Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)
1968-09-16 / nr. 7827
PAGINA 2 ADEZIUNE DEPLINA1 LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI SI GUVERNULUI (Urmare din pag. I) titlul Partid Comunist Român, cit de profund este ataşamentul nostru, al muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor din această ţară faţă de politica principială, marxist-leninistă, a partidului. Ţin să subscriu şi eu din toată inima la această politică plină de grija pentru prosperitatea şi bunăstarea tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, pentru apărarea socialismului şi unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Voi căuta ca printr-un efort mereu sporit la locul meu de muncă să aduc o contribuţie tot mai însemnată la realizarea programului stabilit de cel de-al IX-lea Congres al partidului şi de Conferinţa Naţională a P.C.R.“. „Lucrez de 10 ani ca medic de circumscripţie In mijlocul harnicilor cooperatori şi mecanizatori din comuna Pogoanele, judeţul Buzău, ne scrie dr. Cornelia Iordăchescu. Alături de el am urmărit cu o deosebită atenţie şi interes declaraţia Marii Adunări Naţionale, precum şi cuvîntările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Subscriu fără rezerve la politica Înţeleaptă şi realistă a partidului nostru, care dă dovadă de un profund spirit Internaţionalist, de o grijă permanentă pentru promovarea principiilor care trebuie să stea la baza relaţiilor dintre state: egalitatea, independenţa, suveranitatea, neamestecul în treburile interne, colaborarea şi avantajul reciproc. Socotesc că ataşamentul meu faţă de politica partidului mi-l pot manifesta numai printr-o muncă neobosită, plină de dăruire, prin îndeplinirea cu abnegaţie a profesiunii de medic". Eforturi neslăbite in slujba socialismului întors în ţară după o absenţă mai Îndelungată, ţin să-mi exprim, alături de toţi cetăţenii României socialiste, adeziunea entuziastă la principiile politicii interne şi externe expuse in declaraţia adoptată la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, în cuvîntările rostite în aceste zile de conducătorii partidului şi stajului nostru întîmpinaţi cu un emoţionant elan patriotic de miile de cetăţeni, fără deosebire de naţionalitate, veniţi spontan în toate centrele ţării, pentru a asculta cuvîntul partidului, pentru a-şi manifesta aprobarea deplină faţă de politica acestuia. Ţin să dau glas profundei satisfacţii pe care am încercat-o, la manifestările ştiinţifice în domeniul specialităţii mele la care am participat, departe de ţară, primind, din partea a numeroşi intelectuali cu concepţii avansate, felicitări călduroase şi expresia solidarităţii lor pentru eforturile neslăbite ale partidului nostru. In lupta pentru întărirea şi dezvoltarea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, pentru unitatea partidelor comuniste şi muncitoreşti, a forţelor păcii şi progresului de pretutindeni. Aşa cum au arătat conducătorii noştri, în ştiinţă, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii de creaţie, peste deosebirile de naţionalitate şi limbă, deoarece ştiinţa şi cultura înaintată cunosc o singură lege, urmăresc un singur scop : progresul omenirii, realizarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii. Consider de aceea că noi, oamenii de ştiinţă, intelectualii, putem aduce un aport însemnat la înfăptuirea politicii de colaborare internaţională promovată de România, la progresul ideii luptei comune pentru interesele fundamentale ale popoarelor. Pe de altă parte, noi suntem fermi în hotărîrea de a ne spori eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne revin din directivele Congresului al IX-lea al partidului, privind dezvoltarea învăţămintului şi culturii, parte integrantă a programului de desăvârşire a construcţiei socialiste in România. Acad. prof. Iorgu IORDAN Pentru triumful deplin al ideilor marxism-leninismului pe pămintul României Am avut posibilitatea să iau pariu la mai multe expoziţii de artă organizate în ţară şi peste hotare, atît în ţări socialiste, cît şi în ţări capitaliste. Succesul acestor expoziţii nu poate fi negat. Valoarea operelor noastre de artă este recunoscută şi apreciată chiar şi în acele ţări a căror orînduire socială diferă de cea a ţării noastre. Aceste succese reprezintă totodată şi succesele României, ele dovedesc justeţea politicii pe care o promovează partidul nostru în domeniul artei. Urmăresc zi de zi eforturile partidului, ale conducătorilor statului nostru în direcţia destinderii internaţionale, a rezolvării pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigioase, a dezvoltării colaborării între ţări şi popoare. Am urmărit şi urmăresc cu mare atenţie vizitele frecvente ale conducătorilor partidului şi statului nostru în diferite oraşe ale ţării, consultările lor frecvente cu oamenii muncii, îşi găseşte expresie în această metodă de lucru profunda grijă a partidului pentru asigurarea progresului continuu al ţării, pentru înfăptuirea vastelor programe de Înflorire a României. Aprob în întregime politica internă a partidului, deoarece scopul ei suprem este triumful deplin al ideilor marxism-leninismului pe pămîntul României. Aceeași grijă o manifestă partidul nostru pentru soarta socialismului în lume. Aprob în întregime politica noastră externă deoarece scopul ei suprem este consolidarea forţelor socialismului mondial, întărirea frontului antiimperialist, pacea popoarelor. Consider că nu am misiune mai importantă decît aceea de a-mi perfecţiona neîntrerupt munca, pentru a sluji cît mai bine poporul, partidul, patria. Gy Szabó BELA maestru emerit al artei O politică destinată păcii şi progresului Plin de emoţie am simţit în zilele acestea puterea de coeziune a partidului Politica sa înţeleaptă, animată de spiritul patriotismului şi al internaţionalismului socialist, de acela al demnităţii, a unit ca un magnet uriaş întreg poporul. Sunt mîndru că prin aceste rînduri îmi pot exprima deplina aprobare faţă de declaraţia Marii Adunări Naţionale, cuvîntările adînc principiale ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale celorlalţi conducători de partid şi de stat. De-a lungul existenţei mele am trăit momente decisive pentru destinul ţării, dar niciodată nu am întîlnit această profundă unitate, această sinceră, neţărmurită dragoste şi încredere a poporului faţă de conducătorii săi. Pentru că astăzi conducătorii ţării sînt — ca niciodată în trecut — exponenţi ai voinţei întregului popor şi militează, conform liniei politice marxist-leniniste a partidului nostru, pentru înfăptuirea idealurilor umaniste, a năzuinţelor de pace şi progres ale naţiunii. Alături de toţi cetăţenii acestei ţări, tineri şi vîrstnici, activînd în cele mai diferite domenii, desluşesc în atmosfera entuziastă a zilelor de azi înfrigurata dorinţă a tuturor de a participa, cu şi mai mult elan, la desăvîrşirea construcţiei socialismului în ţara noastră, de a ne uni intr-un efort comun de creaţie pentru înflorirea patriei şi pentru fericirea zilei de azi şi de mîine a întregului popor. Fiecare acţiune, fiecare cuvînt al partidului e destinat acestui scop, dezvoltării multilaterale a României socialiste, unităţii cu partidele frăţeşti, prieteniei între ţările socialiste. Vorbind în numele meu, sînt convins că dau glas năzuinţelor şi sentimentelor tuturor slujitorilor scenei şi ai artei noastre legate de popor. Conştienţi de menirea noastră, suntem decişi să transformăm fiecare spectacol într-un act patriotic, să răspîndim ideea prieteniei între oameni şi popoare. Tribuni ai celei mai înaintate gîndiri, mandatari ai culturii naţionale şi universale, noi, actorii, milităm umăr la umăr cu ceilalţi făuritori de bunuri spirituale şi materiale din această ţară pentru împlinirea hotărîrilor Congresului al IX-lea, pentru realizarea politicii interne şi internaţionale a Partidului Comunist Român, închei rindurile mele cu aprobarea categorică a valorii umane şi sociale reprezentată de politica partidului, politică destinată păcii şi progresului, al nostru şi al prietenilor noştri. Ion FINTEŞTEANU artist al poporului Unitatea tuturor comuniştilor pe baze principiale Ca marinar, am avut şi am posibilitatea să urmăresc, într-un anumit fel, „pe viu" evoluţia relaţiilor internaţionale ale României. Şi-mi dau seama că dacă astăzi avem o economie puternică, în plin avînt, dacă am ajuns să întreţinem relaţii de schimb cu peste 100 de ţări, dacă sporeşte continuu numărul porturilor de unde navele străine îşi iau drumul spre Constanţa, sau către care pornesc vasele comerciale cu tricolorul românesc, apoi aceasta se datoreşte eficienţei politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Participarea la recenta întîlnire a foştilor brigadieri de pe şantierele naţionale mi-a oferit prilejul, ca veteran al muncii patriotice la Bumbeşti — Livezeni, să rememorez cu o profundă emoţie evoluţia eroică a României în ultimii 20 de ani. Partidul a militat cu perseverenţă şi succes pentru valorificarea cît mai deplină a potenţialului creator al poporului în scopul edificării rapide a noii societăţi, al înfloririi naţiunii noastre socialiste, În politica Partidului Comunist Român această preocupare este organic legată de prietenia şi conlucrarea strînsă cu ţările socialiste, cu toate popoarele lumii. Este un adevăr elementar că rodnicia acestor relaţii este în strînsă corelaţie cu respectarea unor norme de bază, recunoscute de altfel de tot mai multe ţări şi care oferă temeiul unei vieţi internaţionale sănătoase. Hotărîrea partidului şi statului nostru de a milita pentru respectarea acestor norme, independenţa şi suveranitatea naţională, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne ale altor ţări şi popoare şi-a găsit o strălucită expresie în declaraţia Marii Adunări Naţionale, în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în acţiunile României pe plan internaţional. Ultimele documente de partid şi de stat demonstrează consecvenţa cu care partidul nostru luptă pentru apărarea pe baze realiste a unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a prieteniei şi păcii dintre toate popoarele lumii. Această politică, care întregeşte personalitatea poporului nostru, care sporeşte considerabil prestigiul României în lume, găseşte un larg ecou şi o profundă adeziune în inima mea de comunist, de cetăţean al acestei ţări. Manole BULBUOACA şef de echipaj pe mineralierul „Dunărea* cinema • Surprizele dragostei SALA PALATULUI — 17,3« (seria de bilete 2590) ; 10,15 (seria de bilete 2556); SALA CINEMATECA — 5,45 ; 12; 14,11; 16,3«. (bilete la casă). • Planeta maimuţelor : PATRIA — 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 14 ; 21,15. • Operațiunea San Gennaro : REPUBLICA — ( ; 11,30 ; 14 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15 | FESTIVAL — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16; 18,30 ; 21, la grădină 19,30, STADIONUL DINAMO — 19,45. • Winnetou — seria a III-a : LUCEAFĂRUL — 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,45 ; 18,15 ; 9,45, FEROVIAR — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,30 ; 21, MELODIA — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45, MODERN — 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45, ARENELE LIBERTĂȚII — 19,30, GRADINA DOINA — 19,30. • Neînțelesul CAPITOL — 1; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. • Fratele doctorului Homer VICTORIA — 8 ; 11,15 ; 13,46 ; 16,15 ; 18,30 ; 10,45. • Prințesa CENTRAL — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. • Duelul lung I LUMINA — 9,15— 18 în continuare ; 18,20 , 20,5. • Aventurierii I DOINA — 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 21, COTROCENI — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Inimă nebună, nebună de legat ■ UNION — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Graiul animalelor: TIMPURI NOI — 9—21 în continuare. • Trei copii „minune* : EXCELSIOR — 9,15 ; 11,30 ; 12,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, GLORIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30. • Vin ciclistii I GRIVITA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30, FLAMURA — 8 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Valea I ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,30 ; 17,45 ; 20. • Prin Kurdistanul sălbatic : BUZESTI — 15.30 ; 18 ; 20.30, VIITORUL — 15.30 ; 18 ; 20.30. • Viva Maria DACIA — 8—18.90 în continuare : 18,45 ; 21, PROGRESUI___15.30 ; 18 ; 20.30. • Premiere strict secrete : BUCEGI — 9,15—13,15 In continuare : 16 ; 18;18 ; 20.30, la grădină 19,30. • Eddie Chapman, agent secret : UNIREA — 15.30 ; 18, la grădină — 20. • Taffy şi vinătorul LIRA — 15.30 ; 18, la grădină 20. • K.O. : DRUMUL SĂRII — 15 ; 17.30 ; 20. • Tarzan, omul maimuţă ! CIULEŞTI — 10 ; 15.30 ; 18 ; 20.30, MIORIŢA — 2 ; 11;15 ; 13.30 ; 15.45 ; 18.15 ; 20,45. • Roata vieţii FLOREASCA — 9.30 ; 12 ; 15.30 ; 18 ; 20,30, TOMIS — 9—15.45 în continuare ; 18 , 20,15, la grădină 19. • Piramida zeului Soare : VOLGA — 10—16 în continuare ; 18,15 ; 20.30, RAHOVA - 15.30 ; 18, la grădină 20. • Rebus miraculos : AURORA — 0 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17.45 ; 20. • Răzbunarea haiducilor : MOȘILOR - 15,30 ; 18. la grădină 19.30 • Infrlngerea lul Alexandru cel Mare i POPULAR — 15.30 ; 18 ; 20.30. • întîlnire In munţi : MUNCA — ie : îs : 20. • Falsa liră de aur : COSMOS — 15.30 ; 18 ; 20.15. • Hatari : FLACARA — 16 ; 19. • Şapte oameni de aur : ARTA a 9 ; 11 ; 13;15 ; 15.30 ; 18 ; 20.30. • Cei şapte samurai : VITAN — 15.30 ; 10. • Noaptea nunţii In ploaie : FERENTARI — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Studiu despre femei : PACEA — 15,30 ; 18 ; 20,15. • Sindbad marinarul CRlNGASI — 15,30 ; 18 ; 20,15. • Minunata Angelica ■ GRADINA AURORA — 19,30. • Ea va ride : GRADINA PROGRESUL-PARC : 19,30. • Minunile doamnei Venus : GRADINA VITAN — 19,30. teatre • Teatrul Naţional „L L. Caragiale* (Sala Studio) : Părinţii teribili — 10,30. • Teatrul „C. Tănase* (Sala Savei) : Comici vestiţi ai revistei : N. Stroe — 10,20. • Ansamblul „Pernniţa* La muzeul „Dr. M. Minovici“ : Spectacolul de sunet al lumini „La vila cu clopoţel* — 19,30 şi 20,15. Actualitatea culturală PE SCENELE TEATRELOR • Teatrul tineretulul din Piatra Neamt a prezentat la 11 septembrie — în deschiderea stagiunii 1968— 1969 — spectacolul cu piesa „Jocul de-a vacanţa“ de Mihail Sebastian, în regia lui Gabriel Negri şi scenografia lui Vladimir Popov. In distribuţie : Mitică Popescu, Dumitru Drăgan, Lucia Doroftei, Iulian Voicu, Elena Bartok, Magdalena Rădulescu, Răzvan Ştefănescu, Constantin Cojocaru, Lucia Boga, Ion Bog, Marga Pavlidis. • Teatrul de stat din Arad a prezentat vineri, 6 septembrie, la Ineu, premiera piesei „Evantaiul doamnei Windermere“ in regia lui C. Anatol şi scenografia Evei Györffy. In rolurile principale : Gabi Daicu, Constanţa Comănoiu, Hanibal Teodorescu şi Dan Antoci. Spectacolul cu „Evantaiul doamnei Windermere“ inaugurează la Ineu stagiunea permanentă a teatrului arădean. (De la E. Roşcovici, secretar literar). • Sâmbătă, 21 septembrie. Teatrul mic îşi deschide stagiunea cu „Baltagul", adaptare după Mihail Sadoveanu, in regia lui Radu Penciulescu şi scenografia lui Teodor Constantinescu. Din distribuţie fac parte Olga Tudorache, Victor Rebengiuc, Traian Stănescu ş.a. SCINTEIA — luni 16 septembrie 1968 Penurie de cadre medii in unităţile sanitare? Nivelul de pregătire al surorilor medicale, modul de repartiţie al asistentelor sanitare, judicioasa sau defectuoasa intocmire a programelor de lucru privind personalul mediu sanitar au constituit adesea teme larg dezbătute în coloanele ziarului nostru. Sesizări şi scrisori sosite la redacţie recent, semnate în special de medici, reliefează o serie de îmbunătăţiri aduse, concomitent cu perpetuarea unor carenţe în organizarea muncii acestui personal valoros şi indispensabil, faptul că în prezent în unele spitale se face simţită o acută lipsă de surori şi asistente ! „In spitalul nostru — ne scrie dr. Aurel Bucur, şef de lucrări la clinica chirurgicală Carol Davila din Bucureşti — uneori o singură soră este nevoită ca timp de 8 ore să răspundă solicitărilor a 50 şi 60 de bolnavi! Alteori, pentru că nu au încotro, surorile medicale sunt obligate să lucreze consecutiv în două ture. Serviciul de reanimare şi anestezie funcţionează doar cu 5 surori în loc de 12 cît se prevede şi nu rare sunt cazurile cînd şi acestea, din diferite motive, nu pot da tot randamentul scontat“. „Problema personalului sanitar mediu — ne semnalează prof. dr. Dumitru Timaş, medic şef de secţie la spitalul de copii Călăraşi — este o condiţie esenţială a realizării unei bune corecte şi eficiente îngrijiri a copilului. Dar dacă ne lipseşte această condiţie... Sunt situaţii cînd o singură soră acordă asistenta medicală la 20—30 de copii. Mai poate acel cadru împovărat de solicitări, unele extrem de urgente, să se achite conştiincios de obligaţiile sale, chiar dacă este excepţional de bine pregătit profesional şi dă dovadă de cele mai profunde sentimente umane ? Cel puţin în tura de după amiază şi mai ales de noapte, cînd este necesară o supraveghere extrem de atentă a micilor bolnavi, intervin momente mai grele în care o soră este nevoită să îngrijească 30—40 de sugari. O asemenea situaţie devine, în concepţia ştiinţei medicale pediatrice moderne, ceva anacronic". Rîndurile de mai sus reprezintă de fapt un semnal, o serioasă atragere de atenţie şi totodată o invitaţie pentru o eventuală explicaţie. In cadrul unei microanchete la faţa locului, prof. dr. Dumitru Timus ne-a relatat : „ Situaţia se prezintă întocmai cum am înfăţişat-o în scrisoare. De ce ? Concepţii mai vechi, greşite dăinuiesc şi astăzi la repartizarea personalului mediu în spitalele de copii, în sensul că se urmăreşte completarea schemelor pînă la ultima coloană, fără a se manifesta însă şi exigenţa respectivă pentru calitatea acestui personal, fără să se ia toate măsurile de siguranţă ca o soră sau o asistentă să corespundă din punct de vedere al pregătirii profesionale, vîrstei, stării de sănătate, ataşamentului, dragostei pentru cei mici, al spiritului de solicitudine faţă de bolnavi în general. Neexistînd întotdeauna înmănuncheate toate aceste calităţi, multe din ajutoarele medicului se transformă în „asistente“ la propriu şi la figurat, în figurante „rătăcite“ prin spitale, care nu-ţi pot fi de nici un folos. La aceasta se mai adaugă şi o fluctuaţie „naturală“ determinată de concedii natale şi post natale, de odihnă sau de boală, dispariţii peste noapte prin „migrări“ către locuri mai uşoare de muncă (de la lecţiile de copii până la un an către secţiile de copii mari sau către alte instituţii de ocrotire a copilului — creşe, cămine, grădiniţe) sau pur fi simplu abandonarea acestei meserii. — Ce soluţii preconizat! Pentru rezolvarea unei proteine aţii de importante . — Lipsa de personal mediu-sanitar corespunzător şi suficient ar putea fi curmată, după părerea mea, mai intîi prin deschiderea largă, chiar dirijată, a porţilor şcolilor de surori, prin crearea unor şcoli de surori cu secţii de puericultura şi pediatrie pe lingă toate centrele universitare medicale din ţară, iar acolo unde urgenta a atins punctul maxim, să se înfiinţeze asemenea instituţii chiar pe lingă spitalele judeţene de pediatrie. — Se resimte lipsa personalului mediu sanitar şi in alte unităţi spitaliceşti din Capitală ? Întrebarea am adresat-o tovarăşului dr. Dan Enăchescu, director al Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti. — Atît în Capitală cît şi în ţară, în unele unităţi medicale se resimte în prezent o lipsă de cadre medii, de personal auxiliar şi elementar sanitar. Situaţia nu este specifică doar ţării noastre. In toată lumea există această penurie, accentuată de dezvoltarea serviciilor sanitare, de progresele medicinii şi introducerii tehnicii noi în practica medicală, de condiţiile de muncă şi de particularităţile sistemelor sau formelor de asistenţă medicală, de relaţiile între personalul ajutător şi cel cu pregătire superioară, de raporturile ce se stabilesc între cadrele medii şi conducerile unităţilor sanitare etc. — Care sint totuşi factorii care determină In Capitală lipsa de cadre medii ? — Mai tntîi este vorba de imposibilitatea actualelor şcoli sanitare din Bucureşti de a acoperi deficitul de cadre medii şi auxiliare din oraş. In sectorul asistenţei copilului, bunăoară, în acest an vor putea fi acoperite doar 25 din peste 500 de posturi de asistente şi surori de pediatrie. De aceea, consider că procesul de pregătire al cadrelor trebuie accelerat şi adaptat situaţiilor noi. Ar putea fi organizate, de pildă, şcoli de surori şi moaşe pe lingă spitalele mari, folosindu-se experienţa şi tradiţia unor instituţii de învăţămînt de acest fel care au funcţionat în trecut pe Ungă spitalul Emilia Irza sau pe lingă maternităţile Filantropia şi Giuleşti. Pentru realizarea acestui deziderat insă, ne este indispensabil ajutorul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Invătămîntului. Utilizarea neratională a personalului existent constituie o a doua cauză care accentuează lipsa de cadre medicale cu pregătire medie. E normal ca personalul mediu, cu o calificare mai ridicată (asistentele medicale) ca şi personalul auxiliar (surorile medicale) să fie folosit cu preponderentă într-o muncă potrivit pregătirii profesionale. Totuşi, multe asistente şi surori medicale sunt folosite in momentul de fată ca secretare medicale . De asemenea, în vederea economisirii de cadre — ne-a arătat directorul Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti, din creşe şi la Casa copilului unele posturi de surori ar putea fi înlocuite cu infirmiere puericultoare pregătite prin cursuri scurte cu o durată de 6—9 luni, pe lingă spitalele mari , în unităţile spitaliceşti ar trebui să sporească numărul infirmierelor şi al secretarelor medicale, care ar putea prelua multe din activităţile ce nu presupun o calificare specială şi pe care astăzi le efectuează asistentele şi surorile medicale. După cum se vede, există în utilizarea cadrelor un cerc vicios şi paradoxuri care se cer înlăturate. Datorită lipsei personalului auxiliar şi elementar surorile fac treaba infirmierelor, asistentele sunt transformate in funcţionare ce-şi pierd săptămina cu tot felul de calcule şi punînd semnături, iar medicii prestează activităţi pe care le-ar putea face asistentele medicale sau chiar secretarele medicale. In aceste condiţii, este evident că lipsa reală de cadre se accentuează. Semnatarii unor scrisori sosite la redacţie au ridicat şi problema fluctuaţiei de cadre. Ce ne puteţi spune in acest sens ? — neam adresat în continuare directorului Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti. — Lipsa cadrelor medii se accentuează, intr-adevăr, şi pentru că unele asistente medicale susţin examene in invătămintul superior si ca atare renunţă la profesiunea aleasă chiar din primul an. La Spitalul de urgentă, de exemplu, în ultimii 3 ani au părăsit unitatea 34 de asistente medicale, dintre care 25 prin demisie, parte din ele rămînînd neîncadrate si foarte multe continuîndu-si studiile in cadrul invătămîntului superior. Mai există apoi o categorie de asistente, care se deplasează încontinuu, in căutarea unor locuri mai „călduţe“, în special prin policlinici şi circumscripţii medicale. Fată de asemenea practici dăunătoare, in loc să ia măsurile de combatere, unele unităţi sanitare manifestă toleranţă şi înţelegere, angajînd şi reangajînd cu prea multă uşurinţă, chiar şi pe cele care au plecat prin demisie, Înainte de expirarea termenului de 3 ani, stabilit prin actele normative. Pentru a curma tendinţa unor cadre medii şi auxiliare de a părăsi unităţile sanitare cu paturi spre a se angaja în unităţi ambulatorii, Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti a hotărît ca cererea respectivului cadru mediu sau auxiliar sanitar cu ultimul loc de muncă în spital, care solicită angajarea în unităţile ambulatorii — chiar şi prin transfer — să fie avizată în prealabil de conducerea direcţiei. Ţinînd seama de importanţa şi urgenţa problemei dezbătute, am cerut şi părerea tovarăşului Dumitru Mureşan, director al Direcţiei de învăţămînt din cadrul Ministerului Sănătăţii. — In tara noastră există in prezent un număr de peste 85 000 cadre medii şi auxiliare sanitare calificate. Se constată insă o distribuire inegală a personalului mediu şi auxiliar sanitar, pe teritoriu, distribuire pe care căutăm să o înlăturăm prin echilibrarea forţelor în cadrul judeţului. In special trebuie urgentată această acţiune în judeţele Vrancea Ialomiţa, Sălaj etc. Se mai constată, insă, că şi in judeţe cu o bună acoperire de personal mediu, utilizarea forţei de muncă este nejudicioasă, cadrele medii sanitare fiind înghesuite mai ales in policlinici, unde atribuţiile sunt limitate si mai puţin în spitale. E drept, munca în spitale este mai grea, se lucrează în ture, aici se cere o răspundere deosebită, in special la secţiile de sugari, la terapie intensivă, la obstetrică şi ginecologie. Personalul mediu sanitar trebuie deci mai mult stimulat şi orientat în special spre aceste unităţi. In prezent, ne propunem să întreprindem măsuri care să asigure o mai bună repartizare a cadrelor medii sanitare şi sporirea efectivului acestora. Dumitru MINCULESCU Săptămînă aniversară la Filarmonica din Arad Deschiderea stagiunii de concerte din Arad va avea loc simbata, 21 septembrie, printr-o săptămâna muzicală festivă, organizată cu prilejul împlinirii a două decenii de activitate a instituţiei culturale din oraşul de pe Mureş. Cu această ocazie se vor prezenta o sulid de concerte simfonice, de muzica de cameră, de muzică populară, un concert coral a cappella de muzică românească clasică şi contemporană, precum şi un spectacol cu opera „Dragostea triumfă" de Nicolae Brînzeu. UN FESTIVAL DE MUZICĂ POPULARĂ In comuna Leşu din judeţul Bistriţa Năsăud s-a desfăşurat ieri o mare sărbătoare populară, pe care organizatorii (comitetul judeţean pentru cultură şi artă şi casa creaţiei populare) au intitulat-o: „Rapsodia trişcaşilor". Spectatorii au asistat de fapt la un prim festival judeţean de muzică populară instrumentală românească, la care şi-au dat concursul cele mai vestite formaţii de cîntăreţi din trişcă, din toată ţara. Alături de o serie de formaţii de triscaşi şi tilincaşi din judeţul Bistriţa-Năsăud au fost prezenţi şi triscaşii din Călineşti — judeţul Argeş, din Cătina — judeţul Buzău, din Hodac — judeţul Mureş, din Jina şi Sadu — judeţul Sibiu şi din Vaideeni — judeţul Vâlcea. Expoziţii • Marţi, 17 septembrie, orele ÎS, In sălile Muzeului de artă al Republicii Socialiste România se va deschide o expoziţie de artă decorativă europeană a sec. XVIII. Expoziţia, reunind aproximativ 100 de piese, provenite dintr-o largă arie geografică şi aflate în depozitele muzeului, va cuprinde piese de mobilier, tapiserii de Beauvois, mătăsuri de Lyon, dantele flamande, miniaturi pe fildeş şi pergament, porţelanuri ale celor mai celebre manufacturi ale epocii etc. Deschiderea expoziţiei va fi urmată de un recital de dans, la care îşi dau concursul Miriam Răducanu şi George Căciuleanu. Programul va cuprinde o suită de aranjamente coregrafice pe muzică negro spirituală şi de J. S. Bach, Haydn, Alexandru Hrisanide. • Secţia de grafică a Uniunii artiştilor plastici împreună cu Oficiul pentru organizarea expoziţiilor de artă au deschis in sala Dalles vineri, 13 septembrie, o expoziţie de grafică aplicată. Expoziţia, prezenttnd lucrări a peste 100 de artişti, cuprinde domenii din cele mai variate ale graficii, de la afiş până la mape de discuri, ilustraţii de cărţi, programe, reclame etc. • Secţia de artă a Muzeului judeţean din Piatra Neamţ a organizat duminică vernisajul expoziţiei retrospective a pictorului Dimitrie Hirlescu. Sunt expuse lucrări în ulei şi grafică , numeroase caricaturi şi desene satirice. t . 17.38 — Pentru noi, femeile. 18.00 — Actualitatea industrială. 18.30 — Curs de limba franceză (continuarea elemului I). 19.00 — Pentru tineretul școlar. 19.30 — Telejurnalul de seară. 19.50 — Buletinul meteorologie — Publicitate. 20.00 — Studioul de poezie. 20.10 — Trepte spre viitor : „Apa vie*. 20,25 — Ce-aţi dori să revedeţi ? Reintilnire cu Jennifer. 20,45 — Teleuniversitatea a Istoria civilizaţiilor : Civilizaţia greacă (IV). 21,20 — Seară de teatru : „...Eseu* de Tudor Muşatescu. In distribuţie : Gheorghe Dinică, Niculescu Cadet, Florin Vasiliu, Florin Scărlătescu, Bogdan Muşatescu, Amza Pelea, Rodica Ţuţuianu, Victoria Mierlescu, Iarina Demian, Mircea Stroe, Mircea Balaban, Virgil Platon, Petre Gheorghiu-Goe, Rodica Popescu, Adrian Petrache, Dorina Lazăr, Cicerone Ionescu, Mişu Andreescu, Ion Sîrbu, Armand Stambuliu si altii, 23.00 — Telejurnalul de noapte. DINAMICA PERSONALITĂŢII (Urmare din pag. 1) Deosebit de importantă este problema educării unei juste corelaţii între cei trei componenţi dinamici ai personalităţii — aptitudini, aspiraţii, realizări — pentru orientarea şi integrarea socială a tineretului, îndeosebi la vîrsta adolescenţei, cînd aspiraţiile prind „aripi“ şi se înalţă într-un zbor vertiginos, într-o călătorie plină de „aventuri“ şi de „neprevăzut“, există pericolul devansării posibilităţilor reale şi al cufundării personalităţii intr-o zonă de ficţiune şi de vis, zonă în care fapta şi acţiunea autentică sunt suplinite prin proiecţie şi figurare imaginativă. Individul poate deveni, treptat, „sclavul“ unei ficţiuni, văzîndu-se metamorfozat deja în constructor, în explorator ori un artist, fără ca el să mişte măcar „un deget“ pentru a atinge realmente aceste ţeluri. Ulterior, chiar dacă visul se mai „corectează“, rămîne, totuşi, credinţa că, potrivit „înzestrării“ de care dispune, el va obţine, mai devreme sau mai tîrziu, ceea ce acum i se refuză. Lipseşte, în aceste cazuri, tocmai disciplinarea aspiraţiei şi ajustarea ei la aptitudine , lipsesc cunoaşterea de sine şi interpretarea critică a propriilor înzestrări. Uneori, tînărul refuză conştient să facă aceste operaţii deoarece ele implică efortul de autodelimitare şi de concentrare pe direcţii de activitate bine precizate. In locul deliberării lucide, cu răspundere şi în cunoştinţă de cauză se instalează atunci în interiorul persoanei o învălmăşeală de tentaţii, de glasuri care, asemenea sirenelor, cheamă in toate direcţiile posibile, dar nu nici una sigură. Păgubită de aceste jocuri gratuite ale fanteziei este, în primul rind, persoana însăşi, care îşi complică inutil căile spre realizare, dar nu mai puţin afectată este societatea care, în calitatea ei de susţinătoare a dezvoltării individului, trebuie să organizeze cu răbdare revenirea omului la „matca“ lui şi integrarea în profesia care cu adevărat ii corespunde. Se desprinde limpede concluzia că ceea ce trebuie, in primul rind, transmis tinerilor — în procesul instrucţiei, al educaţiei şi al muncii propriu-zise — este ideea de efort, ideea că sub aspiraţie şi vis trebuie aşezată temelia solidă a activităţii concrete. Consolidînd aptitudini şi furnizînd cunoştinţe, ea este singura capabilă să-l apropie practic pe individ de aspiraţie şi să-l contopească cu ea.