Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)

1969-09-21 / nr. 8193

Continuîndu-şi drumul spre Porţile de Fier, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, cu soţia, Elena Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat care îl însoţesc, au părăsit sîmbătă dimineaţa Craiova, îndreptîndu-se spre Turnu-Severin. Mii de locuitori ai Craiovei au ieşit de-a lungul străzilor să-i salute pe oaspeţii dragi. Pretutin­deni, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi de populaţie cu stimă şi căldură. Mulţimea a­­clamă îndelung, ovaţionează, scan­dează „P.C.R. — Ceauşescu — P.C.R. — Ceauşescu“. Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate şi putere de mun­că adresate secretarului gene­ral al partidului. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii unită­ţilor industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloana oficială — ieşiţi pentru a saluta pe înalţii oaspeţi, îi însoţesc cu u­­rale şi ovaţii entuziaste. Coloana maşinilor trece pe lingă întreprin­derea de prefabricate din beton, pe lîngă şantierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate în urmă, la ieşirea din Cetatea Băniei, alte două obiective — adevăraţi giganţi ai industriei noastre socialiste , combinatul chimic şi centrala electrică de ter­­moficare, mărturii expresive ale impetuoasei dezvoltări industriale a patriei noastre. Străbătînd judeţul Dolj, comune­le şi oraşele sale, împodobite săr­bătoreşte, conducătorii de partid şi de stat sînt salutaţi cu entuziasm de locuitori, care îşi exprimă prin urări şi ovaţii dragostea neţărmu­rită faţă de secretarul general al partidului, ataşamentul profund faţă de politica marxist-leninistă promovată consecvent de partidul şi statul nostru, hotărîrea lor de a o înfăptui neabătut. La ieşirea din judeţ, tov. Con­stantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului judeţean Dolj al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, mulţumeşte tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi con­ducători de partid şi de stat pen­tru scurta vizită şi le urează „drum bun“. Coloana de maşini trece apoi po­dul de peste Jiu. La intrarea pe meleagurile mehedinţene se află o frumoasă poartă ţărănească, pe frontispiciul căreia sunt înscrise u­­rările : „Bine aţi venit pe melea­gurile mehedinţene, iubiţi conducă­tori de partid şi de stat“, „Să ne (Continuare în pag. a II-a) Secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republi­cii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porţile de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi preşedinţi, împreună cu soţiile şi cu înalţi conducători de partid şi de stat din cele două ţări, au vizitat Şantierul hidro­energetic şi de navigaţie pe par­tea română şi partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apre­ciere constructorilor pentru rezul­tatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dunării, ceea ce repre­zintă un succes tehnic de seamă în faza finală a construcţiei acestui obiectiv de mare importanţă pen­tru economiile celor două ţări şi marchează un moment hotărîtor în eliminarea dificultăţilor din ca­lea navigaţiei internaţionale în a­­ceastă zonă a Dunării. Preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito au constatat cu satisfacţie că în cursul desfăşurării de pînă acum a lu­crărilor s-a realizat o colaborare deosebit de reuşită între cele două ţări socialiste, care reprezintă un exemplu de relaţii prieteneşti, de bună vecinătate şi­ o afirmare a principiilor colaborării internaţio­nale pe baza egalităţii în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi cetăţenii din Turnu-Severin şi Kladovo au întîmpinat şi au salu­tat cu deosebită căldură pe înalţii oaspeţi. In timpul întîlnirii au avut loc convorbiri între preşedintele Ceauşescu şi preşedintele Tito, la care au participat. Din partea română : Ion Gheor­­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, George Maco­­vescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului aface­rilor externe, Vasile Şandru, am­basadorul României în R.S.F. Iugo­slavia. Din partea iugoslavă : Mitia Ri­­bici­i, preşedintele Vecei Executi­ve Federale, membru al Prezidiu­lui U.C.I., Mialko Todorovici, membru al Consiliului Federaţiei, membru al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Marko Nikezici, (Continuare în pag. a IlI-a) Ieri, la Porţile de Fier TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A ÎNTÎLNIT CU TOVARĂŞUL IOSIP BROZ TITO Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întrlnit, la Porţile de Fier, în baza înţelegerii stabilite în comun, cu tovarăşul Josip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo şi Turnu-Severin s-au desfăşurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări care au relevat încă o dată relaţiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român şi popoarele Iugoslaviei, dorinţa comună de a sluji cauza socialismului şi păcii în lume. COMUNICAT COMUN In timpul convorbirilor oficiale P­ROLETA­RÍ DÍN TOA­TE TÁ­R ÎL­E, UN ÎTέ V if Anul XXXIX Nr. 8193 Duminică 21 septembrie 1969 6 PAGINI - 30 BANI ÎN ZIARUL DE AZI • Adunări generale ale salariaţilor • O mare, o strălucită tradiţie a teatrului clasic • Faptul divers • SPORT: Campionatele europene de atle­tism, finala „Cupei Davis“ Preşedintele Republicii Finlanda, Urho Kek soseşte mine in ţara noastră La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, luni, 22 septembrie, soseşte in ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele Republicii Fin­landa, Urho Kekkonen. Urho Kaleva Kekkonen s-a născut la 3 sep­tembrie 1900 în familia unui muncitor foresti­er din localitatea Pielavesi, din nordul Finlandei Şi-a făcut studii­le medii în oră­şelul Kajaani, iar apoi a urmat cursurile Facul­tăţii de drept a Universităţii din Helsinki, pe care­ le-a absolvit în anul 1926. în a­­nul 1936 Urho Kekkonen a ob­ţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice. Din anul 1926 Urho Kekkonen a ocupat diferite funcţii în admi­nistraţia comu­nelor rurale şi apoi în Ministe­rul Agriculturii. Este perioada în care îşi începe şi activitatea po­litică, în cadrul Partidului agra­rian. în cadrul acestui partid a de­ţinut funcţii de conducere, făcînd parte pînă în 1946 din Comitetul Executiv al partidului. In anul 1936 este ales în parlament, al cărui membru a fost fără întrerupere pî­nă în 1956. Tot în 1936 a fost nu­mit ministru al justiţiei, iar în anii 1937—1939 a deţinut portofoliul de ministru al internelor. In 1944 a re­devenit ministru al justiţiei, timp de doi ani conducînd concomitent şi serviciul raţionalizării. A fost al­lés, în anul 1947, vicepreşedinte al Parlamentului finlandez, iar în a­­nul următor preşedinte al acestui for. In anii 1950—1955, Urho Kek­konen a fost prim-ministru al ca­binetului finlandez. In februarie 1956 dr. Urho Kek­konen a fost ales preşedinte al Fin­landei. Mandatul său pentru aceas­tă înaltă funcţie a fost reînnoit în anii 1962 şi 1968. Realegerea sa repetată în cel mai înalt post de conducere al ţării demonstrează preţuirea pe care poporul finlandez o acordă politicii promovate de preşedintele Kekko­nen. Pe plan intern au fost înfăp­tuite importante realizări menite să asigure dezvoltarea Finlandei pe calea progresului economic şi cul­tural, pe calea bunăstării popu­laţiei. Pe plan extern o po­litică de neutralitate, de rela­ţii constructive prieteneşti cu toate ţările lumii. Orientarea politicii inaugurate de prede­cesorul său J. K. Paasikivi — o po­litică de neangajare, de bună veci­nătate şi prietenie cu toate popoa­rele — este cunoscută acum sub numele de „Linia Paasikivi-Kekko­­nen". In acest cadru se înscrie pro­punerea formulată în urmă cu di­tivă ani de preşedintele Kekkonen, ca ţările din nordul Europei — Da­nemarca, Suedia, Norvegia şi Fin­landa — care constituiau deja o zonă denuclearizată de facto, să consfinţească această realitate prin­­tr-un acord cvadripartit. Crearea unei asemenea zone, a­ afirmat pre­şedintele, ar consolida poziţiile şi prestigiul ţărilor respective, oferin­­du-le, totodată, garanţii de securi­tate, în acelaşi cadru se înscrie re­centa propunere a Finlandei, prin care guvernul acestei ţări se oferă să iniţieze contacte în vederea unei conferinţe în problema secu­rităţii europene şi, in eventualita­tea unor rezultate satisfăcătoare ale contactelor, să găzduiască această conferinţă. Personalitate marcantă a vieţii politice finlandeze, preşedintele Urho Kekkonen se bucură de o mare autoritate şi prestigiu, atît în ţara sa, cît şi peste hotare. Inţele­­gînd să promoveze bunele relaţii cu alte ţări şi pe calea contactelor directe, în ultimii ani a întreprins călătorii în mai multe ţări ale lu­mii, printre care Austria, Canada, India, R.A.U., Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Franţa, R.S.F. Iu­goslavia şi mai multe ţări nordice, în cadrul bunelor relaţii statorni­cite între România şi Finlanda, vi­zita pe care preşedintele Urho Kek­konen o începe luni în ţara noas­tră prilejuieşte o reafirmare a do­rinţei celor două ţări şi popoare de mai bună cunoaştere, de înţe­legere reciprocă. Ea se înscrie, tot­odată, ca o acţiune concretă me­nită să faciliteze destinderea pe continentul nostru, să influenţeze pozitiv cooperarea­ internaţională, pacea şi securitatea în Europa şi în întreaga lume. Poporul român, animat de sen­timente de stimă şi prietenie faţă de poporul finlandez, adresează preşedintelui Finlandei, Urho Kek­konen, o caldă urare de „Bun ve­nit" în prima sa vizită în România. T­elegrama Excelenţei Sale Domnului MAURICE DORMAN Guvernator general al Maltei LA VALETTA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Maltei, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, am deosebita plăcere să adresez Excelenţei Voastre călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate poporului maltez. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next