Scînteia, februarie 1968 (Anul 37, nr. 7600-7628)
1968-02-14 / nr. 7613
Anul XXXVII Nr. 7613 Miercuri 14 februarie 1968 6 PAGINI - 30 BANI GÎNDIREA ECONOMICA în viaţa fermelor agricole Lărgirea competentelor, atribuţiilor si răspunderilor şefilor de ferme agricole, înalta încredere acordată acestora de a gospodări o parte dintr-o mare bogăţie a ţării constituie o latură esenţială a măsurilor adoptate de partid pentru îmbunătăţirea activităţii în agricultura de stat, încheierea primului an de activitate în fermele şi întreprinderile agricole de stat experimentale şi etalon, generalizarea principiilor noi de conducere, planificare, finanţare şi creditare în întreaga agricultură de stat a ridicat probleme complexe, între care de maximă însemnătate este însuşirea unui nou stil de muncă, bazat pe iniţiativa şi răspunderea personală pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor încredinţate. Deşi rezultatele de pînă acum sunt departe de a oglindi potenţialul real al fermelor. In multe locuri s-a dobîndit o experienţă preţioasă, pe care ne propunem s-o înfăţişăm cititorilor. „Experienţa noastră — ne spune tov. Constantin Biţă, directorul I.A.3. Segarcea, se poate aprecia la adevărata valoare dacă avem in vedere suma beneficiilor care, anul trecut, s-au ridicat la 9 milioane lei, faţă de 5,5 milioane cit era planificat. Producţia-marfă realizată însumează 92 milioane de lei, cu 5 milioane mai mult decît s-a prevăzut. Cinstea de a face parte dintre primele întreprinderi agricole de stat din ţară, înfiinţate în primăvara anului trecut, a însemnat pentru noi şi o obligaţie în plus, aceea de a acumula experienţă pe care să o transmitem şi altora. O trăsătură distinctivă a setului de fermă se referă la modul cum înţelege să materializeze posibilităţile oferite prin acordarea unor largi atribuţii, competenţe, răspunderi. Prin zeci şi sute de exemple este confirmată aprecierea că in ferma agricolă este loc pentru manifestarea deplină a capacităţii creatoare a specialiştilor şi lucrătorilor permanenţi, pentru dinamizarea spiritului de iniţiativă al acestora. După ce a lucrat 12 ani la birou, ing. Victoria Andrei a luat în primire ferma vegetală nr. 1. — Segarcea. Simţindu-se la largul ei, în sferă direct productivă, în afara îndeplinirii sarcinilor curente, ea a luat iniţiative soldate cu importante cîştiguri. In vara trecută, pentru a economisi o parte din sumele care se plăteau pentru camioanele I.R.T.A., a organizat coloane de remorci cu care, seara tîrziu sau dimineaţa, s-au transportat cereale la baza de recepţie. In timpul iernii, lucrătorii permanenţi au continuat să lucreze, reuşind să amenajeze un adăpost pentru îngrăşămintele chimice, cu o capacitate de 15 vagoane, folosind materiale locale, au cărat piatră pe locul unde sunt parcate maşinile etc. Zeci de alte iniţiative valoroase constituie o caracteristică a suflului nou intervenit în activitatea specialiştilor şi lucrătorilor permanenţi de la I.A.S. Segarcea. Cristalizarea unui stil de muncă concret şi eficient constituie şi un rezultat al studiilor şi analizelor judicioase efectuate de către consiliul de administraţie, care, promovînd experienţa bună, a sesizat şi tendinţa manifestată de unii şefi de fermă de a face „economii la C. BORDGIANU (Continuare în pag. a III-a) *In cîmpul gravitaţional al Oltului reportaj de N. Popescu- BOGDAN EŞTI SOLICITAT să aducă Oltul pe hirtie, In modalităţi simplu documentaristice, condeiul se lasă cu greu ademenit. Prea adine implantat în tradiţii, motiv de baladă şi doinăţi, în aceeaşi măsură, izvor de inspiraţie pentru creatorul modemn, rîul cu nume de străveche rezonanţă se revendică întîi de toate poeziei, iar metafora i se asociază mai firesc decît cifra şi calculul. Chiar şi atunici cînd încerci si dai contur profilului actual al anticului Alutus şi să-i descifrezi valenţele contemporane. Pe temeiul că, fertilizat de înnoirile spectaculoase operate de socialism, pitorescul curs de apă a dobîndit incalculabile valori şi o nouă şi viguroasă tinereţe, vorbim astăzi de un Olt energetic, de Industria chimică , din bazinul Oltului, de aluminiul fabricat pe Olt, la fel de obişnuit precum, pînă nu demult, evocam exclusiv frumuseţea sălbatică a făgaşului tăiat de rîu in lanţul carpatic, sau valoarea curativ-recreativă a Călimăneştilor, Govorei, Olăneştilor, Tuşnadului. Oltul însuşi, ca sursă de energie şi, simplu, ca apă, este încadrat intr-un vast ansamblu de valorificări economice şi sociale. LA UMBRA Negoiului, in Făgăraş, silueta zveltă a coşurilor înalte şi cea pîntecoasă a turnurilor de răcire îţi semnalează încă de departe prezenţa marii industrii, transformatoare a azotului atmosferic şi a gazului metan, precum şi a centralei termoelectrice, tot atit de puternică pe cît sînt marile turbine mişcate de căderea Argeşului. In aval, la Victoria, sub peretele muntelui, un alt complex dă ţării însemnate cantităţi de uree, îngrăşăminte chimice, acid azotic şi acid sulfuric, aldehidă formică. La Făgăraş şi la Victoria, actualele întreprinderi complexe s-au dezvoltat din fabrici modeste, mai de mult existente. (Continuare in pag. a III-a) IN ZIARUL DE AZI • Absenţe nemotivate pe piaţa Braşovului • Practici străine democraţiei cooperatiste • Critica şi actualitatea ei •„Idolul sfarâmat“ la Teatrul muzical din Braşov Şedinţa 9 Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii a avut loc şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Statescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din constituţie, precum şi proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT DE CĂTRE AMBASADORUL R. P. POLONE La 13 februarie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone la București, Jaromir Ocheduszko, in legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. (Cuvinturile rostite, in pagina a V-a). Instalații şi rezervoare la rafinăria Ploieşti (Foto : Agerpres) Integrarea în meserie Integrarea In profesie a tînărului proaspăt calificat in meserie, iar apoi treptata desăvîrşire profesională, reprezintă o parte efectivă a progresului economic şi social, o condiţie a valorificării, la cei mai înalţi parametri, a potenţialului industrial creat şi dezvoltat continuu prin construcţia socialistă. Marea majoritate a proaspeţilor salariaţi se adaptează — intr-un ritm mai mult sau mai puţin rapid — noii lor situaţii. Dar restul ? Ce se întîmplă cu ei ? Am plasat ancheta noastră la Hunedoara, acolo unde ilustrarea concretă a valorii muncii oamenilor este înlesnită prin însăşi reprezentarea pe care o sugerează acest nume în constelaţia industrială. Marşul post-triumfal De cîţiva ani s-a impămîntenit obiceiul ca, in fiecare vară, îndată după ce o nouă promoţie a şcolii profesionale şi-a primit diplomele de absolvire, să se organizeze o şedinţă festivă cu noul contingent de muncitori, în prima lor zi de lucru. Evenimentul intrării în producţie capătă astfel, în conştiinţa tinerilor absolvenţi, proporţiile cuvenite, subliniat de atmosfera cu care sînt întimpinaţi şi de cuvintele care se rostesc în legătură cu răspunderile ce-i aşteaptă. Şi după ce florile au fost împărţite, după ce aura festivă a devenit amintire, tînărul muncitor îşi ia în primire locul de muncă şi i se dă norma de lucru potrivită categoriei de calificare (primită o dată cu diploma de absolvent). Ce se întîmplă cu el incepînd din această clipă ? Vom urmări trei cazuri din secţia mecanică a Combinatului siderurgic Hunedoara. Constantin Tătulescu, strungar absolvent din 1967 al Şcolii profesionale de siderurgie din Hunedoara : — Ni s-a spus că după absolvirea şcolii vom fi repartizaţi la locul de muncă şi la maşinile pe care am făcut ultimul an de practică. Cu mine n-a fost aşa. Lucrasem la practică pe un strung de calibrare a cilin ANCHETA PRINTRE TINERII ABSOLVENŢI DE ŞCOLI PROFESIONALE de Mihai CARANFIL drilor de la minor şi la angajare am fost repartizat pe un strung revolver. Am zis atunci că dacă altceva nu există, nu e rău să lucrez şi acolo. Dar pînă la urmă nu m-am descurcat, am avut tot felul de neplăceri şi atunci am cerut să fiu mutat in altă secţie. Aşa am venit aici. Dar maşina pe care lucrez e mereu stricată. Lucrătorul din schimbul de dinaintea mea nu menajează deloc maşina. Afară de asta, am avut aici discuţii cu maistrul pentru că mi-a dat să lucrez o piesă la care se cereau măsurători cu micrometrul şi eu n-am ştiut să le fac. Am stricat-o. La şcoală am văzut un micrometru doar de vreo două ori. Pe urmă am mai stricat o piesă pentru că n-am avut cuţitele care-mi trebuiau. Şi uite aşa... treaba nu prea merge. Dumitru Meleete, trezor, 18 ani, absolvent din 1967 al şcolii profesionale : — Nu prea ies cu norma. Totul ar merge bine dacă m-aş înţelege cu maistrul. Dar el, cum mă prinde, mă „arde“. Nu-mi dă de lucru decît de pe o oră pe alta, în cel mai bun caz pentru cîteva ore şi cum maşina pe care lucrez e veche şi în afara standardelor, cu greu pot să-mi asigur scule pentru ea. Şi pentru că nu mi se dau să fac decît serii mici sau unicate trebuie mereu să pierd omul(Continuare in pag. a II-a) al TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE TOVARĂŞUL V. KOUCKY In zilele de 12 şi 13 februarie, tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie in ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, şi J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In timpul şederii în România, tovarăşul V. Koucky a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarăşii Vasile Vlad, şeful secţiei relaţiilor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şi E. Uivary, activist la secţia internaţională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, în cursul întâlnirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre cele două partide şi state, precum şi asupra unor probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. ★ Marţi după-amiază, tovarăşul V. Koucky s-a înapoiat la Praga. Plecarea tovarăşului Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria Marţi dimineaţa a părăsit Capitala tovarăşul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a făcut o vizită prietenească în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Japonia Marţi a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist din Japonia, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, va face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte tovarăşii Tomio Nishizawa, membru al Prezidiului şi al Secretariatului C.C. al P.C. din Japonia, şi Hiroshi Ide, membru al colegiului revistei „Documente Internaţionale“ a P.C. din Japonia. La sosire, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Chivu Stoica, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., redactor-şef al revistei „Lupta de clasă“, de activişti de partid. VIRTUŢILE CURIENTAŢII Dr. Leonid PETRESCU Curiozitatea este — într-un fel — cea care ne-a adus penicilina şi antibioticele, razele şi puterea atomului, care a cucerit Antarctida şi spaţiul cosmic. Căci dacă sir Alexander Fleming nu ar fi avut curiozitatea să afle pentru ce un banal mucegai i-a stricat culturile de microbi, dacă Henri Becquerel nu s-ar fi întrebat de ce i s-au înnegrit plăcile fotografice, dacă oameni ca Scott, Nansen, Amundsen sau Ţiolkovski nu ar fi fost curioşi să ştie ce se găseşte dincolo de hotarele rutinei, acestea, şi alte zeci de mii de descoperiri, ar mai fi zăcut, întirziate, multă vreme. Evident, se poate replica uşor că dacă Newton nu ar fi fost curios să afle pentru ce a căzut mărul, peste cîtăva vreme ar fi venit altcineva şi ar fi explicat fenomenul, căci descoperirile şi invenţiile mari plutesc în aer, aşteptind să sosească omul care le va culege. Dar acel om trebuie să fie şi el, la rîndul său, mînat de curiozitate, după cum toată atmosfera favorabilă descoperirilor este de fapt creată tot prin activitatea neobosită a milioanelor de curioşi. Curiozitate : „dorinţă de a vedea, de a cunoaşte“, conform definiţiei dicţionarului. Această dorinţă se trezeşte încă din primii ani de viaţă, cînd copilul deschide ochii mari asupra lumii. Cu mult înainte de a păşi pragul şcolii, copilul priveşte cu luare aminte în jurul său şi îşi ascute auzul, acordînd o atenţie activă semnificaţiei evenimentelor din jurul său. De ce ? Cum ? Iată cele mai frecvente cuvinte rostite la vîrsta de patru ani şi jumătate, simbolizînd imensa curiozitate faţă de fenomenele cunoaşterii. Studiile efectuate de pedagogi şi psihologi au scos în evidenţă că, la preşcolari, aproximativ 75 la sută din întrebări tind să afle cauza diferitelor fenomene care-i înconjoară. De ce este cerul albastru ? De ce troleibuzele au fire ? Cum creşte iarba ? De ce... ? Ce răspunde adultul la asemenea sute şi mii de întrebări ? Din păcate, adeseori prin fraze stupide, dacă nu de-a dreptul greşite sau ilogice. De multe ori, copilul este chiar descurajat în a pune întrebări. „Mai taci odată !“, se răsteşte părintele, excedat, prins la strîmtoare, pentru că întrebările nevinovate ale copiilor pretind adesea cunoştinţe care depăşesc biata sa acumulare. Alteori, chiar dacă răspunsul li este cunoscut, cel interogat se simte plictisit sau pur şi simplu nu vrea să se ostenească a-l formula în mod clar şi pe înţelesul micuţului curios. Rezultatul este acelaşi : după un oarecare timp, copilul renunţă. Această reprimare a dorinţei sale naturale de a cunoaşte cit mai multe se poate răsfrînge, însă, în comportamentul său viitor. Nu lăsaţi să se piardă în vint primele întrebări — oricît de naive — ale copiilor. De ce şi cum pot fi folosite în scop educativ, încurajînd căutarea adevărului şi a noului, ajutînd la destrămarea misterelor. Se întîmplă cîteodată ca nici mai tirziu copiii să nu fie încurajaţi în dezvoltarea curiozităţii. Unii dascăli nu se pricep la asta, împiedicind involuntar încercările lor de a afla mai multe decit litera cărţii. Familia in care singurele curiozităţi sint acelea de a afla ce s-a mai Intîmplat in casa vecinului nu vede nici ea cu ochi buni, sau mai bine zis nu înţelege copilul care caută să afle lucruri noi despre îndepărtate şi aparent inutile fenomene. Astfel, încetul cu Încetul, se toceşte tendinţa naturală spre satisfacerea curiozităţii. (Continuare In pag. a IV-a) Miza unei întilniri la nivel înalt Cancelarul Kiesinger, însoţit de 8 membri ai guvernului vestgerman (printre care ministrul de externe Willy Brandt), soseşte joi la Paris, unde va avea întrevederi cu preşedintele Franţei, generalul de Gaulle. Vizita, care va dura două zile, are loc, după cum amintea ieri agenţia France Presse, „potrivit trata- CORESPONDENTA DIN PARIS DE LA AL. GHEORGHIU titlul de cooperare franco-(veat) german, care prevede un schimb de vizita anuale intre Paris şi Bonn“. Agenţia subliniază numărul mare de miniştri care-l însoţesc pe cancelar. La Bonn, un purtător de cuvînt al guvernului a făcut acelaşi lucru. „Importanţa delegaţiei, a declarat el, corespunde dorinţei de intensificare a relaţiilor franco-(vest) germane intr-un număr cu mai (Continuare In pag. a VI-a) Irni I M * Schioara suedeză Gustafa-ILIXl Ln «on Ia a doua medalie de aur /Ifirif/ini » • La Chamrousse, o nouă vie-GRENOBLE torie franceză la „alpine“* • Marea favorită a probei de siWgSf săniuțe eliminată din compe•' -j tiție • Primele antrenamente ale echipajelor de bob 4 x lawlB persoane * O minimă dife«tC* rență (doar trei zecimi dep ff punct) între fruntaşii probei TT de patinaj artistic e Derbi dramatic la hochei pe (Alte stiri ^sportive, in pa- I