Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)
1969-09-11 / nr. 8183
SARCINI DE MAXIMĂ URGENȚĂ ÎN AGRICULTURĂ: •RECOLTAREA LA TIMP și FARA PIERDERI • Intensificarea pregătirilor pentru ÎNSAMÎNTÂRILE DE TOAMNĂ • Strîngerea și depozitarea TUTUROR FURAJELOR ! în această perioadă, oamenii muncii din agricultură au de efectuat un mare volum de lucrări de maximă urgenţă şi însemnătate. Este vorba, în primul rînd, de strîngerea recoltei de porumb, floarea-soarelui, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, fructe, de însilozarea unei cantităţi de aproape 7 milioane de tone de furaje. Totodată, trebuie intensificate pregătirile pentru însămînţările de toamnă şi, în mod deosebit, cele necesare pentru semănatul griului. De modul cum sunt organizate şi repartizate forţele şi mijloacele de muncă din agricultură, de sprijinul pe care-l acordă organele de partid şi de stat depinde înfăptuirea multiplelor sarcini în acest important sector al economiei naţionale. O importanţă deosebită are în aceste zile pregătirea condiţiilor pentru obţinerea unei recolte bogate de grîu în anul viitor. în acest scop, comitetele judeţene de partid trebuie să ia măsuri pentru mobilizarea organelor agricole, a organizaţiilor de partid, a tuturor lucrătorilor din agricultură pentru însămînţarea întregii suprafeţe prevăzute în planul de stat, pînă cel tîrziu la 15—20 octombrie. Din datele de care dispunem rezultă că, pînă la 8 septembrie, s-au efectuat pregătiri pentru însămînţările de toamnă pe 17 la sută din suprafeţele prevăzute în întreprinderile agricole de stat şi pe 21 la sută în cooperativele agricole, în vederea intensificării pregătirilor pentru însămînţare este absolut necesar ca să fie luate fără întîrziere măsuri pentru eliberarea, cu prioritate, a terenurilor destinate griului şi altor culturi de toamnă, fertilizării şi pregătirii patului germinativ în mod ireproşabil. Este necesar să se acţioneze cu maximum de discernămînt pentru aplicarea recomandărilor făcute la Consfătuirea pe ţară consacrată culturii griului, pentru efectuarea la timp şi de cea mai bună calitate a tuturor lucrărilor de însămînţare a celorlalte culturi de toamnă. Este deosebit de important ca, pînă la 15 septembrie, Consiliul Superior al Agriculturii şi direcţiile agricole judeţene să asigure sămînţa de grîu corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi în cantităţile necesare pentru toate unităţile. Acum şi în perioada următoare este nevoie ca preşedinţii cooperativelor agricole, inginerii din aceste unităţi să manifeste maximum de exigenţă la recepţionarea fiecărei lucrări efectuate de întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii. Este în interesul fiecărei cooperative agricole ca lucrările de pregătire a terenului şi de semănat să se facă la un nivel calitativ ridicat. Sub nici un motiv să nu fie admise lucrări de slabă calitate. Atunci cînd se constată asemenea situaţii, să se procedeze la imputarea valorii lucrărilor celor ce se fac vinovaţi şi să se ia măsuri pentru refacerea lor imediată. Direcţiile agricole şi uniunile cooperatiste judeţene au datoria să exercite un control permanent, în toate cooperativele agricole, asupra modului în care se execută lucrările de pregătire a terenului şi însămînţare a cerealelor de toamnă, să ia toate măsurile pentru aplicarea în mod diferenţiat a metodelor agrotehnice, în funcţie de condiţiile fiecărei zone şi ale fiecărei parcele de teren. (Continuare în pag. a IlI-a) AU ÎNCEPUT LUCRĂRILE LA BARAJUL LEŞUL (BIHOR) Pe şantierul hidroenergetic Leşul, judeţul Bihor, au fost deschise noi lucrări de bază. Astfel, au început primele lucrări de excavare la vatra viitorului baraj, în spatele căruia se va forma un lac de acumulare cu un volum de 26 milioane m.c. apă. Barajul va avea o înălţime de 60 m şi o lungime de 180 m la coronament. Au început, de asemenea, lucrările din frontul amonte la galeria de evacuare a apelor. Construcţia este menită să regularizeze şi să asigure dublarea debitului minim de apă pe Crişul Repede. Va fi rezolvată astfel problema alimentării cu apă a oraşului Oradea şi a altor localităţi din Cîmpia bihoreană Totodată, se creează posibilitatea irigării a 10 000 ha, precum şi a amenajării unei suprafeţe de 2 600 ha de eleştee. (Agerpres) La posturile de radio şi televiziune Azi, 11 septembrie, în jurul orei 11, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct sosirea în Capitală a preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. PROLETARI ÎN TOATE ȚĂRILE. MÍJÍ-VÁ! Anul XXXIX Nr. 8183 Joi 11 septembrie 1969 6 PAGINI - 30 BANI PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Ian E. Kalberzin Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri dimineaţa pe tovarăşul, Ian E. Kalberzin, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Letone, vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care se află la odihnă în ţara noastră la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu. La primire a fost de faţă A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Preşedintele Parlamentului finlandez Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri la amiază pe Viena Johannes Sukselainen, preşedintele Parlamentului finlandez, care se află în ţara noastră, la invitaţia Biroului Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri 10 septembrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii pentru a-şi petrece o parte din vacanţă. La primire au luat parte Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Mia Groza, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Populare Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, în legătură cu plecarea sa definitivă din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. Ambasadorul R. P. Bulgaria Un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la amiază un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene, condus de Francois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariştilor elveţieni le-a fost acordat un interviu filmat. (Agerpres) UN ADEVĂR ELEMENTAR: Mărfurile sunt destinate consumatorilor, nu stocurilor din depozite! Relaţia dintre producător şi consumator a evoluat permanent, industria producătoare de bunuri căutînd să se adapteze solicitărilor pieţei. Vechea concepţie, potrivit căreia întîi se fabrică produsul şi după aceea se constată în ce măsură este sau nu necesar, a fost, în general, abandonată Studiul pieţei, mai mult decît oricînd, trebuie să stea la baza întregii producţii destinate populaţiei Prin poziţia sa, comerţul este acela care captează părerile cumpărătorilor şi le face cunoscute furnizorilor săi din industrie, sesizează golurile ce trebuie acoperite cu mărfuri de o anumită factură, îi sprijină pe partenerii săi în orientarea de perspectivă in ce priveşte creaţia. La rîndul ei, Industria are tot interesul să-şi plece urechea la dezideratele comerţului pentru a obţine comenzile necesare organizării unei activităţi eficiente şi, prin milioanele proprii, să prospecteze piaţa Aşa cum ne relata tovarăşul Nicolae Enea, adjunct al ministrului industriei uşoare, s-au organizat o serie de acţiuni comune în domeniul creaţiei al schimbului de informaţii în ce priveşte documentaţia din străinătate, al studiului cererii etc Interlocutorul ne-a vorbit apoi despre „canalele* prin care se transmit impulsurile dinspre comerţ spre producători. „înainte de contractări, reprezentanţi ai diferitelor verigi ale comerţului studiază colecţiile noastre; observaţiile făcute cu acest prilej sunt elemente de orientare foarte utile pentru întreprinderi Studiile, testele pe care le întreprinde Institutul de conjunctură al comerţului servesc la formularea cererii, dar au o influenţă importantă şi asupra producţiei în ultima vreme, pe lîngă contactele la nivelul ministerelor, au început să se practice, cu succes, discuţiile libere între reprezentanţii bazelor şi cei ai fabricilor - o cale considerabil scurtată de cunoaştere a părerii publicului Mai mult, unii producători, dornici să audă „în direct" ce spun cumpărătorii, merg în magazine şi asistă la vînzare“ Dar, in ecuaţia aprovizionării populaţiei cu mărfuri, factorul comerţ are un rol la fel de însemnat ca acela al producţiei Deci, care este părerea acestui factor ? Din discuţia pe care am avut-o cu tovarăşul Al Grossman director general în MCI , s-au desprins aceleaşi concluzii cu privire la strîngerea colaborării pentru atingerea scopului comun — produse pe gustul cumpărătorilor. Au intervenit modificări pozitive şi in modul de conlucrare dintre cei doi parteneri , se încheie contracte mai precis formulate, cu termene de livrare care să permită formarea unui sortiment comercial minim, capabil să facă faţă vitezei de circulaţie mărite ! însuşi sistemul de contractare a fost mai bine adaptat cerinţelor pieţei , tîrgurile anuale dau posibilitatea viziunii de ansamblu a tot ceea ce se produce intr-un anumit sector la sortimente simple de mărfuri se vor extinde relaţiile directe între fabrici şi comerţ în tot cursul anului „Nu va mai fi o uniformitate de relaţii ne-a spus, în încheiere, tovarăşul director general La fiecare grupă de produse se va aplica acea metodă care corespunde mai bine necesităţilor. Toate bunele intenţii, parafate de-o parte şi de alta prin acte comune, nu au însă nici o valoare decît dacă sunt aplicate în practică. Ne-am interesat, deci, cum se exercită influenţa comerţului asupra industriei şi cu ce rezultate Evident, pe producători îi interesează părerea comerţului în măsura în care ea o înglobează pe aceea a milioanelor de cumpărători pe care-i reprezintă Acesta a fost sensul întrebării pe care am pus-o cîtorva factori de răspundere din industria uşoară Iată şi răspunsurile primite . Comerţul exprimă doar o fărîmă din dezideratele publicului Au fost numeroase cazuri cînd ce nu a plăcut comerţului, a plăcut cumpărătorilor De obicei, se apreciază dacă ceea ce prezentăm e sau nu bine făcut Cit priveşte introducerea noului, influenţa comerţului e mai slabă (N Enea, ministru adjunct în MI U) . Ne interesează, în cel mai înalt grad, părerea celui care ne cumpără produsele Vrem să ştim mai exact ce doreşte publicul de la noi, cum să producem Mai mult ca oricînd, simţim nevoia unor sugestii provenite pe căi cît mai directe, dacă se poate chiar din unităţile cu amănuntul In prezent ni se spune că cutare sau cutare produs se vinde bine Dar asta ştim şi noi Perspectiva ne prencu- Rodica ŞERBAN (Continuare în pag. a Il-a) • Cum se transmit impulsurile dinspre comerţ spre industrie • Numai bunele intenţii nu sunt suficiente • Efectele confruntărilor directe Preşedintele federal al Republicii franii soseşte an in ţara noastră La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, astăzi soseşte în ţara noastră, într-o vizită oficială, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Franz Jonas s-a născut la 4 octombrie 1899, la Viena, fiind unul din cei 8 copii ai unei familii de muncitori. A urmat cursurile Școlii profesionale de arte grafice, pregătindu-se pentru meseria de tipograf. Mobilizat în 1917 în armata austroungară a fost trimis să lupte pe frontul rus şi italian, iar la sfîrşitul războiului a făcut parte din miliţia populară, participînd la luptele de apărare din Valea Lavant în Carintia. între 1919 şî 1932 a practicat meseria de tipograf şi corector, începînd în acelaşi timp să militeze în mişcarea sindicală şi în Partidul Social Democrat. A urmat cursurile Şcolii superioare muncitoreşti din Viena, unde a studiat ştiinţele politice, economia naţională, istoria şi geografia economică. între 1932—1934 a fost secretar al organizaţiei Partidului Social Democrat din Floridsdorf, unul dintre cartierele industriale ale Vienei. în 1935 a fost arestat pentru participare la Conferinţa ilegală a Socialiştilor Revoluţionari de la Brünn şi acuzat de înaltă trădare. După un an de detenţiune, în urma cunoscutului proces intentat socialiştilor, Franz Jonas a fost eliberat din lipsa unor probe suficiente. Cîtva timp nu a mai găsit de lucru; în anul 1938 s-a angajat din nou ca zetar într-o tipografie, apoi lucrează ca funcționar la o fabrică de locomotive. Imediat după eliberarea Vienei, în 1945, Franz Jonas a început să lucreze în cadrul unei primării de sector din Viena, iar un an mai tîrziu a fost numit primarul sectorului Floridsdorf, în cadrul administraţiei municipale a Vienei. Din 1948 îndeplineşte funcţii de consilier municipal. în iunie 1951, Franz Jonas a fost ales primar şi guvernator al oraşului Viena, în fruntea Consiliului municipal al capitalei Austriei, Franz Jonas s-a dovedit un bun organizator, un administrator dinamic. El a fost iniţiatorul şi apoi a condus realizarea unui vast program de construcţii de locuinţe, şcoli şi spitale, de străzi, poduri şi de modernizare a oraşului; el a pus, de asemenea, accent pe dezvoltarea relaţiilor Vienei cu marile oraşe ale lumii. Franz Jonas a fost primar al capitalei timp de 14 ani. Din cei 170 de primari pe care i-a avut acest oraş, începînd din anul 1282, numai 4 au mai exercitat această funcţie im timp mai îndelungat. Din 1951 şi pînă în 1953, Frans Jonas a fost membru al Consiliului Federal al Austriei şi apoi, pînă la alegerea sa în înalta funcţie de preşedinte federal al Republicii Austria, a fost deputat al Consiliului Naţional Austriac. A fost preşedinte al Federaţiei Oraşelor Austriece, membru al Comitetului Executiv al Federaţiei internaţionale a administraţiilor municipale şi preşedinte al Comitetului european al acestei organizaţii. Franz Jonas este cetăţean de onoare al Vienei. La 23 mai 1965, a fost ales Preşedinte Federal al Republicii Austria, în fruntea statului, el promovează consecvent o politică de pace şi neutralitate, de conlucrare şi cooperare activă cu toate statele lumii, indiferent de regimul lor politic sau economic, de relaţii întemeiate pe egalitate şi respect reciproc. Vizita pe care preşedintele federal al Republicii Austria o începe astăzi în România se înscriu în contextul bunelor relaţii existente între cele două ţări. Relaţiile româno-austriece cunosc în prezent o dezvoltare fructuoasă, o colaborare prietenească, favorabilă intereselor ambelor popoare, în ultimii ani, relaţiile economice şi culturale între România şi Austria evoluează cu succes, ambele state manifestîndu-şi dorinţa reciprocă pentru dezvoltarea multilaterală a acestor relaţii. Animat de sentimente de stimă şi prietenie pentru poporul austriac, poporul român urează președintelui federal Franz Jonas un călduros bun sosit pe pămîntul României. BUN VENIT PREŞEDINTELUI AUSTRIEI! începînd de astăzi şi pînă miercurea viitoare, ţara noastră are ca oaspete pe preşedintele federal al Austriei, Franz Jonas, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, face o vizită oficială în România. Poporul român întîmpină cu adîncă consideraţie şi deplină cordialitate pe înaltul oaspete, primul preşedinte al Austriei care vizitează România, precum şi persoanele care-l însoţesc. Relaţiile dintre poporul român şi poporul austriac au rădăcini adinei : pe lîngă schimburile economice, favorizate de calea de apă a Dunării ce scaldă ambele ţări, s-au dezvoltat intense legături culturale. Exprimînd dorinţa comună a celor două ţări şi popoare spre apropiere şi mai bună înţelegere reciprocă, raporturile româno-austriece cunosc, în prezent, o dezvoltare fructuoasă, continuu ascendentă, îndeosebi în ultimii ani — prin lărgirea cadrului juridic al relaţiilor bilaterale, ca urmare a încheierii de acorduri şi înţelegeri oficiale în diferite domenii — schimburile economice şi culturale dintre ţările noastre s-au amplificat şi diversificat. Astfel, volumul schimburilor comerciale a crescut în anul 1968 de peste două ori şi jumătate faţă de anul 1961. S-a intensificat, de asemenea, cooperarea economică şi industrială, noi posibilităţi fiind deschise pe acest drum prin acordul de cooperare industrială, economică şi tehnică între cele două ţări, încheiat anul trecut. S-au extins relaţiile culturale şi consulare. Realizările pozitive obţinute în domeniul schimburilor economice şi culturale româno-austriece sunt nemijlocit legate de intensificarea contactelor personale între factorii de răspundere ai celor două state, precum şi de alte întilniri şi convorbiri oficiale la diferite niveluri. Pe această linie s-a înscris vizita în Austria în 1965 a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi vizita în România, în 1967, a cancelarului Austriei, Josef Klaus. Cele două ţări şi-au intensificat totodată conlucrarea şi colaborarea pe plan internaţional, în cadrul O.N.U. şi al altor organisme internaţionale. După cum este bine cunoscut, dezvoltarea colaborării internaţionale, a relaţiilor multilaterale dintre state, reprezintă o necesitate obiectivă, un imperativ major al lumii contemporane. Profund ataşată idealurilor păcii, România socialistă situează in mod statornic în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa cu ţările socialiste frăţeşti. Totodată, România depune eforturi multiple pentru traducerea în viaţă a principiilor coexistenţei paşnice, pentru normalizarea şi extinderea relaţiilor cu toate statele, indiferent de orinduirea lor socială pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi externe ale statelor, avantajului reciproc — principii de natură să asigure dezvoltarea unor raporturi normale între state. Dezvoltîndu-şi legăturile cu celelalte state, ţara noastră este un participant activ la dialogul internaţional, intensifică necontenit contactele între factorii de răspundere ai statelor, îşi aduce contribuţia la destinderea şi înţelegerea dintre ţări şi popoare. Vizita preşedintelui Austriei în România se înscrie astfel ca o acţiune concretă — în cadrul contactelor largi stabilite între statele europene — menită să faciliteze dezvoltarea destinderii şi apropierea între ţările de pe continent, să influenţeze pozitiv cooperarea internaţională, pacea şi securitatea în Europa şi in lume. România şi Austria, împreună cu celelalte popoare ale lumii, pot conlucra rodnic pentru îmbunătăţirea continuă a climatului politic între statele europene, pentru întărirea păcii în lume. Opinia publică din ţara noastră îşi exprimă convingerea că vizita preşedintelui Franz Jonas în România, convorbirile între cei doi şefi de state vor avea rezultate pozitive, făcind şi mai fructuoasă colaborarea pe multiple planuri dintre România şi Austria. In acest spirit ea adresează înaltului oaspete şi persoanelor care-i însoţesc un călduros bun sosit în ţara noastră.