Scînteia, noiembrie 1968 (Anul 37, nr. 7873-7902)
1968-11-22 / nr. 7894
Intera ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVIII Nr. 7894 11 Vineri 22 noiembrie 1968 16 PAGINI - 30 BANI PROLETARI DIN TOATE TARLE. UNITÍ-VÁ! LJiJ JU,‘ ,1.■ mm.wwMg■Jtwmsmm nwmww i MENIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU CU CONDUCEREA UNIUNII COMPOZITORILOR Joi, 21 noiembrie, la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil, s-a întîlnit cu conducerea Uniunii compozitorilor. La întîlnire au participat membrii biroului Uniunii compozitorilor, ai biroului organizaţiei P.C.R. a compozitorilor din Bucureşti, secretarii birourilor secţiilor de creaţie, precum şi ai filialelor şi cenaclurilor din ţară ale Uniunii compozitorilor. în cadrul întîlnirii au fost examinate probleme privind adunarea generală a compozitorilor, care va avea loc în zilele de 11—12 decembrie 1968. SOSIREA ANOTIMPULUI FRIGUROS IMPUNE TERMINAREA GRABNICA A CONSTRUCȚIILOR AGROZOOTEHNICE O dată cu sosirea anotimpului friguros, în întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole se impune încheierea neîntîrziată a pregătirilor pentru desfășurarea normală a activităţii de producţie în timpul iernii. După cum este ştiut, în această perioadă cele mai multe lucrări sunt de executat în zootehnie, unde se poate spune că producţia se realizează zi de zi, indiferent de starea timpului. Dar nu este indiferent dacă efectivele de animale sunt adăpostite în grajduri, saivane şi alte construcţii corespunzătoare, sau stau înghesuite, iar uneori nu au condiţii elementare pentru menţinerea lor în stare de sănătate. Anul acesta, în numeroase întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole numărul de animale a crescut; în funcţie de aceasta, unităţile agricole au prevăzut să realizeze sute de grajduri, saivane, maternităţi de scroafe, îngrăşătorii, adăposturi pentru păsări etc. Se pune întrebarea : care este stadiul de realizare a construcţiilor agrozootehnice ? Este asigurată adăpostirea corespunzătoare a tuturor animalelor ? Pînă în prezent, numeroase unităţi agricole au reuşit să realizeze construcţiile noi prevăzute, să le repare şi să le pună la punct, pînă în tutra mai mici amănunte, pe cele existente din anii trecuţi. Dacă adăugăm la aceasta şi preocuparea pentru asigurarea cantităţilor necesare de furaje, din sortimente variate şi de calitate corespunzătoare, rezultă că astfel de întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole dispun de toate condiţiile pentru a realiza producţii mari, pierderile de animale reducîndu-se la minimum. în contrast cu această situaţie se întîlnesc nenumărate cazuri care atestă că nici în acest an nu au fost trase concluziile privind cauzele care au determinat pierderi de produse şi de animale în iarna trecută, nefiind luate măsuri eficiente care să asigure o bună furajare şi adăpostire a animalelor. Aproape în toate judeţele ţării se întîlnesc cooperative agricole şi ferme agricole de stat care nu au nici pînă acum asigurată adăpostirea tuturor animalelor. în cooperativele agricole, pînă la începutul acestei luni au fost terminate complet numai 182 grajduri de vaci din cele 435 prevăzute, abia 150 de maternităţi de scroafe din 243, iar la îngrăşătoriile de porcine din 180 s-au terminat 99. De asemenea, n-au fost date în folosinţă 163 saivane de oi din 369 prevăzute. Care sunt cauzele acestei situaţii ? Este vorba, în primul rînd, de începerea cu întîrziere a lucrărilor, neasigurarea la timp a autorizaţiilor de construcţii, a repartiţiilor de materiale, a forţei de muncă. Majoritatea construcţiilor care trebuie date în funcţiune în acest an se află în diferite stadii de execuţie , unele la fundaţie sau la zidărie, iar altele nu au încă învelitoarea terminată. Tocmai acestea ar trebui să se afle în centrul preocupărilor organelor agricole, ale conducătorilor unităților agricole socialiste, deoarece, pe de o parte, terminarea lor neîntîrziată este nu numai posibilă, ci şi indispensabilă pentru asigurarea adăpostită animalelor, iar pe de altă parte se evită degradarea lor din cauza intemperiilor. în prezent, un mare număr de grajduri neterminate se află îndeosebi în cooperativele agricole din judeţele Ilfov, Mureş, Timiş, Vaslui ş.a. In cooperativele agricole din judeţul Ilfov din 47 grajduri de vaci prevăzute pentru a fi realizate în acest an, pînă la 30 octombrie erau complet terminate numai 8, celelalte aflîndu-se în diferite faze de execuţie. De asemenea, la cooperativele agricole din judeţul Mureş mai erau neterminate 15 grajduri de vaci, în judeţul Vaslui 13 etc. Mult rămase în urmă sînt construcţiile agrozootehnice în cooperativele agricole din judeţul Timiş, unde din 16 grajduri de vaci prevăzute, pînă la aceeaşi dată s-au terminat numai două. Intîrzieri păgubitoare se întîlnesc şi la construcţia de maternităţi de scroafe, îngrăşătorii, saivane şi alte obiective indispensabile pentru dezvoltarea zootehniei. Astfel de situaţii, cu totul anormale, pot duce la mari pierderi economice. Acum cînd iarna bate la uşă, după ce a căzut deja prima zăpadă, este de neconceput să se perpetueze vechile carenţe. Situaţia deficitară în domeniul construcţiilor agrozootehnice, pierderea timpului bun de lucru în aproape 11 luni impun cu atît mai mult ca, în aceste zile, în fiecare cooperativă agricolă, ca şi în întreprinderile agricole de stat care au obiective neterminate, să se ia măsuri urgente pentru a se executa, cu prioritate, îndeosebi adăposturile de animale. Stabilirea unei ordine de urgenţă, aprovizionarea rapidă cu materiale de construcţii, mobilizarea tuturor forțelor de muncă disponibile în această perioadă cînd majoritatea lucrărilor în cîmp au fost terminate, întărirea brigă(Continuare în pag. a V-a) (s±g CANTAREA ASISTENTEI DEPARTAMENTALE IN ORGANIZAREA I ŞTIINŢIFICĂ A ÎNTREPRINDERILOR Integrîndu-se în contextul preocupărilor generale ale partidului nostru pentru perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii s-a impus în toate întreprinderile industriale ca o cerinţă fundamentală a creşterii eficienţei activităţii economice. Ea a determinat o puternică efervescenţă creatoare, o amplă activitate de investigare, de studii şi analize pentru îmbunătăţirea stilului de conducere economică, a permis identificarea unor importante rezerve interne în cele mai diferite compartimente ale întreprinderilor. Efortul de creaţie tehnică şi economică depus de cei mai buni specialişti din producţie, cercetare, proiectare etc. s-a concretizat într-o serie de soluţii şi măsuri vizînd îmbunătăţirea gradului de utilizare intensivă şi extensivă a capacităţilor de producţie, eliminarea locurilor înguste, alcătuirea mai judicioasă a fluxurilor de fabricaţie, perfecţionarea programării producţiei, a transportului intern, organizarea mai bună a locului de muncă. Evidenţiind efectul mobilizator pe care acţiunea de perfecţionare a organizării producţiei şi a muncii l-a avut asupra oamenilor muncii, a cadrelor de conducere şi specialiştilor în descoperirea şi fructificarea rezervelor din fabrici şi uzine, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea la plenara C.C. al P.C.R. din 19 iunie a.c., arăta totodată : „Unele ministere au slăbit însă, în ultimul timp, preocuparea pentru organizarea raţională a producţiei şi a muncii în întreprinderi, în secţii, la locul de muncă, o serie din studiile şi măsurile stabilite anul trecut nefiind puse în aplicare“. Plenara a cerut cadrelor din întreprinderi şi ministere, organelor şi organizaţiilor de partid să continue şi să dezvolte procesul de perfecţionare a conducerii şi organizării producţiei, să asigure căutarea permanentă a celor mai potrivite soluţii tehnico-economice pentru ridicarea eficienţei activităţii fiecărei întreprinderi. în lumina acestor cerinţe, în mod firesc se pun cîteva întrebări : cum îşi duc la îndeplinire ministerele sarcinile şi răspunderile care le revin în stimularea şi fructificarea eforturilor creatoare din unităţile industriale ? în ce mod sunt traduse în viaţă soluţiile de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii care depăşesc posibilităţile proprii ale întreprinderilor ? Care sunt factorii care au dus la tărăgănarea aplicării unor măsuri ce se anunţau deosebit de eficiente în unele întreprinderi ? Publicăm în pagina a Ill-a a ziarului concluziile unei anchete întreprinse în unităţi din industriile metalurgică, uşoară, minieră şi economia forestieră, precum și la forurile ministerelor de resort. IN ZIARUL DE AZI: • Viata de partid — NICI DĂDĂCEALĂ, NICI LA VOIA ÎNTÎMPLARII • DIALOG CETĂȚENESC • FARMECUL ȘI SURPRIZELE MUNCII PEDAGOGICE IN CLASELE SCOLARILOR DE 6 ANI Telegramă Excelenţei Sale Domnului CHARLES HELOU Preşedintele Republicii Liban BEIRUT Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Liban am plăcerea să adresez Excelenţei voastre felicitări cordiale, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate şi progres poporului libanez, şi să exprim totodată convingerea că relaţiile prieteneşti româno-libaneze se vor dezvolta continuu. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Republicii Arabe Unite Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi la amiază pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Arabe Unite, Moustapha Moukhtar, într-o vizită protocolară de prezentare. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a luat parte Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) — Lazăre, vezi ce faci ! Mă tem că n-o să fie bine de tine. Gîndește-te la copilaşi. Dacă păţeşti ceva... — Taci, tu, femeie ! N-o să se întîmple nimic. Ştiu dumnealor să se descurce. Sînt oameni umblaţi... — încerca Lazăr să-şi liniştească nevasta, dar fără putere de convingere, pentru că în adîncul sufletului nutrea aceeaşi sumbră presimţire. Lazăr Traian, din comuna Moldova Suliţă, judeţul Suceava, pe care l-am cunoscut recent la Inspectoratul de miliţie, îşi aduce bine aminte de acel dialog pe care l-a avut cu soţia sa acum mai bine de patru ani. Cuvintele ei îl obsedează. Au fost un semnal de alarmă, un avertisment. El, însă, n-a avut tăria să se oprească. — Cu toate că mă gîndeam adesea că am putea fi prinși — mărturisește L. T. — am crezut orbește în „asigurările“ șefului de sector, Gheorghe Ghiba. „Fii serios — mă lua el la rost ori de cîte ori șovăiam — că în pădure nu descoperă nici dracu „lucrurile“ astea. E mare muntele, Lazăre, nu se cunoaşte.. “ Aşa mă amăgea. Amăgire, plus tentaţie, plus convertire la o viaţă de huzur şi iată rezultatul: peste 900 000 lei pagubă provocată avutului obştesc! Cifra aceasta respectabilă necesită o scurtă explicaţie : cercetările au stabilit că grupul de învinuiţi despre care va fi vorba mai jos a săvîrşit direct falsuri ce se cifrează la peste 300 000 lei. Restul 11 reprezintă pagube produse din neglijenţă , fiind absorbiţi de afaceri şi petreceri, „rozătorii“ pădurii nu şi-au mai îndeplinit , obligaţiile cu privire la verificarea exactităţii fazelor de lucru indicate în scripte. La rîndul lor, au fost şi ei traşi pe sfoară de alte elemente necinstite care au ştiut să profite — în dauna avutului obştesc — de situaţia creată. Fireşte, învinuiţii vor răspunde de totalul pagubelor pricinuite statului. Cum a fost posibil ? este Întrebarea pe care, de bună seamă, şi-o pune oricine în faţa acestei fărădelegi. Ca şi în alte împrejurări asemănătoare, Începutul a fost şi acolo , la sectorul Cîrlibaba din cadrul I. F. Iacobeni, judeţul Suceava — oarecum banal. După ce — din tăietor de lemne — a fost făcut peste noapte gestionar de parchet, Lazăr Traian s-a simţit obligat să îndeplinească cu supunere orbească orice dispoziţie primită de la şef. De altfel, dacă se ţine seama că schimbase brusc ţapina cu creionul, deşi avea numai patru clase, înseamnă că făcuse un salt spectaculos şi, pe cît era de mîndru de acest succes, pe atît se considera de îndatorat faţă de cel care îl „săltase“. De altfel, trebuie subliniat că în această privinţă „meritul“ ii aparţine lui Ghiba, care a ştiut să se orienteze asupra „omului potrivit“ pentru treburile pe care urma să i le încredinţeze. Avea nevoie, pentru maşinaţiile sale de un om de paie şi l-a găsit. Aşa se face că într-o zi cînd Ghiba i-a cerut trei sute de lei, Lazăr a băgat imediat mîna în buzunar şi i-a dat. Surpriza s-a petrecut însă abia după cîteva zile, cînd șeful sectorului l-a întrebat de unde a făcut rost de banii aceia. — Cum de unde ? — s-a mirat Lazăr. Din salariu. Ghika l-a privit mustrător : — Oare să fii chiar atît de naiv precum pari? Păi de ce, omule, din salariu ? Ai crezut că ți-am cerut „împrumut“ 7 — Ei, lăsaţi — a încercat Lazăr să dea de înţeles că ştie să fie recunoscător. — Ce să las, de ce să las? Crezi că eu am nevoie doar de trei sutare 7 — a început şeful să-şi dea în petic. Ţi-am mai zis-o, Lazăre, muntele ei mare. Pădure multă, nu se cunoaşte... Ia treci să te învăţ ce ai tu de făcut. Şi l-a învăţat... L-a învăţat cum să întocmească un tabel fictiv cu care să se prezinte la magazinul alimentar pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri şi, în loc de produse, să ceară gestionarului bani gheaţă, lăsîndu-i, bineînţeles, şi acestuia o parte (gestionari de magazin ca Ile Todaşcă, Toader Cazinici şi alţii ştiau „lecţia" mai de Mihai GROZAVU (Continuare tn pag. a Il-a) CINE „USUCĂ“ PĂDUREA ClNTECUL PATRIOTIC, ClNTECUL PATETIC Creaţia noastră muzicală se dezvoltă utilizînd stiluri şi modalităţi felurite, diversificînd peisajul artei sunetului, în cadrul unei concepţii artistice realiste, unitare ce urmăreşte ca suprem ţel îmbogăţirea universului de idei şi sentimente al omului contemporan. Intre cele mai populare genuri muzicale, cîntecul de mase cunoaşte o mare audienţă la publicul larg. Redacţia noastră, încercînd să abordeze problemele creaţiei muzicale în genul amintit, aspectele legate de modul în care acest gen muzical îşi continuă sau îşi adaptează funcţia la cerinţele reale ale vieţii, a solicitat părerea unor compozi tori care au exprimat necesitatea dezvoltării şi stimulării cîntecului de masă — cîntecul liric, cîntecul patriotic — modalităţi cu bogată tradiţie şi cu o largă putere de pătrundere şi de influenţare în rîndul maselor. Conţinutul elevat de idei, în care sunt prezente sentimentele şi năzuinţele omului zilelor noastre, caracterul pregnant patriotic, melodicitatea caldă sau viguroasă, ritmica antrenantă, împrumutată de cele mai multe ori din folclor, sunt trăsături care asigură cîntecului de masă un interes întotdeauna viu şi actual, îl fac să fie îndrăgit de milioane de oameni, să devină un bun spiritual al poporului. Ioan D. CHIRESCU: Un tovarăş nedespărţit Accesibilitatea este o trăsătură de bază a cîntecului de masă. Dacă mulţi dintre compozitorii noştri au reuşit să obţină succese în acest domeniu, aceasta se datoreşte în primul rînd încrederii cu care s-au apropiat de această formă simplă dar eficace pentru redarea ideilor majore ale epocii noastre, idei care atunci cînd sînt exprimate la un nivel artistic înalt, capătă o neîntrecută putere de convingere. A crea un cîntec de masă care să devină un bun spiritual al întregului popor este o misiune grea, dar cu atît mai atrăgătoare pentru un compozitor. Este nevoie, pe lingă meşteşug, de multă fantezie, gust, spirit de discernămînt, un simţ dezvoltat al înţelegerii noului fără prejudecăţi, cu ajutorul unui limbaj artistic direct, simplu, plastic şi expresiv. Un cîntec bun este un tovarăş nedespărţit. Multe din cîntecele valoroase scrise de compozitorii noştri pentru tineret şi copii slăvesc curajul, demnitatea, cultivă sentimentul datoriei şi al colectivităţii, dezvoltă la aceştia, încă de la o vîrstă fragedă, interesul şi dragostea pentru comorile creaţiei populare, pentru patria socialistă. Sînt de semnalat aspecte deosebit de interesante pe care le vădeşte creaţia corală din zilele noastre: continuarea stilului specific revoluţionar cu un colorit împrospătat, o factură dinamică, bazată în special pe dezvoltări ritmice apropiate uneori de genul instrumental sau prin căutarea unor procedee polifonice adecvate structurii cîntecului popular etc., toate acestea conducînd la îmbogăţirea permanentă a căilor de realizare în conţinut şi mijloace a cîntecului de mase şi corului. De asemenea, în prelucrările de folclor pentru cor a cappella se remarcă un stil evoluat, mai apropiat de sensibilitatea omului zilelor noastre, în comparaţie cu formele extrem de simpliste, epigonice care la un moment dat au constituit o categorie întinsă în acest domeniu. Cînd autorii unui cîntec — poet şi compozitor — gîndesc şi trăiesc profund ceea ce vor să spună în acel cîntec, cînd se străduiesc să exprime ideile şi sentimentele lor la un nivel artistic înalt, atunci rezultatul va fi cu siguranţă un cîntec bun, reuşit, capabil să emoţioneze. De aceea este important ca la făurirea cîntecului de masă românesc să participe un cerc din ce în ce mai larg de compozitori, cunoscut fiind faptul că de-a lungul Istoriei poporului nostru, cîntecul a constituit un bogat izvor de frumuseţe, lumină şi speranţă, reflectînd în felul său aspiraţiile către progres ale oamenilor, fiind în acelaşi timp un puternic mijloc de mobilizare, exprimînd adînci sentimente ce înflăcărează masele. Teodor BRATU: La izvorul mereu limpede al cîntecului popular Asemeni undelor care, născute din te miri ce pe oglinda de cristal a unui lac liniştit, se reîntorc credincioase la locul lor de obîrşie după ce au îmbrăţişat pietrişul de mărgean al ţărmului, tot astfel muzica „cultă“ în general şi mai cu deosebire cîntecul simplu zis „de masă“ cunosc în drumul lor aceeaşi implacabilă şi firească revenire , izvorîte din sensibilitatea artistică a poporului, se restituie îmbogăţite cu noi valenţe poporului. Cîntecul patriotic românesc avînd o tradiţie dintre cele mai bogate s-a făcut de-atîtea ori părtaş eforturilor eroice ale poporului nostru în anii glorioşi de edificare a socialismului. De la „Hei-rup" şi „Răsună Valea“ şi pînă la „Republică, măreaţă vatră“, atîtea şi atîtea melodii înaripate au dat prilej milioanelor de oameni simpli să-şi afirme prin cîntec voinţa şi crezul, să se bucure de victoriile cîştigate cu sudoare şi trudă, dar cu nu mai puţină visare, sub conducerea înţeleaptă a partidului. Ceea ce trebuie avut în vedere, ca o condiţie esenţială, pentru ca muzica, fie ea cîntec simplu, cantată, sau oratoriu să aibă într-adevăr şi o rezonanţă în masele cele mai largi, este pe de-o parte să le imprimăm prospeţimea „izvor”(Continuare în pag. a TV-a) CARTOFI 60°/« CARTOF Cînd în urmă cu vreo 3—4 săptămîni întreprinderea de legume şi fructe din Bucureşti a servit pieţei, drept marfă prima „şarjă" de cartofi betonaţi cu pămînt, am bănuit că în mecanismul atît de gingaş şi atît de uşor dereglabil al I.L.F.-ului s-a produs un scurt circuit trecător, o defecţiune uşoară. Eram dispuşi la această îngăduinţă pentru că astă-vară aprovizionarea pieţelor cu legume şi fructe a decurs oarecum mulţumitor. Ba, mai mult , prin luna august primisem în mai multe rînduri de la I.L.F. asigurări ferme (Vezi articolul „Piaţa oraşului în zilele de debut ale toamnei“ ( „Scînteia“ nr. 7816) că aprovizionarea cu legume şi în special cu cartofi se va desfăşura în această toamnă în condiţii mai mult decit mulţumitoare... Cînd colo, a venit „şarja“ pomenită ! Şi după prima au urmat, fulgerător, a doua, a treia, a patra... Se vînd cartofii „betonaţi“ ? Nu prea. E şi de Înţeles. Şi dacă e adusă totuşi pe piaţă. In magazin într-un asemenea hal, ce se întîmplă cu această marfă ? Zace, se degradează şi se pierde... Dar aspectele esenţiale în problema degradării cartofilor nu le oferă nici pe departe magazinele, pieţele (de unde zilnic se aruncă totuşi la gunoi tone de cartofi stricaţi) , ci rampele de descărcare, primul loc de depozitare a cartofilor în drumul lor de la furnizor spre piaţă. ...Marţi 19 noiembrie ora 11. De pe Podul Grand ţi se arată în faţa ochilor un tablou incredibil: cîteva sute de vagoane de cartofi amestecaţi cu noroi stau pe rampă în stive de cîţiva metri înălţime fiecare. Rampă !? E un fel de a vorbi. Rampa de la B.M. (Bucureşti- Mărfuri) nu-i nimic altceva decît o băltoacă cu noroi. Deci, jos băltoaca... Dar sus ? Sus, cerul. Iată cum sînt depozitaţi cartofii — acest aliment destinat populaţiei ! Şi asta în pragul iernii. Dar să ne apropiem mai mult de „rampe“. Cîte din aceste 4 000 000 kg de cartofi care zac aici mai pot fi numite marfă e greu de precizat. Unii au încolţit, alţii s-au transformat în gunoi. Cîteva zeci de persoane, mai mult „şefi“, din cei care umblă tot timpul de pomană, cu mîinile in buzunare, dădeau alene tîrcoale cartofilor. Nici un semn de alarmă, nici o grabă ! Pe „rampe“, adică, uneori, de-a dreptul peste cartofii ieşiţi încă teferi din lupta cu indolenţa crasă şi cu iresponsabilitatea celor care îi gospodăresc, făceau „manevre“, tot alene, sau staţionau fără nici un rost, cîteva autocamioane: nr. 7475, 4500, 5482, 4285 (numere I.T.B.) , 22-B-4749, 21-B-7691, ş.a.m.d. Intr-un cuvînt, în loc de muncă Încordată, organizată, rampa parcă bolea. Poate ni s-a părut . Pentru o edificare — să-i zicem scriptică — l-am rugat pe gestionarul rampelor de cartofi (a fost creată — fireşte din cauze „obiective“—şi o asemenea funcţie) să extragă din registrele depozitelor în aer liber o situaţie din care să rezulte, pentru o zi, următoarele date : cîte autocamioane au venit în ziua dată la încărcat cartofii ; cîţi încărcători; cite tone de marfă au ieşit pe porţile B.M.-ului. Iată datele : ziua — 18 noiembrie ; autocamioane — 52 ; lucrători — 65 ; tone de cartofi dislocate din „stocul“ iniţial — 103. Acum să socotim : 103 tone - 103 000 kg ; 103 000 : 52 (camioane) = 1 980 kg. Așadar, fiecare camion în stare, cum știm, să transporte la un singur drum 4 000 de kg, a transportat în 8 ore în medie... 1 980 kg !! Ce putem adăuga 7 Chiulul cu toptanul, cu ziua, cu săptămîna și proasta organizare a I.L.F. — iată două dintre principalele cauze pentru care cartofii — marfă în valoare de cîteva milioane — dospesc în noroi! Cineva ar putea observa , poate că „B.M.“-ul e un caz aparte, un unicat. De unde întrebarea: ce sa întîmplă la celelalte depozite de tranzit ale I.L.F. ? La Gara Progresul, situaţie identică. Este adevărat, in mare parte, cartofii au venit amestecaţi cu pămînt chiar de la furnizor. Dar să fim lămuriţi, aici nu mai e vorba de aspectul comercial al acestor produse agricole, ci de faptul că sute de vagoane de cartofi, iniţial sănătoşi, zac împotmoliţi şi apoi putrezesc sub ochii comercianţilor de la I.L.F. Să ne oprim puţin în fond în ce stadiu de degradare se află cartofii înămoliţi pe... rampe ? Recent, contabilul şef adjunct de la I.L.F. împreună cu un merceolog (al Oficiului 2) au făcut un sondaj. Au luat din grămadă Gh. GRAURE (Continuare in pag. a 3-a)