Scînteia, august 1968 (Anul 37, nr. 7781-7811)
1968-08-04 / nr. 7784
MASURILE AU FOST BINEVENITE, EFICIENTA ECONOMICĂ A ÎNTREPRINDERII A CRESCUT Masă rotundă la uzina „Electroputere" din Craiova S-a Împlinit recent un an de cînd la uzina „Electroputere“-Craiova se experimentează o serie de măsuri menite să stimuleze creșterea eficientei economice, prin simplificarea indicatorilor de plan, lărgirea atribuţiilor conducerii întreprinderii şi întărirea cointeresării şi răspunderii materiale. De la bun început se cuvine precizat că experienţa acestei Întreprinderi confirmă pe deplin viabilitatea măsurilor supuse experimentării. Ele au dat un puternic impuls iniţiativei şi răspunderii masei largi a colectivului pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, au contribuit la mobilizarea intr-o mai mare măsură a rezervelor interne, la dinamizarea întregii activităţi economice. Creşterea eficienţei economice este ilustrată grăitor de rezultatele net superioare obţinute de colectivul uzinei. Planul la indicatorul producţie-marfă vîndută şi Încasată a fost depăşit în semestrul II din 1967 cu 1,84 la sută şi cu 0,90 la sută în semestrul I din acest an, în răstimp de un an, cheltuielile la 1 000 de lei producţie vîndută şi încasată au fost reduse sub sarcina planificată, realizîndu-se importante beneficii peste plan. Au fost obţinute în acest interval depăşiri substanţiale şi la Indicatorul productivitatea muncii, iar la export s-au livrat suplimentar produse în valoare considerabilă. După cum se vede, efectele pozitive ale măsurilor supuse experimentării sunt evidente la „Electroputere“. Pentru a afla ce îmbunătăţiri au intervenit în activitatea Întreprinderii în acest răstimp, ce Învăţăminte şi concluzii se desprind după un an de experimentare, am organizat aici o „masă rotundă, la care au luat parte cadre de conducere din uzina craioveană. — Care sunt principalii factori ce au determinat această situaţie favorabilă ? — în primul rînd — ne-a spus tov. ing. Alexandru Heinrich, directorul general al uzinei — ca urmare a faptului că au fost acordate, după cum se ştie, competenţe lărgite conducerilor de întreprinderi pentru a stabili măsurile ce le consideră necesare în concordanţă cu nevoile reale ale producţiei, la noi au fost aplicate o serie de îmbunătăţiri în structura organizatorică a uzinei. Unele servicii care nu aveau utilitate au fost desfiinţate sau comasate, iar în funcţie de necesităţi au fost înfiinţate altele noi, în vederea menţinerii nivelului tehnic al fabricaţiei la cel al realizărilor mondiale şi pentru a se extinde mecanizarea la o serie de operaţii, a fost creat un serviciu de autoutilare, care are sarcina de a contribui la înzestrarea uzinei cu utilaje şi instalaţii tehnologica nestandardizata. De asemenea, a fost înfiinţat un serviciu de documentare şi normalizare, care asigură coordonarea documentării cadrelor tehnice şi economice din uzină şi elaborează normative interne pentru normalizarea pieselor şi semifabricatelor, în scopul ridicării productivităţii muncii şi restrîngerii gamei de materiale şi semifabricate folosite în uzină. Acest Serviciu are în obligaţiile sale şi organizarea propagandei tehnico-comerciale, atît de necesară pentru documentarea beneficiarilor Interni şi externi. Totodată, ţinind seama de specificul uzinei, s-a înfiinţat un centru pentru dezvoltarea corespunzătoare a cercetărilor în domeniul construcţiei de locomotive, motoare electrice, transformatoare şi aparataj. în sfîrşit, în scopul ridicării gradului de dotare a uzinei cu scule, dispozitive şi verificatoare, în concordanţă cu cerinţele producţiei, a fost comasată într-un singur serviciu (sculer-şef) activitatea de proiectare şi de execuţia a acestora. — Aţi amintit ctteva măsuri organizatorice mai importante care au fost întreprinse. Ce efecte au avut ele şi, mai ales, ce aveţi In vedere in continuare In domeniul îmbunătăţirii structurii organizatorice, al folosirii mai raţionale a cadrelor 7 — Evident, acţiunile de îmbunătăţire a structurii organizatorice au determinat o folosire mai raţională a cadrelor de specialişti — a adăugat directorul general. Rezultatele ar fi putut să fie şi mai bune dacă o parte a inginerilor, care ocupă funcţii de şefi de secţie şi adjuncţi de şefi de secţie, s-ar fi putut înlocui cu cadre cu pregătire tehnică medie, cu experienţă bogată în producţie. Deşi am fi avut această posibilitate, legislaţia existentă nu ne permite acest lucru, chiar în cadrul experimentării. în ce priveşte activitatea de viitor, demn de menţionat este faptul că lucrăm acum la modificarea structurii organizatorice a serviciilor tehnice conceptive, cu scopul de a asigura accelerarea promovării tehnicii noi în uzină. De asemenea, ne preocupăm să organizăm mai bine centrul de cercetări, în vederea folosirii mai judicioase a potenţialului tehnic al uzinei şi a capacităţii colective a proiectanţilor şi cercetătorilor. Ţinind seama de proporţiile fiecărei fabrici din cadrul uzinei, de specificul lor, studiem posibilitatea independentizării lor din punct de vedere tehnicoeconomic, prin crearea în fiecare fabrică a compartimentelor aferente. — După cum se știe, întreprinderilor aflate In experimentare li s-au stabilit un număr mai restrins de indicatori ca sarcini obligatorii. In ce măsură aceasta a înlesnit concentrarea eforturilor colectivului uzinei Intr-o activitate economică tot mai eficientă 7 — Se poate aprecia că actualii indicatori prevăzuţi — a spus tov. Costică loniţă, şeful serviciului plan —vizează acele laturi ale activităţii economice care, prin natura lor, îmbină armonios activitatea uzinei cu interesele generale ale dezvoltării e- Nistor ŢUICU corespondentul „Seinten" Imagine din zona industrială a Iaşului (Foto: Ch. Vinţilă) (Continuare In pag. a IlI-a) Avînd In vedere rolul însemnat pe care îl are turismul In ansamblul muncii educative, el integrindu-se firesc în preocupările organizaţiilor de tineret, hotărîrea plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 29 noiembrie—1 decembrie 1967 a stabilit ca Uniunea Tineretului Comunist să răspundă direct de organizarea şi conducerea activităţii turistice şi a excursiilor în rîndul tineretului. Realizînd în practică această sarcină, organizaţiile U.T.C. vor oferi tinerilor mari posibilităţi de lărgire a orizontului de cunoştinţe, de formare a unor deprinderi folositoare în viaţă, vor contribui la dezvoltarea dragostei pentru frumuseţile ţării şi realizările socialismului, pentru tradiţiile strămoşeşti, pentru valorile artistice şi spirituale ale poporului. A fost creat Biroul de turism pentru tineret, ca organ central specializat al C.C. al U.T.C., avlnd menirea de a facilita dezvoltarea turismului da masă în rîndul tuturor categoriilor de tineri, da a organiza şi coordona activităţi turistice interne şi externe specifice. Un ajutor deosebit In activitatea Biroului da turism îl va constitui consiliul consultativ, alcătuit din specialişti în domeniul geografiei, istoriei, ştiinţelor naturii, educaţiei fizice, turismului etc., care va contribui la elaborarea materialelor cu privire la orientarea şi conţinutul activităţilor turistice, va colabora la întocmirea planurilor şi programelor de acţiuni potrivit diverselor categorii de tineri, într-un asemenea cadru, participarea la acţiunile turistice a tinerilor aflaţi la vîrsta marilor curiozităţi, dornici de a cunoaşte nemijlocit tot ce-i înconjoară, plini de energie şi vitalitate, se va desfăşura larg, în condiţii Iuliu FEJES preşedintele Biroului de turism pentru tineret foarte bune. După unele statistici, turismul de tineret reprezintă, la ora actuală, circa o treime din întregul trafic turistic european. Concomitent cu creşterea numărului de turişti tineri au luat fiinţă organisme specializate în rezolvarea practică a problemelor privind organizarea sejururilor şi călătoriilor turistice ce le sunt destinate. Experienţa internaţională, activitatea practică au dovedit cu prisosinţă că turismul de tineret are o serie de trăsături şi cerinţe specifice, care trebuie avute în vedere în conceperea şi organizarea excursiilor, înainte de toate, tinerii solicită ca orice program turistic să conţină neapărat şi acţiuni instructive, capabile să le ofere posibilitatea de a-şi îmbogăţi cunoştinţele, precum şi numeroase activităţi de divertisment. Cîntecul şi dansul, jocurile sportive şi distractive, veselia şi voia bună trebuie să fie prezente peste tot unde se află grupuri de tineri excursionişti. In al doilea rînd, tinerii doresc să fie în excursii împreună cu alţi tineri. Organizarea turismului in grupuri de tineri, care adesea se cunosc abia la începutul excursiei, viaţa în colectiv timp de mai multe zile, solicitarea participanţilor la rezolvarea unor probleme organizatorice sau chiar gospodăreşti oferă acestora satisfacţii deosebite şi, ceea ce e foarte important, au efecte educative uneori nebănuite. Una din cerinţele esenţiale ale turismului de tineret, obiectiv necesară, este oferirea excursiilor la preţuri accesibile, în funcţie de veniturile pe care diversele categorii de tineri le realizează sau de care dispun. Soluţiile pentru organizarea unor excursii la preţuri scăzute au fost găsite în organizarea cît mai raţională a activităţii turistice, în crearea unei baze materiale specifice tineretului, care să permită cazarea ieftină — fără lux, dar în condiţii civilizate — în reducerea costurilor biletelor de transport, în subvenţionarea călătoriilor turistice de către ministere, şcoli, facultăţi, organizaţii (Continuare in pag. a V-a) Turismul deschide tineretului drumuri spre noi orizonturi PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIțI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVII Nr. 7784 Duminică 4 august 1968 6 PAGINI —30 BANI IN ZIARUL DE AZI: e Etern îndemn la gîndire creatoare • Adunări generale ale salariaţilor din întreprinderi O Recepţionare superficiala agravată de tărăgănarea remedierii deficienţelor ZIUA MARINEI TEMERARIE Întinsul apelor A devenit o tradiţie ca, in fiecare an, poporul nostru sa sărbătorească Ziua Marinei, prilej de cinstire pentru cei care străbat mările şi oceanele lumii sub faldurile pavilionului românesc. Este, în acelaşi timp, un omagiu adus cutesanţei şi eroismului Înaintaşilor, celor ce s-au jertfit pentru apărarea gliei strămoşeşti stind de strajă la fruntariile de apă ale patriei. Navigatorii temerari ai marinei noastre comerciale, harnicii constructori de nave, ostaşii marinei militare raportează cu mândrie în această zi că se află la datorie, că misiunile Încredinţate sunt cu cinste şi devotament îndeplinite. Ori de cite ori se întorc din larg, spre malurile natale, inimile lor tresaltă de emoţie şi bucurie, de mindrie neasemuită ca sunt 110 acestui popor harnic şi talentat, liber şi demn, angajat cu toate forţele în munca sa paşnică, rodnică, constructivă. Plecaţi vremelnic din uzine, de pe ogoare,, şantiere de construcţie, din instituţii de cultură şi invăţămlnt, tinerii marinari militari îşi perfecţionează neîncetat măiestria ostăşească. Infruntind adeseori cu eroism vitregia apelor. Iatâ-i, de pildă, pe subordonaţii căpitanului de rangul 3 Iile Drăguşin. Se află In misiune de luptă. Cei mai tineri dintre el au văzut marea In neclintirea el tainică, l-au admirat irizările sub clar de lună. Acum tnsâ valurile spumegă, mugesc, se retrag o clipă In adlncuri pentru a se năpusti din nou, cu şl mal multă vigoare, tn bordul navelor. Comenzile se succed cu rapiditate. Undeva, la Hnla jucăuşă a orizontului, a apărut „inamicul*. Toţi sunt la post, mişcarile — precise, gesturile — sigure. Locotenent-colonel Ion CAPET (Continuare in pag. a V-a) TRIPLAREA CAPACITĂŢII COMBINATULUI DE INGRAŞAMINTE MOAŞE DIN TG. MUREŞ TELEGRAMA ADRESATA COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU După cum s-a anunţat, recent la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş au intrat în funcţiune instalaţiile din cea de a doua etapă de dezvoltare a Combinatului. Prin începerea producţiei fabricilor de amoniac, acid azotic şi azotat de amoniu granulat, capacitatea Combinatului din Tg. Mureş se triplează. Raportînd acest important succes, adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor Combinatului a trimis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă prin care îşi exprimă profunda recunoştinţă pentru sprijinul efectiv primit din partea conducerii superioare de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, cu ocazia vizitelor făcute în Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş. Preţioasele îndrumări primite în perioada realizării investiţiei au constituit pentru întreg colectivul nostru prilej de analiză şi mobilizare a energiilor în scopul recuperării întîrzierilor cauzate de nelivrarea în termen a unor utilaje din ţară — se spune în telegramă. „Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că fructificînd din plin experienţa dobîndită, mobilizind toate capacităţile colectivului nostru, muncind cu energie şi pasiune, vom realiza înainte de termen indicatorii tehnico-economici proiectaţi şi vom îndeplini în mod exemplar sarcinile încredinţate de partid, contribuind in felul acesta la înfăptuirea programului suplimentar de creştere a producţiei, asigurind cantităţi sporite de îngrăşăminte azotoase de calitate superioară agriculturii noastre și pentru export Întregul colectiv este pregătit pentru a îndeplini noi sarcini in vederea dezvoltării in continuare a combinatului, a industriei noastre chimice. SATISFACŢIE FAŢA DE MĂSURILE PRIVIND INTENSIFICAREA CONSTRUCŢIEI DE LOCUINŢE IN TELEGRAMA ADRESATA COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DE COLECTIVUL UZINEI „1 MAI" DIN BAIA MARE Oamenii muncii continuă să-şi exprime satisfacţia faţă de măsurile adoptate de conducerea de partid şi de stat în vederea intensificării construcţiei de locuinţe. Intr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către colectivul de muncă al Uzinei chimico-metalurgice „1 Mai“ din Baia Mare, se arată : „Aprobăm din toată inima măsurile stabilite, care reprezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al poporului, pentru a da vieţii oame(Continuare in pag. a V-a) Cind in discuţia ştiinţifică intervine dictatul administrativ Inginerul Vlad Gradin are 51 de ani. Jumătate din viaţă şi-a petrecut-o la C.F.R. — de 24 de ani lucrează aici ca geotehnician şi „Ordinul Muncii“, cu care a fost distins între timp, constituie o dovadă a aprecierii de care s-a bucurat activitatea sa. Cu 5 ani în urmă, a hotărît să se dedice cercetării ştiinţifice. Publicase pînă atunci 20 de lucrări, printre care şi una de peste 800 de pagini, consacrată stabilităţii terasamentelor de cale ferată. Cunoaşte 4 limbi străine, trecuse prin toate domeniile de activitate ale C.F.R.-ului, fie în exploatare ori execuţie, fie la proiectare, considera că experienţa acumulată îi va permite să abordeze rezolvarea unor probleme de actualitate de care se lovise în practică. Din 1964 pînă azi, a prezentat o serie de comunicări ştiinţifice, a întreprins, în cadrul Institutului de cercetări căi ferate, lucrări care au găsit o aplicare efectivă, a participat de multe ori, ca expert din partea ţării noastre, la activitatea unui organism internaţional de specialitate a O.S.J.D., a devenit doctorand. Anul trecut a fost promovat din cercetător principal şef de laborator... Iar la 24 mai 1968, direcţia institutului procedează la reîncadrarea lui ca simplu cercetător, trecîndu-l la secţia documentare. Să vedem ce anume a determinat această cotitură bruscă în activitatea cercetătorului Gradin. La jumătatea anului trecut, a sosit în institut, ca şef al secţiei în care lucra Gradin, Inginerul V. Roşianu. Ambii sunt specialişti în geotehnică şi în unele probleme părerile şefului de secţie şi ale şefului de laborator s-au dovedit a fi divergente. Nimic anormal aici, este o situaţie care apare frecvent în cercetare. Schimburile de idei, controversele, verificarea reciprocă a rezultatelor obţinute experimental sau a teoriilor formulate constituie un factor care stimulează progresul. Disputele, oricît de ample, se clarifică totdeauna, în final, prin confruntarea cu practica, în nici un caz, însă, ele nu pot fi rezolvate printr-o hotărâre administrativă, în care argumentul îl constituie superioritatea ierarhică a unuia dintre cercetători. Acceptând până la un punct indicaţiile şefului său de secţie. Ing. V. Gradin nu a putut totuşi să renunţe total la opiniile sale in legătură cu modul de abordare a problemelor ce le avea de rezolvat. El şi-a susţinut punctul de vedere prin referatul prezentat in faţa Consiliului tehnico-ştiinţific lărgit al Institutului de cercetări căi ferate. Referatul a fost însă „avizat nefavorabil“. Drept urmare, lui Gradin nu i s-a mai oferit nimic de lucru timp de trei luni, trăind în institut ca un ostracizat S-au făcut presiuni asupra lui ca să se transfere. Incercînd să rezolve această situație anormală, Gradin s-a adresat comisiei de litigii din institut, directorului, ministerului. Comisiei de litigii i-au trebuit însă trei luni pentru a se întruni (deşi termenul legal e de... 5 zile). Şi după ce, la punctul 1 al hotăririi, ea respinge obiecţiile lui Gradin, la punctul 2 se declară incompetentă să judece cazul ! ? Cum a răspuns directorul ? La 22 mai, lui Gradin i s-au oferit, în scris, 4 teme de cercetare. Dar numai după 2 zile, a fost retrogradat cu două clase şi pus în faţa alternativei : ori accepţi situaţia, ori îţi cauţi de lucru în altă parte ! în ceea ce priveşte ministerul, au trecut demult cele 45 de zile în care ar fi trebuit să răspundă memoriului înregistrat de Gradin la 26 martie a.c. în încercarea noastră de a aduce lumină, să ne oprim puţin asupra avizului nefavorabil, principalul argument al retrogradării lui Gradin. Printr-o notă scrisă, membrii Consiliului tehnico-ştiinţific (C.T.S.) fuseseră chemaţi, de fapt, la o şedinţă de preavizare a referatului lui Gradin. Şedinţa s-a transformat (din dispoziţia cui ?) într-o şedinţă de avizare. Astfel, ceea ce fusese prezentat de autor doar ca proiect supus discuţiei, a devenit deodată formă definitivă, ceea ce s-a formulat ca observaţie. In vederea îmbunătăţirii, a fost considerat sentinţă negativă definitivă. In ciuda uzanţei, a unor elementare principii democratice ce caracterizează în societatea noastră punerea în discuţie a activităţii unui om, indiferent sub ce aspect, lui Gradin nu i s-a dat cuvîntul la sfîrşitul şedinţei, pentru a răspunde criticilor formulate în legătură cu lucrarea sa. Faţă de acest procedeu neprincipial, unul dintre membrii C.T.S., Ing. Amedeo Georgescu, directorul Institutului de proiectări căi ferate, și-a exprimat rezerva în scris, punîndu-și semnătura pe procesul-verbal cu mențiunea că „procesul-verbal nu cuprinde concluziile finale. Intocmindu-se „avizul nefavorabil", s-a mai omis faptul că Gradin își îndeplinise cea mai mare parte a sarcinilor de plan , s-a menţionat doar într-un singur aliniat că I.C.C.F. (n.r. cine de la I.C.C.F. 7 Nu cumva chiar Gradin ?) a dat asistenţă tehnică unităţilor de întreţinere a direcţiilor regionale, pe baza probelor recoltate de acest Andrei BANC (Continuare in pag. a II-a) In aceste zile, la Praga Praga trăieşte zile de efervescenţă politică. Ultimele 48 de ore s-au scurs sub impresia publicării comunicatului cu privire la rezultatele convorbirilor cehoslovaco-sovietice de la Cierna pe Tisa şi a întîlnirii de la Bratislava a delegaţiei cehoslovace cu reprezentanţii celor cinci partide întrunite recent la Varşovia. Cititorii „Scînteii" au dat cunoştinţă de cuvîntările rostite, joi, de preşedintele Republicii, L. Svoboda, şi, vineri, de primul secretar al C.C. al P.C.C. A. Dubcek. Aceste cuvîntări transmise la radio şi televiziune au dat aprecierea oficială cehoslovacă asupra convorbirilor de la Cierna. „Ne-am ţinut făgăduielile pe care vi le-am făcut* — acesta este titlul scris cu litere groase sub car® „Rude Pravo“ de sîmbătă publică cuvîntarea rostită de A. Dubcek, prim-secretar al C.C. al P.C.C. la posturile de radio. Cuvîntarea este publicată in extenso de întreaga presă cehoslovacă, care sublinia CORESPONDENŢA DE LA EUGEN IONESCU zi în titluri ideile principale ale acestui discurs, considerat in unanimitate ca avînd o importanţă deosebită. „Mergem pe drumul nostru propriu" — este titlul din „Place" care sintetizează în acest fel hotărîrea fermă a P.C.C., oglindită în cuvîntare, de a continua neabătut calea deschisă de plenara din ianuarie. Aceeaşi idee este scoasă în evidenţă şi d® „Zemedelske Noviny", în titlul „Vom duce mai departe politica începută în ianuarie" . „Mlada Fronta* şi „Lidova Democracie" accentuează rezultatele pozitive ale întîlnirii bilaterale de la Cierna pe Tisa, relevînd totodată necesitatea dezvoltării în continuar® a relaţiilor prieteneşti cu ţările socialiste. Cuvîntarea primului secretar al C.C. al P.C.C., care a elucidat problemele legate de recentul dialog cehoslovaco-sovietic, a fost primită cu o adîncă satisfacţie de opinia publică din Cehoslovacia, care îşi exprimă adeziunea deplină faţă de modul în cai® delegaţia cehoslovacă şi-a îndeplinit mandatul primit din partea partidului, a întregului popor. Un ecou deosebit l-a stîrnit pasajul din cuvîntarea lui A. Dubcek referitor la principiile pe care trebui® să fie clădite relaţiile între ţările socialiste frăţeşti, pe baza adevăratului internaţionalism, care conţin® în sine unitatea şi colaborarea, respectul pentru suveranitatea de stat şi principiul că fiecare partid comunist înfăptuieşte politica sa socialistă în ţara sa, spre binele poporului său, faţă de care este pe deplin răspunzător. Dînd glas acestui ecou „Lidova Democracie" stăruie asupra faptului că relaţiile de colaborare trebuie să pornească de la respectarea suveranităţii de stat şi că „asupra dezvoltării noastre numai noi sîntem în măsură să hotărim". La ora cînd telefonez, n-a fost încă dată public cîtăţii declaraţia comună anunţată privitoare la convorbirile de la Bratislava şi nu se ştie dacă primul secretar al C.C. al P.C.C. va informa încă în această seară (sîmbătă N.R.) opinia publică — aşa cum s® crede aici — cu privire la rezultatele acestor convorbiri. Fapt este că locuitorii Pragai urmăresc cu viu in(Continuare In pag. a Vl-a)