Scînteia, octombrie 1967 (Anul 36, nr. 7479-7509)
1967-10-19 / nr. 7497
Peisaj ploieştean Foto : M. Andreescu ŞEFUL DE FERMĂ, figură centrală în agricultura de stat Investindu-i pe unii dintre cei mai buni specialişti agricoli cu răspunderea de şefi de fermă, partidul şi statul le-au încredinţat o însemnată avuţie pe care ei au datoria să o gospodărească cu maximă eficienţă. In timpul scurt care a trecut de la înfiinţarea fermelor agricole, numeroşi specialişti, încadrindu-se din plin în noua muncă, se străduiesc să-şi pună în valoare spiritul de iniţiativă creatoare, împletind organic gîndirea tehnică şi economică, ca atribut esenţial al ştiinţei conducerii, numeroşi şefi de fermă realizează o îmbinare armonioasă între măsurile privind mărirea producţiei cu cele care vizează reducerea preţului de cost. O întreagă suită de iniţiative creatoare întîlnim la întreprinderea agricolă de stat Lehliu, regiunea Bucureşti, unde se prelimina un beneficiu de circa 14 milioane lei pe anul în curs, faţă de 8,9 milioane lei cît era planificat. Toate cele 12 ferme care intră în componenţa întreprinderii îşi vor încheia activitatea cu beneficii, deşi unele dintre ele fuseseră planificate cu pierderi. Nouăzeci de mii de lei pierderi — aşa arăta planificarea făcută pentru ferma zootehnică de la Valea Argovei. Ing. zootehnist George Mihăilescu, şeful fermei, a primit cu inima strînsă această cifră rezultată din îndelungi calcule. Poate că unii s-ar fi lăsat mîngîiaţi de teoriile care încearcă să justifice că sectorul zootehnic aduce mai degrabă pagube decît cîştiguri. Adevărul este că, oricît ar fi fost de minuţioase, calculele amintite nu reflectă o latură esenţială a activităţii practice : iniţiativa creatoare a specialistului, faptul că atribuţiile largi, competenţele şi răspunderea cu care au fost învestiţi fermierii constituie o adevărată forţă materială. Căutînd surse de economicitate, ing. Mihăilescu a găsit chiar mai multe decît se întrezăreau la început. Pentru cele o mie de taurine, patru mii oi, o mie două sute porcine au fost calculate raţii echilibrate, care au permis ca planul de livrare a produselor animale să fie depăşit, înregistrîndu-se, totodată, 700 000 lei economisiţi la capitolul cheltuieli, pînă la 30 septembrie. Deoarece fermă de la Valea Argovei nu avea decît 477 ha destinate producţiei de furaje, s-a apelat la şefii fermelor vegetale învecinate pentru însămînţarea a 200 ha porumb în cultură dublă. Această iniţiativă s-a soldat cu un plus de 2 400 tone masă verde. In plus, 70 ha de porumb de siloz a putut fi lăsat pentru boabe, obţinîndu-se 3 800 kg la hectar. Pe această cale se economisesc circa 240 000 lei. Iniţiativa amintită, ca şi altele, va influenţa direct cuantumul beneficiilor care se vor ridica la peste o jumătate de milion, lăsînd goală rubrica pierderilor. Prin întreaga sa activitate, şeful de fermă este un creator de bunuri materiale, în majoritate de natură alimentară, ceea ce îi conferă un rol important în angrenajul societăţii noastre, care îl înconjoară cu stima binemeritată. Numai producţia de grîu la I.A.S. Lehliu a totalizat anul acesta 20 786 tone, din care 4 868 tone peste plan. O trăsătură definitorie a activităţii şefilor de fermă se referă la îmbinarea cerinţelor actuale cu cele de perspectivă, crearea bazelor pentru realizarea unor producţii mai mari în anul viitor. Să ne oprim la întreprinderea agricolă de stat Dragalina, situată în inima cerealieră a Cîmpiei Române. Interlocutorii noștri sunt: Valeriu Mer-Constantin BORDEIANU (Continuare în pag. a IlI-a) n ~"îIN CONSTRUCŢIE LA PITEŞTI O nouă centrală electrică de termoficare La Piteşti a început construcţia unei centrale electrice de termoficare care va asigura, începînd cu anul 1968, necesarul de abur şi energie electrică al noii rafinării ce se clădeşte aici. Centrala va avea 3 cazane de abur cu o capacitate de 120 tone pe oră, la o presiune de 100 atmosfere, două turbine cu o putere instalată de 12 MW fiecare, staţie de tratare chimică a apei etc. In acelaşi oraş s-a început dezvoltarea centralei electrice de termoficare, în scopul asigurării necesarului de abur şi energie electrică pentru noile linii tehnologice ce se montează aici, precum şi pentru combinatul petrochimic din apropiere. (Agerpres) Telegramă Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba prim-ministru al Guvernului revoluţionar al Republicii Cuba Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a tovarăşului Ernesto Che Guevara revoluţionar înflăcărat care a adus o contribuţie de seamă la victoria revoluţiei cubane şi a închinat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza socialismului, libertăţii şi independenţei popoarelor, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vă rog să primiţi expresia sincerei noastre compasiuni în legătură cu această grea pierdere . NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român PROLETARI DÍN TOATE TÂRÎLE. UNITÍ-VÁ! Anul XXXVII Nr. 7497 Joi 19 octombrie 1967 6 PAGINI - 30 BANI IN ZIARUL DE AZI: • Salutul internaţionalist al proletariatului român (Documentele vremii despre solidaritatea cu Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie) • Cum s-a ajuns la „foamea“ de cărămidă şi var în construcţii ? • Ample acţiuni intercooperatiste pentru ameliorarea terenurilor •Cîntecul, mesager al timpului • Ce împiedică circulaţia picturii de şevalet ? • Sport TOVARĂŞUL NICOLAI CEAUŞESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII CHILE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Chile în Republica Socialistă România, Miguel Serrano Fernandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Rodul onestităţii profesionale de Şerban CIOCULESCU Stă în firea lucrurilor nerăbdarea cu care un debutant aşteaptă să fie publicat. Oricine şi-a trimis o poezie sau un grupaj la o revistă literară prevăzută cu „poşta redacţiei“, îşi aminteşte de înfriguraţii .ru «caSe vorbea rubrica res-pectivă a fiecărui număr, pînă ce-şi vedea numele sau măcar iniţialele urmate de un laconic refuz ori de o politicoasă aminare. în definitiv debutul este pentru un începător adevăratul act de naştere în registrul, dacă se poate spune, al stării civico-literare. Din acel moment abia scriitorul se simte în larg, ca o navă după ce a fost lansată ca să facă ocolul lumii. Debutantul tipărit se leapădă sau începe să se lepede de „complexele“ lui, ca să resimtă din plin măreţia spaţiului nelimitat al notorietăţii. Ca orice medicaţie — oricît de mică ar fi răspîntirea periodicului respectiv — publicitatea are meritul de a oferi pacientului (mai bine zis impacientului !) din ajun acel calm necesar reculegerii şi dispoziţiei de lucru. Reversul doftoriei sufleteşti a unui debut publicistic — mai ales dacă n-a trecut neobservat — poate fi însă sentimentul pretimpuriu al gloriolei, acea autosatisfacţie din capul locului, care se strecoară în suflet ca o dulce toxină, otrăvindu-i izvoarele înainte ca ele să fi putut genera opera de seamă, mesajul. In căutare de noi talente, periodicele acceptă însă uneori ceea ce li se dă şi în acest fel ele nu-şi exercită efectiv controlul unei exigenţe critice reale. Dacă mai considerăm relaţiile utile ale unor veleitari abili, stăruinţa lor în raport direct cu neînzestrarea artistică, blazarea redacţională faţă de aerul de familie al stilului liric sau al facturii prozei contemporane, să nu ne mirăm că nu totdeauna cei mai buni se bucură de mult rîvnitul acces public şi că nu puţine sînt realele talente care, fie din timiditate frînată de orgoliu, fie din paralizia voinţei, rămîn multă vreme ignorate. Dar nu asupra acestor singulari — ca număr şi ca speţă — debutanţi vroiam să atrag speciala luare-aminte, ci asupra celorlalţi, enorma majoritate a începătorilor care se grăbesc apoi, după ce s-au văzut tipăriţi în pe(Continuare în pag. a IV-a) Modernizări în transportul feroviar De la începutul anului, reţeaua noastră feroviară a fost înzestrată cu 50 de locomotive Diesel-electrice, hidraulice si electrice şi cu aproape 4 000 vagoane de persoane si marfă. In aceeaşi perioadă s-au executat peste 300 de km de linie continuă fără joante, iar pe o serie de trasee, printre care Ploieşti—Mizil, Timişoara— Arad, Filiaşi—Tg. Jiu, au fost montate peste 620 000 traverse din prefabricate de beton armat. S-au sistematizat şi centralizat electrodinamic noi staţii de cale ferată. Dotarea cu material rulant, mai buna folosire a capacităţii întregului parc, organizarea judicioasă a manipulării mărfurilor au permis ca în 9 luni din acest an să se transporte peste prevederi 186 milioane tone de mărfuri, precum şi 430 milioane călători. De asemenea, s-au realizat beneficii în valoare de 45 milioane lei. (Agerpres) ancheta socială SERVICIU CONTRA „RECUNOŞTINŢĂ ". Din jurnalul unui judecător: • Tehnicianul constructor Gheorghe Giulvezan din Timişoara se deprinsese cu obiceiuri fanariote, împărţea favoruri plătite din banii statului contra peşcheş. II pretindea de la muncitorii din subordinea sa pentru a-i salariza mai bine ; le fixase chiar o „contribuţie“ lunară. • Prinşi făcînd speculă cu material lemnos, Ilie Luca şi Gheorghe Rézműves din comuna Giroc cântă în fel şi chip să scape de pedeapsă. Socotesc că ar trebui distruse actele de cercetare. Dar socoteala lor de-acasă nu s-a potrivit cu cea de la locuinţa lucrătorului de miliţie, unde cei doi au încercat să-l cumpere oferindu-i o sumă de bani.— După cum se vede — comentează autorul jurnalului, judecătorul timişorean Olimpiu-Marin Teuşdea — faptele ca şi împrejurările în care au fost săvîrşite sunt foarte diferite. Le apropie un singur lucru : se încadrează la mită, una dintre infracţiunile cele mai aspru pedepsite de codul penal. Această semnificaţie juridică este impusă de periculozitatea socială deosebită pe care o prezintă manifestări de genul celor de mai sus. Căci ele lezează atît drepturile şi interesele legale ale cetăţenilor, cît şi prestigiul, „cartea de vizită“ a respectivei instituţii. Dincolo de aspectul particular al cutărui caz, mita este primejdioasă printr-un soi de bacii pe care-i propagă, al ilegalităţii. „Vasăzică tot se mai poate, dacă ştii unde şi pe cine să ungi“, îşi va spune, brusc încurajat, cel care încearcă să obţină un lucru ilicit şi se va strecura prin portiţa dosnică a „relaţiei“ remunerate. Atins de acest bacil, chiar un om perfect îndreptăţit în cererea sa începe să şovăie : „Dacă nu ungi pe cine trebuie...“ Procurorul şef adjunct al Capitalei, Radu Popescu, ţine să precizeze : „ In raporturile sale cu cetăţenii, funcţionarul reprezintă instituţia şi, în ultima analiză, statul. Raporturi care nu pot fi decît Ireproşabile, bazate pe Valori morale cum sunt cinstea, corectitudinea, probitatea, respectarea legalităţii sociale. Corupţia de orice fel atentează împotriva acestor valori şi deci a încrederii de care se bucură cei învestiţi cu o părticică din autoritatea statului. De aceea, dintre cele două forme de corupţie — darea şi luarea de mită — ultima este cea mai aspru sancţionată de lege. Se consideră că în această situaţie promotorul corupţiei este însuşi funcţionarul care are datoria de serviciu de a respecta legalitatea, de a fi exemplu de corectitudine şi cinste pentru toţi cetăţenii. — Cercetînd o serie de cazuri, am întîlnit următorul aspect. Vinovaţi de a fi primit mită, unii funcţionari se apără zicînd că, în schimbul „atenţiei“ sau „cadoului“, ei n-au comis nici un act contrar îndatoririlor de serviciu. L-au servit pe cetăţean în limitele drepturilor sale legale. — E o apărare şubredă, căci şi în această situaţie fapta e considerată ca infracţiune. Scopul este de a se combate practica acelor funcţionari care înţeleg să-şi îndeplinească îndatoririle normale de serviciu numai în schimbul unor daruri sau al altor profituri ilicite. Do ut des nu are ce căuta în sfera raporturilor dintre funcţionar şi cetăţean, sub nici o formă. A „recompensa“ anticipat pe funcţionar pentru a-l „stimula“ la respectarea legalităţii, a obligaţiei sale de serviciu, este nu numai o bizarerie, ci şi o practică periculoasă. Trebuie curmate apucăturile de vechi notăraş care nu aşternea plaivazul pe un certificat pînă nu se asigura că omul se „simte“. In asta un mare rol revine opiniei cetăţeneşti, spre a bara calea „atenţiei“ care corupe. Revenind asupra cazurilor de mai sus şi anticipîndu-le pe cele ce vor fi relatate în continuare, merită atenţie nu numai aspectul lor juridic. Cine sînt indivizii care încheie tranzacţia de vînzare-cumpărare, aruncînd pe cîntar şi apoi în coşniţă, ca pe o fleică, ultimul rest de conştiinţă, demnitate, onoare ? Un dascăl cu trei de Victor VANTU (Continuare in pag. a 11-a) VIZITA PRIMULUI MINISTRU AI INDIEI, INDIRA GANDHI Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi soţia au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat, un dejun în onoarea primului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la Bucureşti, între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi primul ministru al Republicii India a avut loc o convorbire cordială. (Agerpres) externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerţului exterior, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Republicii India la București, S. Ramachandran, secretar adjunct în (Continuare în pag. a V-a) Dejun oferit de președintele Consiliului de Stat Banchet oferit de primul ministru al Indiei Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, a oferit miercuri seara un banchet în saloanele Casei Centrale a Armatei în onoarea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României în India, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi alte instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Amrik Singh Mehta, ambasadorul Indiei la București, S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Comerţului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, S. Bikram Shah, şeful Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului ministru, şi alte persoane oficiale care însoţesc pe premierul indian în vizita în ţara noastră. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. In timpul banchetului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, Indira Gandhi şi Ion Gheorghe Maurer au rostit toasturi. (Agerpres) în pag. a V-a se publică toasturile rostite la banchet. O REMARCABILĂ REALIZARE A SUMEI TEHNICII SOME Stafia automată sovietică „Venus-4" a ajuns pe planeta Venus • După un zbor de 4 luni, timp în care a parcurs 350 de milioane kilometri, stafia automată sovietică „Venus 4“ a coborît lin pe suprafața planetei. • Primele date transmise de la fața locului : temperatura variază intre 40 şi 280 grade Celsius ; presiunea atmosferică intre 1 şi 15 atmosfere. Atmosfera planetei Venus e compusă aproape în întregime din bioxid de carbon. Aşezarea lină a navei spaţiale sovietice pe Venus deschide noi perspective in explorarea spaţiului cosmic. Amănunte in pagina a Vl-a a ziarului. 9