Scînteia, iulie 1969 (Anul 38, nr. 8112-8142)
1969-07-31 / nr. 8142
SCINTEIA - joi 31 iulie 1969 PRIMIRE LA CONSILIUL DE MINIŞTRI Vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Iosif Banc, a primit miercuri delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-română, condusă de A. I. Botanova, vicepreşedinte al asociaţiei, secretara Comitetului de partid al Combinatului poligrafic „Krasnîi Proletar“ din Moscova, care, la un Cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-română, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, A. V. Basov, a oferit miercuri la amiază un cocteil în saloanele ambasadei. Au participat Mihail Roşianu, preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S., acad. Iorgu Iordan, vicepreşedinte, şi alţi membri ai Biroului, Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., activişti ai A.R.L.U.S. şi de partid, funcţionari superiori din M.A.Evitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., face o vizită în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, a participat Mihail Roşianu, preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S. A fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cu acelaşi prilej, Consiliul General A.R.L.U.S. a oferit un dineu. A fost prezent ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, A. V. Basov. In aceeaşi zi, Al. Botanova a făcut o vizită la Consiliul Naţional al Femeilor, unde a avut o întrevedere cu Maria Ciocan, secretară a C.N.F. (Agerpres) Cronica zilei Iacrim. Tovarăşul Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, a primit miercuri delegaţia Federaţiei tineretului comunist din Italia (F.G.C.I.), condusă de Renzo Pagliai, membru al Secretariatului naţional al F.G.C.I., care, la invitaţia Comitetului Central al U.T.C. se află în ţara noastră. Miercuri după-amiază, tov. Vasile Nicolcioiu, secretar al C.C. al U.T.C., a primit delegaţia Uniunii Tineretului Comunist Leninist, condusă de Boris Zubkov, prim-secretar al Comitetului regional al U.T.C.L. Penza, care, la invitaţia C.C. al U.T.C., ne vizitează ţara. Cu prilejul apropiatei sărbători a Zilei naţionale a Elveţiei , 1 august, Institutul român pentru relaţiile culturale cu străinătatea a organizat miercuri, la Casa de cultură a I.R.R.C.S., o seară culturală. Manifestarea a fost deschisă de Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. Ziaristul Radu Vasiliu a prezentat în continuare impresii dintr-o recentă călătorie în Elveţia. Seara culturală a cuprins şi un program de filme documentare elveţiene. Au luat parte funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, oameni de artă şi cultură, ziarişti, un numeros public. Au fost de faţă ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, Charles-Albert Dubois, membri ai ambasadei şi alţi membri ai corpului diplomatic. Miercuri a părăsit Capitala R. R. Babl, preşedintele Corporaţiei indiene pentru comerţul mineralelor şi metalelor, care a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Comerţului Exterior, precum şi Shri S. Than, ambasadorul Indiei la Bucureşti. Miercuri la amiază a părăsit Capitala delegaţia Uniunii Generale a Studenţilor din Tunisia (U.G.E.T.), condusă de Mohamed Daoud, secretar general adjunct al U.G.E.T., care, la invitaţia U.A.S.R., a efectuat o vizită in ţara noastră. (Agerpres) PLACĂ OMAGIALĂ ! Un grup de tineri din Făgăraş au organizat o ascensiune pe virful Moldovanul, din masivul Făgăraşului, unde au aşezat o placă omagială în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului şi a aniversării eliberării patriei. (Agerpres) PRONOEXPRES Numerele extrase la concursul Pronoexpres nr. 31 din 30 iulie 1969 EXTRAGEREA I : 44 42 16 6 28 39. Fond de premii : 376 929 lei. I EXTRAGEREA a II-a : 41 24 36 23 1 35 17 29. Fond de premii : 309 026 lei. I TINERETUL ŢĂRII (Urmare din pag. I) trează, de fapt, evoluţia a zeci şi sute de şcoli profesionale înfiinţate şi dezvoltate în ultimele două decenii, şcoli care au dat ţării promoţii de meseriaşi valoroşi în toate ramurile industriei socialiste. Prima clădire modernă şi cantina marelui complex s-au dat în folosinţă în anul şcolar 1950—1951. Curtea cu flori este astăzi înconjurată din toate părţile de clădiri: clase, săli de lectură, cămin. In cei 18 ani care au trecut — o coincidenţă semnificativă — s-au investit 18 milioane lei pentru această şcoală. Este oare rentabilă această investiţie importantă şi, înainte de toate, cele 10 milioane alocate în anul precedent ? Atît a costat uzina model de pe lingă centrul şcolar dată în folosinţă anul trecut. Vizitez împreună cu Susana David, director-adjunct al şcolii, şirul de clădiri. Peste tot domneşte o atmosferă de vacanţă ; la cămin i-au strîns deja covoarele, totuşi numeroasele camere de patru persoane, cu perdele albe, mobilă modernă păstrează aerul cald, primitor , stai cu plăcere în ele în timpul anilor de şcoală. Meseria care se învaţă aici nu este o meserie uşoară, muncitorii de mîine trebuie formaţi în condiţiile unei înalte calificări profesionale, la nivelul industriei noastre moderne. Iar centrul şcolar din Turda se străduieşte să ofere elevilor săi totul, în toate privinţele. Nu aş dori însă să mă refer la toate aspectele, pentru simplul motiv că şcoala nu are nevoie de reclamă. Un semn al popularităţii ei: din an în an numărul candidaţilor depăşeşte capacitatea de primire. Din toate colţurile ţării vin copiii unor vechi dinastii de sticlari pentru a continua meseria părinţilor lor, aducînd cu ei dragostea de muncă, înclinaţiile, aptitudinile, îndemînarea, moştenite din tată-n fiu. Admiterea în şcoala profesională nu este un lucru uşor. Pe lîngă o armonioasă dezvoltare fizică este nevoie de ochi buni, la care se adaugă simţul artistic. Rezultatele anului şcolar şi-au găsit o frumoasă ilustrare în expoziţia de sfîrşit de an. Două săli imense sunt împodobite cu desene şi picturi, motive populare, flori stilizate, servicii de băutură tradiţionale şi cu forme moderne, scrumiere; pe mese se găsesc, legate frumos, lucrări de diplomă, machete ale maiştrilor fabricii, în vitrine sunt înşiruite vase şi pahare şlefuite de culoarea rubinului — toate lucrări executate de elevi în cursul anului şcolar, majoritatea putînd sta fără sfială în vitrinele magazinelor. Şi cele mai multe ajung, de fapt, în comerţ. Iar aici este momentul să răspund la întrebarea pusă mai înainte : dacă este rentabilă marea cheltuială pe care statul a investit-o în acest centru școlar. Mă uit în orar. In primii doi ani, trei zile din cele șase ale săptămînii sînt consacrate studiului teoretic, celelalte trei rămînînd pentru practică, iar în anul III procentul este de patru la doi în favoarea practicii, care se desfăşoară într-o mică uzină model, excelent dotată, avînd o capacitate egală cu cea a fabricii de sticlă din Tomeşti. Cursanţii au prilejul ca în cursul zilelor de practică să urmărească îndeaproape, să participe efectiv la toate fazele de fabricaţie, de la măcinarea şi amestecarea materiilor prime pînă la depozitarea produsului finit, sub îndrumarea celor mai buni profesori, întocmai ca şi în şcoală, la lecţiile teoretice. După părerea ing. Pavel Simonfi, directorul fabricii, absolvenţii vor putea concura fără grijă cu muncitorii experimentaţi, iar acest fapt se datorează în primul rînd uzinei de pe lîngă şcoală, faptului că aici elevii îşi însuşesc cunoştinţele de specialitate în cele mai bune condiţii, legînd teoria de practică, încadrîndu-se încă de pe băncile şcolii în disciplina de muncă, în normele etice, iar cei din anul III au de făcut faţă şi realizării indicilor de plan, bucurîndu-se de aceleaşi drepturi cu muncitorii. Iată, acesta este rezultatul investiţiei de 10 milioane lei, aducînd din punct de vedere cantitativ şi calitativ alte zeci de milioane ţării. Un exemplu grăitor îl constituie in acest sens planul de producţie al şcolii, de 1 500 000 lei, plan depăşit cu zece la sută în cinstea Congresului al X-lea al partidului. Toate acestea constituie parte integrantă din ampla operă de pregătire a noilor cadre pentru industrie, desfăşurată sub auspiciile generoase ale orînduirii noastre, fac parte, în ultimă instanţă, din construcţia ţării. Absolvenţii şi-au luat rămas bun de la şcoală, s-a cîntat şi „Gaudeamus". După părerea mea, au dreptul să-l cînte, pentru că este un imn al bucuriei, a bucuriei cu care aceşti tineri pătrund în viaţă, alături de zeci de mii de absolvenţi ai şcolilor profesionale din întreaga ţară. Este un imn al bucuriei, cu care această nouă promoţie, promoţia anului XXV, se angajează în superbul efort de desăvîrșire a socialismului în patria noastră. Recepţie oferită de ambasadorul R.S.F. Iugoslavia Cu prilejul plecării definitive din Republica Socialistă România, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia la Bucureşti, Jaksa Petrici, a oferit miercuri seara o recepţie la reşedinţa sa. Au participat tovarăşii Petre Blajovici, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului de stat pentru economia şi administraţia locală, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Mihai Levente, secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Octavian Groza şi Cornel Burtică, miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii centrale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) ——0T—t 'ft “T'1—1 iunii ut'. A101 vremea Timpul probabil pentru zilele de 1, 2 şi 3 august, în ţară , vreme în curs de încălzire. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 şi 20 de grade, iar maximele între 22 şi 30 de grade. In Bucureşti , vreme uşor instabilă la început, apoi în ameliorare. Cerul va fi temporar noros, favorabil aversei de ploaie. Vînt potrivit. Temperatura în creştere uşoară. SKIACOl li! Ghi PREZENTAT RE MMI FOLCLORIC DE AMATORI Al COMEI SCOR1CESTI-OLT Miercuri după-amiază, ansamblul folcloric de amatori al comunei Scorniceşti-Olt a prezentat pe scena Casei de cultură a M.A.I., în faţa unui numeros public, un spectacol de gală cuprinzînd selecţiuni din programul susţinut la recentul Festival internaţional de folclor de la Asele (Suedia). La spectacol au asistat tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, reprezentanţi ai conducerii Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, ai Ministerului Afacerilor Interne şi alte persoane oficiale. După cum se ştie, artiştii români au evoluat la Festivalul internaţional de folclor de la Asele alături de echipe artistice de prestigiu din Austria, Danemarca, Elveţia, Finlanda, R. F. a Germaniei, Norvegia, Olanda şi ţara gazdă. Această confruntare internaţională a adus ansamblului românesc premiul I pentru dansuri şi în special pentru suita „Nunta din Scorniceşti“. In urma succesului repurtat, membrii ansamblului au fost solicitaţi să susţină alte spectacole. In oraşul festivalului, solii artei româneşti au fost aplaudaţi la scenă deschisă într-un spectacol susţinut la două ore după miezul nopţii, 4 000 de spectatori scandînd „Bravo România !“ De asemenea, 5 000 de spectatori i-au admirat pe artiştii amatori din ţara noastră în parcul central din Stockholm. Presa suedeză a publicat numeroase articole şi fotografii, elogiind arta interpretativă a dansatorilor şi soliştilor vocali şi instrumentişti, originalitatea şi virtuozitatea artei populare româneşti, pitorescul costumelor. Televiziunea suedeză a înregistrat şi prezentat telespectatorilor din întreaga ţară dansul „Căluşul“. Alăturîndu-se aprecierilor unanime, grupul folcloric olandez, participant la festival, a invitat pe artiştii amatori din Scorniceşti să întreprindă un turneu în ţara lalelelor. La frumosul succes repurtat peste hotare de tînărul ansamblu de amatori din Scorniceşti, o deosebită contribuţie au adus Gheorghe Bărbulescu, directorul ansamblului, coregrafii Gheorghe Popescu-Judeţ, artist emerit, Dumitru Jumătate şi Gheorghe Cristea, conducătorul muzical al ansamblului. Seară comemorativă Nicolae Bălcescu şi Petöfi Sandor Comitetul judeţean Covasna pentru cultură şi artă împreună cu Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară au organizat miercuri, în sala Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, o seară comemorativă închinată memoriei lui Nicolae Bălcescu şi Petőfi Sándor. Despre activitatea celor doi scriitori revoluţionari, precum şi despre evenimentele de la 1848 au vorbit scriitorul Radu Theodoru, secretar al Asociaţiei scriitorilor din Braşov, şi ziaristul Magyar Lajos, redactor la ziarul „Magyei Tücör“. In continuare, actori ai teatrelor din Sfîntu Gheorghe şi Braşov au prezentat publicului fragmente din opera scriitorilor comemoraţi. ■* Tot miercuri seara, în cadrul manifestărilor organizate de Consiliul judeţean Harghita al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară în colaborare cu comitetul judeţean U.T.C. şi comitetul judeţean pentru cultură şi artă, cu prilejul comemorării a 120 de ani de la moartea lui Petőfi Sándor, în sala Casei de cultură din Miercurea Ciuc, artişti amatori din judeţ au prezentat un montaj literar cuprinzând creaţii ale marelui poet şi revoluţionar maghiar. (Agerpres) SPORT Meciul atletic Europa-America STUTTGART (corespondență specială). — Cele 50 000 de locuri ale stadionului Neckar — a căror rezervare s-a făcut integral încă de acum cîteva zile — au fost în totalitate ocupate la ora cînd au început, aproape simultan, primele probe ale meciului atletic Europa—America : 400 m garduri, săritura cu prăjina şi aruncarea discului femei. Proba de garduri n-a durat decît aproximativ un minut (câştigătorul, Hennige din R.F.G., fiind cronometrat în 50”), în schimb prăjiniştii şi discobolele şi-au prelungit întrecerea mai bine de trei sferturi de oră. Cu un deosebit interes s-a urmărit întru eprpa aruncătoar plin Ho Hier în special duelul Lia Manoliu (România) — Liesel Westermann (R.F.G.), campioana olimpică şi respectiv recordmana mondială a probei, vechi rivale şi prietene, acum coechipiere în selecţionata Europei. Acum acîştigat Westermann (62,16 m), Manoliu s-a clasat a doua (54,06 m). Cursa de 800 m femei a fost de fapt o reeditare a celei de la J.O. din 1968 ; chiar şi ordinea primelor două clasate a fost aceeaşi : Manning (S.U.A.) pe locul întîi cu cu 2001” 3/10 (cea mai bună performanţă mondială a anului), Ileana Silai (România), locul secund, în 2003, 8/10. La 400 m plat bărbaţi, pronosticurile s-au adeverit; campionul olim-pic şi recordmanul mondial al prpei, Evans (S.U.A.), a învins detaşat, deşi timpul realizat (45”) nu a fost pe măsura excelentei forme ce a dovedit-o anul trecut la Mexico. Victorie americană şi la 100 m plat bărbaţi, prin Carlos (10”2/10). Un rezultat excelent s-a realizat în proba de 1 500 m bărbaţi. Duelul Liquori (S.U.A.) — Arese (Italia) a revenit în cele din urmă americanului, cu performanţa de 3’37”2/10, cea mai bună pe plan mondial în acest an. Europenii au dominat net proba de 10 000 m. Haase (R.D.G.) şi Roelants (Belgia) au imprimat un ritm rapid cursei şi după continue schimbări la trenă s-au detaşat de mexicanul Martinez, care împreună cu Moore (S.U.A.) au făcut parte din echipa Americii, Haase și Roelants au terminat cot la cot, cronometrați în același timp 28’51”4/10. Ministerul Învăţămîntului comunică La concursul de admitere în învăţămîntul superior din iulie 1969 s-au prezentat un număr mare de tineri pregătiţi corespunzător, absolvenţi a 12 clase, care au ocupat marea majoritate a locurilor prevăzute. Pentru facultăţile şi secţiile la care au mai rămas locuri neocupate se organizează un nou concurs : — La învăţămîntul universitar,, artistic, pedagogic, tehnic (ingineri), agricol şi economic, în perioada 5—15 septembrie 1969 ; — La învăţămîntul de subingineri, în perioada 18—25 septembrie 1969. Concursul se va organiza la următoarele instituţii de învăţămînt superior : Universităţile din Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi şi Timişoara , institutele politehnice din Bucureşti, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi şi Timişoara, Institutul de construcţii Bucureşti, Institutul de petrol, gaze şi geologie Bucureşti, Institutul de petrol Ploieşti, Institutul de mine Petroşani, Institutul de subingineri Baia Mare şi Institutul de subingineri Piteşti (concursul se va susţine în cadrul Institutului politehnic Bucureşti), institutele agronomice din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, Academia de studii economice Bucureşti, institutele pedagogice de 3 ani din Bacău, Bucureşti Baia Mare, Braşov, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Timişoara, Tg. Mureş şi Suceava, conservatoarele „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, „Gh. Dima“ din Cluj, „George Enescu“ din Iaşi, Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I.L. Caragiale“ din Bucureşti. In numărul de astăzi al ziarului „Scinteia tineretului“ se publică lista integrală a facultăţilor şi secţiilor la care se va organiza un nou concurs de admitere. Astăzi, la ora 20:30 se dă startul — simultan de la Praga şi Regensburg — în cea de-a VI-a ediţie a Raliului Dunării-Castrol. La această importantă competiţie iau parte 36 de echipaje din România, Austria, Cehoslovacia, Bulgaria, Belgia, Polonia, Iugoslavia şi R.F. a Germaniei. Printre concurenţi se numără belgianul G. Staepelaere, liderul Campionatului continental pe anul acesta (nr. de concurs 14), şi alţi cunoscuţi piloţi de renume internaţional. Echipa României este alcătuită din 4 cupluri: Constantin Pescaru — Hors Graef (nr. 36), Viorel Marin — FI. Popescu (nr. 37), Eugen Ionescu Cristea — Gh. Rotaru (nr. 38) şi Marin Dumitrescu — Petre Vezeanu (nr. 39), toţi pe Renault 8 Gordini. Traseul (străbate 5 ţări europene) are o lungime de 2 705 km şi cuprinde 12 probe speciale, din care 8 în ţara noastră. Concurenţii sunt aşteptaţi să intre în România, pe la Borş, mîine la ora 17, urmînd a trece linia de sosire la Braşov, sîmbătă la ora 16,48. Ei vor trece prin Oradea, Cluj (20,10), Sebeş (21), Petroşani (23,25), Rm. Vîlcea (1,37), Sibiu (2,47), Mediaş (3,32), Gheorghieni (5,57), Bicaz (6,27), Praid (10,02), Sighişoara (11,12), Rîşnov (13,05) şi Văleni de Munte (15,05). Sîmbătă la ora 18, pe serpentinele spre Poiana Braşov, se va desfăşura ultima probă specială de viteză în coastă. ASTĂZI ÎNCEPE Raliul Dunării-Castrol LA START ŞI PATRU ECHIPAJE ROMÂNEŞTI ÎN CITEVA RINDURI • In turneul internaţional de şah de la Amsterdam după 12 runde continuă să conducă marele maestru maghiar Portisch cu 9.5 puncte, urmat de Liberson, Vasiukov (ambii U.R.S.S.) — 8 puncte, Byrne (S.U.A.), Damianovici (Iugoslavia), Darga (R.F. a Germaniei,), Ivkov (Iugoslavia) — 7 puncte etc. Florin Gheorghiu ocupă locul 10 cu 5 puncte. In runda a 12-a, Florin Gheorghiu a pierdut la cehoslovacul Kavaleko în runda a treia a turneului internaţional feminin de şah de la Sofia. Elisabeta Polihroniade a remizat cu Szinka (Ungaria), rezultat consemnat şi în partida dintre Davidova şi Mihailova. • Pe velodromul „Vincennes“ din Paris a avut loc o mare reuniune ciclistă cu participarea vedetelor ultimului Tur al Franţei şi al altor cunoscuţi campioni. Belgianul Eddy Merckx a cîştigat cursa de eliminare, dar a fost învins de francezul Anquetil la viteză și în semifondul cu antrenament mecanic. In proba de urmărire individuală (4 000 m), primul loc a revenit lui Pingeon, cronometrat cu timpul de 5’ 03” 5/10, urmat de Merckx 5' 03” 9/10, Anquetil 5’ 04” și Gimondi 5’ 04” 4/10. • Au început campionatele europene de baseball, sport care cunoaşte în ultimul timp o tot mai mare răspîndire şi în Europa. In meciul inaugural, selecţionata Spaniei a întrecut cu 6—2 echipa R.F. a Germaniei. • „Marele premiu automobilistic al Slovaciei“, desfăşurat pe circuitul de la Piesztany, a fost cîştigat de suedezul Uff Svensson, care a concurat pe o mașină „Brabham“. Pe locul doi — Vladimir Hubaczak (Cehoslovacia) pe „Lotus-Ford“. PAGINA 5 viaţa internaţională_________ SUCCESE ALE ECONOMIEI R. D. VIETNAM HANOI 30 (Agerpres). — Presa din Republica Democrată Vietnam a publicat date cu privire la dezvoltarea economiei naţionale a ţării în prima jumătate a acestui an. Potrivit relatărilor, suprafaţa însămînţată cu orez de toamnă a sporit cu 110 000 ha faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Şeptelul de porci a crescut cu 3 la sută. Importante succese au fost obţinute în diferite ramuri industriale : producţia de energie electrică a crescut cu 38 la sută, cea a materialelor de construcţii cu 24 la sută, producţia de îngrăşăminte cu 11 la sută, volumul producţiei de material lemnos cu 13 la sută. S-a înregistrat, de asemenea, o creştere a producţiei de textile şi pielărie. SITUAŢIA DIN NIGERIA I Lupte violente în regiunea oraşului Onitsha ► Apelul lui U Thant adresat părţilor în conflict OWERRI 30 (Agerpres). — La capătul unei săptămîni de grele lupte, regiunea oraşului Onitsha continuă să rămînă teatrul unei confruntări sângeroase între trupele federale nigeriene şi cele biafreze. La ora actuală — sublinia trimisul special al A.F.P. aflat la faţa locului — este imposibil să te apropii de oraş pe o rază de zeci de kilometri, dată fiind violenţa atacurilor ce se succed neîntrerupt de o parte şi de alta. Biafrezii forţează lărgirea spărturii pe care au realizat-o în liniile de apărare nigeriene, între Onitsha şi Abagana, în vederea creării unui cap de pod în regiunile din nord bogate în resurse alimentare. întreaga regiune a oraşului este supusă bombardamentului aviaţiei nigeriene. ★ NEW YORK 30 (Agerpres). — Secretarul general al O.N.U., U Thant, a lansat miercuri un apel către părţile în conflictul din Nigeria pentru a permite reluarea de urgenţă a zborurilor de ajutorare a victimelor acestui conflict, fără de care populaţia civilă „va fi împinsă din nou în ciclul groaznic al foametei, bolilor şi morţii“. U Tliant menţionează că prin suspendarea zborurilor avioanelor care transportau ajutoare în regiunea afectată de război, întregul program de ajutorare către această ţară „ar fi periclitat“. Secretarul general al O.N.U. a cerut de asemenea guvernului federal nigerian şi autorităţilor biafreze „să ia în consideraţie de urgenţă“ necesitatea creării unor coridoare terestre şi fluviale prin care să se poată efectua acordarea de ajutoare victimelor. El a menţionat însă că pînă la stabilirea acestor coridoare se impune de urgenţă reluarea zborurilor avioanelor Crucii Roşii Internaţionale „chiar dacă se cer concesii din partea ambelor părţi“. KAMPALA 30 (Agerpres). — Conferinţa de presă pe care Anthony Enahoro, comisarul federal nigerian pentru problemele informaţiilor, a ţinut-o la Kampala n-a confirmat dar nici n-a dezminţit ipotezele privind iniţierea unor noi negocieri între cele două părţi nigeriene aflate în conflict. Anthony Enahoro a sosit la Kampala ca şef al delegaţiei din Nigeria federală la festig V4ft£n organizate cu prilejul vizitei pe care papa Paul al VI-lea urmează să o întreprindă în capitala Ugandei. Intrucît tot aici urmează să sosească şi o delegaţie biafreză, condusă de Austine Okwu, s-a emis ipoteza că reprezentanţii celor două tabere combatante s-ar putea întîlni împreună la masa tratativelor. Potrivit agenţiei U.P.I., Enahoro a precizat că „nu respinge posibilitatea unor convorbiri cu reprezentanţii părţii adverse“. Deşi ambigue, aceste declaraţii, scrie agenţia Reuter, au creat o stare de deosebit optimism în rîndul delegaţiilor africane sosite la Kampala. 41 Desemnarea primului ministru al R. A. Yemen SANAA 30 (Agerpres). — Intr-o telegramă transmisă din Sanaa, agenţia M.E.N. anunţă că preşedintele Republicii Arabe Yemen, Abdul Rahman Irani, l-a însărcinat pe Mohsen Al Aini să formeze noul guvern yemenit. Mohsen Al Aini a ocupat de două ori funcţia de ministru al afacerilor externe al Republicii Arabe Yemen, a fost conducătorul delegaţiei acestei ţări la O.N.U. şi în ultimul timp ambasador al ţării sale la Moscova. El il va înlocui pe fostul premier al Republicii Arabe Yemen, generalul Hassah El Amri, care a demisionat la 8 iulie din toate funcțiile sale. . Yaounde II- o convenţie mai mult formală A doua convenţie de asociere la Piaţa comună a celor 18 state africane care a fost semnată la începutul săptămînii la Yaounde, capitala Camerunului, nu constituie, potrivit presei, un motiv deosebit de satisfacţie pentru nici una din părţi, dat fiind compromisul fragil la care s-a ajuns în urma unor îndelungate tratative. Ţările africane şi-au exprimat nemulţumirea deschisă pentru noua formulă. „Entuziasmul pentru asociere s-a evaporat“, comenta revista engleză „Economist“, recunoscînd că decalajul dintre asociaţi şi „cei şase“ nu numai că nu s-a redus, ci, dimpotrivă, s-a adîncit. Speranţele ţărilor africane de a-şi dezvolta industria prelucrătoare pe calea colaborării economice cu C.E.E. nu s-au materializat. Investiţiile făcute de „cei şase“ în ţările africane s-au îndreptat în general în direcţia aşa-numitei infrastructuri , construirea de şosele şi alte obiective similare ce avantajează exploatarea resurselor de materii prime. Această orientare se menţine şi în noua convenţie. Pe de altă parte, cuantumul fondurilor puse la dispoziţie de ţările membre ale C.E.E. „asociaţilor“ este mult inferior cererilor formulate de africani. Ele se cifrează la aproximativ 1 miliard de dolari, faţă de 1,5 miliarde cît au solicitat aceştia. La o întîlnire cu ziariştii, ministrul de externe malgaş, I. Rabemanajara, a declarat că noua convenţie de la Yaoundé ignoră total problemele cruciale ale stabilizării preţurilor la materiile prima pe care le exportă asociaţii africani. Se ştie că în ultimii ani „foarfecă preţurilor“ a adus ţărilor exportatoare de materii prime pierderi însemnate. Nemulţumiri există şi în rîndurile „celor şase“. Ei voiau să vadă schimburile lor exterioare eliberate de condiţiile restrictive ale primei convenţii de asociere cu privire la importul unor produse tropicale şi din alte ţări, ceea ce nu au obţinut. Din toate aceste motive semnarea noii convenţii este apreciată în comentariile presei ca un act mai mult formal, care nu rezolvă problemele moştenite de la cea precedentă. A. B. WIHiIMf ■— ■" ■—mSBBM cinema 0 Contesa Casei (ambele serii) : REPUBLICA — 16 ; 13,15 ; 17 ; 20,15. • O chestiune de onoare : PATRIA — 9 , 12 ; 15 ; 18 , 21, FESTIVAL — 9 ; 11,30 ; 14,30 ; 17,45 ; 20,45, la grădină — 20,30. 0 Răutăciosul adolescent : LUMINA — 9—15,45 în continuare ; 18,15 ; 20,45, GRIVITA — 9,30 ; 12 ; 15,30 ; 18 ; 20,30. • Căsătorie pripită : DOINA — 11,30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30. • Program pentru copil : DOINA — 9—10. 0 Secretul cifrului : GIULEȘTI — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Ultima tură : ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE — 15,15 ; 17,45 ; 20. 0 Sîngeroasa nuntă macedoneană : FLACĂRA — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Preludiu : UNION — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Dragoste la Las Vegas : EXCELSIOR — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21, GLORIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15, MELODIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30, FLAMURA — 9—16 în continuare;18,15 ; 20,30, GRĂDINA EXPOZIȚIA — 20,30. 0 Setea : GLORIA — 20,30. 0 Creola, ochii-ţi ard ca flacăra : LUCEAFĂRUL — 8,30 ; 11 ; 13.30 ; 16; 18.30 ; 21, BUCUREŞTI — 8,30 ; 11 ; 13.30 ; 16 ; 18,30 ; 21, FAVORIT — 9.30; 11.45 ; 14 , 16 ; 18,15 ; 20,30, STADIONUL DINAMO — 20,15, ARENELE LIBERTĂŢII — 20,15. 0 Crima din pădure : DACIA — 8,45— 21 în continuare. 0 Paradisul îndrăgostiţilor : VICTORIA — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45. 0 Muzeul satului ; Tradiţii maramureşene ; Cîntece în lemn ; Căluşarii ; Tradiţii ; Un dans în Munţii Codrului ; TIMPURI NOI — 9—21 în continuare. 0 Comisarul X şi banda „Trei clini verzi“ : FEROVIAR — 8,30 ; 11 ; 13,30; 18 ; 18,30 ; 21, ARTA — 8,45—16,30 în continuare ; 18,45, la grădină — 20,30, MODERN — 9,30 ; 11,45 ; 14 ; 16,30 ; 18,45 ; 21, TOMIS — 9 ; 11,15 ; 13,30 ; 15,45 ; 18,15, la grădină — 20,30. 0 In umbra coltului : BUZEŞTI — 15,30 ; 18, la grădină — 20,30. 0 Prințul negru : CRINGAŞI — 15,80 ; 18 , 20,30. 0 Lovitură puternică : BUCEGI — 9 , 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15, la grădină — 20.30, VITAN — 15,30 ; 18 — la grădină — 20,30. 0 Contemporanul tău : MUNCA — 16 , 19. 0 încotro, omule ? , MOŞILOR — 15,30 ; 19,30. 0 Noaptea e făcută pentru a visa ! UNIREA — 15,30 ; 18, la grădină -20,30. 0 La dolce vita : MIORIŢA — 9,30 ; 13 , 16 ; 19. 0 Neîmblînzita Angelica : POPULAR — 15,30 ; 18 ; 20,30, COSMOS — 15,30 ; 18 ; 20,30, VIITORUL — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 Operaţiunea Crossbow : FLOREASCA — 9,15 ; 11,30 ; 15,30 ; 18. 0 Gaudeamus igitur : FLOREASCA — 20,30. 0 Noaptea generalilor : VOLGA — 9—16,45 în continuare: RAHOVA — 15,30 ; 18,30, la grădină — 20,30, AURORA — 9 ; 12 ; 15 ; 18 ; 20,45, la grădină — 20,30. 0 Alexandru cel fericit : PROGRESUL — 15,30 ; 18 , 20. 0 Străin în casă : LIRA — 15,30 ; 18, la grădină — 20,30. 0 Comedianții : DRUMUL SĂRII — 16 , 19. 0 Tarzan, omul junglei : FERENTARI — 15,30 ; 18 ; 20,30. 0 A trăi pentru a trăi : COTROCENI — 15,30 ; 19. 0 Adio, Gringo : PACEA — 15,30 ; 18; 20,30. 0 Desertul roșu : CENTRAL — 9,30 ; 12,15 ; 15 ; 18 ; 21, GRĂDINA DOINA — 20,30. 0 Lustragiul : GRĂDINA MOȘILOR — 20,30. 0 Haiducii : GRADINA PROGRESULPARC — 20,30, teatre 0 Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase" (grădina Boema) : Nu te lăsa, Stroe — 20. 0 Ansamblul folcloric „Periniţa“ (în sala Teatrului „C. I. Nottara“) : Periniţa mea — 19. tv PROGRAMUL I 10,00 — Limba engleză (reluare). 10,25 — Limba germană (reluare). 10,50 — Ce aţi dori să revedeţi ? Filmul artistic : „Cea mai lungă noapte“ — o producţie a studiourilor bulgare. 12,15 — închiderea emisiunii de dimineaţă. 17,30 — Buletin de ştiri. 17,35 — Lumea copiilor „Un Joc neobişnuit“ — Prezintă şi desenează : Iurie Darie. 18,00 — Film serial : „Marek pistruiatul“. 18,25 — Itinerar european (încheierea ciclului). 18,40 — Interpreţi îndrăgiţi ai cîntecului moldovenesc : Nicoleta Vasilevici şi Alexandru Dumbravă. 18,55 — Cronica ideilor. Socialismul şi revoluţia tehnico-ştiinţifică. Participă: Acad. Grigore Moisil, prof. univ. Valter Roman, prof. univ. Ioan Ursu, membru corespondent al Academiei — Emisiune de Manase Radnev. 19,30 — Telejurnalul de seară — Buletin meteorologic. 20,00 — Film TV. Destine contemporane : „O istorie, o evoluţie, un om“ — Subiectul şi comentariul : Ştefan Luca. 20,20 — Avanpremiera. 20:30 — Zilele dramaturgiei româneşti. Seară de teatru TV : „Ziariştii“ de Al. Mirodan. Distribuţia : Marin Moraru, George Oancea, Rodica Mandache, Adrian Georgescu, Dumitru Rucăreanu, Rodica Suciu, Constantin Rauţchi, Mircea Balaban, Grigore Gonţa, Gheorghe Dinică, Dumitru Gheorghiu. 21,50 — Cîntă formaţia St. Berindei. 22,05 — Telejurnalul de noapte. 22,15 — Intîlnirea de atletism : Europa — America. PROGRAMUL II 19,30 — Telejurnalul de seară — Buletin meteorologic. 20,00 — Concert simfonic. Orchestra simfonică a Radioteleviziunii. Dirijori : Ludovic Baci şi Iosif Conta. In program muzică de Mihail Jora : Suita de balet „La piaţă" . Trei dansuri simfonice din baletul „La hanul Dulcineea“. 20,35 — Film TV : Vechi monumente din Moscova — o producţie a studiourilor sovietice. 21,00 — Film serial „Răzbunătorii — „Fă-ţi un nod să nu mă uiţi“. 21:50 — închiderea emisiunii.