Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)
1969-10-10 / nr. 8212
PAGINA ECONOMICA Recent, prin intermediul presei, opinia publică a fost inconoştinţată de înlocuirea din funcţia de director general al Uzinei de vagoane din Arad a ing Vasile Abrudan. Este o măsură severa, radicală, care are menirea de a pune capăt neajunsurilor din activitatea acestei întreprinderi constructoare de maşini, de a îmbunătăţi climatul de muncă al colectivului, precum şi disciplina de plan, disciplina folosirii timpului de lucru, a mijloacelor materiale şi băneşti date spre administrare. Paharul s-a... umplut la sfîrşitul trimestrului III, cînd Uzina de vagoane din Arad a fost pusă în situaţia de a raporta neîndeplinirea planului fizic, pe primele nouă luni ale anului, cu 43 vagoane de călători şi 813 vagoane de marfă convenţionale pe două osii. Deşi nu au apărut peste noapte, restanţele au surprins. „ Am fost literalmente dezinformaţi în legătură cu adevăratul mers al lucrurilor în uzină, ne spunea tov. Dumitru Bordea, secretar al Comitetului judeţean Arad al PC.„ Lună de lună, cifrele valorice raportate indicau nerealizări mult mai mici decit cele reale. In repetate rînduri, am primit promisiuni şi asigurări din partea conducerii uzinei că se va reveni la normal, dar neajunsurile nu au fost lichidate in schimb, conducerea uzinei recurgea la falsuri , volumul producţiei globale raportat a fost permanent „umflat“ prin sporirea artificială a soldului producţiei neterminate, incluzîndu-se în acest indicator materii prime şi materiale, piese din colaborări, dar toate erau neprelucrate. Curăţind indicatorul producţiei globale de aceste realizări fictive, au ieşit la iveală toate defecţiunile mascate, cu mai multă sau mai puţină abilitate, de conducerea uzinei. Practica de a denatura realitatea — promovată de conducerea acestei uzine — se întinsese ca o plagă și în alte compartimente ale întreprinderii. Actele de indisciplină în muncă se acopereau. Cit de grave erau ele se desprinde și din următorul calcul . în timpul irosit cu învoirile şi absenţele nemotivate se puteau executa anul acesta circa 200 vagoane gondolă. Pentru ca haosul în organizare să nu diminueze cîştigul subordonaţilor, unii maiştri şi şefi de secţie tolerau pierderea timpului de lucru şi treceau în fişele de pontaj lucrări neefectuate. Timpul de muncă se risipea, muncitori şi chiar echipe întregi nu aveau ce lucra pe durata schimburilor, iar orele suplimentare se ridicau la un număr exagerat de mare. In opt luni , circa 500 000 ore suplimentare, iată preţul unor crase deficienţe în organizarea producţiei şi a muncii. Dacă pentru un nespecialist aceste „manevre" erau anevoie de depistate, pentru un economist cu sarcini de răspundere care trebuia să vegheze la legalitatea înregistrărilor in evidenţă, nu există nici o scuză în cazul denaturării adevăratei stări de lucruri. Ne-am adresat contabilului-şef al uzinei, tov. Victor Ciobanu : — De cînd aţi observat anomaliile în raportări ? — încă de la începutul anului am fost informaţi, atît eu cit şi directorul financiar, Dumitru Nedescu, că la magazii nu se restituie integral materialele neconsumate. In luna aprilie am întocmit o notă internă către şefii de secţie în care ceream respectarea legalităţii — Aţi incunoştinţat conducerea uzinei, comitetul de direcţie de conţinutul acestei note ? — Nu, am considerat că nu era necesar, din moment ce nota purta semnătura directorului financiar Nota semnată de directorul financiar a avut parcă un efect contrar. O dovadă suplimentară în acest sens o constituie creșterea mai mult decit anormală a stocului supranormativ de producţie neterminată — al cărui „vîrf“ a fost atins la 31 august, însumînd 103 milioane lei. Evoluţia acestui indicator financiar nu a trezit pe nimeni la realitate, deşi dobînzile la împrumuturile restante s-au ridicat la aproape 1 milion lei. Ele s-au plătit din bugetul statului şi nu din buzunarul celor vinovaţi. In discuţia purtată cu secretarul comitetului de partid al uzinei, tov. Viorel Coroban, au ieşit la iveală şi alte racile ale organizării defectuoase a producţiei şi a muncii . Documentaţia de pregătire tehnologică a unor noi produse s-a predat cu foarte mare întîrziere şi a fost de calitate necorespunzătoare, ne spunea secretarul comitetului de partid. Ca urmare, probele de omologare s-au făcut în mare grabă şi, cînd s-a trecut la execuţie, mă refer la vagoanele platformă, au apărut o serie de dificultăţi. Au fost necesare trei luni pentru ca fabricaţia acestui produs să intre în flux normal. — Cine poartă răspunderea ? — Unii specialişti din compartimentele de concepţie şi tehnologice conduse de inginerul-şef de concepţie, Bacony Coloman, şi de fostul director tehnic, ing. Emil Măcean. Am vizitat uzina şi am constatat ca transporturile interoperaţionale ale materialelor se fac în condiţii rudimentare, de cele mai multe ori manual (circa 500 de oameni sunt afectaţi acestor operaţii neproductive). Utilajele şi maşinile nu sunt folosite la întreaga lor capacitate Potrivit unor calcule, în 8 luni din acest an s-au irosit 300 mii ore maşini din cauza neprogramării raţionale a funcţionării utilajelor în cele trei schimburi, a reparaţiilor accidentale, a neasigurării cu forţa de muncă necesară. — Nerespectarea disciplinei tehnologice ne-a dat mare bătăie de cap — ne spunea ing. Gheorghe Moţ, şeful C.T.C. Intervenţia controlului în ultima fază de fabricaţie este adeseori prea puţin eficientă Depistăm cu acest prilej fie cordoane de sudură necorespunzătoare calitativ, neţepuşe incorect nituite şi nu întîmplător. vagonul se reîntoarce într-o fază sau alta a fluxului tehnologic, remedierile atrăgînd cheltuieli suplimentare. Nu de mult a trebuit să remaniem 85 de vagoane în condiţii improprii, în curtea uzinei, pentru că inginerul-şef de producţie, Nicolae Durgheu a dat dispoziţie peste capul şefului de secţie — să se grăbească vopsirea vagoanelor respective. — Conducerea uzinei a dat dovada de nepricepere şi pasivitate — aprecia şi ing. Mihai Scorţeanu. Se prefera rezolvarea greutăţilor la o... cafeluţă S-a adoptat un stil de muncă lozincard, în cadrul unui mediu călduţ, ,de tolerare a deficienţelor. , . . , Spuneam că directorul general al uzinei a fost înlocuit. O dată cu el au fost schimbaţi din funcţii trei dintre colaboratorii lui principali. Acestor colaboratori — în mod paradoxal — li s-au încredinţat din nou posturi de răspundere, bineînţeles, cu remunerări grase. Fostul director tehnic Emil Măcean a devenit consilier tehnic. Liviu Ciin nu mai este director de fabricaţie, ci director comercial , iar fostul director comercial, Aurel Pădureanu, a fost... uns ca inginer-şef la sectorul II al uzinei. Inginerul-şef de producţie - Nicolae Durgheu, - cunoscut pentru lipsa de exigenţă faţă de calitatea vagoanelor, a fost aspru.judecat* , îndeplineşte acum funcţia de director general adjunct al uzinei. Credem că asupra acestui mod de a sancţiona se va mai reflecta. Este cazul la ancheta ce se desfăşoară în uzină de organele de control ale M.I.C.M. şi ale Ministerului Finanţelor să elucideze pînă la capăt problema răspunderii materiale a celor vinovaţi de falsuri, de pagubele aduse economiei naţionale. Cum se face că activitatea economicoproductivă precară a uzinei nu a alarmat vreme de opt luni pe nimeni , nici la nivelul ministerului şi nici pe plan local ? Nu mai insistăm asupra modului defectuos în care forul de resort din Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Comitetul judeţean Arad al P.C.R., comitetul de partid al uzinei au controlat activitatea întreprinderii şi au verificat legalitatea raportărilor privind îndeplinirea planului. Considerăm că s-au tras învăţămintele necesare Noul director general al grupului de întreprinderi producătoare de vagoane, ing. Teodor Pantoş, ne-a spus : — Nu ne angajăm, fireşte, să obţinem de la început rezultate spectaculoase. Dar vă asigurăm că noua conducere va interveni energic pentru a pune lucrurile la punct. Sunt multe de făcut. In primul rind, trebuie puşi oamenii potriviţi la toate locurile-cheie de muncă. Mai sunt de înfăptuit şi alte transformări radicale. Cînd vom redresa activitatea uzinei vom anunţa redacţia... In ceea ce ne priveşte, aşteptăm cu nerăbdare invitaţia tov, director general, căci cu cit va veni mai repede, cu atît economia naţională va avea mai mult de ciştigat. Corneliu CARLAN La uzina de vagoane din Arad DEZINFORMARE ECONOMICĂ și un epilog pe jumătate SONTEIA - vineri 10 octombrie 1969 — PAGINA RITMUL LUCRĂRILOR AGRICOLE IMPUNE PREZENŢA NEÎNTRERUPTĂ PE TEREN A SPECIALIŞTILOR. A CONDUCĂTORILOR AGRICULTURII DIN JUDEŢE Judeţul VÎLCEA In judeţul Vîlcea s-a însâmînţat o suprafaţă relativ mică. Realizările de pînă acum nu au atins nici procentul de 60 la sută. In unele cooperative agricole se constată dificultăţi care depăşesc capacitatea lor de a le rezolva. Faptul impune un sprijin substanţial din partea lucrătorilor organelor agricole judeţene. Vizitînd birourile direcţiei agricole şi Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie din Vîlcea constatăm că sunt goale, ceea ce denotă că salariaţii sunt plecaţi pe teren, au recoltat şi însâmînţat, lucru bun, desigur. Dar, importantă este nu numai prezenţa fizică pe teren, ci şi sprijinul concret dat la faţa locului. Fiecare deplasare a specialistului trebuie să se soldeze cu rezultate. Nu punem la îndoială că tovarăşul Florea Pomană, preşedintele Uniunii judeţene Vîlcea a cooperativelor agricole, îşi consumă timpul pe teren Dar oare întotdeauna pentru rezolvarea celor mai arzătoare probleme ? Cîteva exemple desprinse din unităţi productive demonstrează altceva. După ce, în ziua de 8 octombrie a. c., dînsul şi-a consumat timpul pînă la amiază pe la sediu, a pornit spre cooperativa din Olteanca. Ne-am fi aşteptat ca, mergînd aici, în jurul orelor 14, să impulsioneze însămînţatul care nu se realizase decit într-un procent de 35 la sută. Dar, timp de mai multe ore, tovarăşul FI. Pomană, împreună cu conducerea cooperativei şi alţi activişti, s-au ocupat de soluţionarea unor litigii. Apoi, după o scurtă discuţie avută pe tarlaua cooperativei vecine din Amărăşti, preşedintele uniunii, practic, nu a avutce rezolva pe teren, pentru că a căzut inserarea... Rămasă în urmă cu lucrările agricole, îndeosebi cu semănatul, se află şi cooperativa din comuna Ioneşti. Din spusele preşedintelui ei, cauza rămînerii în urmă o constituie refuzul locţiitorului şefului secţiei de mecanizare de a alimenta pînă în ziuă tractoarele. Din acest motiv, mecanizatorii sunt obligaţi să intre în brazdă pe la orele 9, acum cînd ziua s-a scurtat mult. Normal ar fi fost ca tov. FI. Pomană, care a analizat de mai multe ori stadiul lucrărilor de aici, de la loneşti, să fi sesizat acest aspect esenţial, care încurcă treburile. Nu a făcut-o şi viteza de lucru continuă să fie redusă. Insă cele mai multe probleme se ridică în legătură cu activitatea specialiştilor din unităţi. Unii dintre ei desfăşoară o activitate formală, lipsită de răspundere, fără ca direcţia agricolă şi uniunea judeţeană să ia vreo măsură practică. De pildă, inginerul Ion Cedică, de la cooperativa agricolă Glăvile, în ziua de 8 octombrie, era plecat la Drăgăşani, pentru interese personale. Inginerul M. Munteanu, de la Pesceana, căra balast pentru noua sa casă , iar inginera Ioana Protopopu, din aceeaşi comună, pleacă sîmbăta la Rimnicu Vîlcea şi se reîntoarce lunea, la vremea prînzului. Aceasta, in vreme ce în unităţile de a căror activitate productivă sînt răspunzători moral şi material, situaţia la însâmînţat este critică. Nu au fost aduse la cunoştinţa conducerii direcţiei agricole actele de indisciplină ale acestor ingineri ? „Ba da , ne răspunde Ştefan Paznicu, instructorul comitetului judeţean de partid, care răspunde de aceste unităţi. Numai că nimeni de la direcţia judeţeană nu s-a deplasat să controleze această stare de lucruri“. Nici chiar tovarăşul inginer Marin Bălan, directorul direcţiei, care are în răspundere această zonă, nu a mai dat pe aici de o lună, de când a discutat cu inginerii, agronomi la Drăgăşani balanţa griului. E oare de mirare că lipsite de asistenţa tehnică de specialitate, lucrările ce se execută sunt de proastă calitate ? Pe teren se ridică numeroase probleme care trebuie rezolvate atît de către specialiştii din unităţi, cit şi de cei de la Direcţia agricolă judeţeană sau de activiştii uniunii cooperatiste. In subordinea direcţiei agricole, de exemplu, intră şi întreprinderile de mecanizare a agriculturii al căror rol devine, la ora actuală din ce în ce mai important, mai ales în privinţa dirijării operative şi a redistribuirii maşinilor în funcţie de urgenţă. Neprocedîndu-se aşa, apar anomalii. In raza de activitate a I.M.A. Drăgăşani am întîlnit unităţi (Ioneşti, Prundeni, Amărăşti), unde se ducea lipsă de semănători, în vreme ce în altele — chiar după spusele inginerului-şef al întreprinderii, Gh. Gărean — prisosesc — ca de pildă la Zăvideni şi Grădinari. Necunoaşterea de către I.M.A. Drăgăşani a cerinţelor care apar de la un moment la altul se datorează neprezenţei conducerii acesteia pe teren (pe inginerul şef l-am găsit, pe 8 octombrie, orele 14,30, la sediu), dar şi lipsei de exigenţă a cadrelor de conducere ale direcţiei agricole judeţene, care nu se poate spune că nu au vizitat destul de des această unitate, dar nu au luat măsuri faţă de modul defectuos în care execută întreprinderea mişcarea utilajelor. Pentru impulsionarea lucrărilor de sezon este necesar ca SPECIALIŞTII DIN CADRUL ORGANELOR AGRICOLE JUDEŢENE SA DESFĂȘOARE O ACTIVITATE PRACTICA PE TEREN, SA REZOLVE OPERATIV, LA FATA LOCULUI, TOATE PROBLEMELE CE SE RIDICA are defecte. Lucrările agricole de sezon întîrzie și datorită faptului că unele cooperative agricole, printre care cele din Bobilna, Vilcele, Dretea nu şi-au ridicat în întregime cantităţile de seminţe de la bazele de recepţie. Prezenţa continuă şi activă a specialiştilor ar fi înlăturat aceste deficienţe. „Adevărul — ne spune Dumitru Pasc, instructor al comitetului judeţean de partid, este că tovarăşii din organele agricole judeţene vin numai din cînd in cînd la unităţile care li s-au repartizat, participă la şedinţele de analiză şi apoi pleacă. Or, aici trebuie pus umărul la organizarea şi conducerea treburilor”. Preşedintele Viorel Serdean de la Sînpaul, Vasile Sasu, secretarul comitetului comunal de partid din Vilcele, nu cunoşteau nici numele celor de la direcţia agricolă sau uniune repartizaţi pentru a munci efectiv la buna organizare a lucrărilor agricole. Ce fac în acest caz specialiştii direcţiei agricole şi ai uniunii judeţene a cooperativelor de producţie, toţi cei care au fost repartizaţi în diferite unităţi pentru a ajuta la organizarea muncii şi asigurarea calităţii lucrărilor ? Joi de dimineaţă la orele 7, cînd soarele era sus, specialiştii direcţiei agricole judeţene — chiar dacă nu toţi, dar cei mai mulţi — semnau conştiincios condica de prezenţă nu în unităţile la care au fost repartizaţi, ci la direcţie. Unii şi-au deschis tacticos dosarele de lucru, iar alţii se... pregăteau să plece pe teren. (Pe teren unde ar fi trebuit să fie şi unde prezenţa lor era atît de necesară !) Cu o zi înainte asistasem la uniunea judeţeană la tîrguiala dintre specialişti care şi tnde şi cu ce maşină să plece pe teren. Unii au plecat mai devreme, alţii către orele prînzului. Aşa se pierd orele, iar ajutorul pe care aceştia îl dau unităţilor devine de fapt formal. Oare aceşti tovarăşi n-au înţeles încă însemnătatea efectuării la timp a unor lucrări agricole de cantare? Nu înţeleg nici acum ce înseamnă A RĂSPUNDE, A-ŢI FACE DATORIA?! „Mersul lucrărilor agricole de toamnă — ne spune tov. ing. Soos Manea Carol, secretar al comitetului judeţean de partid, a fost analizat cu multă seriozitate în şedinţa biroului judeţean de miercuri seara. Concluzia ce s-a desprins este aceea că în judeţul nostru există forţe capabile să accelereze ritmul însămînţărilor şi recoltărilor. S-a apreciat că insuficient şi inconstant sprijinul specialiştilor din unităţile agricole judeţene. Tocmai de aceea s-au luat măsuri, printre altele, de asigurare a prezenţei acestora şi a celorlalţi activişti în unităţile agricole la organizarea muncii şi executarea unor lucrări de nivel calitativ superior anilor precedenţi“. Dorim să credem că această măsură — însoţită de sancţiuni drastice împotriva celor care nu vor să-şi facă datoria — va avea darul să impulsioneze desfăşurarea lucrărilor agricole în judeţul Cluj. AGRONOMUL : — Să se mai spună că nu stau în mijlocul recoltei !... (Desen de Eugen Tatu) Judeţul CLUJ Pînă în ziua de 9 octombrie în judeţul Cluj se însămînţaseră 49 la sută din suprafeţele prevăzute a se însămînţa cu culturi de toamnă. Şi mai slab stau lucrurile la recoltări. Din 35 300 ha cu porumb au fost culese doar 3 400 ha, iar la sfeclă procentajul realizărilor este de 83 la sută. S-a ajuns în cele mai multe unităţi în acel stadiu critic cînd distanţa dintre însămînţat şi recoltat se îngustează ; în tot mai multe locuri tractoarelor li se dau alte întrebuinţări decit însămînţatul Sam pregătirea terenului. Succesul campaniei de toamnă, cu un volum atît de mare de lucrări, depinde de gradul de organizare, de gospodărirea eficientă a mijloacelor tehnice şi a forţei de muncă. Ce se constată însă ? In unele locuri mijloacele mecanice nu sunt folosite pe deplin. La cooperativa agricolă Cătina, după cum ne informa directorul I.M.A. Gherla, ing. Ilie Stănescu, nu s-au asigurat oameni pentru deservirea semănătorilor. De la cooperativa agricolă Dumbrava au trebuit să fie luate cîteva tractoare, căci nu mai aveau terenul liber. Cele care au rămas, din lipsă de control, făceau alături de proastă calitate pentru că nu aveau fiarele de plug ascuţite. Aproape la fiecare secţie I.M.A. găseşti unul-două tracto. Judeţul ARAD Nu mai trebuie demonstrată necesitatea prezenţei specialistului pe teren, acum cînd fiecare zi, fiecare ceas este hotărîtor pentru terminarea la timp şi în bune condiţii a campaniei agricole de toamnă. Dintr-un raid-anchetă efectuat zilele acestea în mai multe unităţi agricole din judeţul Arad a reieşit că această sarcină expresă dată de conducerea partidului este înţeleasă de majoritatea ingnerilor şi tehnicienilor din cooperativele de producţie şi întreprinderile agricole de stat : pe cei mai mulţi i-am întîlnit pe tarlale alături de mecanizatori în grădinile de legume, dînd indicaţii preţioase cooperatorilor. Lucru curios însă , în tot acest timp nu am întîlnit pe nimeni nici de la uniunea judeţeană a cooperativelor agricole şi nici de la direcţia agricolă judeţeană. Să fie vorba de o întîmplare ? Pentru edificare d o vizită la sediul acestor instituţii. Joi, 9 octombrie, ora 9, la sediul direcţiei agricole. Consemnăm: directorul direcţiei, ing. Mihail Plopşoreanu, „prezent“ ; directorul adjunct, ing. Petre Mateescu, „prezent“ ; al doilea director adjunct, ing Pantelimon Novac, „prezent“ ; şeful serviciului legume. ing. Gheorghe Brînda, „prezent“ ; şeful serviciului zootehnic şi veterinar. Virgil Ungureanu, „prezent“, şeful serviciului organizare şi îndrumare, şeful serviciului plan financiar... „prezenţi“ Şi dacă şefii erau prezenţi... în birouri, cum puteau lipsi subalternii ? ! Mai toate locurile pe scaune de la serviciile culturi de cîmp, hortiviticol, bază furajeră, plan financiar erau ocupate de titularii lor, la care însămînţau şi recoltau de zor... hîrtii. Pentru aceste „munci“, cei de la serviciul planificare-organizare chemaseră şi ajutoare din afară : în jurul unei mese 11 tehnicieni din diferite unităţi agricole din judeţ discutau pe îndelete cu specialiştii serviciului......operativa“. Oare aici nu sunt cunoscute Indicaţiile conducerii partidului, aici n-a pătruns îndemnul comitetului judeţean de partid de a munci zi şi noapte pe teren pentru terminarea în bune condiţii a lucrărilor agricole ? Atitudinea de iresponsabilitate este dincolo de orice limite şi reclamă cele mai aspre măsuri disciplinare. Joi 9 octombrie a fost una din cele mai frumoase zile ale acestei toamne. Cu toate acestea, specia- liştii direcţiei agricole au preferat să rămînă in birouri. Aveau motive să fie liniştiţi ? Nicidecum. Dacă se consultă operativa se constată că din cele 83 401 ha planificate a fi semănate, s-au realizat pînă la 9 octombrie 61 440 ha. Şi apoi mai sunt şi alte lucrări de sezon de făcut : recoltatul porumbului, al legumelor etc. etc. Consiliul Superior al Agriculturii are trimişi aici reprezentanţi. Cum se împacă ei cu această situaţie ? Gh. CIRSTEA V. MUREŞAN Nicolae BRUJAN CONTRASTE Finalitatea unor studii de organizare ştiinţifică Gindirea tehnică şi economică a specialiştilor din industria judeţului Olt şi-a găsit o largă afirmare în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, iniţiată de partid. In întreprinderile din acest judeţ au fost finalizate pînă acum 80 de studii vizînd perfecţionarea activităţii productive. Prin materializarea lor, s-au obţinut un important spor la producţia globală industrială a judeţului, reducerea cu 1 700 000 lei a cheltuielilor de producţie şi creşterea beneficiilor cu 2 100 000 lei. La Uzina de aluminiu din Slatina, spre exemplu, au fost aplicate 7 studii, care au creat condiţii pentru depăşirea cu circa 3 milioane lei a prevederilor de plan la producţia globală şi marfă şi cu 780 000 lei a volumului de beneficii. Studiul „Scurt-circuitarea din mers a cupelor de electroliză“, de pildă, a preconizat ca la intrarea in reparaţie a unei cuve să nu se mai scoată de sub tensiune toate instalaţiile, aşa cum se proceda înainte. Pe această cale se pot produce in plus intr-un an circa 15 000 kg de aluminiu. Valoroase studii de organizare a producţiei şi a muncii au fost aplicate şi in întreprinderile de industrie locală, la inspectoratul silvic al judeţului, precum şi in alte unităţi economice. Iar acţiunea continuă cu succes. Atenţie, tovarăşi, la finalitatea ei! Tratament caustic in cele trei centrale electrice ale întreprinderii „Electrocentrale“ București se utilizează pentru epurarea chimică a apei sodă-roşie, care ar trebui asigurată de diferite combinate chimice. Spunem „ar trebui", intrucît furnizorii aparţinind Ministerului Industriei Chimice, in loc să livreze soluţia cerută de unitatea bucureşteană, expediază... sodă caustică solidă. Reacţia la acest tratament caustic este foarte violentă : întreprinderea beneficiară nu are instalaţii pentru utilizarea acestui produs, şi atunci fie că refuză marfa, fie că o acceptă pentru ca după aceea s-o livreze in altă parte. Apoi umblă pe la unităţile „surori“ din ţară pentru a împrumuta sodăleşte, de care are de fapt nevoie. Soarta de cerşetor a acestei întreprinderi se pare că e pecetluită atît pentru acest trimestru cit şi pentru anul viitor. Deşi nu a solicitat sodă caustică, întreprinderea din Capitală a primit pentru 1970 o repartiţie la acest produs de 250 tone. Văzind că gluma se îngroaşă, beneficiarul se pregăteşte de replică : la iarnă, cind crapă pietrele de ger, nu o să mai dea energie termică şi electrici Ministerului Industriei Chimice. Gindind la „rece”, poate că cei din minister vor deveni mai dezgheţaţi... • O valoroasă invenţie românească In cadrul laboratorului de tehnologie a construcţiilor de maşini de la Institutul politehnic din Braşov s-a construit, pentru prima dată in ţară, o maşină de electroeroziune, după un proiect al dr. ing. Gheorghe Obaciu. Noua maşină poate realiza cele mai diverse prelucrări — găuriri, fasonări, debitări — în materiale foarte dure. Prelucrarea se realizează pe calea descărcărilor electrice dirijate intre piesă și sculă, lucru ce permite utilizarea unor materiale ieftine pentru construirea electrozilor, precum și realizarea unor prelucrări oricit de comCine ar avea curiozitatea să cerceteze terenul din împrejurimile Complexului de creştere a porcinelor de la Salcea, judeţul Suceava — in construcţie in momentul de faţă — va descoperi un adincime ciment pietrificat (48 de tone), prefabricate din beton şi alte materiale de construcţie distruse. Materialele nu sunt lăsate pentru... posteritate, drept mărturie a civilizaţiei noastre, ci, pur şi simplu, au fost aruncate in gropi şi ripe, acoperite apoi cu pămînt, din dispoziţia cadrelor de conducere ale lotului de execuţie a lucrărilor, pentru a ascunde risipa şi proasta gospodărire a valorilor materiale. In scopul de a acoperi aceste pierderi plexe. Comparativ cu alte maşini de acest gen, agregatul conceput de specialistul braşovean prezintă limite foarte largi de reglare, datorită cărui fapt poate fi uşor adaptat oricăror prelucrări. Experimentările au demonstrat înaltele performanţe ale maşinii, care se situează la nivelul celor mai reuşite produse similare provenind din ţări cu tradiţii îndelungate din construcţia de maşini-unelte. Asimilarea ei va duce la eliminarea importului şi la modernizarea procesului tehnologic de confecţionare a sculelor. Aviz cadrelor din întreprinderile de specialitate, sau pentru ca elevi nu fie sesizate de organele de control, la unele puncte de lucru nu se ţine nici un fel de evidenţă a materialelor folosite. Informindu-ne despre această stare gravă de lucruri, Inspectoratul miliţiei judeţului Suceava ne-a scris că a sesizat conducerea şantierului 405 Bacău al Întreprinderii de construcţii şi montaje nr. 4 Iaşi — de care aparţine lotul din Salcea — pentru a lua măsuri in consecinţă. Sesizarea nu a găsit insă nici un ecou la aceste foruri, iar risipa continuă. Cit timp? Pînă in momentul în care miliţia va aplica sancţiuni de adincime, profunde. Bineînţeles, cu ajutorul procuraturii ! Expectativă. Avem nevoie de tuburi pentru irigaţii ? La Întreprinderea de prefabricate din Roman a fost construită de curând o secţie de tuburi din beton precomprimat, destinate lucrărilor de irigare şi canalizare. Un lucru doar s-a pierdut din vedere: asigurarea desfacerii producţiei. Aproape întreaga producţie de tuburi ce se realizează aici zace in depozite. După acest debut ratat, n-ar fi exclus ca secţia să fie nevoită să-şi înceteze activitatea din cauza lipsei de beneficiari. (Oare chiar aşa să stea lucrurile ! N-avem nevoie de tuburi pentru irigare şi canalizare 7) Dacă situaţia este aceasta acum, cînd funcţionează doar o linie, cum se va descurca conducerea întreprinderii cind va începe să producă şi cea de-a doua linie aflată in plină construcţie ? Să facem un calcul : zeci de milioane lei au fost investite pentru construirea acestor capacităţi, alte milioane s-au cheltuit pentru producţia de tuburi, realizată pînă acum, iar o eventuală sistare a fabricaţiei in viitor ar putea genera irosirea altor sume. Să aibă oare ministerul de resort o pungă atlt de mare ?