Scînteia, iulie 1969 (Anul 38, nr. 8112-8142)

1969-07-31 / nr. 8142

SCINTEIA - joi 31 iulie 1969 PRIMIRE LA CONSILIUL DE MINIŞTRI Vicepreşedintele Consiliului de Mi­niştri, Iosif Banc, a primit miercuri delegaţia Asociaţiei de prietenie so­­vieto-română, condusă de A. I. Bo­­tanova, vicepreşedinte al asociaţiei, secretara Comitetului de partid al Combinatului poligrafic „Krasnîi Proletar“ din Moscova, care, la un­ Cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-română, ambasadorul Uni­unii Sovietice la Bucureşti, A. V. Basov, a oferit miercuri la amiază un cocteil în saloanele amba­sadei. Au participat Mihail Ro­­şianu, preşedintele Consiliului Ge­neral A.R.L.U.S., acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte, şi alţi membri ai Biroului, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., acti­vişti ai A.R.L.U.S. şi de partid, func­ţionari superiori din M.A.E­­vitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat­ într-o atmosferă prietenească, a participat Mihail Roşianu, preşedin­tele Consiliului General A.R.L.U.S. A fost de faţă A. V. Basov, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti. Cu acelaşi prilej, Consiliul Gene­ral A.R.L.U.S. a oferit un dineu. A fost prezent ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, A. V. Basov. In aceeaşi zi, A­l. Botanova a fă­cut o vizită la Consiliul Naţional al Femeilor, unde a avut o întreve­dere cu Maria Ciocan, secretară a C.N.F. (Agerpres) Cronica zilei Iacrim. Tovarăşul Ion Iliescu, prim-secre­­tar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului, a primit miercuri delegaţia Federaţiei tinere­tului comunist din Italia (F.G.C.I.), condusă de Renzo Pagliai, membru al Secretariatului naţional al F.G.C.I., care, la invitaţia Comitetului Central al U.T.C. se află în ţara noastră. Miercuri după-amiază, tov. Vasile Nicolcioiu, secretar al C.C. al U.T.C., a primit delegaţia Uniunii Tineretului Comunist Leninist, condusă de Boris Zubkov, prim-secretar al Comitetului regional al U.T.C.L. Penza, care, la invitaţia C.C. al U.T.C., ne vizitează ţara. Cu prilejul apropiatei sărbători a Zilei naţionale a Elveţiei , 1 august, Institutul român pentru relaţiile cul­turale cu străinătatea a organizat miercuri, la Casa de cultură a I.R.R.C.S., o seară culturală. Mani­festarea a fost deschisă de Octav Li­­vezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. Ziaristul Radu Vasiliu a prezentat în continuare impresii dintr-o recen­tă călătorie în Elveţia. Seara cultu­rală a cuprins şi un program de filme documentare elveţiene. Au luat parte funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, oameni de artă şi cultură, ziarişti, un nu­meros public. Au fost de faţă amba­sadorul Elveţiei la Bucureşti, Char­­les-Albert Dubois, membri ai amba­sadei şi alţi membri ai corpului di­plomatic. Miercuri a părăsit Capitala R. R. Babl, preşedintele Corporaţiei indie­ne pentru comerţul mineralelor şi metalelor, care a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeropor­tul Băneasa, erau prezenţi reprezen­tanţi ai Ministerului Comerţului Ex­terior, precum şi Shri S. Than, amba­sadorul Indiei la Bucureşti. Miercuri la amiază a părăsit Ca­pitala delegaţia Uniunii Generale a Studenţilor din Tunisia (U.G.E.T.), condusă de Mohamed Daoud, secretar general adjunct al U.G.E.T., care, la invitaţia U.A.S.R., a efectuat o vizi­tă in ţara noastră. (Agerpres) PLACĂ OMAGIALĂ ! Un grup de tineri din Făgăraş au organizat o ascensiune pe virful Mol­­dovanul, din masivul Făgăraşului, unde au aşezat o placă omagială în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului şi a aniversării eliberării patriei. (Agerpres) PRONOEXPRES Numerele extrase la concursul Pro­­noexpres nr. 31 din 30 iulie 1969 EXTRAGEREA I : 44 42 16 6 28 39.­­ Fond de premii : 376 929 lei. I EXTRAGEREA a II-a : 41 24 36 23 1 35 17 29. Fond de premii : 309 026 lei. I TINERETUL ŢĂRII (Urmare din pag. I) trează, de fapt, evo­luţia a zeci şi sute de şcoli profesionale înfiinţate şi dezvoltate în ultimele două dece­nii, şcoli care au dat ţării promoţii de me­seriaşi valoroşi în toate ramurile industriei so­cialiste. Prima clădire moder­nă şi cantina marelui complex s-au dat în fo­losinţă în anul şcolar 1950—1951. Curtea cu flori este astăzi încon­jurată din toate părţile de clădiri: clase, săli de lectură, cămin. In cei 18 ani care au tre­cut — o coincidenţă semnificativă — s-au investit 18 milioane lei pentru această şcoală. Este oare rentabilă a­­ceastă investiţie impor­tantă şi, înainte de toate, cele 10 milioane alocate în anul prece­dent ? Atît a costat uzina model de pe lingă centrul şcolar dată în folosinţă anul trecut. Vizitez împreună cu Susana David, direc­tor-adjunct al şcolii, şi­rul de clădiri. Peste tot domneşte o atmosferă de vacanţă ; la cămin i-au strîns deja covoa­rele, totuşi numeroasele camere de patru persoa­ne, cu perdele albe, mo­bilă modernă păstrează aerul cald, primitor , stai cu plăcere în ele în timpul anilor de şcoală. Meseria care se înva­ţă aici nu este o me­serie uşoară, muncito­rii de mîine trebuie formaţi în condiţiile unei înalte calificări profesionale, la nivelul industriei noastre mo­derne. Iar centrul şco­lar din Turda se stră­duieşte să ofere elevi­lor săi totul, în toate privinţele. Nu aş dori însă să mă refer la toate aspectele, pentru simplul motiv că şcoala nu are nevoie de re­clamă. Un semn al popularităţii ei: din an în an numărul candi­daţilor depăşeşte capa­citatea de primire. Din toate colţurile ţării vin copiii unor vechi di­nastii de sticlari pentru a continua meseria pă­rinţilor lor, aducînd cu ei dragostea de muncă, înclinaţiile, aptitudini­le, îndemînarea, moş­tenite din tată-n fiu. Admiterea în şcoala profesională nu este un lucru uşor. Pe lîngă o armonioasă dezvoltare fizică este nevoie de ochi buni,­ la care se a­­daugă simţul artistic. Rezultatele anului şcolar şi-au găsit o frumoasă ilustrare în expoziţia de sfîrşit de an. Două săli imen­se sunt împodobite cu desene şi picturi, mo­tive populare, flori stilizate, servicii de băutură tradiţionale şi cu forme moderne, scrumiere; pe mese se găsesc, legate fru­mos, lucrări de di­plomă, machete ale maiştrilor fabricii, în vitrine sunt înşiruite vase şi pahare şlefuite de culoarea rubinului — toate lucrări execu­tate de elevi în cursul anului şcolar, majorita­tea putînd sta fără sfia­lă în vitrinele magazi­nelor. Şi cele mai mul­te ajung, de fapt, în comerţ. Iar aici este momen­tul să răspund la în­trebarea pusă mai înainte : dacă este ren­tabilă marea cheltuia­lă pe care statul a in­vestit-o în acest centru școlar. Mă uit în orar. In primii doi ani, trei zile din cele șase ale săp­­tămînii sînt consacrate studiului teoretic, cele­lalte trei rămînînd pentru practică, iar în anul III procentul este de patru la doi în favoarea practicii, care se desfăşoară într-o mică uzină model, excelent dotată, avînd o capacitate egală cu cea a fabricii de sticlă din Tomeşti. Cursanţii au prilejul ca în cursul zilelor de practică să urmărească îndeaproa­pe, să participe e­­fectiv la toate faze­le de fabricaţie, de la măcinarea şi ameste­carea materiilor prime pînă la depozitarea produsului finit, sub îndrumarea celor mai buni profesori, întocmai ca şi în şcoală, la lec­ţiile teoretice. După părerea ing. Pavel Simonfi, direc­torul fabricii, absol­venţii vor putea con­cura fără grijă cu muncitorii experimen­taţi, iar acest fapt se datorează în primul rînd uzinei de pe lîngă şcoală, faptului că aici elevii îşi însuşesc cu­noştinţele de specialita­te în cele mai bune condiţii, legînd teoria de practică, încadrîn­­du-se încă de pe bănci­le şcolii în disciplina de muncă, în normele eti­ce, iar cei din anul III au de făcut faţă şi rea­lizării indicilor de plan, bucurîndu-se de ace­leaşi drepturi cu mun­citorii. Iată, acesta este re­zultatul investiţiei de 10 milioane lei, adu­cînd din punct de ve­dere cantitativ şi cali­tativ alte zeci de mi­lioane ţării. Un exem­plu grăitor îl consti­tuie in acest sens pla­nul de producţie al şcolii, de 1 500 000 lei, plan depăşit cu zece la sută în cinstea Congre­sului al X-lea al parti­dului. Toate acestea consti­tuie parte integrantă din ampla operă de pregătire a noilor ca­dre pentru industrie, desfăşurată sub auspi­ciile generoase ale o­­rînduirii noastre, fac parte, în ultimă instan­ţă, din construcţia ţă­rii. Absolvenţii şi-au luat rămas bun de la şcoală, s-a cîntat şi „Gaudea­mus". După părerea mea, au dreptul să-l cînte, pentru că este un imn al bucuriei, a­ bucuriei cu care aceşti tineri pătrund în viaţă, alături de zeci de mii de absolvenţi ai şcolilor profesionale din întrea­ga ţară. Este un imn al bucuriei, cu care a­­ceastă nouă promoţie, promoţia anului XXV, se angajează în super­bul efort de desăvîrși­­re a socialismului în patria noastră. Recepţie oferită de ambasadorul R.S.F. Iugoslavia Cu prilejul plecării definitive din Republica Socialistă România, am­basadorul Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia la Bucureşti, Jaksa Petrici, a oferit miercuri sea­ra o recepţie la reşedinţa sa. Au participat tovarăşii Petre Bla­­jovici, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului de stat pentru economia şi administraţia lo­cală, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Mihai Levente, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Octavian Groza şi Cor­nel Burtică, miniştri, George Ma­­covescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii centrale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplo­matic. (Agerpres) ——0T—t 'ft “T'1—1 iun­i­i ut'. A10­1 vremea Timpul probabil pentru zilele de 1, 2 şi 3 august, în ţară , vreme în curs de încălzire. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi sub formă­ de averse, însoţite de descărcări elec­trice. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 şi 20 de grade, iar maximele între 22 şi 30 de grade. In Bucureşti , vreme uşor instabilă la început, apoi în a­­meliorare. Cerul va fi temporar no­ros, favorabil aversei de ploaie. Vînt potrivit. Temperatura în creştere uşoară. SKIACOl li! Gh­i PREZENTAT RE MMI FOLCLORIC DE AMATORI Al COMEI SCOR1CESTI-OLT Miercuri după-amiază, ansamblul folcloric de amatori al comunei Scorniceşti-Olt a prezentat pe scena Casei de cultură a M.A.I., în faţa unui numeros public, un spectacol de gală cuprinzînd selecţiuni din pro­gramul susţinut la recentul Festival internaţional de folclor de la Asele (Suedia). La spectacol au asistat tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Uniunii Naţionale a Cooperati­velor Agricole de Producţie, repre­zentanţi ai conducerii Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, ai Minis­terului Afacerilor Interne şi alte per­soane oficiale. După cum se ştie, artiştii români au evoluat la Festivalul internaţional de folclor de la Asele alături de e­­chipe artistice de prestigiu din Aus­tria, Danemarca, Elveţia, Finlanda, R. F. a Germaniei, Norvegia, Olanda şi ţara gazdă. Această confruntare in­ternaţională a adus ansamblului ro­mânesc premiul I pentru dansuri şi în special pentru suita „Nunta din Scorniceşti“. In urma succesului repurtat, mem­brii ansamblului au fost solicitaţi să susţină alte spectacole. In oraşul fes­tivalului, solii artei româneşti au fost aplaudaţi la scenă deschisă într-un spectacol susţinut la două ore după miezul nopţii, 4 000 de spectatori scandînd „Bravo România !“ De ase­menea, 5 000 de spectatori i-au ad­mirat pe artiştii amatori din ţara noastră în parcul central din Stock­holm. Presa suedeză a publicat numeroase articole şi fotografii, elogiind arta in­terpretativă a dansatorilor şi solişti­lor vocali şi instrumentişti, originali­tatea şi virtuozitatea artei populare româneşti, pitorescul costumelor. Te­leviziunea suedeză a înregistrat şi prezentat telespectatorilor din întrea­ga ţară dansul „Căluşul“. Alăturîn­­du-se aprecierilor unanime, grupul folcloric olandez, participant la festi­val, a invitat pe artiştii amatori din Scorniceşti să întreprindă un turneu în ţara lalelelor. La frumosul succes repurtat peste hotare de tînărul ansamblu de ama­tori din Scorniceşti, o deosebită con­tribuţie au adus Gheorghe Bărbules­­cu, directorul ansamblului, coregrafii Gheorghe Popescu-Judeţ, artist eme­rit, Dumitru Jumătate şi Gheorghe Cristea, conducătorul muzical al an­samblului. Seară comemorativă Nicolae Bălcescu şi Petöfi Sandor Comitetul judeţean Covasna pen­tru cultură şi artă împreună cu Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară au organizat miercuri, în sala Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheor­ghe, o seară comemorativă închinată memoriei lui Nicolae Bălcescu şi Petőfi Sándor. Despre activitatea ce­lor doi scriitori revoluţionari, pre­cum şi despre evenimentele de la 1848 au vorbit scriitorul Radu Theo­­doru, secretar al Asociaţiei scriito­rilor din Braşov, şi ziaristul Magyar­ Lajos, redactor la ziarul „Magyei Tücör“. In continuare, actori ai teatrelor din Sfîntu Gheorghe şi Braşov au prezentat publicului fragmente din opera scriitorilor comemoraţi. ■* Tot miercuri seara, în cadrul ma­nifestărilor organizate de Consiliul judeţean Harghita al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară în colaborare cu comitetul judeţean U.T.C. şi comitetul judeţean pentru cultură şi artă, cu prilejul comemo­rării a 120 de ani de la moartea lui Petőfi Sándor, în sala Casei de cul­tură­­ din Miercurea Ciuc, artişti amatori din judeţ au prezentat un montaj literar cuprinzând creaţii ale marelui poet şi revoluţionar maghiar. (Agerpres) S­PORT Meciul atletic Europa-America STUTTGART (corespondență spe­cială). — Cele 50 000 de locuri ale stadionului Neckar — a căror rezer­vare s-a făcut integral încă de acum cîteva zile — au fost în totalitate ocupate la ora cînd au început, aproape simultan, primele probe ale meciului atletic Europa—America : 400 m garduri, săritura cu prăjina şi aruncarea discului femei. Proba de garduri n-a durat decît apro­ximativ un minut (câştigătorul, Hen­­nige din R.F.G., fiind cronometrat în 50”), în schimb prăjiniştii şi dis­cobolele şi-au prelungit întrecerea mai bine de trei sferturi de oră. Cu un deosebit interes s-a urmărit în­tru eprpa aruncătoar plin Ho Hier în special duelul Lia Manoliu (Româ­nia) — Liesel Westermann (R.F.G.), campioana olimpică şi respectiv re­cordmana mondială a probei, vechi rivale şi prietene, acum coechipiere în selecţionata Europei. Acum a­­cîş­tigat Westermann (62,16 m), Manoliu s-a clasat a doua (54,06 m). Cursa de 800 m femei a fost de fapt o reeditare a celei de la J.O. din 1968 ; chiar şi ordinea primelor două clasate a fost aceeaşi : Man­ning (S.U.A.) pe locul întîi cu cu 2001” 3/10 (cea mai bună perfor­manţă mondială a anului), Ileana Silai (România), locul secund, în 2003, 8/10. La 400 m plat bărbaţi, pronosticu­rile s-au adeverit; campionul olim-p­ic şi recordmanul mondial al prp­­ei, Evans (S.U.A.), a învins detaşat, deşi timpul realizat (45”) nu a fost pe măsura excelentei forme ce a do­­vedit-o anul trecut la Mexico. Vic­torie americană şi la 100 m plat băr­baţi, prin Carlos (10”2/10). Un rezul­tat excelent s-a realizat în proba de 1 500 m bărbaţi. Duelul Liquori (S.U.A.) — Arese (Italia) a revenit în cele din urmă americanului, cu performanţa de 3’37”2/10, cea mai bună pe plan mondial în acest an. Europenii au dominat net proba de 10 000 m. Haase (R.D.G.) şi Roelants (Belgia) au imprimat un ritm rapid cursei şi după continue schimbări la trenă s-au detaşat de mexicanul Mar­tinez, care împreună cu Moore (S.U.A.) au făcut parte din echipa Americii, Haase și Roelants au termi­nat cot la cot, cronometrați în același timp 28’51”4/10. Ministerul Învăţămîntului comunică La concursul de admitere în învă­­ţămîntul superior din iulie 1969 s-au prezentat un număr mare de tineri pregătiţi corespunzător, absolvenţi a 12 clase, care au ocupat marea ma­joritate a locurilor prevăzute. Pentru facultăţile şi secţiile la care au mai rămas locuri neocupate se organizează un nou concurs : — La învăţămîntul universitar,, ar­tistic, pedagogic, tehnic (ingineri), agricol şi economic, în perioada 5—15 septembrie 1969 ; — La învăţămîntul de subingineri, în perioada 18—25 septembrie 1969. Concursul se va organiza la urmă­toarele instituţii de învăţămînt su­perior : Universităţile din Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi şi Timişoara , institu­tele politehnice din Bucureşti, Bra­şov, Cluj, Galaţi, Iaşi şi Timişoara, Institutul de construcţii Bucureşti, Institutul de petrol, gaze şi geo­logie Bucureşti, Institutul de pe­trol Ploieşti, Institutul de mine Petroşani, Institutul de subingi­neri Baia Mare şi Institutul de subingineri Piteşti (concursul se va susţine în cadrul Institutului poli­tehnic Bucureşti), institutele agrono­mice din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Ti­mişoara, Academia de studii econo­mice Bucureşti, institutele pedago­gice de 3 ani din Bacău, Bucureşti Baia Mare, Braşov, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Timi­şoara, Tg. Mureş şi Suceava, conser­vatoarele „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, „Gh. Dima“ din Cluj, „George Enescu“ din Iaşi, Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I.L. Caragiale“ din Bucureşti. In numărul de astăzi al ziarului „Scinteia tineretului“ se publică lista integrală a facultăţilor şi sec­ţiilor la care se va organiza un nou concurs de admitere. Astăzi, la ora 20:30 se dă startul — simultan de la Praga şi Regensburg — în cea de-a VI-a ediţie a Raliu­lui Dunării-Castrol. La această im­portantă competiţie iau parte 36 de echipaje din România, Austria, Ce­hoslovacia, Bulgaria, Belgia, Polonia, Iugoslavia şi R.F. a Germaniei. Prin­tre concurenţi se numără belgianul G. Staepelaere, liderul Campionatului continental pe anul acesta (nr. de con­curs 14), şi alţi cunoscuţi piloţi de re­nume internaţional. Echipa României este alcătuită din 4 cupluri: Constan­tin Pescaru — Hors Graef (nr. 36), Viorel Marin — FI. Popescu (nr. 37), Eugen Ionescu Cristea — Gh. Rota­­ru (nr. 38) şi Marin Dumitrescu — Petre Vezeanu (nr. 39), toţi pe Re­nault 8 Gordini. Traseul (străbate 5­­ ţări europene) are o lungime de 2 705 km şi cuprinde 12 probe specia­le, din care 8 în ţara noastră. Con­curenţii sunt aşteptaţi să intre în România, pe la Borş, mîine la ora 17, urmînd a trece linia de sosire la Braşov, sîmbătă la ora 16,48. Ei vor trece prin Oradea, Cluj (20,10), Sebeş (21), Petroşani (23,25), Rm. Vîlcea (1,37), Sibiu (2,47), Mediaş (3,32), Gheorghieni (5,57), Bicaz (6,27), Praid (10,02), Sighişoara (11,12), Rîşnov (13,05) şi Văleni de Munte (15,05). Sîmbătă la ora 18, pe serpentinele spre Poiana Braşov, se va desfăşu­ra ultima probă specială de viteză în coastă. ASTĂZI ÎNCEPE Raliul Dunării-Castrol LA START ŞI PATRU ECHIPAJE ROMÂNEŞTI ÎN CITEVA RINDURI • In turneul internaţional de şah de la Amsterdam după 12 runde continuă să conducă marele maestru maghiar Portisch cu 9.5 puncte, ur­mat de Liberson, Vasiukov (ambii U.R.S.S.) — 8 puncte, Byrne (S.U.A.), Damianovici (Iugoslavia), Darga (R.F. a Germaniei,), Ivkov (Iugosla­via) — 7 puncte etc. Florin Gheor­­ghiu ocupă locul 10 cu 5 puncte. In runda a 12-a, Florin Gheorghiu a pierdut la cehoslovacul Kavalek­­o în runda a treia a turneului in­ternaţional feminin de şah de la Sofia. Elisabeta Polihroniade a re­mizat cu Szinka (Ungaria), rezultat consemnat şi în partida dintre Davi­­dova şi Mihailova. • Pe velodromul „Vincennes“ din Paris a avut loc o mare reuniune ciclistă cu participarea vedetelor ul­timului Tur al Franţei şi al altor cunoscuţi campioni. Belgianul Eddy Merckx a cîştigat cursa de eliminare, dar a fost învins de francezul An­­quetil la viteză și în semifondul cu antrenament mecanic. In proba de urmărire individuală (4 000 m), pri­mul loc a revenit lui Pingeon, crono­metrat cu timpul de 5’ 03” 5/10, ur­mat de Merckx 5' 03” 9/10, Anquetil 5’ 04” și Gimondi 5’ 04” 4/10. • Au început campionatele europe­ne de baseball, sport care cunoaşte în ultimul timp o tot mai mare răs­­pîndire şi în Europa. In meciul ina­ugural, selecţionata Spaniei a între­cut cu 6—2 echipa R.F. a Germaniei. • „Marele premiu automobilistic al Slovaciei“, desfăşurat pe circuitul de la Piesztany, a fost cîştigat de suedezul Uff Svensson, care a con­curat pe o mașină „Brabham“. Pe locul doi — Vladimir Hubaczak (Ce­hoslovacia) pe „Lotus-Ford“. PAGINA 5 viaţa internaţională_________ SUCCESE ALE ECONOMIEI R. D. VIETNAM HANOI 30 (Agerpres). — Presa din Republica Democrată Vietnam a publicat date cu privire la dez­voltarea economiei naţionale a ţă­rii în prima jumătate a acestui an. Potrivit relatărilor, suprafaţa însă­­mînţată cu orez de toamnă a spo­rit cu 110 000 ha faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Şeptelul de porci a crescut cu 3 la sută. Importante succese au fost obţinute în diferite ramuri indus­triale : producţia de energie elec­trică a crescut cu 38 la sută, cea a materialelor de construcţii cu 24 la sută, producţia de îngrăşăminte cu 11 la sută, volumul producţiei de material lemnos cu 13 la sută. S-a înregistrat, de asemenea, o creştere a producţiei de textile şi pielărie. SITUAŢIA DIN NIGERIA I Lupte violente în regiunea oraşului Onitsha ► Apelul lui U Thant adresat părţilor în conflict OWERRI 30 (Agerpres). — La ca­pătul unei săptămîni de grele lupte, regiunea oraşului Onitsha continuă să rămînă teatrul unei confruntări sângeroase între trupele federale ni­­geriene şi cele biafreze. La ora ac­tuală — sublinia trimisul special al A.F.P. aflat la faţa locului — este imposibil să te apropii de oraş pe o rază de zeci de kilometri, dată fiind violenţa atacurilor ce se succed neîn­trerupt de o parte şi de alta. Bia­­frezii forţează lărgirea spărturii pe care au realizat-o în liniile de apă­rare nigeriene, între Onitsha şi Aba­­gana, în vederea creării unui cap de pod în regiunile din nord bogate în resurse alimentare. întreaga regiu­ne a oraşului este supusă bombar­damentului aviaţiei nigeriene. ★ NEW YORK 30 (Agerpres). — Se­cretarul general al O.N.U., U Thant, a lansat miercuri un apel către păr­ţile în conflictul din Nigeria pen­tru a permite reluarea de urgenţă a zborurilor de ajutorare a victimelor acestui conflict, fără de care popu­laţia civilă „va fi împinsă din nou în ciclul groaznic al foametei, boli­lor şi morţii“. U Tliant menţionea­ză că prin suspendarea zborurilor a­­vioanelor care transportau ajutoare în regiunea afectată de război, între­gul program de ajutorare către aceas­tă ţară „ar fi periclitat“. Secretarul general al O.N.U. a cerut de aseme­nea guvernului federal nigerian şi autorităţilor biafreze „să ia în consi­deraţie de urgenţă“ necesitatea creă­rii unor coridoare terestre şi fluvia­le prin care să se poată efectua a­­cordarea de ajutoare victimelor. El a menţionat însă că pînă la stabi­lirea acestor coridoare se impune de urgenţă reluarea zborurilor avioa­nelor Crucii Roşii Internaţionale „chiar dacă se cer concesii din par­tea ambelor părţi“. KAMPALA 30 (Agerpres). — Con­ferinţa de presă pe care Anthony Enahoro, comisarul federal nigerian pentru problemele informaţiilor, a ţinut-o la Kampala n-a confirmat dar nici n-a dezminţit ipotezele pri­vind iniţierea unor noi negocieri între cele două părţi nigeriene a­­flate în conflict. Anthony Enahoro a sosit la Kam­pala ca şef al delegaţiei din Nigeria federală la festig V4ft£n organizate cu prilejul vizitei pe care papa Paul al VI-lea urmează să o între­prindă în capitala Ugandei. Intrucît tot aici urmează să sosească şi o delegaţie biafreză, condusă de Aus­tine Okwu, s-a emis ipoteza că re­prezentanţii celor două tabere com­batante s-ar putea întîlni împreună la masa tratativelor. Potrivit agen­ţiei U.P.I., Enahoro a precizat că „nu respinge posibilitatea u­­nor convorbiri cu reprezentanţii părţii adverse“. Deşi ambigue, aceste declaraţii, scrie agenţia Reuter, au creat o stare de deosebit optimism în rîndul delegaţiilor africane sosite la Kampala. 41 Desemnarea primului ministru al R. A. Yemen SANAA 30 (Agerpres). — Intr-o telegramă transmisă din Sanaa, agen­ţia M.E.N. anunţă că preşedintele Republicii Arabe Yemen, Abdul Rah­man Ir­ani, l-a însărcinat pe Mohsen Al Aini să formeze noul guvern yemenit. Mohsen Al Aini a ocupat de două ori funcţia de ministru al afacerilor externe al Republicii Arabe Yemen, a fost conducătorul delegaţiei aces­tei ţări la O.N.U. şi în ultimul timp ambasador al ţării sale la Moscova. El il va înlocui pe fostul premier al Republicii Arabe Yemen, genera­lul Hassah El Amri, care a demi­sionat la 8 iulie din toate funcțiile sale. . Yaounde II- o convenţie mai mult formală A doua convenţie de asociere la Piaţa co­mună a celor 18 state africane care a fost semnată la începutul săptămînii la Yaounde, capitala Camerunului, nu constituie, potrivit presei, un motiv deo­sebit de satisfacţie pentru nici una din părţi, dat fiind com­promisul fragil la care s-a ajuns în urma unor îndelungate tratative. Ţările africane şi-au exprimat nemulţumi­rea deschisă pentru noua formulă. „Entu­ziasmul­ pentru asocie­re s-a­­ evaporat“, co­menta revista engleză „Economist“, recunos­­cînd că decalajul din­tre asociaţi şi „cei şase“ nu numai că nu s-a redus, ci, dimpo­trivă, s-a adîncit. Spe­ranţele ţărilor africane de a-şi dezvolta indus­tria prelucrătoare pe calea colaborării econo­mice cu C.E.E. nu s-au materializat. Investiţiile făcute de „cei şase“ în ţările a­­fricane s-au îndreptat în general în direcţia aşa-numitei infrastruc­turi , construirea de şosele şi alte obiective similare ce avantajează exploatarea resurselor de materii prime. A­­ceastă orientare se menţine şi în noua convenţie. Pe de altă parte, cuantumul fon­durilor puse la dispo­ziţie de ţările membre ale C.E.E. „asociaţi­lor“ este mult inferior cererilor formulate de africani. Ele se cifrea­ză la aproximativ 1 mi­liard de dolari, faţă de 1,5 miliarde cît au so­licitat aceştia. La o întîlnire cu zia­riştii, ministrul de ex­terne malgaş, I. Rabe­­manajara, a declarat că noua convenţie de la Yaoundé ignoră total problemele cruciale ale stabilizării preţuri­lor la materiile prima pe care le exportă a­­sociaţii africani. Se ştie că în ultimii ani „foarfecă preţurilor“ a adus ţărilor exporta­toare de materii prime pierderi însemnate. Nemulţumiri există şi în rîndurile „celor şase“. Ei voiau să vadă schimburile lor exte­rioare eliberate de con­diţiile restrictive ale primei convenţii de a­­sociere cu privire la importul unor produse tropicale şi din alte ţări, ceea ce nu au obţinut. Din toate aceste mo­tive semnarea noii con­venţii este apreciată în comentariile presei ca un act mai mult for­mal, care nu rezolvă problemele moştenite de la cea precedentă. A. B. WIHiIMf ■— ■" ■—mSBBM cinema 0 Contesa Casei (ambele serii) : RE­PUBLICA — 16 ; 13,15 ; 17 ; 20,15. • O chestiune de onoare : PATRIA — 9 , 12 ; 15 ; 18 , 21, FESTIVAL — 9 ; 11,30 ; 14,30 ; 17,45 ; 20,45, la grădină — 20,30. 0 Răutăciosul adolescent : LUMINA — 9—15,45 în continuare ; 18,15 ; 20,45, GRIVITA — 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. • Căsătorie pripită : DOINA — 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Program pentru copil : DOINA — 9—10. 0 Secretul cifrului : GIULEȘTI — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Ultima tură : ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,15 ; 17,45 ; 20. 0 Sîngeroasa nuntă macedoneană : FLACĂRA — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Preludiu : UNION — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Dragoste la Las Vegas : EXCEL­SIOR — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, GLORIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15, MELODIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FLAMURA — 9—16 în continuare;­­18,15 ; 20,30, GRĂDINA EXPOZIȚIA — 20,30. 0 Setea : GLORIA — 20,30. 0 Creola, ochii-ţi ard ca flacăra : LUCEAFĂRUL — 8,30 ; 11 ; 13.30 ; 16; 18.30 ; 21, BUCUREŞTI — 8,30 ; 11 ; 13.30 ; 16 ; 18,30 ; 21, FAVORIT — 9.30; 11.45 ; 14 , 16 ; 18,15 ; 20,30, STADIO­NUL DINAMO — 20,15, ARENELE LIBERTĂŢII — 20,15. 0 Crima din pădure : DACIA — 8,45— 21 în continuare. 0 Paradisul îndrăgostiţilor : VICTO­RIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. 0 Muzeul satului ; Tradiţii maramu­reşene ; Cîntece în lemn ; Căluşarii ; Tradiţii ; Un dans în Munţii Codru­lui ; TIMPURI NOI — 9—21 în conti­nuare. 0 Comisarul X şi banda „Trei clini verzi“ : FEROVIAR — 8,30 ; 11 ; 13,30; 18 ; 18,30 ; 21, ARTA — 8,45—16,30 în continuare ; 18,45, la grădină — 20,30, MODERN — 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21, TOMIS — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15, la grădină — 20,30. 0 In umbra coltului : BUZEŞTI — 15,30 ; 18, la grădină — 20,30. 0 Prințul negru : CRINGAŞI — 15,80 ; 18 , 20,30. 0 Lovitură puternică : BUCEGI — 9 , 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15, la grădină — 20.30, VITAN — 15,30 ; 18 — la gră­dină — 20,30. 0 Contemporanul tău : MUNCA — 16 , 19. 0 încotro, omule ? , MOŞILOR — 15,30 ; 19,30. 0 Noaptea e făcută pentru a visa ! UNIREA — 15,30 ; 18, la grădină -20,30. 0 La dolce vita : MIORIŢA — 9,30 ; 13 , 16 ; 19. 0 Neîmblînzita Angelica : POPULAR — 15,30 ; 18 ; 20,30, COSMOS — 15,30 ; 18 ; 20,30, VIITORUL — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Operaţiunea Crossbow : FLOREAS­­CA — 9,15 ; 11,30 ; 15,30 ; 18. 0 Gaudeamus igitur : FLOREASCA — 20,30. 0 Noaptea generalilor : VOLGA — 9—16,45 în continuare: RAHOVA — 15,30 ; 18,30, la grădină — 20,30, AU­RORA — 9 ; 12 ; 15 ; 18 ; 20,45, la grădină — 20,30. 0 Alexandru cel fericit : PROGRE­SUL — 15,30 ; 18 , 20. 0 Străin în casă : LIRA — 15,30 ; 18, la grădină — 20,30. 0 Comedianții : DRUMUL SĂRII — 16 , 19. 0 Tarzan, omul junglei : FERENTARI — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 A trăi pentru a trăi : COTROCENI — 15,30 ; 19. 0 Adio, Gringo : PACEA — 15,30 ; 18; 20,30. 0 Desertul roșu : CENTRAL — 9,30 ; 12,15 ; 15 ; 18 ; 21, GRĂDINA DOINA — 20,30. 0 Lustragiul : GRĂDINA MOȘILOR — 20,30. 0 Haiducii : GRADINA PROGRESUL­­PARC — 20,30, teatre 0 Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase" (grădina Boema) : Nu te lăsa, Stroe­­ — 20. 0 Ansamblul folcloric „Periniţa“ (în sala Teatrului „C. I. Nottara“) : Peri­niţa mea — 19. tv PROGRAMUL I 10,00 — Limba engleză (reluare). 10,25 — Limba germană (reluare). 10,50 — Ce aţi dori să revedeţi ? Filmul artistic : „Cea mai lungă noapte“ — o producţie a studiouri­lor bulgare. 12,15 — închiderea emi­siunii de dimineaţă. 17,30 — Buletin de ştiri. 17,35 — Lumea copiilor „Un Joc neobişnuit“ — Prezintă şi dese­nează : Iurie Darie. 18,00 — Film se­rial : „Marek pistruiatul“. 18,25 — Iti­nerar european (încheierea ciclului). 18,40 — Interpreţi îndrăgiţi ai cîn­­tecului moldovenesc : Nicoleta Va­­silevici şi Alexandru Dumbravă. 18,55 — Cronica ideilor. Socialismul şi re­voluţia tehnico-ştiinţifică. Participă: Acad. Grigore Moisil, prof. univ. Valter Roman, prof. univ. Ioan Ursu, membru corespondent al Academiei — Emisiune de Manase Radnev. 19,30 — Telejurnalul de seară — Buletin meteorologic. 20,00 — Film T­V. Des­tine contemporane : „O istorie, o evo­luţie, un om“ — Subiectul şi comen­tariul : Ştefan Luca. 20,20 — Avan­premiera. 20:30 — Zilele dramaturgiei româneşti. Seară de teatru T­V : „Zia­riştii“ de Al. Mirodan. Distribuţia : Marin Moraru, George Oancea, Ro­­dica Mandache, Adrian Georgescu, Dumitru Rucăreanu, Rodica Suciu, Constantin Rauţchi, Mircea Balaban, Grigore Gonţa, Gheorghe Dinică, Du­mitru Gheorghiu. 21,50 — Cîntă for­maţia St. Berindei. 22,05 — Telejur­nalul de noapte. 22,15 — Intîlnirea de atletism : Europa — America. PROGRAMUL II 19,30 — Telejurnalul de seară — Buletin meteorologic. 20,00 — Con­cert simfonic. Orchestra simfonică a Radioteleviziunii. Dirijori : Ludovic Baci şi Iosif Conta. In program mu­zică de Mihail Jora : Suita de balet „La piaţă" . Trei dansuri simfonice din baletul „La hanul Dulcineea“. 20,35 — Film T­V : Vechi monumente din Moscova — o producţie a stu­diourilor sovietice. 21,00 — Film se­rial „Răzbunătorii­ — „Fă-ţi un nod să nu mă uiţi“. 21:50 — închiderea emisiunii.

Next