Scînteia, octombrie 1967 (Anul 36, nr. 7479-7509)

1967-10-19 / nr. 7497

Peisaj ploieştean Foto : M. Andreescu ŞEFUL DE FERMĂ, figură centrală în agricultura de stat Investindu-i pe unii dintre cei mai buni specialişti agricoli cu răspunde­rea de şefi de fermă, partidul şi sta­tul le-au încredinţat o însemnată avu­ţie pe care ei au datoria să o gospodă­rească cu maximă eficienţă. In timpul scurt care a trecut de la înfiinţarea fermelor agricole, numeroşi specialişti, încadrindu-se din plin în noua muncă, se străduiesc să-şi pună în valoare spiritul de iniţiativă creatoare, împletind organic gîndirea tehnică şi economică, ca atribut esenţial al şti­inţei conducerii, numeroşi şefi de fer­mă realizează o îmbinare armonioasă între măsurile privind mărirea pro­ducţiei cu cele care vizează reducerea preţului de cost. O întreagă suită de iniţiative creatoare întîlnim la între­prinderea agricolă de stat Lehliu, re­giunea Bucureşti, unde se prelimina un beneficiu de circa 14 milioane lei pe anul în curs, faţă de 8,9 milioane lei cît era planificat. Toate cele 12 ferme care intră în componenţa în­treprinderii îşi vor încheia activitatea cu beneficii, deşi unele dintre ele fu­seseră planificate cu pierderi. Nouăzeci de mii de lei pierderi — aşa arăta planificarea făcută pentru ferma zootehnică de la Valea Argovei. Ing. zootehnist George Mihăilescu, şeful fermei, a primit cu inima strînsă această cifră rezultată din îndelungi calcule. Poate că unii s-ar fi lăsat mîngîiaţi de teoriile care încearcă să justifice că sectorul zootehnic aduce mai degrabă pagube decît cîştiguri. Adevărul este că, oricît ar fi fost de minuţioase, calculele amintite nu re­flectă o latură esenţială a activităţii practice : iniţiativa creatoare a specia­listului, faptul că atribuţiile largi, competenţele şi răspunderea­ cu care au fost învestiţi fermierii constituie o adevărată forţă materială. Căutînd surse de economicitate, ing. Mihăiles­cu a găsit chiar mai multe decît se întrezăreau la început. Pentru cele o mie de taurine, patru mii oi, o mie două sute porcine au fost calculate raţii echilibrate, care au permis ca planul de livrare a produselor animale să fie depăşit, înregistrîndu-se, totoda­tă, 700 000 lei economisiţi la capitolul cheltuieli, pînă la 30 septembrie. De­oarece fermă de la Valea Argovei nu avea decît 477 ha destinate producţiei de furaje, s-a apelat la şefii fermelor vegetale învecinate pentru însămînţa­­rea a 200 ha porumb în cultură du­blă. Această iniţiativă s-a soldat cu un plus de 2 400 tone masă verde. In plus, 70 ha de porumb de siloz a putut fi lăsat pentru boabe, obţinîndu-se 3 800 kg la hectar. Pe această cale se economisesc circa 240 000 lei. Iniţiativa amintită, ca şi altele, va influenţa di­rect cuantumul beneficiilor care se vor ridica la peste o jumătate de mi­lion, lăsînd goală rubrica pierderilor. Prin întreaga sa activitate, şeful de fermă este un creator de bunuri ma­teriale, în majoritate de natură ali­mentară, ceea ce îi conferă un rol important în angrenajul societăţii noastre, care îl înconjoară cu stima binemeritată. Numai producţia de grîu la I.A.S. Lehliu a totalizat anul acesta 20 786 tone, din care 4 868 tone peste plan. O trăsătură definitorie a activităţii şefilor de fermă se referă la îmbinarea cerinţelor actuale cu cele de perspec­tivă, crearea bazelor pentru realizarea unor producţii mai mari în anul vii­tor. Să ne oprim la întreprinderea a­­gricolă de stat Dragalina, situată în inima cerealieră a Cîmpiei Române. Interlocutorii noștri sunt: Valeriu Mer-Constantin BORDEIANU (Continuare în pag. a IlI-a) n ~"î­IN CONSTRUCŢIE LA PITEŞTI O nouă centrală electrică de termoficare La Piteşti a început construcţia unei cen­trale electrice de ter­moficare care va asi­gura, începînd cu anul 1968, necesarul de abur şi energie electrică al noii rafinării ce se clă­deşte aici. Centrala va avea 3 cazane de abur cu o capacitate de 120 tone pe oră, la o pre­siune de 100 atmosfere, două turbine cu o pu­tere instalată de 12 MW fiecare, staţie de tra­tare chimică a apei etc. In acelaşi oraş s-a în­ceput dezvoltarea cen­tralei electrice de ter­moficare, în scopul asi­gurării necesarului de abur şi energie elec­trică pentru noile linii tehnologice ce se mon­tează aici, precum şi pentru combinatul pe­trochimic din apro­piere. (Agerpres) T­elegramă Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba prim-ministru al Guvernului revoluţionar al Republicii Cuba Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a tovarăşului Ernesto Che Guevara revoluţionar înflăcărat care a adus o contribuţie de seamă la victoria revoluţiei cubane şi a închinat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza socialismului, libertăţii şi independenţei popoarelor, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vă rog să primiţi expresia sincerei noastre compasiuni în legătură cu această grea pierdere . NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român PROLETARI DÍN TOATE TÂRέLE. UNITÍ-VÁ! Anul XXXVII Nr. 7497 Joi 19 octombrie 1967 6 PAGINI - 30 BANI IN ZIARUL DE AZI: • Salutul internaţionalist al prole­tariatului român (Documentele vremii despre solidaritatea cu Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie) • Cum s-a ajuns la „foamea“ de cără­midă şi var în construcţii ? • Ample acţiuni inter­­cooperatiste pentru ameliorarea terenurilor •Cîntecul, mesager al timpului • Ce împiedică circulaţia picturii de şevalet ? • Sport TOVARĂŞUL NICOLAI CEAUŞESCU A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII CHILE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 oc­tombrie, pe ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al Republi­cii Chile în Republica Socialistă România, Miguel Serrano Fernan­dez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Re­publicii Chile, Eduardo Frei Mon­­talva. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. Rodul onestităţii profesionale de Şerban CIOCULESCU Stă în firea lucrurilor nerăbda­rea cu care un debutant aşteaptă să fie publicat. Oricine şi-a trimis o poezie sau un grupaj la o revistă literară prevăzută cu „poşta re­dacţiei“, îşi aminteşte de înfrigu­raţii .ru «caS­e vorbea rubrica res-­­pectivă a fiecărui număr, pînă ce-şi vedea numele sau măcar iniţialele urmate de un laconic refuz ori de o politicoasă aminare. în definitiv debutul este pentru un începător adevăratul act de naştere în regis­trul, dacă se poate spune, al stării civico-literare. Din acel moment abia scriitorul se simte în larg, ca o navă după ce a fost lansată ca să facă ocolul lumii. Debutantul tipă­rit se leapădă sau începe să se le­pede de „complexele“ lui, ca să re­simtă din plin măreţia spaţiului nelimitat al notorietăţii. Ca orice medicaţie — oricît de mică ar fi răspînt­irea periodicului respectiv — publicitatea are meritul de a oferi pacientului (mai bine zis im­pacientului !) din ajun acel calm necesar reculegerii şi dispoziţiei de lucru. Reversul doftoriei sufleteşti a unui debut publicistic — mai ales dacă n-a trecut neobservat­ — poate fi însă sentimentul pretimpu­riu al gloriolei, acea autosatisfac­­ţie din capul locului, care se stre­coară în suflet ca o dulce toxină, otrăvindu-i izvoarele înainte ca ele să fi putut genera opera de seamă, mesajul. In căutare de noi talente, perio­dicele acceptă însă uneori ceea ce li se dă şi în acest fel ele nu-şi exercită efectiv controlul unei exi­genţe critice reale. Dacă mai con­siderăm relaţiile utile ale unor ve­leitari abili, stăruinţa lor în raport direct cu neînzestrarea artistică, blazarea redacţională faţă de aerul de familie al stilului liric sau al facturii prozei contemporane, să nu ne mirăm că nu totdeauna cei mai buni se bucură de mult rîvni­­tul acces public şi că nu puţine sînt realele talente care, fie din ti­miditate frînată de orgoliu, fie din paralizia voinţei, rămîn multă vreme ignorate. Dar nu asupra a­­cestor singulari — ca număr şi ca speţă — debutanţi vroiam să atrag speciala luare-aminte, ci asupra celorlalţi, enorma majoritate a în­cepătorilor care se grăbesc apoi, după ce s-au văzut tipăriţi în pe­(Continuare în pag. a IV-a) M­odernizări în transportul feroviar De la începutul anu­lui, reţeaua noastră fe­roviară a fost înzestra­tă cu 50 de locomotive Diesel-electrice, hi­draulice si electrice şi cu aproape 4 000 va­goane de persoane si marfă. In aceeaşi pe­rioadă s-au executat peste 300 de km de li­nie continuă fără joan­­te, iar pe o serie de trasee, printre care Plo­ieşti—Mizil, Timişoara— Arad, Filiaşi—Tg. Jiu, au fost montate peste 620 000 traverse din prefabricate de beton armat. S-au sistemati­zat şi centralizat elec­­trodinamic noi staţii de cale ferată. Dotarea cu material rulant, mai buna folo­sire a capacităţii între­gului parc, organizarea judicioasă a manipu­lării mărfurilor au per­mis ca în 9 luni din acest an să se transporte peste preve­deri 186 milioane tone de mărfuri, precum şi 430 milioane călători. De asemenea, s-au rea­lizat beneficii în va­loare de 45 milioane lei. (Agerpres) ancheta socială SER­VICIU CONTRA „RECUNOŞTINŢĂ ". Din jurnalul unui jude­cător: • Tehnicianul construc­tor Gheorghe Giulvezan din Timişoara se deprin­sese cu obiceiuri fanariote, împărţea favoruri plătite din banii statului contra peşcheş. II pretindea de la muncitorii din subordinea sa pentru a-i salariza mai bine ; le fixase chiar o „contribuţie“ lunară. • Prinşi făcînd speculă cu material lemnos, Ilie Luca şi Gheorghe Rézmű­ves din comuna Giroc cântă în fel şi chip să scape de pedeapsă. Socotesc că ar trebui distruse actele de cercetare. Dar socoteala lor de-acasă nu s-a potrivit cu cea de la locuinţa lu­crătorului de miliţie, unde cei doi au încercat să-l cumpere oferindu-i o sumă de bani.­­— După cum se vede — comentează autorul jurna­lului, judecătorul timişo­rean Olimpiu-Marin Teuş­­dea — faptele ca şi îm­prejurările în care au fost săvîrşite sunt foarte diferite. Le apropie un singur lucru : se încadrează la mită, una dintre infrac­ţiunile cele mai aspru pe­depsite de codul penal. A­ceastă semnificaţie juridică este impusă de periculozi­tatea socială deosebită pe care o prezintă manifestări de genul celor de mai sus. Căci ele lezează atît drep­turile şi interesele legale ale cetăţenilor, cît şi pres­tigiul, „cartea de vizită“ a respectivei instituţii. Dincolo de aspectul par­ticular al cutărui caz, mita este primejdioasă printr-un soi de bacii pe care-i pro­pagă, al ilegalităţii. „Vasă­­zică tot se mai poate, dacă ştii unde şi pe cine să ungi“, îşi va spune, brusc încurajat, cel care încearcă să obţină un lucru ilicit şi se va strecura prin portiţa dosnică a „relaţiei“ remu­nerate. Atins de acest ba­cil, chiar un om perfect îndreptăţit în cererea sa începe să şovăie : „Dacă nu ungi pe cine trebuie...“ Procurorul şef adjunct al Capitalei, Radu Popescu, ţine să precizeze : „ In raporturile sale cu cetăţenii, funcţionarul re­prezintă instituţia şi, în ultima analiză, statul. Ra­porturi care nu pot fi decît Ireproşabile, bazate pe Va­lori morale cum sunt cins­tea, corectitudinea, probi­tatea, respectarea legalită­ţii sociale. Corupţia de orice fel atentează împo­triva acestor valori şi deci a încrederii de care se bucură cei învestiţi cu o părticică din autoritatea statului. De aceea, dintre cele două forme de corup­ţie — darea şi luarea de mită — ultima este cea mai aspru sancţionată de lege. Se consideră că în această situaţie promotorul corupţiei este însuşi func­ţionarul care are datoria de serviciu de a respecta legalitatea, de a fi exem­plu de corectitudine şi cinste pentru toţi cetăţenii. — Cercetînd o serie de cazuri, am întîlnit următo­rul aspect. Vinovaţi de a fi primit mită, unii func­ţionari se apără zicînd că, în schimbul „atenţiei“ sau „cadoului“, ei n-au comis nici un act contrar îndato­ririlor de serviciu. L-au servit pe cetăţean în limi­tele drepturilor sale legale. — E o apărare şubredă, căci şi în această situaţie fapta e considerată ca in­­fracţiune. Scopul este de a se combate practica acelor funcţionari care înţeleg să-şi îndeplinească îndato­ririle normale de serviciu numai în schimbul unor daruri sau al altor profituri ilicite. Do ut des nu are ce căuta în sfera raporturi­lor dintre funcţionar şi cetăţean, sub nici o formă. A „recompensa“ anticipat pe funcţionar pentru a-l „stimula“ la respectarea legalităţii, a obligaţiei sale de serviciu, este nu numai o bizarerie, ci şi o prac­tică periculoasă. Trebuie curmate apucăturile de vechi notăraş care nu aş­­ternea plaivazul pe un cer­tificat pînă nu se asigura că omul se „simte“. In asta un mare rol revine opiniei cetăţeneşti, spre a bara calea „atenţiei“ care co­rupe. Revenind asupra cazuri­lor de mai sus şi antici­­pîndu-le pe cele ce vor fi relatate în continuare, merită atenţie nu numai aspectul lor juridic. Cine sînt indivizii care încheie tranzacţia de vînzare-cum­­părare, aruncînd pe cîntar şi apoi în coşniţă, ca pe o fleică, ultimul rest de conştiinţă, demnitate, onoa­re ? Un dascăl cu trei de­ Victor VANTU (Continuare in pag. a 11-a) VIZITA PRIMULUI MINISTRU AI INDIEI, INDIRA GANDHI Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Repu­blicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Con­stanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor ex­­­­terne, Mihai Marin, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Aurel Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi soţia au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat, un dejun în onoarea pri­mului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja şi Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Mi­hai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constan­tin Scarlat, ministrul industriei chimice, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi. Premierul indian a fost însoţit de Rajeshwar Dayal, secretar pen­tru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Am­­rik Singh Mehta, ambasadorul In­diei la Bucureşti, între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia şi primul ministru al Repu­blicii India a avut loc o convorbire cordială. (Agerpres) externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, A­­lexandru Albescu, adjunct al mi­nistrului comerţului exterior, Au­rel Ardeleanu, ambasadorul Româ­niei la New Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Ra­jeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Am­­rik Singh Mehta, ambasadorul Re­publicii India la București, S. Ra­­machandran, secretar adjunct în (Continuare în pag. a V-a) Dejun oferit de președintele Consiliului de Stat Banchet oferit de primul ministru al Indiei Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, a oferit miercuri seara un banchet în sa­loanele Casei Centrale a Armatei în onoarea preşedintelui Consiliu­lui de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerţului exterior, Mi­hai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constan­tin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor pentru in­dustria chimică şi rafinării, George Macovescu, prim-adjunct al minis­trului afacerilor externe, Aurel Ar­deleanu, ambasadorul României în India, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi alte instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cul­tură, generali şi alte persoane ofi­ciale. Au participat, de asemenea, Ra­jeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Am­­rik Singh Mehta, ambasadorul In­diei la București, S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Co­merţului, J. S. Mehta, secretar ad­junct în Ministerul Afacerilor Ex­terne, S. Bikram Shah, şeful Protocolului Ministerului Afaceri­lor Externe, K. Natwar Singh, di­rector al Secretariatului primului ministru, şi alte persoane oficiale care­ însoţesc pe premierul indian în vizita în ţara noastră. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice acredi­taţi la Bucureşti. In timpul banchetului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, Indira Gandhi şi Ion Gheorghe Maurer au rostit toas­turi. (Agerpres) în pag. a V-a se publică toasturile rostite la banchet. O REMARCABILĂ REALIZARE A SUM­EI TEHNICII SOME Stafia automată sovietică „Venus-4" a ajuns pe planeta Venus • După un zbor de 4 luni, timp în care a parcurs 350 de milioane kilometri, stafia automată sovietică „Venus 4“ a coborît lin pe supra­fața planetei. • Primele date transmise de la fața locului : temperatura variază intre 40 şi 280 grade Celsius ; presiunea atmosferică intre 1 şi 15 at­mosfere. Atmosfera planetei Venus e compusă aproape în întregime din bioxid de carbon. Aşezarea lină a navei spaţiale sovietice pe Venus deschide noi perspective in explorarea spaţiului cosmic. Amănunte in pagina a Vl-a a ziarului. 9

Next