Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)

1969-09-11 / nr. 8183

SARCINI DE MAXIMĂ URGENȚĂ ÎN AGRICULTURĂ: •RECOLTAREA LA TIMP și FARA PIERDERI • Intensificarea pregătiri­lor pentru ÎNSAMÎNTÂRILE DE TOAMNĂ­­ • Strîngerea și depozitarea TUTUROR FURAJELOR ! în această perioadă, oamenii muncii din agricultură au de efec­­­­tuat un mare volum de lucrări de maximă urgenţă şi însemnătate. Este vorba, în primul rînd, de strîngerea recoltei de porumb, floarea-soarelui, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, fructe, de însiloza­­rea unei cantităţi de aproape 7 milioane de tone de furaje. Tot­odată, trebuie intensificate pregă­tirile pentru însămînţările de toamnă şi, în mod deosebit, cele necesare pentru semănatul griului. De modul cum sunt organizate şi repartizate forţele şi mijloacele de muncă din agricultură, de sprijinul pe care-l acordă organele de partid şi de stat depinde înfăptuirea mul­tiplelor sarcini în acest important sector al economiei naţionale. O importanţă deosebită are în aceste zile pregătirea condiţiilor pentru obţinerea unei recolte bo­gate de grîu în anul viitor. în a­­cest scop, comitetele judeţene de partid trebuie să ia măsuri pen­tru mobilizarea organelor agricole, a organizaţiilor de partid, a tu­turor lucrătorilor din agricultură pentru însămînţarea întregii su­prafeţe prevăzute în planul de stat, pînă cel tîrziu la 15—20 oc­tombrie. Din datele de care dis­punem rezultă că, pînă la 8 sep­tembrie, s-au efectuat pregătiri pentru însămînţările de toamnă pe 17 la sută din suprafeţele prevă­zute în întreprinderile agricole de stat şi pe 21 la sută în cooperati­vele agricole, în vederea intensi­ficării pregătirilor pentru însă­­mînţare este absolut necesar ca să fie luate fără întîrziere măsuri pentru eliberarea, cu prioritate, a terenurilor destinate griului şi al­tor culturi de toamnă, fertilizării şi pregătirii patului germinativ în mod ireproşabil. Este necesar să se acţioneze cu maximum de discer­­nămînt pentru aplicarea recoman­dărilor făcute la Consfătuirea pe ţară consacrată culturii griului, pentru efectuarea la timp şi de cea mai bună calitate a tuturor lucrărilor de însămînţare a celor­lalte culturi de toamnă. Este deo­sebit de important ca, pînă la 15 septembrie, Consiliul Superior al Agriculturii şi direcţiile agricole judeţene să asigure sămînţa de grîu corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi în cantităţile ne­cesare pentru toate unităţile. Acum şi în perioada următoare este nevoie ca preşedinţii coopera­tivelor agricole, inginerii din aces­te unităţi să manifeste maximum de exigenţă la recepţionarea fie­cărei lucrări efectuate de între­prinderile pentru mecanizarea a­­griculturii. Este în interesul fie­cărei cooperative agricole ca lucră­rile de pregătire a terenului şi de semănat să se facă la un nivel ca­litativ ridicat. Sub nici un motiv să nu fie admise lucrări de slabă calitate. Atunci cînd se constată asemenea situaţii, să se procedeze la imputarea valorii lucrărilor ce­lor ce se fac vinovaţi şi să se ia măsuri pentru refacerea lor ime­diată. Direcţiile agricole şi uniu­nile cooperatiste judeţene au dato­ria să exercite un control perma­nent, în toate cooperativele agri­cole, asupra modului în care se execută lucrările de pregătire a terenului şi însămînţare a cereale­lor de toamnă, să ia toate măsurile pentru aplicarea în mod diferen­ţiat a metodelor agrotehnice, în funcţie de condiţiile fiecărei zone şi ale fiecărei parcele de teren. (Continuare în pag. a IlI-a) AU ÎNCEPUT LUCRĂRILE LA BARAJUL LEŞUL (BIHOR) Pe şantierul hidroenergetic Leşul, judeţul Bihor, au fost deschise noi lucrări de bază. Astfel, au început primele lucrări de excavare la vatra viitorului baraj, în spatele căruia se va forma un lac de acumulare cu un volum de 26 milioane m.c. apă. Barajul va avea o înălţime de 60 m şi o lungime de 180 m la coronament. Au început, de asemenea, lucrările din fron­tul amonte la galeria de eva­cuare a apelor. Construcţia este menită să regularizeze şi să asigure dublarea debitului minim de apă pe Crişul Repede. Va fi rezolvată astfel problema alimentării cu apă a oraşu­lui Oradea şi a altor locali­tăţi din Cîmpia bihoreană Totodată, se creează posibi­litatea irigării a 10 000 ha, precum şi a amenajării unei suprafeţe de 2 600 ha de eleştee. (Agerpres) La posturile de radio şi televiziune Azi, 11 septembrie, în jurul orei 11, posturile noastre de radio şi tele­viziune vor transmite în direct sosirea în Capita­lă a preşedintelui fede­ral al Republicii Austria, Franz Jonas. PROLETARI έ­­N TOATE ȚĂRILE. M­ÍJÍ-VÁ! Anul XXXIX Nr. 8183 Joi 11 septembrie 1969 6 PAGINI - 30 BANI PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Ian E. Kal­berzin Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri dimi­neaţa pe tovarăşul, Ian E. Kal­­berzin, preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al R.S.S. Letone, vicepreşedinte al Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., care se află la odihnă în ţara noastră la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La primire a fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovie­tice la București, întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă caldă, tovărășească. Preşedintele Parlamentului finlandez Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri la amiază pe Viena Jo­hannes Sukselainen, preşedintele Parlamentului finlandez, care se află în ţara noastră, la invitaţia Bi­roului Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri 10 sep­tembrie, pe ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al Republicii pentru a-şi petrece o parte din va­canţă. La primire au luat parte Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Mia Groza, vicepre­şedinte al Marii Adunări Naţionale. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. Ambasadorul R. P. Bulgaria Un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Te­leviziunii elveţiene, condus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariştilor elveţieni le-a fost acordat un in­terviu filmat. (Agerpres) UN ADEVĂR ELEMENTAR: Mărfurile sunt destinate consumatorilor, nu stocurilor din depozite! Relaţia dintre producător şi consu­mator a evoluat permanent, industria producătoare de bunuri căutînd să se adapteze solicitărilor pieţei. Vechea concepţie, p­otrivit căreia întîi se fabrică produsul şi după a­­ceea se constată în ce măsură este sau nu necesar, a fost, în general, abandonată Studiul pieţei, mai mult decît oricînd, trebuie să stea la baza întregii producţii destinate populaţiei Prin poziţia sa, comerţul este acela care captează părerile cumpă­rătorilor şi le face cunoscute furni­­zorilor săi din industrie, sesizează go­lurile ce trebuie acoperite cu mărfuri de o anumită factură, îi sprijină pe partenerii săi în orientarea de pers­pectivă in ce priveşte creaţia. La rîndul ei, Industria are tot interesul să-şi plece urechea la dezideratele comerţului pentru a obţine comen­zile necesare organizării unei activi­tăţi eficiente şi, prin milioanele pro­prii, să prospecteze piaţa Aşa cum ne relata tovarăşul Nico­lae Enea, adjunct al ministrului in­dustriei uşoare, s-au organizat o serie de acţiuni comune în domeniul crea­ţiei al schimbului de informaţii în ce priveşte documentaţia din străină­tate, al studiului cererii etc Interlo­cutorul ne-a vorbit apoi despre „canalele* prin care se transmit impulsurile dinspre comerţ spre pro­ducători. „înainte de contractări, re­prezentanţi ai diferitelor verigi ale comerţului studiază colecţiile noastre; observaţiile făcute cu acest prilej sunt elemente de orientare foarte uti­le pentru întreprinderi Studiile, tes­tele pe care le întreprinde Institutul de conjunctură al comerţului servesc la formularea cererii, dar au o in­fluenţă importantă şi asupra produc­ţiei în ultima vreme, pe lîngă con­tactele la nivelul ministerelor, au început să se practice, cu succes, dis­cuţiile libere între reprezentanţii ba­zelor şi cei ai fabricilor - o cale considerabil scurtată de cunoaştere a părerii publicului Mai mult, unii producători, dornici să audă „în di­rect" ce spun cumpărătorii, merg în magazine şi asistă la vînzare“ Dar, in ecuaţia aprovizionării popu­laţiei cu mărfuri, factorul comerţ are un rol la fel de însemnat ca acela al producţiei Deci, care este părerea acestui factor ? Din discuţia pe care am avut-o cu tovarăşul Al Grossman director general în M­C­I , s-au des­prins aceleaşi concluzii cu privire la strîngerea colaborării pentru atin­gerea scopului comun — produse pe gustul cumpărătorilor. Au intervenit modificări pozitive şi in modul de conlucrare dintre cei doi parteneri , se încheie contracte mai precis for­mulate, cu termene de livrare care să permită formarea unui sortiment comercial minim, capabil să facă faţă vitezei de circulaţie mărite ! în­suşi sistemul de contractare a fost mai bine adaptat cerinţelor pieţei , tîrgurile anuale dau posibilitatea vi­ziunii de ansamblu a tot ceea ce se produce intr-un anumit sector­­ la sortimente simple de mărfuri se vor extinde relaţiile directe între fabrici şi comerţ în tot cursul anului „Nu va mai fi o uniformitate de relaţii ne-a spus, în încheiere, tovarăşul di­rector general La fiecare grupă de produse se va aplica acea metodă care corespunde mai bine necesităţi­lor. Toate bunele intenţii, parafate de-o parte şi de alta prin acte comune, nu au însă nici o valoare decît dacă sunt aplicate în practică. Ne-am inte­resat, deci, cum se exercită influenţa comerţului asupra industriei şi cu ce rezultate Evident, pe producători îi interesează părerea comerţului în măsura în care ea o înglobează pe aceea a milioanelor de cumpăr­ători pe care-i reprezintă Acesta a fost sensul întrebării pe care am pus-o cîtorva factori de răspundere din industria uşoară Iată şi răspunsurile primite . Comerţul exprimă doar o fă­­rîmă din dezideratele publicului Au­ fost numeroase cazuri cînd ce nu a plă­cut comerţului, a plăcut cumpără­torilor De obicei, se apreciază dacă ceea ce prezentăm e sau nu bine fă­cut Cit priveşte introducerea noului, influenţa comerţului e mai slabă (N Enea, ministru adjunct în M­I U) . Ne interesează, în cel mai înalt grad, părerea celui care ne cumpără produsele Vrem să ştim mai exact ce doreşte publicul de la noi, cum să producem Mai mult ca oricînd, simţim nevoia unor sugestii provenite pe căi cît mai directe, dacă se poate chiar din unităţile cu amănuntul In prezent ni se spune că cutare sau cutare produs se vin­de bine Dar asta ştim şi noi Perspectiva ne prencu- Rodica ŞERBAN (Continuare în pag. a Il-a) • Cum se transmit impulsurile dinspre comerţ spre industrie • Numai bunele intenţii nu sunt suficiente • Efectele confruntărilor directe Preşedintele federal al Republicii fr­ani­i soseşte an­ in ţara noastră La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, astăzi soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Franz Jonas s-a născut la 4 octombrie 1899, la Viena, fiind unul din cei 8 copii ai unei fa­milii de munci­tori. A urmat cursurile Școlii profesionale de arte grafice, pre­­gătindu-se pen­tru meseria de tipograf. Mobili­zat în 1917 în armata austro­­ungară a fost trimis să lupte pe frontul rus şi italian, iar la sfîrşitul războiu­lui a făcut parte din miliţia popu­lară, participînd la luptele de a­­părare din Va­lea L­avant în Carintia. între 1919 şî 1932 a practicat meseria de tipo­graf şi corector, începînd în ace­laşi timp să mi­liteze în mişca­rea sindicală şi în Partidul So­cial Democrat. A urmat cursurile Şcolii superioare muncitoreşti din Viena, unde a studiat ştiinţele po­litice, economia naţională, istoria şi geografia economică. între 1932—1934 a fost secretar al organizaţiei Partidului Social Democrat din Floridsdorf, unul dintre cartierele industriale ale Vienei. în 1935 a fost arestat pen­tru participare la Conferinţa ile­gală a Socialiştilor Revoluţionari de la Brünn şi acuzat de înaltă trădare. După un an de detenţiu­ne, în urma cunoscutului proces intentat socialiştilor, Franz Jonas a fost eliberat din lipsa unor pro­be suficiente. Cîtva timp nu a mai găsit de lucru; în anul 1938 s-a angajat din nou ca zetar într-o tipografie, apoi lucrează ca func­ționar la o fabrică de locomotive. Imediat după eliberarea Vienei, în 1945, Franz Jonas a început să lucreze în cadrul unei primării de sector din Viena, iar un an mai tîrziu a fost numit primarul sec­torului Floridsdorf, în cadrul ad­ministraţiei municipale a Vienei. Din 1948 îndeplineşte funcţii de consilier municipal. în iunie 1951, Franz Jonas a fost ales primar şi guvernator al oraşului Viena, în fruntea Consiliului municipal al capitalei Austriei, Franz Jonas s-a dovedit un bun organizator, un administrator dinamic. El a fost iniţiatorul şi apoi a condus reali­zarea unui vast program de con­strucţii de locuinţe, şcoli şi spitale, de străzi, poduri şi de moderni­zare a oraşului; el a pus, de ase­menea, accent pe dezvoltarea rela­ţiilor Vienei cu marile oraşe ale lumii. Franz Jonas a fost prim­ar al capitalei timp de 14 ani. Din cei 170 de primari pe care i-a avut acest oraş, începînd din anul 1282, numai 4 au mai exercitat această funcţie im timp mai îndelungat. Din 1951 şi pînă în 1953, Frans Jonas a fost membru al Con­siliului Federal al Austriei şi apoi, pînă la alegerea sa în înalta funcţie de preşedinte federal al Republicii Austria, a fost deputat al Consiliului Naţional Austriac. A fost preşedinte al Federaţiei O­­raşelor Austriece, membru al Co­mitetului Executiv al Federaţiei internaţionale a administraţiilor municipale şi preşedinte al Comi­tetului european al acestei organi­zaţii. Franz Jonas este cetăţean de onoare al Vienei. La 23 mai 1965, a fost ales Pre­şedinte Federal al Republicii Aus­tria, în fruntea statului, el pro­movează consecvent o politică de pace şi neutralitate, de conlucrare şi cooperare activă cu toate statele lumii, indiferent de regimul lor politic sau economic, de relaţii în­temeiate pe egalitate şi respect re­ciproc. Vizita pe care preşedintele fe­deral al Republicii Austria o în­cepe astăzi în România se înscriu în contextul bunelor relaţii exis­tente între cele două ţări. Relaţiile româno-austriece cunosc în prezent o dezvoltare fructuoasă, o colabo­rare prietenească, favorabilă in­tereselor ambelor popoare, în ul­timii ani, relaţiile economice şi culturale între România şi Aus­tria evoluează cu succes, ambele state manifestîndu-şi dorinţa re­ciprocă pentru dezvoltarea multi­laterală a acestor relaţii. Animat de sentimente de stimă şi prietenie pentru poporul aus­triac, poporul român urează pre­ședintelui federal Franz Jonas un călduros bun sosit pe pămîntul României. BUN VENIT PREŞEDINTELUI AUSTRIEI!­­ începînd de astăzi şi pînă miercu­rea viitoare, ţara noastră are ca oaspete pe preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas, care, la invi­taţia preşedintelui Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, face o vizită oficială în România. Poporul român întîmpină cu adîncă consideraţie şi deplină cordialitate pe înaltul oaspete, primul preşedinte al Austriei care vizitează România, pre­cum şi persoanele care-l însoţesc. Relaţiile dintre poporul român şi poporul austriac au rădăcini adinei : pe lîngă schimburile economice, fa­vorizate de calea de apă a Dunării ce scaldă ambele ţări, s-au dezvol­tat intense legături culturale. Exprimînd dorinţa comună a celor două ţări şi popoare spre apropiere şi mai bună înţelegere reciprocă, ra­porturile româno-austriece cunosc, în prezent, o dezvoltare fructuoasă, con­tinuu ascendentă, îndeosebi în ulti­mii ani — prin lărgirea cadrului ju­ridic al relaţiilor bilaterale, ca ur­mare a încheierii de acorduri şi în­ţelegeri oficiale în diferite domenii — schimburile economice şi culturale dintre ţările noastre s-au amplificat şi diversificat. Astfel, volumul schim­burilor comerciale a crescut în anul 1968 de peste două ori şi jumătate faţă de anul 1961. S-a intensificat, de asemenea, cooperarea economică şi industrială, noi posibilităţi fiind des­chise pe acest drum prin acordul de cooperare industrială, economică şi tehnică între cele două ţări, înche­iat anul trecut. S-au extins relaţiile culturale şi consulare. Realizările pozitive obţinute în do­meniul schimburilor economice şi culturale româno-austriece sunt ne­mijlocit legate de intensificarea con­tactelor personale între factorii de răspundere ai celor două state, pre­cum şi de alte întilniri şi convorbiri oficiale la diferite niveluri. Pe aceas­tă linie s-a înscris vizita în Austria în 1965 a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi vi­zita în România, în 1967, a cancelaru­lui Austriei, Josef Klaus. Cele două ţări şi-au intensificat totodată conlu­crarea şi colaborarea pe plan inter­naţional, în cadrul O.N.U. şi al altor organisme internaţionale. După cum este bine cunoscut, dez­voltarea colaborării internaţionale, a relaţiilor multilaterale dintre state, reprezintă o necesitate obiectivă, un imperativ major al lumii contempo­rane. Profund ataşată idealurilor pă­cii, România socialistă situează in mod statornic în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa cu ţă­rile socialiste frăţeşti. Totodată, România depune eforturi multiple pentru traducerea în viaţă a princi­piilor coexistenţei paşnice, pentru normalizarea şi extinderea relaţiilor cu toate statele, indiferent de orin­­duirea lor socială pe baza principii­lor independenţei şi suveranităţii na­ţionale, egalităţii în drepturi, neames­tecului în treburile interne şi ex­terne ale statelor, avantajului re­ciproc — principii de natură să asi­gure dezvoltarea unor raporturi nor­male între state. Dezvoltîndu-şi le­găturile cu celelalte state, ţara noas­tră este un participant activ la dia­logul internaţional, intensifică necon­tenit contactele între factorii de răs­pundere ai statelor, îşi aduce con­tribuţia la destinderea şi înţelegerea dintre ţări şi popoare. Vizita preşe­dintelui Austriei în România se în­scrie astfel ca o acţiune concretă — în cadrul contactelor largi stabilite între statele europene — menită să faciliteze dezvoltarea destinderii şi a­­propierea între ţările de pe conti­nent, să influenţeze pozitiv coope­rarea internaţională, pacea şi secu­ritatea în Europa şi in lume. Româ­nia şi Austria, împreună cu celelalte popoare ale lumii, pot conlucra rodnic pentru îmbunătăţirea continuă a cli­matului politic între statele europe­ne, pentru întărirea păcii în lume. Opinia publică din ţara noastră îşi exprimă convingerea că vizita pre­şedintelui Franz Jonas în România, convorbirile între cei doi şefi de state vor avea rezultate pozitive, fă­­cind şi mai fructuoasă colaborarea pe multiple planuri dintre România şi Austria. In acest spirit ea adresea­ză înaltului oaspete şi persoanelor care-i însoţesc un călduros bun sosit în ţara noastră.

Next