Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)
1969-09-12 / nr. 8184
VIZITA PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimineaţă a sosit în Capitală preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi trimişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschöp, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai ambasadei austriece, şefi ai misiunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintelui federal Franz Jonas, precum şi urările : „Bun venit Excelenţei sale preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român şi austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spaţiul aerian al României de avioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, preşedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului Federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar şi ministru ple(Continuare în pag. a IlI-a) Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali. Au luat parte persoanele oficiale austriece care însoţesc pe preşedintele federal în vizita sa în ţara noastră : dr. Kurt Waldheim, dr. Eduard Tschöp, dr. Karl Tre scher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, dr. Josef Bandion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. (Agerpres) ------------------------------------------1 DINEU oficial Cuvîntarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate şi prietenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iubitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte sentimente de stimă şi prietenie. (Aplauze). Intre România şi Austria — ţări legate atît prin apropierea lor geografică, cît şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relaţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa comună de pace şi cooperare care animă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cunoaşteţi nemijlocit viaţa şi preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului şi civilizaţiei, aspiraţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem încredinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relaţiilor româno-austriece, în condiţiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se menţin încă surse de încordare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securităţii preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătăţirea climatului internaţional, la promovarea unor relaţii normale între ţări şi popoare , întemeiate pe respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pe deplină egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore şi legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorinţa de a vă simţi cît mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradiţionalul „Bun venit" pe pămîntul României! (Aplauze îndelungate). Toastul preşe Nicolae . Stimate domnule preşedinte, Ne face o deosebită plăcere să vă salutăm în mijlocul nostru, la acest dineu, pe dumneavoastră şi pe ceilalţi distinşi oaspeţi sosiţi din ţara prietenă. Primirea caldă pe care cetăţenii Bucureştiului v-au făcut-o reflectă sentimentele reciproce de stimă şi prietenie ce însufleţesc cele două popoare ale noastre, dorinţa lor de a colabora şi trăi în înţelegere, de a conlucra împreună pentru înfăptuirea nobilelor ţeluri de pace şi progres ale omenirii. Vizita dumneavoastră în România constituie un moment important în dezvoltarea relaţiilor româno-austriece , relaţii care au cunoscut în ultimii ani un curs continuu ascendent. Se cuvine, în special, să menţionăm în acest sens amploarea legăturilor noastre economice, faptul că între anii 1961 şi 1968 volumul schimburilor comerciale a sporit de 2,6 ori. Relaţiile tehnico-ştiinţifice, culturale şi artistice dintre ţările noastre cunosc, de asemenea, o extindere continuă, contribuind la progresul celor două ţări, la mai buna punere în valoare a creaţiei materiale şi spirituale a popoarelor român şi austriac. Doresc să relev în mod deosebit rolul important pe care l-au avut în adîncirea legăturilor noastre de prietenie şi colaborare întîlnirile şi contactele directe dintre factorii de răspundere ai (Continuare în pag. a III-a) PROLETARI DÍN TO ATS TÂRÎ LE. MÎTI-VÂ! Anul XXXIX Nr. 8184 Vineri 12 septembrie 1969 6 PAGINI - 30 BANI -----------------------------------------1 La sosire pe aeroportul Băneasa Toastul preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru călduroasele cuvinte de salut şi pentru primirea cordială de care eu şi membrii suitei mele ne-am bucurat în Capitala frumoasei dumneavoastră ţări. Aceasta demonstrează în mod clar că raporturile dintre ţările noastre s-au dezvoltat în ultimii ani într-o direcţie care a dus la o atmosferă de relaţii sincere şi prieteneşti, cu toate că orînduirile noastre sociale şi politice sunt diferite. Această dezvoltare favorabilă nu poate mira pe nimeni. Chiar dacă teritoriile statelor noastre nu sînt direct limitrofe, sîntem totuşi, în sensul mai larg al cuvîntului, vecini, legaţi de fluviul Dunării, artera vitală a spaţiului nostru. Relaţiile prieteneşti tradiţionale în domeniul economic şi cultural reprezintă o parte a istoriei noastre comune. în acest sens, mari personalităţi ale mişcării naţionale româneşti de înnoire din secolul al XIX-lea au fost adesea strîns legate de oraşul patriei mele, Viena. Năzuinţa comună pentru asigurarea unei atmosfere paşnice şi de încredere între toate popoarele Europei, indiferent de mărimea şi orînduirea lor politică, uneşte ambele noastre state. Această năzuinţă am manifestat-o de repetate ori împreună, înainte de toate cu ocazia vizitelor oficiale ale membrilor guvernelor (Continuare in pag. a III-a) ÎN PAGINA A 1I-A , PE PRIMA FILA A CALENDARULUI AGRICOL: INSAMÎNTAREA GRIULUI O O IMPORTANTA SARCINA A ECONOMIEI NATIONALE CARE SOLICITA EFORTURI ENERGICE, CONVERGENTE: AMENAJAREA INTEGRALA A SUPRAFETELOR DESTINATE IRIGATIILOR Cuvintarea preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorinţa noastră comună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relaţiilor cu statele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii culturale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm o mare importanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mulţumită străduinţelor noastre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria şi Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. întîlnirile personale dintre oamenii de stat din ţările noastre au contribuit în mod esenţial la evoluţia acestor relaţii. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră fiind convins că discuţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de prietenie statornicite între ţările noastre Sintopi încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiunilor noastre, ci ne aducem contribuţia şi la înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta, la asigurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu personal şi al poporului austriac, dumneavoastră și poporului român. (Aplauze în H delungi). Vizita protocolară Joi după-amiază, preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul, între preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Preşedintele Austriei a fost însoţit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschöp, ambasadorul Austriei la Bucureşti, Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, şi Claus Winterstein, ambasador, şeful protocolului Ministerului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, preşedintele Consiliului de Stat a înmînat preşedintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Felicitînd călduros pe preşedintele federal al Austriei pentru înalta distincţie conferită, preşedintele Consiliului de Stat a spus : „Vă ofer această înaltă distincţie ca semn de preţuire a contribuţiei dv. la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Austria şi a relaţiilor prieteneşti dintre popoarele noastre“. „Vă mulţumesc din inimă , a răspuns preşedintele Austriei. Mă bucur în mod deosebit că primesc această înaltă distincţie a Republicii Socialiste România din mina dv. Voi păstra această decoraţie ca un semn al prieteniei care există între poporul român şi poporul austriac". (Continuare în pag. a III-a) In timpul vizitei protocolare PROBLEMELE REALIZĂRII INTEGRALE A PLANULUI PE ACEST AN ŞI SARCINILE PE 1970 IN DEZBATEREA COLECTIVELOR DE SECŢII Şl ATELIERE DIN ÎNTREPRINDERI LA UZINELE TEXTILE „MOLDOVA“ - BOTOŞANI. Neajunsurile au fost ocolite DE CE? La sfîrşitul adunării muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din schimbul A, de la uzinele textile „Moldova“ din Botoşani , care a marcat încheierea dezbaterilor pe secţii, ateliere şi sectoare consacrate analizării activităţii de pînă acum, stabilirii celor mai adecvate măsuri menite să asigure înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1939 şi din anul viitor — am adresat unor participanţi la această şedinţă întrebarea : Cu ce învăţăminte plecaţi, ce aveţi de făcut şi ce concluzii aţi reţinut ? Iată şi răspunsurile : „Nu am înţeles nimic, pentru că aşa după cum aţi văzut, s-a vorbit de toate, fără să se aprofundeze cum trebuie vreo problemă“ (încărcătoarea Niculina Corăşanu). „Cred că adunarea nu a fost bine organizată. Personal, nu înţeleg de ce referatul a ocolit multe din neajunsurile care există în uzină pe linia organizării muncii“ (ţesătoarea Mariana Creţu). „Dezbaterile au fost banale , e şi firesc dacă repetăm aceleaşi chestiuni pe care le ridicăm de ani de zile, fără a fi rezolvate“ (maistrul Marin Tîmofte). „Cerem ca, de-acum înainte, propunerile noastre să fie luate în seamă, pentru a se înlătura deficienţele în domeniul organizării producţiei şi a muncii“ (maistrul Mihai Hurmuz). Părerile exprimate califică modul defectuos în care adunarea salariaţilor din acest schimb a abordat problemele fundamentale ale activităţii economice : formalism, superficialitate, tendinţa de a escamota neajunsurile, de a nu trage pe nimeni la răspundere pentru tolerarea acestora. De ani de zile se vorbeşte la uzinele textile „Moldova“ Botoşani despre aceleaşi deficienţe : lipsa pieselor de schimb pentru războaiele de ţesut, permanenţa „golurilor“ în aprovizionarea locurilor de muncă cu materii prime şi materiale, creşterea procentului de rebuturi şi a numărului actelor de indiscilon MANEA corespondentul „Scînteii" (Continuare in pag. a III-a) Telegrame Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimaţi tovarăşi, Vă rugăm să primiţi mulţumirile noastre sincere pentru felicitările cordiale transmise cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a Insurecţiei Naţionale Slovace. împărtăşim convingerea dumneavoastră că relaţiile noastre frăţeşti reciproce şi colaborarea multilaterală se vor dezvolta cu succes şi în viitor în interesul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste, în interesul socialismului şi păcii în lumea întreagă. LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace GUSTAV HUSAR Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia OLDRICH CERNIK Președintele guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace Excelenţei Sale Domnului KOFI RUSIA Primul ministru al Republicii Ghana ACCRA Am plăcerea de a vă adresa, în numele guvernului român şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia alegerii Excelenţei Voastre în calitate de prim-ministru al Republicii Ghana. Imi exprim speranţa că relaţiile româno-ghaneze se vor dezvolta continuu, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România