Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)
1969-09-21 / nr. 8193
Continuîndu-şi drumul spre Porţile de Fier, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, cu soţia, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc, au părăsit sîmbătă dimineaţa Craiova, îndreptîndu-se spre Turnu-Severin. Mii de locuitori ai Craiovei au ieşit de-a lungul străzilor să-i salute pe oaspeţii dragi. Pretutindeni, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi de populaţie cu stimă şi căldură. Mulţimea aclamă îndelung, ovaţionează, scandează „P.C.R. — Ceauşescu — P.C.R. — Ceauşescu“. Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate şi putere de muncă adresate secretarului general al partidului. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii unităţilor industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloana oficială — ieşiţi pentru a saluta pe înalţii oaspeţi, îi însoţesc cu urale şi ovaţii entuziaste. Coloana maşinilor trece pe lingă întreprinderea de prefabricate din beton, pe lîngă şantierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate în urmă, la ieşirea din Cetatea Băniei, alte două obiective — adevăraţi giganţi ai industriei noastre socialiste , combinatul chimic şi centrala electrică de termoficare, mărturii expresive ale impetuoasei dezvoltări industriale a patriei noastre. Străbătînd judeţul Dolj, comunele şi oraşele sale, împodobite sărbătoreşte, conducătorii de partid şi de stat sînt salutaţi cu entuziasm de locuitori, care îşi exprimă prin urări şi ovaţii dragostea neţărmurită faţă de secretarul general al partidului, ataşamentul profund faţă de politica marxist-leninistă promovată consecvent de partidul şi statul nostru, hotărîrea lor de a o înfăptui neabătut. La ieşirea din judeţ, tov. Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, mulţumeşte tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducători de partid şi de stat pentru scurta vizită şi le urează „drum bun“. Coloana de maşini trece apoi podul de peste Jiu. La intrarea pe meleagurile mehedinţene se află o frumoasă poartă ţărănească, pe frontispiciul căreia sunt înscrise urările : „Bine aţi venit pe meleagurile mehedinţene, iubiţi conducători de partid şi de stat“, „Să ne (Continuare în pag. a II-a) Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porţile de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi preşedinţi, împreună cu soţiile şi cu înalţi conducători de partid şi de stat din cele două ţări, au vizitat Şantierul hidroenergetic şi de navigaţie pe partea română şi partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere constructorilor pentru rezultatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dunării, ceea ce reprezintă un succes tehnic de seamă în faza finală a construcţiei acestui obiectiv de mare importanţă pentru economiile celor două ţări şi marchează un moment hotărîtor în eliminarea dificultăţilor din calea navigaţiei internaţionale în această zonă a Dunării. Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito au constatat cu satisfacţie că în cursul desfăşurării de pînă acum a lucrărilor s-a realizat o colaborare deosebit de reuşită între cele două ţări socialiste, care reprezintă un exemplu de relaţii prieteneşti, de bună vecinătate şi o afirmare a principiilor colaborării internaţionale pe baza egalităţii în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cetăţenii din Turnu-Severin şi Kladovo au întîmpinat şi au salutat cu deosebită căldură pe înalţii oaspeţi. In timpul întîlnirii au avut loc convorbiri între preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito, la care au participat. Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Din partea iugoslavă : Mitia Ribicii, preşedintele Vecei Executive Federale, membru al Prezidiului U.C.I., Mialko Todorovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Marko Nikezici, (Continuare în pag. a IlI-a) Ieri, la Porţile de Fier TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTÎLNIT CU TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întrlnit, la Porţile de Fier, în baza înţelegerii stabilite în comun, cu tovarăşul Josip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo şi Turnu-Severin s-au desfăşurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări care au relevat încă o dată relaţiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român şi popoarele Iugoslaviei, dorinţa comună de a sluji cauza socialismului şi păcii în lume. COMUNICAT COMUN In timpul convorbirilor oficiale PROLETARÍ DÍN TOATE TÁR ÎLE, UN ÎTÎ V if Anul XXXIX Nr. 8193 Duminică 21 septembrie 1969 6 PAGINI - 30 BANI ÎN ZIARUL DE AZI • Adunări generale ale salariaţilor • O mare, o strălucită tradiţie a teatrului clasic • Faptul divers • SPORT: Campionatele europene de atletism, finala „Cupei Davis“ Preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kek soseşte mine in ţara noastră La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni, 22 septembrie, soseşte in ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kekkonen. Urho Kaleva Kekkonen s-a născut la 3 septembrie 1900 în familia unui muncitor forestier din localitatea Pielavesi, din nordul Finlandei Şi-a făcut studiile medii în orăşelul Kajaani, iar apoi a urmat cursurile Facultăţii de drept a Universităţii din Helsinki, pe care le-a absolvit în anul 1926. în anul 1936 Urho Kekkonen a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice. Din anul 1926 Urho Kekkonen a ocupat diferite funcţii în administraţia comunelor rurale şi apoi în Ministerul Agriculturii. Este perioada în care îşi începe şi activitatea politică, în cadrul Partidului agrarian. în cadrul acestui partid a deţinut funcţii de conducere, făcînd parte pînă în 1946 din Comitetul Executiv al partidului. In anul 1936 este ales în parlament, al cărui membru a fost fără întrerupere pînă în 1956. Tot în 1936 a fost numit ministru al justiţiei, iar în anii 1937—1939 a deţinut portofoliul de ministru al internelor. In 1944 a redevenit ministru al justiţiei, timp de doi ani conducînd concomitent şi serviciul raţionalizării. A fost allés, în anul 1947, vicepreşedinte al Parlamentului finlandez, iar în anul următor preşedinte al acestui for. In anii 1950—1955, Urho Kekkonen a fost prim-ministru al cabinetului finlandez. In februarie 1956 dr. Urho Kekkonen a fost ales preşedinte al Finlandei. Mandatul său pentru această înaltă funcţie a fost reînnoit în anii 1962 şi 1968. Realegerea sa repetată în cel mai înalt post de conducere al ţării demonstrează preţuirea pe care poporul finlandez o acordă politicii promovate de preşedintele Kekkonen. Pe plan intern au fost înfăptuite importante realizări menite să asigure dezvoltarea Finlandei pe calea progresului economic şi cultural, pe calea bunăstării populaţiei. Pe plan extern o politică de neutralitate, de relaţii constructive prieteneşti cu toate ţările lumii. Orientarea politicii inaugurate de predecesorul său J. K. Paasikivi — o politică de neangajare, de bună vecinătate şi prietenie cu toate popoarele — este cunoscută acum sub numele de „Linia Paasikivi-Kekkonen". In acest cadru se înscrie propunerea formulată în urmă cu ditivă ani de preşedintele Kekkonen, ca ţările din nordul Europei — Danemarca, Suedia, Norvegia şi Finlanda — care constituiau deja o zonă denuclearizată de facto, să consfinţească această realitate printr-un acord cvadripartit. Crearea unei asemenea zone, a afirmat preşedintele, ar consolida poziţiile şi prestigiul ţărilor respective, oferindu-le, totodată, garanţii de securitate, în acelaşi cadru se înscrie recenta propunere a Finlandei, prin care guvernul acestei ţări se oferă să iniţieze contacte în vederea unei conferinţe în problema securităţii europene şi, in eventualitatea unor rezultate satisfăcătoare ale contactelor, să găzduiască această conferinţă. Personalitate marcantă a vieţii politice finlandeze, preşedintele Urho Kekkonen se bucură de o mare autoritate şi prestigiu, atît în ţara sa, cît şi peste hotare. Inţelegînd să promoveze bunele relaţii cu alte ţări şi pe calea contactelor directe, în ultimii ani a întreprins călătorii în mai multe ţări ale lumii, printre care Austria, Canada, India, R.A.U., Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Franţa, R.S.F. Iugoslavia şi mai multe ţări nordice, în cadrul bunelor relaţii statornicite între România şi Finlanda, vizita pe care preşedintele Urho Kekkonen o începe luni în ţara noastră prilejuieşte o reafirmare a dorinţei celor două ţări şi popoare de mai bună cunoaştere, de înţelegere reciprocă. Ea se înscrie, totodată, ca o acţiune concretă menită să faciliteze destinderea pe continentul nostru, să influenţeze pozitiv cooperarea internaţională, pacea şi securitatea în Europa şi în întreaga lume. Poporul român, animat de sentimente de stimă şi prietenie faţă de poporul finlandez, adresează preşedintelui Finlandei, Urho Kekkonen, o caldă urare de „Bun venit" în prima sa vizită în România. Telegrama Excelenţei Sale Domnului MAURICE DORMAN Guvernator general al Maltei LA VALETTA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Maltei, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate poporului maltez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România