor industriale de sezon, standuri de cărţi şi publicaţii. Vor fi amenajate bufete în aer liber. Pe lîngă caracterul sărbăto­resc, „Ziua recoltei" va con­stitui un prilej pentru antre­narea ţărănimii la efectuarea lucrărilor agricole, atît de a­­glomerate în acea perioadă, condiţie hotărîtoare pentru obţinerea unor producţii mari în anul viitor. In curînd, vor începe însămînţările de toam­nă. Aceste lucrări vor trebui în aşa fel organizate încît la 1 octombrie să se poată ra­porta că ele se desfăşoară din plin şi la un nivel calitativ superior. In programul „Zilei recoltei” vor fi intensificate acţiunile patriotice de înfru­museţare a satelor, de îngri­jire a monumentelor şi locu­rilor istorice. IN ORAŞELE REŞEDINŢĂ DE REGIUNE, RAION ŞI IN CENTRELE MUNCITOREŞTI. „Ziua recoltei­ va constitui un prilej de îmbunătăţire a a­provizionării populaţiei cu legume, fructe şi alte produse agroalimentare şi industriale. In acest scop, în centrele regionale se vor or­ganiza expoziţii agricole. Cu acest prilej, se vor înmîna distincţii cooperativelor agri­cole care au obţinut cele mai bune rezultate în cultura griului pe regiune şi raion în cadrul concursului iniţiat de Uniunea Naţională a Coo­perativelor Agricole de Pro­ducţie. Pentru a da posibilitate populaţiei de la oraşe şi din centrele muncitoreşti să se a­­provizioneze cu legume, fruc­te şi alte produse agroali­­mentare, în cadrul expoziţiilor vor funcţiona standuri cu vîn­­zare. După cum am fost in­formaţi, uniunile regionale, ra­ionale şi orăşeneşti ale coo­perativelor agricole de pro­ducţie au fost îndrumate să se îngrijească din timp de asi­gurarea unei aprovizionări permanente şi abundente a a­­cestor expoziţii, precum şi de buna deservire a populaţiei. In jurul expoziţiilor, unită­ţile de alimentaţie publică vor deschide mustării şi vor desface unele produse tradi­ţionale : pastramă, friptură de batal, pui la frigare, cîrnaţi de casă, peşte şi alte prepa­rate de bucătărie ţărănească. Totodată, vor avea loc ma­nifestări cultural-artistice şi sportive. Etapele regionale ale cupei agriculturii vor fi organizate în cinstea „Zilei recoltei” de către organele locale pentru educaţie fizică şi sport şi organele U.T.C. IN CAPITALĂ. „Ziua re­coltei" va fi marcată de deschiderea Expoziţiei agri­­cole-tîrg, organizată de Con­siliul Superior al Agriculturii şi Uniunea Naţională a Coo­perativelor Agricole de Pro­ducţie, la piaţa Obor. Ca şi în anul trecut, în preajma expoziţiei, vizitatorii vor avea la dispoziţie instala­ţii de distracţii şi odihnă, că­luşei, lanţuri, tir, jocuri dis­tractive, estrade, bufete, mus­tării amenajate într-un decor tradiţional. In pieţele princi­pale din fiecare raion vor fi organizate expoziţii cu vîn­­zare de legume şi fruc­te. Expoziţiile şi tîrgul vor funcţiona 10—15 zile. Ieri, în pădurea Strunga, din raionul Paşcani, pe o scenă străjuită de umbra deasă a bă­­trînilor stejari care au inspi­rat cîndva versul lui Alecsan­­dri, a avut loc festivalul fol­cloric „Trandafir de la Mol­dova", susţinut de cele mai re­prezentative formaţii de ama­tori din regiunile Iaşi şi Ba­cău. S-au prezentat programe de cintece şi dansuri populare. Ansamblul Casei sindicatelor din Bacău a apărut cu opereta La întilnirea folclorică „Trandafir de la Moldova“ a regiunilor Iaşi şi Bacău „La hanul Ancuţei". Totodată, s-a deschis expoziţia de artă populară pregătită de Muzeul etnografic din Iaşi şi de Casa de creaţie a regiunii Bacău precum şi o expoziţie de pro­duse agricole. Cintecul şi voia bună, ho­rele ţărăneşti au durat pină spre seară A fost o zi plăcută şi odihnitoare pentru toţi cei peste 20 000 de cetăţeni ieşeni şi băcăoani prezenţi. Următoa­rea intilnire a artiştilor ama­tori din cele două regiuni va avea loc anul viitor la Ceta­tea Neamţului Manaie CORCACI corespondentul „Scînteii“ T­elegramă Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Trecînd cu avionul deasupra teritoriului ţării dv., cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi de stat efectuate în Republica Populară Bulgaria, în cursul căreia, în interesul socialismului şi al securităţii europene, a fost încheiat un Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, vă transmitem salutări cordiale şi cele mai bune urări WALTER ULBRICHT Prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania Preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane WILLI­STOPH Preşedintele Consiliului de Miniștri al R. D. Germane o­pinii ESTETICA INDUSTRIALĂ Gh. ACHIȚEI Există un permanent schimb de­­valori între artă şi viaţă specific­e epocii contemporane. Cercetările care s-au ocupat până acum de acest fe­nomen vin să sublinieze, în unani­mitate, faptul că, în ciuda numeroa­selor profeţii cu privire la „decaden­ţa“ şi „moartea“ artei, niciodată, to­tuşi, arta nu a cunoscut o atît de am­plă acţiune de răspîndire în mase, de cucerire a publicului, de înserare în existenţa cotidiană ca azi. Cinemato­graful, radioul, televiziunea, teatrul, care au căpătat în vremea din urmă o extraordinară dezvoltare, creaţia amatorilor, noile posibilităţi tehnice de reproducere a operelor de pic­tură şi sculptură, iată numai cîţiva dintre factorii de care cel ce studia­ză locul şi rolul artei în societatea­­modernă nu poate să nu ţină seama. Condiţiile „clasice“ ale artei asigurau un contact relativ restrîns al omului cu marile valori ale muzicii, picturii, literaturii, arhitecturii. Mai întîi fo­carele de viaţă religioasă, apoi mu­zeele, sălile de concerte au consti­tuit multă vreme unicele lăcaşuri „culte“, care adăposteau frumosul. O dată cu accesul maselor la cultură, obţinut fie prin democratizarea so­cietăţii moderne, fie prin punerea în practică a noilor descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii, condiţiile s-au schimbat. Numeroşi autori vorbesc astăzi, şi mi se pare că pe bună drep­tate, despre un început de „desacra­­lizare“ a artei. De unde în trecut, datorită accesului greu al omului la marile colecţii şi muzee, — datorită posibilităţilor restrînse ce avea de a viziona spectacole de teatru, de a as­culta concerte, — arta constituia ceva greu accesibil, astăzi aproape fiecare om are posibilitate să asculte, cu ajutorul discului, magnetofonului, radioului, ori televiziunii orice con­cert vrea, să vadă orice spectacol. Astăzi, prin intermediul reproduce­rilor, cele mai valoroase opere de pictură și sculptură pot să „circule“ pretutindeni în lume. Desigur, există deosebiri, de care trebuie ținut sea­ma, între valoarea reproducerilor şi valoarea estetică a originalului. Dar oricît de exigenţi am fi, nu putem însă nega integral capacitatea repro­ducerii de a emoţiona estetic. Se cere consemnat şi reversul ace­luiaşi fenomen : pătrunderea masivă a valorilor vieţii în artă. Dacă ne-am referi numai la situaţia literaturii şi încă ar fi suficient. Să ne gîndim ce extraordinar s-a schimbat în ultima sută de ani fizionomia romanului, prin ce transfigurări a trecut poezia. Indiscutabil, literatura a devenit mai legată de viaţă printr-un plus de sin­­­­ceritate, prin preocuparea pentru as­pectele cotidiene ale existenţei uma­ne. Recunoscîndu-se ori gîndindu-se că ar putea fi recunoscut, cititorul se vede obligat să reflecte asupra propriei sale condiţii, înainte de a reflecta asupra altora. Vechiul în­demn socratic: „cunoaşte-te pe tine însuţi“ pare a-şi găsi tot mai mult aplicarea în literatura contemporană. Autoreflectarea obligă întotdeauna la autodepăşire. Cititorul literaturii, ca şi iubitorul de pictură, muzică, teatru, a devenit o forţă activă la realizarea acelui „spectacol“ ce îl reprezintă opera de artă. Un aspect important al marelui schimb de valori dintre artă şi via­ţă, caracteristic timpului prezent, se referă la raporturile dintre artă şi producţie. Nu mai constituie pentru nimeni, în momentul de faţă, o nou­tate, faptul că producţia industrială actuală, sub o formă sau alta, re­vendică, într-un ritm tot mai accele­rat, o seamă de drepturi de ordin es­tetic. Preocuparea pentru forma plă­cută a produselor, grija pentru asi­gurarea echilibrului necesar între util şi frumos, cu scopul obţinerii unor produse „de maxim efect“ sunt imperative ale producţiei contempo­rane de maşini şi producţiei bunu­rilor de larg consum, ce se pun şi la noi cu deosebită acuitate. In unele ţări, studiul „laturii estetice“ a pro­ducţiei industriale se află într-un stadiu extrem de avansat, folosin­­du-se într-un atare scop atît apor­tul esteticienilor, cît şi al psihologi­lor, sociologilor, inginerilor şi arhi­tecţilor. Se porneşte de la premisa că frumuseţea nu trebuie să constituie o calitate „aplicată“ obiectului sau produsului respectiv satisfăcînd doar exigenţele ce ţin de ceea ce se nu­meşte „reclamă“, ci una implicită, ţinînd de conţinutul obiectului, de „funcţionalitatea“ lui. Dealtminteri frumosul şi utilul s-au confundat multă vreme de-a lungul istoriei. O disciplină nouă, cu nebănuite perspective, îşi revendică astăzi au­tonomia, estetica industrială. Labora­toare şi institute speciale studiază construcţia estetică a noilor maşini ce urmează să intre în funcţiune, as­pectul exterior al unor bunuri des­tinate consumului de masă. Atenţia multor cercetători e îndreptată în­deosebi asupra aspectelor privind „infuzarea“ artei în producţie. „For­mele utile“ nu sunt de obicei „forme artistice“, adaptate la un obiect sau altul, menite să-l facă plăcut la ve­dere. Ele sunt forme proprii doar (Continuare în pag. a II-a) SPORT (Pagina a Ill-a) ■ O medalie de bronz la „europenele“ de canotaj academic ■ FOTBAL-Doi li­deri după patru etape ■ D’Encausse (Fran­ţa) — 5,28 m la sări­tura cu prăjina Unul din starturile „internaţio­nalelor“ de înot ale României, găzduite la bazinul Dinamo din Capitală Foto : R. Costin­a Recorduri şi sur­prize la „internaţio­nalele“ de inot ■ Dispute strînse în campionatul de rugbi ■ „Cupa Mamaia“ a revenit sportivilor ro­mâni ■ Alte ştiri din ţară şi de peste hotare I GIGANTUL I­I DE PE I­ngara­­ Acum două zile, cînd a fost dat oficial în exploatare complexul hidroenergetic de la Bratsk, pe fluviul Angara, comisia de recepționare a apreciat lucrarea cu califi­cativul „excelent". In leto­pisețul acestui șantier a fost scrisă astfel ultima pagină. Hidrocentrala de la Bratsk este, pînă în prezent, cea mai mare construcţie de a­­cest gen înfăptuită în Uniu­nea Sovietică, o adevărată încununare acum, în preaj­­­­ma celei de-a 50-a aniver­sări a Revoluţiei din Octom-CORESPONDENŢA DIN MOSCOVA DE LA SILVIU PODINA bine, a dezvoltării energeticii sovietice începută cu planul G.O.E.L.R.O. Primii constructori au so­sit în inima taigalei, pe ma­lurile vijelioasei Angara, în anul 1955. Pe atunci, se afla aici doar un sătuc cu case de lemn. Pionierii șantierului au scris pe o stîncă ce se înalță pe malul stîng al An­­garei, lîngă cataracta Pa­­dun : „Aici se va construi hidrocentrala Bratsk“. Şi hi­drocentrala e acum o reali­tate. Constructorii privesc as­tăzi cu justificată mîndrie rodul muncii lor cu adevă­rat titanice, al luptei lor cu furia apelor dezlănţuite, cu asprimea climei siberiene. Barajul, înălţat de ei, e monumental. El are o lun­gime de 1430 de metri, o înălţime de 126 metri şi continuă spre cele două ex­tremităţi cu diguri masive de pămînt, lungi de 3 710 metri­­şi cu o înălţime ma­ximă de 35 metri. Numai lucrările de excavare şi te­­rasare executate de-a lun­gul a cîţiva ani pe şantie­rul de la Bratsk însumează 18 470 000 metri cubi de pămînt şi piatră. La proiec­tarea şi realizarea hidrocen­(Continuare în pag. a IV-a) .

Next