Scînteia, septembrie 1969 (Anul 38, nr. 8173-8202)

1969-09-12 / nr. 8184

VIZITA PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, joi dimi­neaţă a sosit în Capitală pre­şedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în ţara noastră. In întîmpinarea preşedinte­lui federal, pe aeroportul Bă­­neasa se aflau preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Ilie V­erdeţ, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, pri­marul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreşe­dinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, precum şi numeroşi ziarişti români şi austrieci, corespondenţi şi tri­mişi speciali ai presei străine. Erau prezenţi dr. Eduard Tschöp, ambasadorul Austriei la Bucureşti, membri ai am­basadei austriece, şefi ai mi­siunilor diplomatice, ataşaţi militari şi alţi membri ai cor­pului diplomatic acreditaţi la Bucureşti. Pe clădirea aeroportului Bă­­neasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socia­liste România şi Republicii Austria. Pe frontispiciul clă­dirii centrale a aeroportului se aflau portretele preşedin­telui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi preşe­dintelui federal Franz Jonas, precum şi urările : „Bun ve­nit Excelenţei sale preşedinte­lui federal al Republicii Aus­tria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele ro­mân şi austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spa­ţiul aerian al României de a­­vioane cu reacţie ale forţelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, pre­şedintele federal Franz Jonas este salutat cordial de pre­şedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. înaltul oaspete este însoţit de dr. Kurt Waldheim, minis­trul federal al afacerilor ex­terne, dr. Karl Trescher, di­rector de cabinet al preşedin­telui federal, dr. Claus Win­terstein, ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar, şeful protocolului Ministerului Fe­deral al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar şi ministru ple­(Continuare în pag. a IlI-a) Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea preşedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Florian Dănăla­­che, Emil Drăgănescu, Manea Mă­nescu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vi­cepreşedinţi ai Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Con­siliului­ de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, generali. Au luat parte persoanele oficia­le austriece care însoţesc pe pre­şedintele federal în vizita sa în ţara noastră : dr. Kurt Waldheim, dr. Eduard Tschöp, dr. Karl Tre­­ scher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colonel Rai­mund Truxa, dr. Josef Bandion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. In timpul dineului, care s-a des­făşurat într-o atmosferă caldă, cordială, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. (Agerpres) ------------------------------------------1 DINEU oficial Cuvîntarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu Stimate domnule preşedinte, Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din par­tea Consiliului de Stat, a guvernu­lui şi a întregului popor român. Cetăţenii Capitalei noastre vă pri­mesc astăzi cu ospitalitate şi prie­tenie pe dumneavoastră, primul preşedinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în Româ­nia, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei ţări europene iu­bitoare de pace şi progres, faţă de care poporul român nutreşte senti­mente de stimă şi prietenie. (A­­plauze). Intre România şi Austria — ţări legate atît­ prin apropierea lor geo­grafică, cît şi prin înseşi destinele continentului nostru — s-au sta­tornicit, în perioada postbelică, re­laţii tot mai strînse, prieteneşti, stimulate continuu de năzuinţa co­mună de pace şi cooperare care a­­nimă cele două ţări şi popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie şi colaborare româno-aus­­triece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cau­zei păcii şi securităţii în Europa şi în lume. In zilele ce vor urma, veţi avea prilejul să vizitaţi ţara şi să cu­noaşteţi nemijlocit viaţa şi preocu­pările poporului român, eforturile lui pe calea progresului şi civiliza­ţiei, aspiraţiile sale de conlucrare şi înţelegere cu toate popoarele lu­mii. Sîntem încredinţaţi că vizita dumneavoastră va contribui la a­­dîncirea prieteniei dintre cele două ţări, la dezvoltarea tot mai rodni­că a relaţiilor româno-austriece, în condiţiile de azi, cînd în dife­rite zone ale planetei noastre se menţin încă surse de încordare şi conflicte militare, cînd asigurarea păcii şi securităţii preocupă pro­fund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătăţirea climatului inter­naţional, la promovarea unor rela­ţii normale între ţări şi popoare , întemeiate pe respectarea indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, pe deplină egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a ho­tărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele ca­re constituie astăzi preocupări ma­jore şi legitime ale popoarelor con­tinentului nostru, ale omenirii con­temporane. Cu dorinţa de a vă simţi cît mai bine în ţara noastră, daţi-mi voie, stimate domnule preşedinte şi stimaţi oaspeţi, să vă urez tradi­ţionalul „Bun venit" pe pămîntul României! (Aplauze îndelungate). Toastul preşe Nicolae . Stimate domnule preşedinte, Ne face o deosebită plăcere să vă salutăm în mij­locul nostru, la acest dineu, pe dumneavoastră şi pe ceilalţi distinşi oaspeţi sosiţi din ţara prietenă. Primirea caldă pe care cetăţenii Bucureştiului v-au făcut-o reflectă sentimentele reciproce de stimă şi prietenie ce însufleţesc cele două popoare ale noastre, dorinţa lor de a colabora şi trăi în înţelegere, de a conlucra împreună pentru înfăptuirea nobilelor ţeluri de pace şi progres ale omenirii. Vizita dumneavoastră în România constituie un mo­ment important în dezvoltarea relaţiilor româno-aus­triece , relaţii care au cunoscut în ultimii ani un curs continuu ascendent. Se cuvine, în special, să men­ţionăm în acest sens amploarea legăturilor noastre eco­nomice, faptul că între anii 1961 şi 1968 volumul schimburilor comerciale a sporit de 2,6 ori. Relaţiile tehnico-ştiinţifice, culturale şi artistice dintre ţările noastre cunosc, de asemenea, o extindere continuă, contribuind la progresul celor două ţări, la mai buna punere în valoare a creaţiei materiale şi spirituale a popoarelor român şi austriac. Doresc să relev în mod deosebit rolul important pe care l-au avut în adîncirea legăturilor noastre de prietenie şi colaborare întîlnirile şi contactele directe dintre factorii de răspundere ai (Continuare în pag. a III-a) PR­OL­ETA­RI DÍN TO ATS TÂRÎ LE. M­ÎTI-VÂ! Anul XXXIX Nr. 8184 Vineri 12 septembrie 1969 6 PAGINI - 30 BANI -----------------------------------------1 La sosire pe aeroportul Băneasa Toastul preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru călduroasele cuvinte de salut şi pentru primirea cordială de care eu şi membrii sui­tei mele ne-am bucurat în Capitala frumoasei dum­neavoastră ţări. Aceasta demonstrează în mod clar că raporturile dintre ţările noastre s-au dezvoltat în ultimii ani într-o direcţie care a dus la o atmosferă de relaţii sincere şi prieteneşti, cu toate că orînduirile noastre sociale şi politice sunt diferite. Această dezvoltare favorabilă nu poate mira pe nimeni. Chiar dacă teritoriile statelor noastre nu sînt direct limitrofe, sîntem totuşi, în sensul mai larg al cuvîntului, vecini, legaţi de fluviul Dunării, artera vitală a spaţiului nostru. Relaţiile prieteneşti tradi­ţionale în domeniul economic şi cultural reprezintă o parte a istoriei noastre comune. în acest sens, mari personalităţi ale mişcării naţionale româneşti de în­noire din secolul al XIX-lea au fost adesea strîns legate de oraşul patriei mele, Viena. Năzuinţa comună pentru asigurarea unei atmosfere paşnice şi de încredere între toate popoarele Europei, indiferent de mărimea şi orînduirea lor politică, uneşte ambele noastre state. Această năzuinţă am manifes­tat-o de repetate ori împreună, înainte de toate cu ocazia vizitelor oficiale ale membrilor guvernelor (Continuare in pag. a III-a) ÎN PAGINA A 1I-A , PE PRIMA FILA A CA­LENDARULUI AGRICOL: INSAMÎNTAREA GRIU­LUI O O IMPORTANTA SARCINA A ECONOMIEI NATIONALE CARE SOLI­CITA EFORTURI ENER­GICE, CONVERGENTE: AMENAJAREA INTE­GRALA A SUPRAFETE­LOR DESTINATE IRIGA­TIILOR Cuvintarea preşedintelui Franz Jonas Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă în­­tîmpinaţi atît pe mine, cît şi pe cei care mă însoţesc. Am acceptat cu bucurie invitaţia de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceas­ta ne oferă posibilitatea să afir­măm din nou dorinţa noastră co­mună de a extinde în continuare relaţiile de prietenie între ţările noastre. Austria, ca ţară neutră în inima Europei, se străduieşte tot mai mult să întreţină relaţii din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale şi economice. Ne preocupăm însă în mod deo­sebit de adîncirea relaţiilor cu sta­tele din această regiune, de care ne simţim uniţi prin tradiţii cul­turale şi prin istoria ţării noastre. De aceea, acordăm o mare impor­tanţă dezvoltării relaţiilor cu ţara dumneavoastră. Mulţumită strădu­inţelor noastre reciproce, relaţiile dintre Republica Austria şi Repu­blica Socialistă România s-au pu­tut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. întîlnirile perso­nale dintre oamenii de stat din ţă­rile noastre au contribuit în mod esenţial la evoluţia acestor relaţii. In acest sens privesc cu mult in­teres vizita pe care o fac în ţara dumneavoastră fiind convins că discuţiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relaţiilor de prietenie statornicite între ţările noastre Sintopi încredinţaţi că astfel servim nu numai interesele naţiu­nilor noastre, ci ne aducem contri­buţia şi la înţelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, şi prin aceasta, la asigurarea păcii. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să vă transmit salutul meu personal şi al poporului austriac, dumneavoastră și poporului român. (Aplauze în­ H delungi). Vizita protocolară Joi după-amiază, preşedintele fe­deral al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. La sosirea înaltului oaspete la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul, între preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi pre­şedintele federal, Franz Jonas, a a­­vut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Manea Mă­nescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secre­tarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, şi Gheorghe Pele, ambasa­dorul României la Viena. Preşedintele Austriei a fost în­soţit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschöp, ambasadorul Aus­triei la Bucureşti, Karl Trescher, director de cabinet al preşedintelui federal, şi Claus Winterstein, am­basador, şeful protocolului Minis­terului Federal al Afacerilor Ex­terne. După convorbire, preşedintele Consiliului de Stat a înmînat pre­şedintelui Franz Jonas ordinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia“ clasa I. Felicitînd călduros pe preşedin­tele federal al Austriei pentru înalta distincţie conferită, preşedin­tele Consiliului de Stat a spus : „Vă ofer această înaltă dis­tincţie ca semn de preţuire a contribuţiei dv. la dez­voltarea relaţiilor dintre Româ­nia şi Austria şi a relaţiilor prie­teneşti dintre popoarele noastre“. „Vă mulţumesc din inimă , a răspuns preşedintele Austriei. Mă bucur în mod deosebit că pri­mesc această înaltă distincţie a Republicii Socialiste România din mina dv. Voi păstra această deco­raţie ca un semn al prieteniei care există între poporul român şi po­porul austriac". (Continuare în pag. a III-a) In timpul vizitei protocolare PROBLEMELE REALIZĂRII INTEGRALE A PLANULUI PE ACEST AN ŞI SARCINILE PE 1970 IN DEZBATEREA COLECTIVELOR DE SECŢII Şl ATELIERE DIN ÎNTREPRINDERI LA UZINELE TEXTILE „MOLDOVA“ - BOTOŞANI. Neajunsurile au fost ocolite DE CE? La sfîrşitul adunării muncitorilor, tehni­cienilor şi inginerilor din schimbul A, de la uzinele textile „Mol­dova“ din Botoşani , care a marcat încheie­rea dezbaterilor pe secţii, ateliere şi sec­toare consacrate ana­lizării activităţii de pînă acum, stabilirii celor mai adecvate măsuri menite să asi­gure înfăptuirea e­­xemplară a sarcini­lor de plan pe 1939 şi din anul viitor — am adresat unor parti­cipanţi la această şe­dinţă întrebarea : Cu ce învăţăminte ple­caţi, ce aveţi de făcut şi ce concluzii aţi re­ţinut ? Iată şi răspun­surile : „Nu am înţe­les nimic, pentru că aşa după cum aţi vă­zut, s-a vorbit de toa­te, fără să se aprofun­deze cum trebuie vreo problemă“ (încărcă­­toarea Niculina Coră­şanu). „Cred că aduna­rea nu a fost bine or­ganizată. Personal, nu înţeleg de ce referatul a ocolit multe din nea­junsurile care există în uzină pe linia orga­nizării muncii“ (ţesă­­toarea Mariana Creţu). „Dezbaterile au fost banale , e şi firesc da­că repetăm aceleaşi chestiuni pe care le ridicăm de ani de zi­le, fără a fi rezol­vate“ (maistrul Marin Tîmofte). „Cerem ca, de-acum înainte, pro­punerile noastre să fie luate în seamă, pentru a se înlătura deficien­ţele în domeniul orga­nizării producţiei şi a muncii“ (maistrul Mi­hai Hurmuz). Părerile exprimate califică modul defec­tuos în care adunarea salariaţilor din acest schimb a abordat pro­blemele fundamentale ale activităţii economi­ce : formalism, super­ficialitate, tendinţa de a escamota neajunsu­rile, de a nu trage pe nimeni la răspundere pentru tolerarea aces­tora. De ani de zile se vorbeşte la uzinele textile „Moldova“ Bo­toşani despre aceleaşi deficienţe : lipsa pie­selor de schimb pen­tru războaiele de ţe­sut, permanenţa „go­lurilor“ în aprovizio­narea locurilor de muncă cu materii pri­me şi materiale, creş­terea procentului de rebuturi şi a număru­lui actelor de indisci­lon MANEA corespondentul „Scînteii" (Continuare in pag. a III-a) Telegrame Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimaţi tovarăşi, Vă rugăm să primiţi mulţumirile noastre sincere pentru felicitările cordiale transmise cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a Insu­recţiei Naţionale Slovace. împărtăşim convingerea dumneavoastră că relaţiile noastre fră­ţeşti reciproce şi colaborarea multilaterală se vor dezvolta cu succes şi în viitor în interesul popoarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste, în interesul socialismului şi păcii în lumea întreagă. LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace GUSTAV HUSAR Prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia OLDRICH CERNIK Președintele guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace Excelenţei Sale Domnului KOFI RUSIA Primul ministru al Republicii Ghana ACCRA Am plăcerea de a vă adresa, în numele guvernului român şi al meu personal, cordiale felicitări şi cele mai bune urări cu ocazia alegerii Exce­lenţei Voastre în calitate de prim-ministru al Republicii Ghana. Imi exprim speranţa că relaţiile româno-ghaneze se vor dezvolta con­tinuu, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii inter­naţionale. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next