Scînteia, august 1968 (Anul 37, nr. 7781-7811)

1968-08-04 / nr. 7784

MASURILE AU FOST BINEVENITE, EFICIENTA ECONOMICĂ A ÎNTREPRINDERII A CRESCUT Masă rotundă la uzina „Electroputere" din Craiova S-a Împlinit recent un an de cînd la uzina „Electroputere“-Craiova se experimentează o serie de măsuri menite să stimuleze creșterea efi­cientei economice, prin simplificarea indicatorilor de plan, lărgirea atri­buţiilor conducerii întreprinderii şi întărirea cointeresării şi răspunderii materiale. De la bun început se cu­vine precizat că experienţa acestei Întreprinderi confirmă pe deplin via­bilitatea măsurilor supuse experi­mentării. Ele au dat un puternic impuls iniţiativei şi răspunderii ma­sei largi a colectivului pentru înde­plinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, au contribuit la mobilizarea intr-o mai mare măsură a rezerve­lor interne, la dinamizarea întregii activităţi economice. Creşterea eficienţei economice este ilustrată grăitor de rezultatele net superioare obţinute de colectivul uzinei. Planul la indicatorul produc­­ţie-marfă vîndută şi Încasată a fost depăşit în semestrul II din 1967 cu 1,84 la sută şi cu 0,90 la sută în semestrul I din acest an, în răstimp de un an, cheltuielile la 1 000 de lei producţie vîndută şi încasată au fost reduse sub sarcina planificată, realizîndu-se importante beneficii peste plan. Au fost obţinute în acest interval depăşiri substanţiale şi la Indicatorul productivitatea muncii, iar la export s-au livrat su­plimentar produse în valoare con­siderabilă. După cum se vede, efectele pozi­tive ale măsurilor supuse experi­mentării sunt evidente la „Electro­­putere“. Pentru a afla ce îmbună­tăţiri au intervenit în activitatea Întreprinderii în acest răstimp, ce Învăţăminte şi concluzii se des­prind după un an de experimenta­re, am organizat aici o „masă rotun­dă­, la care au luat parte cadre de conducere din uzina craioveană. — Care sunt principalii factori ce au determinat această situaţie fa­vorabilă ? — în primul rînd — ne-a spus tov. ing. Alexandru Heinrich, direc­torul general al uzinei — ca urmare a faptului că au fost acordate, după cum se ştie, competenţe lărgite con­ducerilor de întreprinderi pentru a stabili măsurile ce le consideră ne­cesare în concordanţă cu nevoile reale ale producţiei, la noi au fost aplicate o serie de îmbunătăţiri în structura organizatorică a uzinei. Unele servicii care nu aveau uti­litate au fost desfiinţate sau coma­sate, iar în funcţie de necesităţi au fost înfiinţate altele noi, în vederea menţinerii nivelului tehnic al fabri­caţiei la cel al realizărilor mondiale şi pentru a se extinde mecanizarea la o serie de operaţii, a fost creat un serviciu de autoutilare, care are sar­cina de a contribui la înzestrarea uzinei cu utilaje şi instalaţii tehno­logica nestandardizata. De aseme­nea, a fost înfiinţat un serviciu de documentare şi normalizare, care a­­sigură coordonarea documentării ca­drelor tehnice şi economice din uzi­nă şi elaborează normative interne pentru normalizarea pieselor şi se­mifabricatelor, în scopul ridicării productivităţii muncii şi restrîngerii gamei de materiale şi semifabricate folosite în uzină. Acest Serviciu are în obligaţiile sale şi organizarea propagandei tehnico-comerciale, atît de necesară pentru documentarea beneficiarilor Interni şi externi. Tot­odată, ţinind seama de specificul uzinei, s-a înfiinţat un centru pentru dezvoltarea corespunzătoare a cerce­tărilor în domeniul construcţiei de locomotive, motoare electrice, trans­formatoare şi aparataj. în sfîrşit, în scopul ridicării gradului de dotare a uzinei cu scule, dispozitive şi ve­rificatoare, în concordanţă cu ce­rinţele producţiei, a fost comasată într-un singur serviciu (sculer-şef) activitatea de proiectare şi de execu­ţia a acestora. — Aţi amintit ctteva măsuri orga­nizatorice mai importante care au fost întreprinse. Ce efecte au avut ele şi, mai ales, ce aveţi In vedere in continuare In domeniul îmbunătăţirii structurii organizato­rice, al folosirii mai raţionale a cadrelor 7 — Evident, acţiunile de îmbună­tăţire a structurii organizatorice au determinat o folosire mai raţională a cadrelor de specialişti — a adău­gat directorul general. Rezultatele ar fi putut să fie şi mai bune dacă o parte a inginerilor, care ocupă funcţii de şefi de secţie şi adjuncţi de şefi de secţie, s-ar fi putut în­locui cu cadre cu pregătire tehnică medie, cu experienţă bogată în pro­ducţie. Deşi am fi avut această po­sibilitate, legislaţia existentă nu ne permite acest lucru, chiar în cadrul experimentării. în ce priveşte activi­tatea de viitor, demn de menţionat este faptul că lucrăm acum la mo­dificarea structurii organizatorice a serviciilor tehnice conceptive, cu scopul de a asigura accelerarea pro­movării tehnicii noi în uzină. De a­­semenea, ne preocupăm să organi­zăm mai bine centrul de cercetări, în vederea folosirii mai judicioase a potenţialului tehnic al uzinei şi a capacităţii colective a proiectanţilor şi cercetătorilor. Ţinind seama­­ de proporţiile fiecărei fabrici din ca­drul uzinei, de specificul lor, studiem posibilitatea independentiză­­rii lor din punct de vedere tehnico­­economic, prin crearea în fiecare fa­brică a compartimentelor aferente. — După cum se știe, întreprinde­rilor aflate In experimentare li s-au stabilit un număr mai restrins de indicatori ca sarcini obligatorii. In ce măsură aceasta a înlesnit concentra­rea eforturilor colectivului uzinei Intr-o activitate economică tot mai eficientă 7 — Se poate aprecia că actualii in­dicatori prevăzuţi — a spus tov. Costică loniţă, şeful serviciului plan —vizează acele laturi ale activităţii economice care, prin natura lor, îm­bină armonios activitatea uzinei cu interesele generale ale dezvoltării e- Nistor ŢUICU corespondentul „Seinten­" Imagine din zona industrială a Iaşului (Foto: Ch. Vinţilă) (Continuare In pag. a IlI-a) Avînd In vedere rolul în­semnat pe care îl are turis­mul In ansamblul muncii e­­ducative, el integrindu-se firesc în preocupările orga­nizaţiilor de tineret, hotărî­­rea plenarei Comitetului Central al Partidului Co­munist Român din 29 noiem­brie—1 decembrie 1967 a stabilit ca Uniunea Tinere­tului Comunist să răspundă direct de organizarea şi conducerea activităţii turis­tice şi a excursiilor în rîn­­dul tineretului. Realizînd în practică această sarcină, organizaţiile U.T.C. vor o­­feri tinerilor mari posibili­tăţi de lărgire a orizontului de cunoştinţe, de formare a unor deprinderi folositoare în viaţă, vor contribui la dezvoltarea dragostei pen­tru frumuseţile ţării şi re­alizările socialismului, pen­tru tradiţiile strămoşeşti, pentru valorile artistice şi spirituale ale poporului. A fost creat Biroul de turism pentru tineret, ca organ central specializat al C.C. al U.T.C., avlnd me­nirea de a facilita dezvol­tarea turismului da masă în rîndul tuturor categori­ilor de tineri, da a orga­niza şi coordona activităţi turistice interne şi externe specifice. Un ajutor deose­bit In activitatea Biroului da turism îl va constitui consiliul consultativ, alcă­tuit din specialişti în do­meniul geografiei, istoriei, ştiinţelor naturii, educaţiei fizice, turismului etc., care va contribui la elaborarea materialelor cu privire la orientarea şi conţinutul activităţilor turistice, va colabora la întocmirea pla­nurilor şi programelor de acţiuni potrivit diverselor categorii de tineri, într-un asemenea ca­dru, participarea la ac­ţiunile turistice a ti­nerilor aflaţi la vîrsta marilor curiozităţi, dornici de a cunoaşte nemijlocit tot ce-i înconjoară, plini de energie şi vitalitate, se va desfăşura larg, în condiţii Iuliu FEJES preşedintele Biroului de turism pentru tineret foarte bune. După u­nele statistici, turismul de tineret reprezintă, la ora actuală, circa o treime din întregul trafic turistic european. Concomitent cu creşterea numărului de turişti tineri au luat fiinţă organisme specializate în rezolvarea practică a problemelor pri­vind organizarea sejururi­lor şi călătoriilor turistice ce le sunt destinate. Experienţa internaţiona­lă, activitatea practică au dovedit cu prisosinţă că tu­rismul de tineret are o se­rie de trăsături şi cerinţe specifice, care trebuie avu­te în vedere în conceperea şi organizarea excursiilor, înainte de toate, tinerii so­licită ca orice program tu­ristic să conţină neapărat şi acţiuni instructive, ca­pabile să le ofere posibi­litatea de a-şi îmbogăţi cu­noştinţele, precum şi nu­meroase activităţi de diver­tisment. Cîntecul şi dansul, jocurile sportive şi distrac­tive, veselia şi voia bună trebuie să fie prezente pes­te tot unde se află grupuri de tineri excursionişti. In al doilea rînd, tinerii do­resc să fie în excursii îm­preună cu alţi tineri. Organizarea turismului in grupuri de tineri, care adesea se cunosc abia la începutul excursiei, via­ţa în colectiv timp de mai multe zile, solicitarea par­ticipanţilor la rezolvarea unor probleme organizato­rice sau chiar gospodăreşti oferă acestora satisfacţii deosebite şi, ceea ce e foar­te important, au efecte e­­ducative uneori nebănuite. Una din cerinţele esen­ţiale ale turismului de ti­neret, obiectiv necesară, este oferirea excursiilor la preţuri accesibile, în func­ţie de veniturile pe care diversele categorii de tineri le realizează sau de care dispun. Soluţiile pentru or­ganizarea unor excursii la preţuri scăzute au fost gă­site în organizarea cît mai raţională a activităţii tu­ristice, în crearea unei baze materiale specifice ti­neretului, care să permită cazarea ieftină — fără lux, dar în condiţii civilizate — în reducerea costurilor bi­letelor de transport, în sub­venţionarea călătoriilor tu­ristice de către ministere, şcoli, facultăţi, organizaţii (Continuare in pag. a V-a) Turismul deschide tineretului drumuri spre noi orizonturi PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIțI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVII Nr. 7784 Duminică 4 august 1968 6 PAGINI —30 BANI IN ZIARUL DE AZI: e Etern îndemn la gîn­­dire creatoare • Adunări generale ale salariaţilor din între­prinderi O Recepţionare super­ficiala agravată de tă­răgănarea remedierii deficienţelor ZIUA MARINEI TEMERARI­­E Întinsul apelor A devenit o tradiţie ca, in fiecare an, poporul nostru sa sărbătorească Ziua Marinei, prilej de cinstire pentru cei care străbat mările şi oceanele lumii sub faldurile pavilionului românesc. Este, în acelaşi timp, un omagiu adus cute­­sanţei şi eroismului Înaintaşi­lor, celor ce s-au jertfit pen­tru apărarea gliei strămoşeşti stind de strajă la fruntariile de apă ale patriei. Navigatorii temerari ai mari­nei noastre comerciale, harni­cii constructori de nave, os­taşii marinei militare rapor­tează cu mândrie în această zi că se află la datorie, că misi­unile Încredinţate sunt cu cinste şi devotament îndepli­nite. Ori de cite ori se întorc din larg, spre malurile natale, inimile lor tresaltă de emoţie şi bucurie, de mindrie nease­muită ca sunt 110 acestui popor harnic şi talentat, liber şi demn, angajat cu toate forţele în munca sa paşnică, rodnică, constructivă. Plecaţi vremelnic din uzine, de pe ogoare,, şantiere de construcţie, din instituţii de cultură şi invăţămlnt, tinerii marinari militari îşi perfec­ţionează neîncetat măiestria ostăşească. Infruntind adese­ori cu eroism vitregia apelor. Iatâ-i, de pildă, pe subordona­ţii căpitanului de rangul 3 Iile Drăguşin. Se află In misiune de luptă. Cei mai tineri dintre el au văzut marea In neclinti­rea el tainică, l-au admirat irizările sub clar de lună. Acum tnsâ valurile spumegă, mugesc, se retrag o clipă In adlncuri pentru a se năpusti din nou, cu şl mal multă vi­goare, tn bordul navelor. Co­menzile se succed cu rapidita­te. Undeva, la Hnla jucăuşă a orizontului, a apărut „inami­cul*. Toţi sunt la post, mişca­­rile — precise, gesturile — sigure. Locotenent-colonel Ion CAPET (Continuare in pag. a V-a) TRIPLAREA CAPACITĂŢII COMBINATULUI DE INGRAŞAMI­NTE MOAŞE DIN TG. MUREŞ TELEGRAMA ADRESATA COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU După cum s-a anunţat, recent la Combinatul de îngrăşăminte azo­­toase din Tg. Mureş au intrat în funcţiune instalaţiile din cea de a doua etapă de dezvoltare a Combi­natului. Prin începerea producţiei fabricilor de amoniac, acid azotic şi azotat de amoniu granulat, ca­pacitatea Combinatului din Tg. Mureş se triplează. Raportînd acest important succes, adunarea generală a reprezentan­ţilor salariaţilor Combinatului a trimis Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tova­răşului Nicolae Ceauşescu, o tele­gramă prin care îşi exprimă pro­funda recunoştinţă pentru sprijinul efectiv primit din partea conduce­rii superioare de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, cu ocazia vizitelor făcu­te în Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg. Mureş. Preţioase­le îndrumări primite în perioada realizării investiţiei au constituit pentru întreg colectivul nostru pri­lej de analiză şi mobilizare a ener­giilor în scopul recuperării întîr­­zierilor cauzate de nelivrarea în termen a unor utilaje din ţară — se spune în telegramă. „Vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că fructificînd din plin experienţa dobîndită, mobilizind toate capacităţile colectivului nos­tru, muncind cu energie şi pasiu­ne, vom realiza înainte de termen indicatorii tehnico-economici pro­iectaţi şi vom îndeplini în mod exemplar sarcinile încredinţate de partid, contribuind in felul acesta la înfăptuirea programului supli­mentar de creştere a producţiei, asigurind cantităţi sporite de în­grăşăminte azotoase de calitate su­perioară agriculturii noastre și pentru export Întregul colectiv este pregătit pentru a îndeplini noi sarcini in vederea dezvoltării in continuare a combinatului, a industriei noastre chimice­. SATISFACŢIE FAŢA DE MĂSURILE PRIVIND INTENSIFICAREA CONSTRUCŢIEI DE LOCUINŢE I­N TELEGRAMA ADRESATA COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU DE COLECTIVUL UZINEI „1 MAI" DIN BAIA MARE Oamenii muncii continuă să-şi exprime satisfacţia faţă de mă­surile adoptate de conducerea de partid şi de stat în vederea in­tensificării construcţiei de lo­cuinţe. Intr-o telegramă adresată Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu de către colectivul de muncă al Uzinei chimico-metalur­gice „1 Mai“ din Baia Mare, se arată : „Aprobăm din toată inima mă­surile stabilite, care reprezintă o nouă dovadă a grijii permanente a partidului şi statului nostru pentru ridicarea nivelului de trai al po­porului, pentru a da vieţii oame­(Continuare in pag. a V-a) Cind in discuţia ştiinţifică intervine dictatul administrativ Inginerul Vlad Gradin are 51 de ani. Jumătate din viaţă şi-a petrecut-o la C.F.R. — de 24 de ani lu­crează aici ca geo­tehnician şi „Ordinul Muncii“, cu care a fost distins între timp, constituie o dovadă a aprecierii de care s-a bucurat activitatea sa. Cu 5 ani în urmă, a hotărît să se dedice cercetării şti­inţifice. Publicase pînă a­­tunci 20 de lucrări, printre care şi una de peste 800 de pagini, consacrată stabilită­ţii terasamentelor de cale ferată. Cunoaşte 4 limbi străine, trecuse prin toate domeniile de activitate ale C.F.R.-ului, fie în exploa­tare ori execuţie, fie la proiectare, considera că experienţa acumulată îi va permite să abordeze re­zolvarea unor proble­me de actualitate de care se lovise în practică. Din 1964 pînă azi, a prezen­tat o serie de comunicări ştiinţifice, a întreprins, în cadrul Institutului de cer­cetări căi ferate, lucrări care au găsit o aplicare e­­fectivă, a participat de multe ori, ca expert din partea ţării noastre, la acti­vitatea unui organism in­ternaţional de specialitate a O.S.J.D., a devenit doc­torand. Anul trecut a fost promovat din cercetător principal şef de laborator... Iar la 24 mai 1968, direcţia institutului procedează la reîncadrarea lui ca simplu cercetător, trecîndu-l la secţia documentare. Să vedem ce anume a de­terminat această cotitură bruscă în activitatea cer­cetătorului Gradin. La jumătatea anului tre­cut, a sosit în institut, ca şef al secţiei în care lucra Gradin, Inginerul V. Roşia­­nu. Ambii sunt specialişti în geotehnică şi în unele probleme părerile şefului de secţie şi ale şefului de laborator s-au dovedit a fi divergente. Nimic anormal aici, este o situaţie care a­­pare frecvent în cercetare. Schimburile de idei, con­troversele, verificarea re­ciprocă a rezultatelor obţi­nute experimental sau a teoriilor formulate consti­tuie un factor care stimu­lează progresul. Disputele, oricît de ample, se clarifică totdeauna, în final, prin confruntarea cu practica, în nici un caz, însă, ele nu pot fi rezolvate printr-o hotărâre administrativă, în care argumentul îl consti­tuie superioritatea ierarhi­că a unuia dintre cercetă­tori. Acceptând până la un punct indicaţiile şefului său de secţie. Ing. V. Gradin nu a putut totuşi să­­ renunţe total la opiniile sale in le­gătură cu modul de abor­dare a problemelor ce le avea de rezolvat. El şi-a susţinut punctul de vedere prin referatul prezentat in faţa Consiliului tehnico-şti­­inţific lărgit al Institutului de cercetări căi ferate. Re­feratul a fost însă „avizat nefavorabil“. Drept urma­re, lui Gradin nu i s-a mai oferit nimic de lucru timp de trei luni, trăind în in­stitut ca un ostracizat S-au făcut presiuni asupra lui ca să se transfere. In­­cercînd să rezolve a­­ceastă situație anorma­lă, Gradin s-a adresat co­misiei de litigii din institut, directorului, ministerului. Comisiei de litigii i-au tre­buit însă trei luni pentru a se întruni (deşi termenul legal e de... 5 zile). Şi după ce, la punctul 1 al hotăririi, ea respinge obiecţiile lui Gradin, la punctul 2 se de­clară incompetentă să ju­dece cazul ! ? Cum a răs­puns directorul ? La 22 mai, lui Gradin i s-au oferit, în scris, 4 teme de cercetare. Dar numai după 2 zile, a fost retrogradat cu două clase şi pus în faţa alterna­tivei : ori accepţi situaţia, ori îţi cauţi de lucru în altă parte ! în ceea ce pri­veşte ministerul, au trecut demult cele 45 de zile în care ar fi trebuit să răs­pundă memoriului înregis­trat de Gradin la 26 martie a.c. în încercarea noastră de a aduce lumină, să ne o­­prim puţin asupra avizului nefavorabil, principalul ar­gument al retrogradării lui Gradin. Printr-o notă scrisă, membrii Consiliului tehni­­co-ştiinţific (C.T.S.) fusese­ră chemaţi, de fapt, la o şedinţă de preavizare a re­feratului lui Gradin. Şedin­ţa s-a transformat (din dis­poziţia cui ?) într-o şedinţă de avizare. Astfel, ceea ce fusese prezentat de autor doar ca proiect supus dis­cuţiei, a devenit deodată formă definitivă, ceea ce s-a formulat ca observaţie. In vederea îmbunătăţirii, a fost considerat sentinţă negativă definitivă. In ciu­da uzanţei, a unor elemen­tare principii democratice ce caracterizează în socie­tatea noastră punerea în discuţie a activităţii unui om, indiferent sub ce as­pect, lui Gradin nu i s-a dat cuvîntul la sfîrşitul şe­dinţei, pentru a răspunde criticilor formulate în le­gătură cu lucrarea sa. Faţă de acest procedeu neprincipial, unul dintre membrii C.T.S., Ing. Ame­deo Georges­cu, directorul Institutului de proiectări căi ferate, și-a exprimat re­zerva în scris, punîndu-și semnătura pe procesul-ver­­bal cu mențiunea că „pro­­cesul-verbal nu cuprinde concluziile finale­. Intocmindu-se „avizul nefavorabil", s-a mai omis faptul că Gradin își înde­plinise cea mai mare parte a sarcinilor de plan , s-a menţionat doar într-un sin­gur aliniat că I.C.C.F. (n.r. cine de la I.C.C.F. 7 Nu cumva chiar Gradin ?) a dat asistenţă tehnică unită­ţilor de întreţinere a di­recţiilor regionale, pe baza probelor recoltate de acest Andrei BANC (Continuare in pag. a II-a) In aceste zile, la Praga Praga trăieşte zile de efervescenţă politică. Ulti­mele 48 de ore s-au scurs sub impresia publicării co­municatului cu privire la rezultatele convorbirilor cehoslovaco-sovietice de la Cierna pe Tisa şi a întîlnirii de la Bratislava a delegaţiei cehoslovace cu reprezentanţii celor cinci partide întrunite recent la Varşovia. Cititorii „Scînteii" au d­at cunoştinţă de cuvîntările rostite, joi, de preşedintele Republicii, L. Svoboda, şi, vineri, de primul secretar al C.C. al P.C.C. A. Dubcek. Aceste cuvîntări transmise la ra­dio şi televiziune au dat aprecierea oficială ceho­slovacă asupra convorbirilor de la Cierna. „Ne-am ţinut făgăduielile pe care vi le-am făcut* — acesta este titlul scris cu litere groase sub car® „Rude Pravo“ de sîmbătă publică cuvîntarea rostită de A. Dubcek, prim-secretar al C.C. al P.C.C. la posturile de radio. Cuvîntarea este publicată in extenso de întreaga presă cehoslovacă, care sublinia­ CORESPONDENŢA DE LA EUGEN IONESCU zi în titluri ideile principale ale acestui discurs, considerat in unanimitate ca avînd o importanţă deosebită. „Mergem pe drumul nostru propriu" — este titlul din „Place" care sintetizează în acest fel hotărîrea fermă a P.C.C., oglindită în cuvîntare, de a continua neabătut calea deschisă de plenara din ia­nuarie. Aceeaşi idee este scoasă în evidenţă şi d® „Zemedelske Noviny", în titlul „Vom duce mai de­parte politica începută în ianuarie" . „Mlada Fron­ta* şi „Lidova Democracie" accentuează rezultatele po­zitive ale întîlnirii bilaterale de la Cierna pe Tisa, relevînd totodată necesitatea dezvoltării în continuar® a relaţiilor prieteneşti cu ţările socialiste. Cuvîntarea primului secretar al C.C. al P.C.C., care a elucidat problemele legate de recentul dialog cehoslovaco-sovietic, a fost primită cu o adîncă satis­facţie de opinia publică din Cehoslovacia, care îşi exprimă adeziunea deplină faţă de modul în cai® delegaţia cehoslovacă şi-a îndeplinit mandatul primit din partea partidului, a întregului popor. Un ecou deosebit l-a stîrnit pasajul din cuvîntarea lui A. Dubcek referitor la principiile pe care trebui® să fie clădite relaţiile între ţările socialiste frăţeşti, pe baza adevăratului internaţionalism, care conţin® în sine unitatea şi colaborarea, respectul pentru su­veranitatea de stat şi principiul că fiecare partid comunist înfăptuieşte politica sa socialistă în ţara sa, spre binele poporului său, faţă de care este pe deplin răspunzător. Dînd glas acestui ecou „Lidova Demo­cracie" stăruie asupra faptului că relaţiile de colabo­rare trebuie să pornească de la respectarea suverani­tăţii de stat şi că „asupra dezvoltării noastre numai noi sîntem în măsură să hotărim". La ora cînd telefonez, n-a fost încă dată public cîtăţii declaraţia comună anunţată privitoare la con­vorbirile de la Bratislava şi nu se ştie dacă primul secretar al C.C. al P.C.C. va informa încă în această seară (sîmbătă N.R.) opinia publică — aşa cum s® crede aici — cu privire la rezultatele acestor con­vorbiri. Fapt este că locuitorii Pragai urmăresc cu viu in­­(Continuare In pag. a Vl-a)

Next