Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)

1968-09-16 / nr. 7827

PAGINA 2 ADEZIUNE DEPLINA1 LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI SI GUVERNULUI (Urmare din pag. I) titlul Partid Comunist Român, cit de profund este ataşamentul nostru, al muncitorilor, ţăranilor şi intelectuali­lor din această ţară faţă de politica principială, marxist-leninistă, a parti­dului. Ţin să subscriu şi eu din toată inima la această politică plină de grija pentru prosperitatea şi bunăstarea tu­turor oamenilor muncii din ţara noastră, pentru apărarea socia­lismului şi unităţii mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţionale. Voi căuta ca printr-un efort mereu sporit la locul meu de muncă să a­duc o contribuţie tot mai însemna­tă la realizarea programului stabilit de cel de-al IX-lea Congres al partidului şi de Conferinţa Naţio­nală a P.C.R.“. „Lucrez de 10 ani ca medic de circumscripţie In mijlocul harnicilor cooperatori şi mecanizatori din co­muna Pogoanele, judeţul Buzău, ne scrie dr. Cornelia Iordăchescu. Ală­turi de el am urmărit cu o deose­bită atenţie şi interes declaraţia Ma­rii Adunări Naţionale, precum şi cu­­vîntările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Subscriu fără rezerve la politica Înţeleaptă şi realistă a parti­dului nostru, care dă dovadă de un profund spirit Internaţionalist, de o grijă permanentă pentru promovarea principiilor care trebuie să stea la baza relaţiilor dintre state: egalita­tea, independenţa, suveranitatea, neamestecul în treburile interne, co­laborarea şi avantajul reciproc. So­cotesc că ataşamentul meu faţă de politica partidului mi-l pot mani­festa numai printr-o muncă neobo­sită, plină de dăruire, prin îndepli­nirea cu abnegaţie a profesiunii de medic". Eforturi neslăbite in slujba socialismului întors în ţară după o absenţă mai Îndelungată, ţin să-mi exprim, ală­turi de toţi cetăţenii României socia­liste, adeziunea entuziastă la princi­piile politicii interne şi externe ex­puse in declaraţia adoptată la sesiu­nea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, în cuvîntările rostite în aceste zile de conducătorii partidului şi stajului nostru întîmpinaţi cu un emoţionant elan patriotic de miile de cetăţeni, fără deosebire de naţio­nalitate, veniţi spontan în toate cen­trele ţării, pentru a asculta cuvîntul partidului, pentru a-şi manifesta a­­probarea deplină faţă de politica a­­cestuia. Ţin să dau glas profundei satisfac­ţii pe care am încercat-o, la mani­festările ştiinţifice în domeniul spe­cialităţii mele la care am participat, departe de ţară, primind, din partea a numeroşi intelectuali cu concepţii avansate, felicitări călduroase şi ex­presia solidarităţii lor pentru efor­turile neslăbite ale partidului nostru. In lupta pentru întărirea şi dezvolta­rea prieteniei şi colaborării cu toate ţările socialiste, pentru unitatea par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, a forţelor păcii şi progresului de pre­tutindeni. Aşa cum au arătat conducătorii noştri, în ştiinţă, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în reali­zarea unităţii de creaţie, peste deose­birile de naţionalitate şi limbă, de­oarece ştiinţa şi cultura înaintată cu­nosc o singură lege, urmăresc un sin­gur scop : progresul omenirii, reali­zarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii. Consider de aceea că noi, oamenii de ştiinţă, intelectualii, pu­tem aduce un aport însemnat la în­făptuirea politicii de colaborare in­ternaţională promovată de România, la progresul ideii luptei comune pen­tru interesele fundamentale ale po­poarelor. Pe de altă parte, noi suntem­ fermi în hotărîrea de a ne spori eforturile pentru înfăptuirea sarcini­lor ce ne revin din directivele Con­gresului al IX-lea al partidului, pri­vind dezvoltarea învăţămintului şi culturii, parte integrantă a progra­mului de desăvârşire a construcţiei socialiste in România. Acad. prof. Iorgu­ IORDAN Pentru triumful deplin al ideilor marxism-leninismului pe pămintul României Am avut posibilitatea să iau par­iu la mai multe expoziţii de artă organizate în ţară şi peste hotare, atît în ţări socialiste, cît şi în ţări capitaliste. Succesul acestor expozi­ţii nu poate fi negat. Valoarea ope­relor noastre de artă este recunos­cută şi apreciată chiar şi în acele ţări a căror orînduire socială diferă de cea a ţării noastre. Aceste succe­se reprezintă totodată şi succesele României, ele dovedesc justeţea po­liticii pe care o promovează parti­dul nostru în domeniul artei. Urmăresc zi de zi eforturile parti­dului, ale conducătorilor statului nos­tru în direcţia destinderii interna­ţionale, a rezolvării pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigi­oase, a dezvoltării colaborării între ţări şi popoare. Am urmărit şi ur­măresc cu mare atenţie vizitele frec­vente ale conducătorilor partidului şi statului nostru în diferite oraşe ale ţării, consultările lor frecvente cu oamenii muncii, îşi găseşte ex­presie în această metodă de lucru profunda grijă a partidului pentru asigurarea progresului continuu al ţării, pentru înfăptuirea vastelor programe de Înflorire a României. Aprob în întregime politica internă a partidului, deoarece scopul ei su­prem este triumful deplin al idei­lor marxism-leninismului pe pămîn­­tul României. Aceeași grijă o manifestă partidul nostru pentru soarta socialismului în lume. Aprob în întregime politica noas­tră externă deoarece scopul ei su­prem este consolidarea forţelor so­cialismului mondial, întărirea fron­tului antiimperialist, pacea popoare­lor. Consider că nu am misiune mai importantă decît aceea de a-mi per­fecţiona neîntrerupt munca, pentru a sluji cît mai bine poporul, parti­dul, patria. Gy Szabó BELA maestru emerit al artei O politică destinată păcii şi progresului Plin de emoţie am simţit în zilele acestea puterea de coeziune a parti­dului Politica sa înţeleaptă, animată de spiritul patriotismului şi al inter­naţionalismului socialist, de acela al demnităţii, a unit ca un magnet uriaş întreg poporul. Sunt mîndru că prin aceste rînduri îmi pot exprima de­plina aprobare faţă de declaraţia Marii Adunări Naţionale, cuvîntările adînc principiale ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale celorlalţi conducători de partid şi de stat. De-a lungul existenţei mele am trăit momente decisive pentru desti­nul ţării, dar niciodată nu am întîl­­nit această profundă unitate, această sinceră, neţărmurită dragoste şi în­credere a poporului faţă de conducă­torii săi. Pentru că astăzi conducă­torii ţării sînt — ca niciodată în tre­cut — exponenţi ai voinţei întregului popor şi militează, conform liniei po­litice marxist-leniniste a partidului nostru, pentru înfăptuirea idealuri­lor umaniste, a năzuinţelor de pace şi progres ale naţiunii. Alături de toţi cetăţenii acestei ţări, tineri şi vîrstnici, activînd în cele mai diferite domenii, desluşesc în atmosfera en­tuziastă a zilelor de azi înfrigurata dorinţă a tuturor de a participa, cu şi mai mult elan, la desăvîrşirea construcţiei socialismului în ţara noastră, de a ne uni intr-un efort co­mun de creaţie pentru înflorirea pa­triei şi pentru fericirea zilei de azi şi de mîine a întregului popor. Fie­care acţiune, fiecare cuvînt al parti­dului e destinat acestui scop, dezvol­tării multilaterale a României so­cialiste, unităţii cu partidele frăţeşti, prieteniei între ţările socialiste. Vorbind în numele meu, sînt con­vins că dau glas năzuinţelor şi senti­mentelor tuturor slujitorilor scenei şi ai artei noastre legate de popor. Conştienţi de menirea noastră, sun­tem­ decişi să transformăm fiecare spectacol într-un act patriotic, să răspîndim ideea prieteniei între oa­meni şi popoare. Tribuni ai celei mai înaintate gîndiri, mandatari ai cultu­rii naţionale şi universale, noi, ac­torii, milităm umăr la umăr cu cei­lalţi făuritori de bunuri spirituale şi materiale din această ţară pentru împlinirea hotărîrilor Congresului al IX-lea, pentru realizarea politicii in­terne şi internaţionale a Partidului Comunist Român, închei rindurile mele cu aprobarea categorică a valorii umane şi sociale reprezentată de politica partidului, politică destinată păcii şi progresului, al nostru şi al prietenilor noştri. Ion FINTEŞTEANU artist al poporului Unitatea tuturor comuniştilor pe baze principiale Ca marinar, am avut şi am posi­bilitatea să urmăresc, într-un anu­mit fel, „pe viu" evoluţia relaţii­lor internaţionale ale României. Şi-mi dau seama că dacă astăzi a­­vem o economie puternică, în plin avînt, dacă am ajuns să întreţinem relaţii de schimb cu peste 100 de ţări, dacă sporeşte continuu numă­rul porturilor de unde navele străi­ne îşi iau drumul spre Constanţa, sau către care pornesc vasele co­merciale cu tricolorul românesc, a­­poi aceasta se datoreşte eficienţei politicii interne şi externe a parti­dului şi statului nostru. Participarea la recenta întîlnire a foştilor brigadieri de pe şantierele naţionale mi-a oferit prilejul, ca veteran al muncii patriotice la Bum­­beşti — Livezeni, să rememorez cu o profundă emoţie evoluţia eroică a României în ultimii 20 de ani. Partidul a militat cu perseverenţă şi succes pentru valorificarea cît mai deplină a potenţialului creator al poporului în scopul edificării ra­pide a noii societăţi, al înfloririi na­ţiunii noastre socialiste, În politica Partidului Comunist Român această preocupare este organic legată de prietenia şi conlucrarea strînsă cu ţările socialiste, cu toate popoarele lumii. Este un adevăr elementar că rod­nicia acestor relaţii este în strînsă corelaţie cu respectarea unor norme de bază, recunoscute de altfel de tot mai multe ţări şi care oferă teme­iul unei vieţi internaţionale sănă­toase. Hotărîrea partidului şi statu­­lui nostru de a milita pentru res­pectarea acestor norme, independen­ţa şi suveranitatea naţională, egali­tatea în drepturi, neamestecul în treburile interne ale altor ţări şi popoare şi-a găsit o strălucită ex­presie în declaraţia Marii Adunări Naţionale, în cuvîntările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în acţiunile Ro­mâniei pe plan internaţional. Ultimele documente de partid şi de stat demonstrează consecvenţa cu care partidul nostru luptă pentru a­­părarea pe baze realiste a unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării co­muniste şi muncitoreşti internaţio­nale, a prieteniei şi păcii dintre toa­te popoarele lumii. Această politică, care întregeşte personalitatea po­porului nostru, care sporeşte con­siderabil prestigiul României în lume, găseşte un larg ecou şi o pro­fundă adeziune în inima mea de comunist, de cetăţean al acestei ţări. Manole BULBUOACA şef de echipaj pe mineralierul „Dunărea* cinema • Surprizele dragostei­­ SALA PALATULUI — 17,3« (seria de bilete 2590) ; 10,15 (seria de bilete 2556); SALA CINEMATECA — 5,45 ; 12; 14,11; 16,3«. (bilete la casă). • Planeta maimuţelor : PATRIA — 11,30 ; 14 ; 16,30 ; 14 ; 21,15. • Operațiunea San Gennaro : RE­PUBLICA — ( ; 11,30 ; 14 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15 | FESTIVAL — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16; 18,30 ; 21, la grădină 19,30, STADIONUL DINAMO — 19,45. • Winnetou — seria a III-a : LU­CEAFĂRUL — 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,45 ; 18,15 ; 9,45, FEROVIAR — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,30 ; 21, ME­LODIA — 8,45 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45, MODERN — 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,15 ; 18,30 ; 20,45, ARENELE LIBERTĂȚII — 19,30, GRADINA DOINA — 19,30. • Neînțelesul­­ CAPITOL — 1; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. • Fratele doctorului Homer­­ VICTORIA — 8 ; 11,15 ; 13,46 ; 16,15 ; 18,30 ; 10,45. • Prințesa­­ CENTRAL — 8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21. • Duelul lung I LUMINA — 9,15— 18 în continuare ; 18,20 , 20,5. • Aventurierii I DOINA — 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,30 ; 21, COTROCENI — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Inimă nebună, nebună de legat ■ UNION — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Graiul animalelor: TIMPURI NOI — 9—21 în continuare. • Trei copii „minune* : EXCEL­SIOR — 9,15 ; 11,30 ; 12,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, GLORIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30. • Vin ciclistii I GRIVITA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,30, FLA­MURA — 8 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Valea I ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,30 ; 17,45 ; 20. • Prin Kurdistanul sălbatic : BU­­ZESTI — 15.30 ; 18 ; 20.30, VIITO­RUL — 15.30 ; 18 ; 20.30. • Viva Maria­­ DACIA — 8—18.90 în continuare : 18,45 ; 21, PRO­­GRESUI___15.30 ; 18 ; 20.30. • Premiere strict secrete : BU­­CEGI — 9,15—13,15 In continuare : 16 ; 18;18 ; 20.30, la grădină 19,30. • Eddie Chapman, agent secret : UNIREA — 15.30 ; 18, la grădină — 20. • Taffy şi vinătorul­­ LIRA — 15.30 ; 18, la grădină 20. • K.O. : DRUMUL SĂRII — 15 ; 17.30 ; 20. • Tarzan, omul maimuţă ! CIU­LEŞTI — 10 ; 15.30 ; 18 ; 20.30, MIORIŢA — 2 ; 11;15 ; 13.30 ; 15.45 ; 18.15 ; 20,45. • Roata vieţii­­ FLOREASCA — 9.30 ; 12 ; 15.30 ; 18 ; 20,30, TOMIS — 9—15.45 în continuare ; 18 , 20,15, la grădină 19. • Piramida zeului Soare : VOLGA — 10—16 în continuare ; 18,15 ; 20.30, RAHOVA - 15.30 ; 18, la grădină 20. • Rebus miraculos : AURORA — 0 ; 11 ; 13,15 ; 15,30 ; 17.45 ; 20. • Răzbunarea haiducilor : MOȘI­LOR - 15,30 ; 18. la grădină 19.30 • Infrlngerea lul Alexandru cel Mare i POPULAR — 15.30 ; 18 ; 20.30. • întîlnire In munţi : MUNCA — ie : îs : 20. • Falsa liră de aur : COSMOS — 15.30 ; 18 ; 20.15. • Hatari : FLACARA — 16 ; 19. • Şapte oameni de aur : ARTA a 9 ; 11 ; 13;15 ; 15.30 ; 18 ; 20.30. • Cei şapte samurai : VITAN — 15.30 ; 10. • Noaptea nunţii In ploaie : FE­RENTARI — 15,30 ; 18 ; 20,30. • Studiu despre femei : PACEA — 15,30 ; 18 ; 20,15. • Sindbad marinarul­­ CRlNGASI — 15,30 ; 18 ; 20,15. • Minunata Angelica ■ GRADINA AURORA — 19,30. • Ea va ride : GRADINA PRO­­GRESUL-PARC : 19,30. • Minunile doamnei Venus : GRA­DINA VITAN — 19,30. teatre • Teatrul Naţional „L L. Caragi­­ale* (Sala Studio) : Părinţii teribili — 10,30. • Teatrul „C. Tănase* (Sala Sa­vei) : Comici vestiţi ai revistei : N. Stroe — 10,20. • Ansamblul „Pernniţa* La mu­zeul „Dr. M. Minovici“­ : Spectaco­lul de sunet al lumini „La vila cu clopoţel* — 19,30 şi 20,15. Actualitatea culturală PE SCENELE TEATRELOR • Teatrul tineretulul din Piatra Neamt a prezentat la 11 septembrie — în deschiderea stagiunii 1968— 1969 — spectacolul cu piesa „Jocul de-a vacanţa“ de Mihail Sebastian, în regia lui Gabriel Negri şi sceno­grafia lui Vladimir Popov. In distri­buţie : Mitică Popescu, Dumitru Drăgan, Lucia Doroftei, Iulian Voicu, Elena Bartok, Magdalena Ră­­dulescu, Răzvan Ştefănescu, Con­stantin Cojocaru, Lucia Boga, Ion Bog, Marga Pavlidis. • Teatrul de stat din Arad a pre­zentat vineri, 6 septembrie, la Ineu, premiera piesei „Evantaiul doamnei Windermere“ in regia lui C. Anatol şi scenografia Evei Györffy. In ro­lurile principale : Gabi Daicu, Con­stanţa Comănoiu, Hanibal Teodores­­cu şi Dan Antoci. Spectacolul cu „Evantaiul doamnei Windermere“ inaugurează la Ineu stagiunea per­manentă a teatrului arădean. (De la E. Roşcovici, secretar literar). • Sâmbătă, 21 septembrie. Teatrul mic îşi deschide stagiunea cu „Bal­tagul", adaptare după Mihail Sado­­veanu, in regia lui Radu Penciules­­cu şi scenografia lui Teodor Constan­­tinescu. Din distribuţie fac parte Olga Tudorache, Victor Rebengiuc, Traian Stănescu ş.a. SCINTEIA — luni 16 septembrie 1968 Penurie de cadre medii in unităţile sanitare? Nivelul de pregătire al surorilor medicale, modul de repartiţie al asistente­lor sanitare, judicioasa sau defectuoasa intocmire a programelor de lucru privind personalul mediu sanitar au constituit a­­desea teme larg dezbătute în coloanele ziarului nos­tru. Sesizări şi scrisori so­site la redacţie recent, semnate în special de medici, reliefează o serie de îmbunătăţiri aduse, concomitent cu perpetua­rea unor carenţe în or­ganizarea muncii acestui personal valoros şi indis­pensabil, faptul că în pre­zent în unele spitale se face simţită o acută lipsă de surori şi asistente ! „In spitalul nostru — ne scrie dr. Aurel Bucur, şef de lucrări la clinica chi­rurgicală Carol Davila din Bucureşti — uneori o sin­gură soră este nevoită ca timp de 8 ore să răspundă solicitărilor a 50 şi 60 de bolnavi! Alteori, pentru că nu au încotro, surorile medicale sunt obligate să lucreze consecutiv în două ture. Serviciul de reani­mare şi anestezie funcţio­nează doar cu 5 surori în loc de 12 cît se prevede şi nu rare sunt cazurile cînd şi acestea, din diferite mo­tive, nu pot da tot randa­mentul scontat“. „Problema personalului sanitar mediu — ne sem­nalează prof. dr. Dumitru Timaş, medic şef de secţie la spitalul de copii Călă­raşi — este o condiţie esen­ţială a realizării unei bune­ corecte şi eficiente îngrijiri a copilului. Dar dacă ne lipseşte această condiţie... Sunt situaţii cînd o singură soră acordă asistenta medicală la 20—30 de copii. Mai poate acel cadru împovărat de solici­tări, unele extrem de ur­gente, să se achite conştiin­cios de obligaţiile sale, chiar dacă este excepţional de bine pregătit pro­fesional şi dă dovadă de cele mai profunde sen­timente umane ? Cel puţin în tura de după a­­miază şi mai ales de noapte, cînd este necesară o supraveghere extrem de atentă a micilor bolnavi, intervin momente mai grele în care o soră este nevoită să îngrijească 30—40 de sugari. O aseme­nea situaţie devine, în con­cepţia ştiinţei medicale pe­diatrice moderne, ceva anacronic". Rîndurile de mai sus re­prezintă de fapt un sem­nal, o serioasă atragere de atenţie şi totodată o in­vitaţie pentru o eventuală explicaţie. In cadrul unei microanchete la faţa locu­lui, prof. dr. Dumitru Ti­mus ne-a relatat : „ Situaţia se prezintă în­tocmai cum am înfăţişat-o în scrisoare. De ce ? Con­cepţii mai vechi, greşite dăinuiesc şi astăzi la re­partizarea personalului me­diu în spitalele de copii, în sensul că se urmăreşte completarea schemelor pî­­nă la ultima coloană, fără a se manifesta însă şi exi­genţa respectivă pentru ca­litatea acestui personal, fă­ră să se ia toate măsurile de siguranţă ca o soră sau o asistentă să corespundă din punct de vedere al pre­gătirii profesionale, vîrstei, stării de sănătate, ataşa­mentului, dragostei pentru cei mici, al spiritului de so­licitudine faţă de bolnavi în general. Neexistînd în­totdeauna înmănuncheate toate aceste calităţi, multe din ajutoarele medicului se transformă în „asistente“ la propriu şi la figurat, în fi­gurante „rătăcite“ prin spi­tale, care nu-ţi pot fi de nici un folos. La aceasta se mai adaugă şi o fluc­tuaţie „naturală“ determi­nată de concedii natale şi post natale, de odihnă sau de boală, dispariţii peste noapte prin „migrări“ că­tre locuri mai uşoare de muncă (de la lecţiile de copii până la un an către secţiile de copii mari sau către alte instituţii de ocro­tire a copilului — creşe, cămine, grădiniţe) sau pur fi simplu abandonarea a­­cestei meserii. — Ce soluţii preconizat! Pen­tru rezolvarea unei pro­teine aţii de importante . — Lipsa de personal me­­diu-sanitar corespunzător şi suficient ar putea fi cur­mată, după părerea mea, mai intîi prin deschiderea largă, chiar dirijată, a por­ţilor şcolilor de surori, prin crearea unor şcoli de surori cu secţii de pueri­cultura şi pediatrie pe lin­gă toate centrele universi­tare medicale din ţară, iar acolo unde urgenta a a­­tins punctul maxim, să se înfiinţeze asemenea insti­tuţii chiar pe lingă spita­lele judeţene de pediatrie. — Se resimte lipsa per­sonalului mediu sanitar şi in alte unităţi spitaliceşti din Capitală ? Întrebarea am adresat-o tovarăşului dr. Dan Enăchescu, direc­tor al Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti. — Atît în Capitală cît şi în ţară, în unele unităţi medicale se resimte în pre­zent o lipsă de cadre medii, de personal auxiliar şi ele­mentar sanitar. Situaţia nu este specifică doar ţării noastre. In toată lumea există această penurie, ac­centuată de dezvoltarea serviciilor sanitare, de pro­gresele medicinii şi intro­ducerii tehnicii noi în prac­tica medicală, de condiţiile de muncă şi de particula­rităţile sistemelor sau for­melor de asistenţă medi­cală, de relaţiile între per­sonalul ajutător şi cel cu pregătire superioară, de ra­porturile ce se stabilesc între cadrele medii şi con­ducerile unităţilor sanitare etc. — Care sint totuşi fac­torii care determină In Ca­pitală lipsa de cadre me­dii ? — Mai tntîi este vorba de imposibilitatea actuale­lor şcoli sanitare din Bucu­reşti de a acoperi defici­tul de cadre medii şi auxi­liare din oraş. In sectorul asistenţei copilului, bună­oară, în acest an vor putea fi acoperite doar 25 din peste 500 de posturi de a­­sistente şi surori de pedia­trie. De aceea, consider că procesul de pregătire al ca­drelor trebuie accelerat şi adaptat situaţiilor noi. Ar putea fi organizate, de pil­dă, şcoli de surori şi moaşe pe lingă spitalele mari, fo­­losindu-se experienţa şi tradiţia unor instituţii de învăţămînt de acest fel ca­re au funcţionat în trecut pe Ungă spitalul Emilia Irza sau pe lingă materni­tăţile Filantropia şi Giu­­leşti. Pentru realizarea a­­cestui deziderat insă, ne este indispensabil ajutorul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Invătămîntu­­lui. Utilizarea neratională a personalului existent constituie o a doua cauză care accentuează lipsa de cadre medicale cu pregă­tire medie. E normal ca personalul mediu, cu o ca­lificare mai ridicată (asis­tentele medicale) ca şi per­sonalul auxiliar (surorile medicale) să fie folosit cu preponderentă într-o muncă potrivit pregătirii profesio­nale. Totuşi, multe asisten­te şi surori medicale sunt folosite in momentul de fa­tă ca secretare medicale . De asemenea, în vederea economisirii de cadre — ne-a arătat directorul Direcţiei sanitare a muni­cipiului Bucureşti, d­in creşe şi la Casa copilului unele posturi de surori ar putea fi înlocuite cu infir­miere puericultoare pregă­tite prin cursuri scurte cu o durată de 6—9 luni, pe lingă spitalele mari , în unităţile spitaliceşti ar tre­bui să sporească numărul infirmierelor şi al secreta­relor medicale, care ar pu­tea prelua multe din activi­tăţile ce nu presupun o ca­lificare specială şi pe care astăzi le efectuează asis­tentele şi surorile medicale. După cum se vede, exis­tă în utilizarea cadrelor un cerc vicios şi paradoxuri care se cer înlăturate. Da­torită lipsei personalului auxiliar şi elementar suro­rile fac treaba infirmiere­lor, asistentele sunt trans­formate in funcţionare ce-şi pierd săptămina cu tot fe­lul de calcule şi punînd semnături, iar medicii pres­tează activităţi pe care le-ar putea face asistentele medicale sau chiar secre­tarele medicale. In aceste condiţii, este evident că lipsa reală de cadre se ac­centuează.­­ Semnatarii unor scri­sori sosite la redacţie au ri­dicat şi problema fluctuaţiei de cadre. Ce ne puteţi spune in acest sens ? — ne­am adresat în continuare directorului Direcţiei sani­tare a municipiului Bucu­reşti. — Lipsa cadrelor medii se accentuează, intr-adevăr, şi pentru că unele asistente medicale susţin examene in invătămintul superior si ca atare renunţă la profesi­unea aleasă chiar din pri­mul an. La Spitalul de ur­gentă, de exemplu, în ulti­mii 3 ani au părăsit unita­tea 34 de asistente medi­cale, dintre care 25 prin demisie, parte din ele ră­­mînînd neîncadrate si foarte multe continuîndu-si stu­diile in cadrul invătămîn­­tului superior. Mai există apoi o cate­gorie de asistente, care se deplasează încontinuu, in căutarea unor locuri mai „călduţe“, în special prin policlinici şi circumscrip­ţii medicale. Fată de ase­menea practici dăunătoare, in loc să ia măsurile de combatere, unele unităţi sanitare manifestă toleran­ţă şi înţelegere, angajînd şi reangajînd cu prea multă u­­şurinţă, chiar şi pe cele care au plecat prin demisie, Îna­inte de expirarea termenu­lui de 3 ani, stabilit prin ac­tele normative. Pentru a curma tendinţa unor cadre medii şi auxiliare de a pă­răsi unităţile sanitare cu paturi spre a se angaja în unităţi ambulatorii, Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti a hotărît ca cere­rea respectivului cadru me­diu sau auxiliar sanitar cu ultimul loc de muncă în spi­tal, care solicită angajarea în unităţile ambulatorii — chiar şi prin transfer — să fie avizată în prealabil de conducerea direcţiei. Ţinînd seama de impor­tanţa şi urgenţa problemei dezbătute, am cerut şi pă­rerea tovarăşului Dumitru Mureşan, director al Direc­ţiei de învăţămînt din ca­drul Ministerului Sănătăţii. — In tara noastră există in prezent un număr de peste 85 000 cadre medii şi auxiliare sanitare calificate. Se constată insă o distri­buire inegală a personalu­lui mediu şi auxiliar sa­nitar, pe teritoriu, distri­buire pe care căutăm să o înlăturăm prin echilibra­rea forţelor în cadrul ju­deţului. In special trebuie urgentată această acţiune în judeţele Vrancea Ialo­miţa, Sălaj etc. Se mai constată, insă, că şi in ju­deţe cu o bună acoperire de personal mediu, utili­zarea forţei de muncă este nejudicioasă, cadrele medii sanitare fiind înghesuite mai ales in policlinici, unde atribuţiile sunt limitate si mai puţin în spitale. E drept, munca în spitale este mai grea, se lucrează în ture, aici se cere o răs­pundere deosebită, in spe­cial la secţiile de sugari, la terapie intensivă, la obste­trică şi ginecologie. Perso­nalul mediu sanitar tre­buie deci mai mult stimu­lat şi orientat în special spre aceste unităţi. In pre­zent, ne propunem să în­treprindem măsuri care să asigure o mai bună repar­tizare a cadrelor medii sa­nitare şi sporirea efectivu­lui acestora. Dumitru MINCULESCU Săptămînă aniversară la Filarmonica din Arad Deschiderea stagiu­nii de concerte din Arad va avea loc simbata, 21 septem­brie, printr-o săptămâ­­na muzicală festivă, organizată cu prilejul împlinirii a două de­cenii de activitate a instituţiei culturale din oraşul de pe Mu­reş. Cu această oca­zie se vor prezenta o sulid de concerte simfonice, de muzica de cameră, de mu­zică populară, un concert coral a cap­pella de muzică ro­mânească clasică şi contemporană, pre­cum şi un spectacol cu opera „Dragostea triumfă" de Nicolae Brînzeu. UN FESTIVAL DE MUZICĂ POPULARĂ In comuna Leşu din judeţul Bistriţa Năsăud s-a desfăşurat ieri o mare sărbătoa­re populară, pe care organizatorii (comite­­tul judeţean pentru cultură şi artă şi casa creaţiei populare) au intitulat-o: „Rapsodia trişcaşilor". Spectato­rii au asistat de fapt la un prim festival ju­deţean de muzică populară instrumenta­lă românească, la care şi-au dat concursul cele mai vestite for­maţii de cîntăreţi din trişcă, din toată ţara. Alături de o serie de formaţii de triscaşi şi tilincaşi din judeţul Bistriţa-Năsăud au fost prezenţi şi tris­­caşii din Călineşti — judeţul Argeş, din Că­tina — judeţul Buzău, din Hodac — judeţul Mureş, din Jina şi Sadu — judeţul Si­biu şi din Vaideeni — judeţul Vâlcea. Expoziţii • Marţi, 17 septembrie, orele ÎS, In sălile Muzeului de artă al Republicii Socialiste România se va deschide o expoziţie de artă decorativă europeană a sec. XVIII. Expoziţia, reunind aproximativ 100 de piese, provenite dintr-o largă a­­rie geografică şi aflate în depozitele muzeului, va cuprinde piese de mo­bilier, tapiserii de Beauvois, mătă­suri de Lyon, dantele flamande, mi­niaturi pe fildeş şi pergament, por­ţelanuri ale celor mai celebre manu­facturi ale epocii etc. Deschiderea expoziţiei va fi urmată de un recital de dans, la care îşi dau concursul Miriam Răducanu şi George Căciu­­leanu. Programul va cuprinde o suită de aranjamente coregrafice pe mu­zică negro spirituală şi de J. S. Bach, Haydn, Alexandru Hrisanide. • Secţia de grafică a Uniunii ar­tiştilor plastici împreună cu Oficiul pentru organizarea expoziţiilor de artă au deschis in sala Dalles vineri, 13 septembrie, o expoziţie de gra­fică aplicată. Expoziţia, prezenttnd lu­crări a peste 100 de artişti, cuprinde domenii din cele mai variate ale gra­ficii, de la afiş până la mape de discuri, ilustraţii de cărţi, programe, reclame etc. • Secţia de artă a Muzeului jude­ţean din Piatra Neamţ a organizat duminică vernisajul expoziţiei re­trospective a pictorului Dimitrie Hir­­lescu. Sunt expuse lucrări în ulei şi grafică , numeroase caricaturi şi desene satirice. t . 17.38 — Pentru noi, femeile. 18.00 — Actualitatea industrială. 18.30 — Curs de limba franceză (continuarea elemului I). 19.00 — Pentru tineretul școlar. 19.30 — Telejurnalul de seară. 19.50 — Buletinul meteorologie — Publicitate. 20.00 — Studioul de poezie. 20.10 — Trepte spre viitor : „Apa vie*. 20,25 — Ce-aţi dori să revedeţi ? Reintilnire cu Jennifer. 20,45 — Teleuniversitatea a Istoria civilizaţiilor : Ci­vilizaţia greacă (IV). 21,20 — Seară de teatru : „...Eseu* de Tudor Muşatescu. In distribuţie : Gheorghe Dinică, Niculescu Cadet, Florin Vasiliu, Florin Scărlătescu, Bog­dan Muşatescu, Amza Pelea, Rodica Ţuţuianu, Victoria Mierlescu, Iarina Demian, Mircea Stroe, Mircea Balaban, Virgil Platon, Petre Gheor­­ghiu-Goe, Rodica Popescu, Adrian Petrache, Dorina Lazăr, Cicerone Ionescu, Mişu Andre­­escu, Ion Sîrbu, Armand Stambuliu si altii, 23.00 — Telejurnalul de noapte. DINAMICA PERSONALITĂŢII (Urmare din pag. 1) Deosebit de importantă este problema educării unei juste corelaţii între cei trei componenţi dinamici ai personalităţii — aptitudini, aspiraţii, realizări — pen­tru orientarea şi integrarea socială a tineretului, îndeo­sebi la vîrsta adolescenţei, cînd aspiraţiile prind „aripi“ şi se înalţă într-un zbor vertiginos, într-o călătorie plină de „aventuri“ şi de „neprevăzut“, există perico­lul devansării posibilităţi­lor reale şi al cufundării personalităţii intr-o zonă de ficţiune şi de vis, zonă în care fapta şi acţiunea autentică sunt suplinite prin proiecţie şi figurare imagi­nativă. Individul poate de­veni, treptat, „sclavul“ unei ficţiuni, văzîndu-se metamorfozat deja în con­structor, în explorator ori un artist, fără ca el să miş­te măcar „un deget“ pen­tru a atinge realmente a­­ceste ţeluri. Ulterior, chiar dacă visul se mai „corec­tează“, rămîne, totuşi, cre­dinţa că, potrivit „înzestră­rii“ de care dispune, el va obţine, mai devreme sau mai tîrziu, ceea ce acum i se refuză. Lipseşte, în a­­ceste cazuri, tocmai disci­plinarea aspiraţiei şi ajus­tarea ei la aptitudine , lip­sesc cunoaşterea de sine şi interpretarea critică a pro­priilor înzestrări. Uneori, tînărul refuză conştient să facă aceste o­­peraţii deoarece ele impli­că efortul de autodelimitare şi de concentrare pe direc­ţii de activitate bine pre­cizate. In locul deliberării lucide, cu răspundere şi în cunoştinţă de cauză se in­stalează atunci în interiorul persoanei o învălmăşeală de tentaţii, de glasuri care, asemenea sirenelor, chea­mă in toate direcţiile posi­bile, dar nu nici una sigură. Păgubită de aceste jocuri gratuite ale fanteziei este, în primul rind, persoana însăşi, care îşi complică inutil căile spre realizare, dar nu mai puţin afectată este societatea care, în ca­litatea ei de susţinătoare a dezvoltării individului, tre­buie să organizeze cu răb­dare revenirea omului la „matca“ lui şi integrarea în profesia care cu adevă­rat ii corespunde. Se desprinde limpede concluzia că ceea ce tre­buie, in primul rind, trans­mis tinerilor — în proce­sul instrucţiei, al educaţiei şi al muncii propriu-zise — este ideea de efort, ideea că sub aspiraţie şi vis tre­buie aşezată temelia solidă a activităţii concrete. Con­­solidînd aptitudini şi fur­­nizînd cunoştinţe, ea este singura capabilă să-l apro­pie practic pe individ de aspiraţie şi să-l contopeas­că cu ea.

Next