Scînteia, octombrie 1969 (Anul 38, nr. 8203-8233)

1969-10-10 / nr. 8212

PAGINA ECONOMICA Recent, prin intermediul presei, opinia publică a fost inconoştinţată de înlo­cuirea din funcţia de director general al Uzinei de vagoane din Arad a ing Vasile Abrudan. Este o măsură severa, radicală, care are menirea de a pune capăt neajunsurilor din activitatea acestei întreprinderi constructoare de maşini, de a îmbunătăţi climatul de­ muncă al co­lectivului, precum şi disciplina de plan, disciplina folosirii timpului de lucru, a mijloacelor materiale şi băneşti date spre administrare. Paharul s-a... umplut la sfîrşitul trimestrului III, cînd Uzina de vagoane din Arad a fost pusă în situaţia de a raporta neîndeplinirea pla­nului fizic, pe primele nouă luni ale anului, cu 43 vagoane de călători şi 813 vagoane de marfă convenţionale pe două osii. Deşi nu au apărut peste noapte, restanţele au surprins. „ Am fost literalmente dezinformaţi în legătură cu adevăratul mers al lucru­rilor în uzină, ne spunea tov. Dumitru Bordea, secretar al Comitetului judeţean Arad al P­C.„ Lună de lună, cifrele valorice raportate indicau nerealizări mult mai mici decit cele reale. In re­petate rînduri, am primit promisiuni şi asigurări din partea conducerii uzinei că se va reveni la normal, dar neajunsurile nu au fost lichidate­­ in schimb, condu­cerea uzinei recurgea la falsuri , volu­mul producţiei globale raportat a fost permanent „umflat“ prin sporirea arti­ficială a soldului producţiei neterminate, incluzîndu-se în acest indicator materii prime şi materiale, piese din colaborări, dar toate erau neprelucrate. Curăţind indicatorul producţiei globale de aceste realizări fictive, au ieşit la iveală toate defecţiunile mascate, cu mai multă sau mai puţină abilitate, de conducerea uzinei. Practica de a denatura realitatea — promovată de conducerea acestei uzine — se întinsese ca o plagă și în alte compartimente ale întreprinderii. Actele de indisciplină în muncă se acopereau. Cit de grave erau ele se desprinde și din următorul calcul . în timpul irosit cu învoirile şi absenţele nemotivate se puteau executa anul acesta circa 200 vagoane gondolă. Pentru ca haosul în organizare să nu diminueze cîştigul subor­donaţilor, unii maiştri şi şefi de secţie tolerau pierderea timpului de lucru şi treceau în fişele de pontaj lucrări neefec­tuate. Timpul de muncă se risipea, mun­citori şi chiar echipe întregi nu aveau ce lucra pe durata schimburilor, iar orele suplimentare se ridicau la un număr exagerat de mare. In opt luni , circa 500 000 ore suplimentare, iată preţul unor crase deficienţe în organizarea produc­ţiei şi a muncii. Dacă pentru un nespecialist aceste „manevre" erau anevoie de depistate, pen­tru un economist cu sarcini de răspun­dere care trebuia să vegheze la legali­tatea înregistrărilor in evidenţă, nu există nici o scuză în cazul denaturării adevăratei stări de lucruri. Ne-am adre­sat contabilului-şef al uzinei, tov. Victor Cioban­u : — De cînd aţi observat anomaliile în raportări ? — încă de la începutul anului am fost informaţi, atît eu cit şi directorul fi­nanciar, Dumitru Nedescu, că la magazii nu se restituie integral materialele ne­consumate. In luna aprilie am întocmit o notă internă către şefii de­ secţie în care ceream respectarea legalităţii — Aţi incuno­ştinţat conducerea uzinei, comitetul de direcţie de conţinutul aces­tei note ? — Nu, am considerat că nu era nece­sar, din moment ce nota purta semnătura directorului financiar Nota semnată de directorul financiar a avut parcă un efect contrar. O dova­dă suplimentară în acest sens o constituie creșterea mai mult decit anormală a stocului supranormativ de producţie ne­terminată — al cărui „vîrf“ a fost atins la 31 august, însumînd 103 milioane lei. Evoluţia acestui indicator financiar nu a trezit pe nimeni la realitate, deşi do­­bînzile la împrumuturile restante s-au ridicat la aproape 1 milion lei. Ele s-au plătit din bugetul statului şi nu din bu­zunarul celor vinovaţi. In discuţia purtată cu secretarul comi­tetului de partid al uzinei, tov. Viorel Coroban, au ieşit la iveală şi alte racile ale organizării defectuoase a producţiei şi a muncii . Documentaţia de pregătire tehnolo­gică a unor noi produse s-a predat cu foarte mare întîrziere şi a fost de calitate necorespunzătoare, ne spunea secretarul comitetului de partid. Ca urmare, pro­bele de omologare s-au făcut în mare grabă şi, cînd s-a trecut la execuţie, mă refer la vagoanele platformă, au apărut o serie de dificultăţi. Au fost necesare trei luni pentru ca fabricaţia acestui produs să intre în flux normal. — Cine poartă răspunderea ? — Unii specialişti din compartimentele de concepţie şi tehnologice conduse de in­ginerul-şef de concepţie, Bacony Coloman, şi de fostul director tehnic, ing. Emil Măcean. Am vizitat uzina şi am constatat ca transporturile interoperaţionale ale mate­rialelor se fac în condiţii rudimentare, de cele mai multe ori manual (circa 500 de oameni sunt afectaţi acestor operaţii ne­productive). Utilajele şi maşinile nu sunt folosite la întreaga lor capacitate Po­trivit unor calcule, în 8 luni din acest an s-au irosit 300 mii ore­ maşini din cauza neprogramării raţionale a funcţio­nării utilajelor în cele trei schimburi, a reparaţiilor accidentale, a neasigurării cu forţa de muncă necesară. — Nerespectarea disciplinei tehnologice ne-a dat mare bătăie de cap — ne spunea ing. Gheorghe Moţ, şeful C.T.C. Inter­venţia controlului în ultima fază de fa­bricaţie este adeseori prea puţin eficientă Depistăm cu acest prilej fie cordoane de sudură necorespunzătoare calitativ, ne­ţepuşe incorect nituite şi nu întîmplător. vagonul se reîntoarce într-o fază sau alta a fluxului tehnologic, remedierile a­­trăgînd cheltuieli suplimentare. Nu de mult a trebuit să remaniem 85 de va­goane în condiţii improprii, în curtea uzinei, pentru că inginerul-şef de produc­ţie, Nicolae Durgheu a dat dispoziţie­­ peste capul şefului de secţie — să se grăbească vopsirea vagoanelor respective. — Conducerea uzinei a dat dovada de nepricepere şi pasivitate — aprecia şi ing. Mihai Scorţeanu. Se prefera rezol­varea greutăţilor la o... cafeluţă S-a a­­doptat un stil de muncă lozincard, în ca­drul unui mediu călduţ, ,de tolerare a deficienţelor. , . . , Spuneam că directorul general al uzinei a fost înlocuit. O dată cu el au fost schimbaţi din funcţii trei dintre colabo­ratorii lui principali. Acestor colaboratori — în mod paradoxal — li s-au încredin­ţat din nou posturi de răspundere, bine­înţeles, cu remunerări grase. Fostul di­rector tehnic Emil Măcean a devenit con­silier tehnic. Liviu Ci­in nu mai este director de fabricaţie, ci director comer­cial , iar fostul director comercial, Aurel Pădureanu, a fost... uns ca inginer-şef la sectorul II al uzinei. Inginerul-şef de producţie - Nicolae Durgheu, - cunoscut pentru lipsa de exigenţă faţă de calita­tea vagoanelor, a fost aspru­­.judecat* , îndeplineşte acum funcţia de director ge­neral adjunct al uzinei. Credem că asu­pra acestui mod de a sancţiona se va mai reflecta. Este cazul la ancheta ce se desfă­şoară în uzină de organele de control ale M.I.C.M. şi ale Ministerului Finanţe­lor să elucideze pînă la capăt problema răspunderii materiale a celor vinovaţi de falsuri, de pagubele aduse economiei na­ţionale. Cum se face că activitatea economico­­productivă precară a uzinei nu a alarmat vreme de opt luni pe nimeni , nici la nivelul ministerului şi nici pe plan lo­cal ? Nu mai insistăm asupra modului de­fectuos în care forul de resort din Ministe­rul Industriei Construcţiilor de Maşini, Co­mitetul judeţean Arad al P.C.R., comi­tetul de partid al uzinei au controlat ac­tivitatea întreprinderii şi au verificat legalitatea raportărilor privind îndepli­nirea planului. Considerăm că s-au tras învăţămintele necesare Noul director general al grupului de întreprinderi pro­ducătoare de vagoane, ing. Teodor Pantoş, ne-a spus : — Nu ne angajăm, fireşte, să obţinem de la început rezultate spectaculoase. Dar vă asigurăm că noua conducere va inter­veni energic pentru a pune lucrurile la punct. Sunt multe de făcut. In primul rind, trebuie puşi oamenii potriviţi la toate locurile-cheie de muncă. Mai sunt de înfăptuit şi alte transformări radicale. Cînd vom redresa activitatea uzinei vom anunţa redacţia... In ceea ce ne priveşte, aşteptăm cu nerăbdare invitaţia tov, director general, căci cu cit va veni mai repede, cu atît economia naţională va avea mai mult de ci­şti­gat. Corneliu CARLAN La uzina de vagoane din Arad DEZINFORMARE ECONOMICĂ și un epilog pe jumătate SONTEIA - vineri 10 octombrie 1969 — PAGINA RITMUL LUCRĂRILOR AGRICOLE IMPUNE PREZENŢA NEÎNTRERUPTĂ PE TEREN A SPECIALIŞTILOR. A CONDUCĂTORILOR AGRICULTURII DIN JUDEŢE­ Judeţul VÎLCEA In judeţul Vîlcea s-a însâmînţat o suprafaţă relativ mică. Realiză­rile de pînă acum nu au atins nici procentul de 60 la sută. In unele cooperative agricole se constată dificultăţi care depăşesc capacita­tea lor de a le rezolva. Faptul impune un sprijin substanţial din partea lucrătorilor organelor a­­gricole judeţene. Vizitînd birou­rile direcţiei agricole şi Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie din Vîlcea constatăm că sunt goale, ceea ce denotă că salariaţii sunt plecaţi pe teren, au recoltat şi însâmînţat, lucru bun, desigur. Dar, importantă este nu numai prezenţa fizică pe teren, ci şi sprijinul concret dat la faţa lo­cului. Fiecare deplasare a specia­listului trebuie să se soldeze­ cu rezultate. Nu punem la îndoială că tovarăşul Florea Pomană, pre­şedintele Uniunii judeţene Vîlcea a cooperativelor agricole, îşi con­sumă timpul pe teren Dar oare întotdeauna pentru rezolvarea celor mai arzătoare probleme ? Cîteva exemple desprinse din unităţi productive demonstrează altceva. După ce, în ziua de 8 oc­tombrie a. c., dînsul şi-a consu­mat timpul pînă la amiază pe la sediu, a pornit spre cooperativa din Olteanca. Ne-am fi aşteptat ca, mergînd aici, în jurul orelor 14, să impulsioneze însămînţatul care nu se realizase decit într-un procent de 35 la sută. Dar, timp de mai multe ore, tovarăşul FI. Pomană, împreună cu conducerea cooperativei şi alţi activişti, s-au ocupat de soluţionarea unor litigii. Apoi, după o scurtă discuţie avută pe tarlaua cooperativei vecine din Amărăşti, preşedintele uniunii, practic, nu a avut­­ce rezolva pe teren, pentru că a căzut insera­rea... Rămasă în urmă cu lucrările agricole, îndeosebi cu semănatul, se află şi cooperativa din comuna Ioneşti. Din spusele preşedintelui ei, cauza rămînerii în urmă o con­stituie refuzul locţiitorului şefului secţiei de mecanizare de a ali­menta pînă în ziuă tractoarele. Din acest motiv, mecanizatorii sunt obligaţi să intre în brazdă pe la orele 9, acum cînd ziua s-a scurtat mult. Normal ar fi fost ca tov. FI. Pomană, care a analizat de mai multe ori stadiul lucrări­lor de aici, de la loneşti, să fi sesizat acest aspect esenţial, care încurcă treburile. Nu a fă­cut-o şi viteza de lucru continuă să fie redusă. Insă cele mai multe probleme se ridică în legătură cu activita­tea specialiştilor din unităţi. Unii dintre ei desfăşoară o activitate formală, lipsită de răspundere, fără ca direcţia agricolă şi uniu­nea judeţeană să ia vreo măsură practică. De pildă, inginerul Ion Cedică, de la cooperativa agricolă Glăvile, în ziua de 8 octombrie, era plecat la Drăgăşani, pentru in­terese personale. Inginerul M. Munteanu, de la Pesceana, căra balast pentru noua sa casă , iar inginera Ioana Protopopu, din a­­ceeaşi comună, pleacă sîmbăta la Rimnicu Vîlcea şi se reîntoarce lunea, la vremea prînzului. Aceas­ta, in vreme ce în unităţile de a căror activitate productivă sînt răspunzători moral şi material, situaţia la însâmînţat este critică. Nu au fost aduse la cunoştinţa conducerii direcţiei agricole actele de indisciplină ale acestor ingi­neri ? „Ba da , ne răspunde Ştefan Paznicu, instructorul comi­tetului judeţean de partid, care răspunde de aceste unităţi. Numai că nimeni de la direcţia judeţeană nu s-a deplasat să controleze a­­ceastă stare de lucruri“. Nici chiar tovarăşul inginer Marin Bălan, directorul direcţiei, care are în răspundere această zonă, nu a mai dat pe aici de o lună, de când a discutat cu inginerii, agro­nomi la Drăgăşani balanţa griului. E oare de mirare că lipsite de a­­sistenţa tehnică de specialitate, lu­crările ce se execută sunt de proastă calitate ? Pe teren se ridică numeroase probleme care trebuie rezolvate atît de către specialiştii din uni­tăţi, cit şi de cei de la Direcţia a­­gricolă judeţeană sau de activiştii uniunii cooperatiste. In subordinea direcţiei agricole, de exemplu, in­tră şi întreprinderile de mecani­zare a agriculturii al căror rol de­vine, la ora actuală din ce în ce mai important, mai ales în privin­ţa dirijării operative şi a redistri­buirii maşinilor în funcţie de ur­genţă. Neprocedîndu-se aşa, apar anomalii. In raza de activitate a I.M.A. Drăgăşani am întîlnit uni­tăţi (Ioneşti, Prundeni, Amărăşti), unde se ducea lipsă de semănă­tori, în vreme ce în altele — chiar după spusele inginerului-şef al întreprinderii, Gh. Gărean — priso­sesc — ca de pildă la Zăvideni şi Grădinari. Necunoaşterea de că­tre I.M.A. Drăgăşani a cerinţelor care apar de la un moment la al­tul se datorează neprezenţei con­ducerii acesteia pe teren (pe ingi­nerul şef l-am găsit, pe 8 octom­brie, orele 14,30, la sediu), dar şi lipsei de exigenţă a cadrelor de conducere ale direcţiei agricole ju­deţene, care nu se poate spune că nu au vizitat destul de des această unitate, dar nu au luat măsuri faţă de modul defectuos în care execută întreprinderea mişcarea utilajelor. Pentru impulsionarea lucrărilor de sezon este necesar ca SPE­CIALIŞTII DIN CADRUL ORGA­NELOR AGRICOLE JUDEŢENE SA DESFĂȘOARE O ACTIVI­TATE PRACTICA PE TEREN, SA REZOLVE OPERATIV, LA FATA LOCULUI, TOATE PRO­BLEMELE CE SE RIDICA a­re defecte. Lucrările agricole de sezon întîrzie și datorită faptului că unele cooperative agricole, printre care cele din Bobilna, Vilcele, Dretea nu şi-au ridicat în întregime cantităţile de seminţe de la bazele de recepţie. Prezenţa continuă şi activă a specialiştilor ar fi înlăturat aces­te deficienţe. „Adevărul — ne spune Dumitru Pasc, instructor al comitetului judeţean de partid, este că tovarăşii din organele a­­gricole judeţene vin numai din cînd in cînd la unităţile care li s-au repartizat, participă la şe­dinţele de analiză şi apoi pleacă. Or, aici trebuie pus umărul la organizarea şi conducerea trebu­rilor”. Preşedintele Viorel Ser­­dean de la Sînpaul, Vasi­le Sasu, secretarul comitetului comunal de partid din Vilcele, nu cunoşteau nici numele celor de la direcţia agricolă sau uniune repartizaţi pentru a munci efectiv la buna organizare a lucrărilor agricole. Ce fac în acest caz specialiştii direcţiei agricole şi ai uniunii ju­deţene a cooperativelor de pro­ducţie, toţi cei care au fost re­partizaţi în diferite unităţi pentru a ajuta la organizarea muncii şi asigurarea calităţii lucrărilor ? Joi de dimineaţă la orele 7, cînd soarele era sus, specialiştii direc­ţiei agricole judeţene — chiar dacă nu toţi, dar cei mai mulţi — semnau conştiincios condica de prezenţă nu în unităţile la care au fost repartizaţi, ci la direcţie. Unii şi-au deschis tacticos dosa­rele de lucru, iar alţii se... pregă­teau să plece pe teren. (Pe teren unde ar fi trebuit să fie şi unde prezenţa lor era atît de nece­sară !) Cu o zi înainte asistasem­­ la uniunea judeţeană la tîrguiala dintre specialişti care şi tnde şi cu ce maşină să plece pe teren. Unii au plecat mai devreme, alţii către orele prînzului. Aşa se pierd orele, iar ajutorul pe care aceştia îl dau unităţilor devine de fapt formal. Oare aceşti tovarăşi n-au înţeles încă însemnătatea efec­tuării la timp a unor lucrări agri­cole de cantare? Nu înţeleg nici acum ce înseamnă A RĂSPUN­DE, A-ŢI FACE DATORIA?! „Mersul lucrărilor agricole de toamnă — ne spune tov. ing. Soos Manea Carol, secretar al comite­tului judeţean de­ partid, a fost analizat cu multă seriozitate în şedinţa biroului judeţean de miercuri seara. Concluzia ce s-a desprins este aceea că în judeţul nostru există forţe capabile­­ să accelereze ritmul însămînţărilor şi recoltărilor. S-a apreciat că insuficient şi inconstant sprijinul specialiştilor din unităţile agrico­le judeţene. Tocmai de aceea s-a­u luat măsuri, printre altele, de asi­gurare a prezenţei acestora şi a celorlalţi activişti în unităţile a­­gricole la organizarea muncii şi executarea unor lucrări de nivel calitativ superior anilor prece­denţi“. Dorim să credem că această mă­sură — însoţită de sancţiuni dras­tice împotriva celor care nu vor să-şi facă datoria — va avea da­rul să impulsioneze desfăşurarea lucrărilor agricole în judeţul Cluj. AGRONOMUL : — Să se mai spună că nu stau în mijlocul recol­tei !... (Desen de Eugen Tatu) Judeţul CLUJ Pînă în ziua de 9 octom­brie în judeţul Cluj se însămîn­­ţaseră 49 la sută din suprafeţele prevăzute a se însămînţa cu cul­turi de toamnă. Şi mai slab stau lucrurile la recoltări. Din 35 300 ha cu porumb au fost culese doar 3 400 ha, iar la sfeclă procentajul realizărilor este de 83 la sută. S-a ajuns în cele mai mul­te unităţi în acel stadiu cri­tic cînd distanţa dintre însă­mînţat şi recoltat se îngus­tează ; în tot mai multe locuri tractoarelor li se dau alte între­buinţări decit însămînţatul Sam pregătirea terenului. Succesul campaniei de toamnă, cu un volum atît de mare de lucrări, depinde de gradul de organizare, de gospodărirea efi­cientă a mijloacelor tehnice şi a forţei de muncă. Ce se constată însă ? In unele locuri mijloacele mecanice nu sunt folosite pe de­plin. La cooperativa agricolă Că­tina, după cum ne informa di­rectorul I.M.A. Gherla, ing. Ilie Stănescu, nu s-au asigurat oa­meni pentru deservirea semănă­torilor. De la cooperativa agricolă Dumbrava au trebuit să fie luate cîteva tractoare, căci nu mai aveau terenul liber. Cele care au rămas, din lipsă de control, făceau ală­turi de proastă calitate pentru că nu aveau fiarele de plug ascuţi­te. Aproape la fiecare secţie I.M.A. găseşti unul-două tracto.­ Judeţul ARAD Nu mai trebuie demonstrată ne­cesitatea prezenţei specialistului pe teren, acum cînd fiecare zi, fiecare ceas este hotărîtor pentru terminarea la timp şi în bune con­diţii a campaniei agricole de toam­nă. Dintr-un raid-anchetă efectuat zilele acestea în mai multe unităţi agricole din judeţul Arad a reie­şit că această sarcină expresă dată de conducerea partidului este în­ţeleasă de majoritatea ing­nerilor şi tehnicienilor din cooperativele de producţie şi­ întreprinderile a­­gricole de stat : pe cei mai mulţi i-am întîlnit pe tarlale alături de mecanizatori în grădinile de le­gume, dînd indicaţii preţioase co­operatorilor. Lucru curios însă , în tot acest timp nu am întîlnit pe nimeni nici de la uniunea judeţea­nă a cooperativelor agricole şi nici de la direcţia agricolă judeţeană. Să fie vorba de o întîmplare ? Pentru edificare d o vizită la se­diul acestor instituţii. Joi, 9 octombrie, ora 9, la sediul direcţiei agricole. Consemnăm: directorul direcţiei, ing. Mihail Plopşoreanu, „prezent“ ; directo­rul adjunct, ing. Petre Mateescu, „prezent“ ; al doilea director ad­junct, ing Pantelimon Novac, „prezent“ ; şeful serviciului legu­me. ing. Gheorghe Brînda, „pre­zent“ ; şeful serviciului zootehnic şi veterinar. Virgil Ungureanu, „prezent“, şeful serviciului orga­nizare şi îndrumare, şeful servi­ciului plan financiar... „prezenţi“ Şi dacă şefii erau prezenţi... în bi­rouri, cum puteau lipsi subalter­nii ? ! Mai toate locurile pe scau­ne de la serviciile culturi de cîmp, hortiviticol, bază furajeră,­­ plan financiar erau ocupate de titula­rii lor, la care însămînţau şi re­coltau de zo­r... hîrtii. Pentru a­­ceste „munci“, cei de la serviciul planificare-organizare chemaseră şi ajutoare din afară : în jurul unei mese 11 tehnicieni din diferite u­­nităţi agricole din judeţ discutau pe îndelete cu specialiştii servi­ciului......operativa“. Oare aici nu sunt cunoscute In­dicaţiile conducerii partidului, aici n-a pătruns îndemnul comi­tetului judeţean de partid de a munci zi şi noapte pe teren pentru terminarea în bune condiţii­ a lucrărilor agricole ? Atitudinea de iresponsabilitate este dincolo de orice limite şi reclamă cele mai aspre măsuri disciplinare. Joi 9 octombrie a fost una din cele mai frumoase zile ale acestei toamne. Cu toate acestea, specia-­ liştii direcţiei agricole au preferat să rămînă in birouri. Aveau motive să fie liniştiţi ? Nicidecum. Dacă se consultă operativa se con­stată că din cele 83 40­1 ha plani­ficate a fi semănate, s-au realizat pînă la 9 octombrie 61 440 ha. Şi apoi mai sunt şi alte lucrări de sezon de făcut : recoltatul porum­bului, al legumelor etc. etc. Consi­liul Superior al Agriculturii are trimişi aici reprezentanţi. Cum se împacă ei cu această situaţie ? Gh. CIRSTEA V. MUREŞAN Nicolae BRUJAN CONTRASTE Finalitatea unor studii de orga­nizare ştiinţifică Gindirea tehnică şi economică a specialiş­tilor din industria ju­deţului Olt şi-a găsit o largă afirmare în ac­ţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, iniţiată de partid. In între­prinderile din acest ju­deţ au fost finalizate pînă acum 80 de stu­dii vizînd perfecţiona­rea activităţii produc­tive. Prin materializa­rea lor, s-au obţinut un important spor la producţia globală in­dustrială a judeţului, reducerea cu 1 700 000 lei a cheltuielilor de producţie şi creşterea beneficiilor cu 2 100 000 lei. La Uzina de alu­miniu din Slatina, spre exemplu, au fost apli­cate 7 studii, care au creat condiţii pentru depăşirea cu circa 3 milioane lei a preve­derilor de plan la pro­ducţia globală şi marfă şi cu 780 000 lei a vo­lumului de beneficii. Studiul „Scurt-circuita­­rea din mers a cupe­lor de electroliză“, de pildă, a preconizat ca la intrarea in reparaţie a unei cuve să nu se mai scoată de sub ten­siune toate instalaţiile, aşa cum se proceda înainte. Pe această cale se pot produce in plus intr-un an circa 15 000 kg de alu­miniu. Valoroase stu­dii de organizare a producţiei şi a muncii au fost aplicate şi in întreprinderile de in­dustrie locală, la in­spectoratul silvic al judeţului, precum şi in alte unităţi economice. Iar acţiunea continuă cu succes. Atenţie, to­varăşi, la finalitatea ei! Tratament caustic in cele trei centra­le electrice ale între­prinderii „Electrocen­­trale“ București se u­­tilizează pentru epu­rarea chimică a apei sodă-roşie, care ar tre­bui asigurată de di­ferite combinate chi­mice. Spunem „ar tre­bui", intrucît furni­zorii aparţinind Mi­nisterului Industriei Chimice, in loc să li­vreze soluţia cerută de unitatea bucureştea­­nă, expediază... sodă caustică solidă. Reac­ţia la acest tratament caustic este foarte vio­lentă : întreprinderea beneficiară nu are in­stalaţii pentru utili­zarea acestui pro­dus, şi atunci fie că refuză marfa, fie că o acceptă pentru ca du­­­pă aceea s-o livreze in altă parte. Apoi um­blă pe la unităţile „su­rori“ din ţară pentru a împrumuta sodă­­leşte, de care are de fapt nevoie. Soarta de cerşetor a acestei în­treprinderi se pare că e pecetluită atît pen­tru acest trimestru cit şi pentru anul vii­tor. Deşi nu a solici­tat sodă caustică, în­treprinderea din Ca­pitală a primit pentru 1970 o repartiţie la a­­cest produs de 250 tone. Văzind că glu­ma se îngroaşă, bene­ficiarul se pregăteşte de replică : la iarnă, cind crapă pietrele de ger, nu o să mai dea energie termică şi e­­l­ectrici Ministerului Industriei Chimice. Gindind la „rece”, poate că cei din minis­ter vor deveni mai dezgheţaţi... • O valoroasă invenţie românească In cadrul laborato­rului de tehnologie a construcţiilor de ma­şini de la Institutul politehnic din Bra­şov s-a construit, pentru prima dată in ţară, o maşină de e­­lectroeroziune, după un proiect al dr. ing. Gheorghe Obaciu. Noua maşină poate realiza cele mai diver­se prelucrări — gău­­riri, fasonări, debitări — în materiale foarte dure. Prelucrarea se realizează pe calea descărcărilor electrice dirijate intre piesă și sculă, lucru ce per­mite utilizarea unor materiale ieftine pen­tru construirea elec­trozilor, precum și realizarea unor prelu­crări oricit de com­Cine ar avea curio­zitatea să cerceteze te­renul din împrejuri­mile Complexului de creştere a porcinelor de la Salcea, judeţul Suceava — in con­strucţie in momentul de faţă — va desco­peri un adincime ci­ment pietrificat (48 de tone), prefabricate din beton şi alte mate­riale de construcţie distruse. Materialele nu sunt lăsate pentru... posteritate, drept măr­turie a civilizaţiei noa­stre, ci, pur şi simplu, au fost aruncate in gropi şi ripe, acoperi­te apoi cu pămînt, din dispoziţia cadrelor de conducere ale lotului de execuţie a lucrărilor, pentru a ascunde ri­sipa şi proasta gospo­dărire a valorilor ma­teriale. In scopul de a acoperi aceste pierderi­ plexe. Comparativ cu alte maşini de acest gen, agregatul conce­put de specialistul braşovean prezintă li­mite foarte largi de reglare, datorită cărui fapt poate fi uşor a­­daptat oricăror prelu­crări. Experimentările au demonstrat înaltele performanţe ale ma­şinii, care se situează la nivelul celor mai reuşite produse simi­lare provenind din ţări cu tradiţii îndelungate d­in construcţia de ma­­şini-unelte. Asimila­rea ei va duce la eli­minarea importului şi la modernizarea procesului tehnologic de confecţionare a sculelor. Aviz cadre­lor din întreprinderile de specialitate, sau pentru ca ele­vi nu fie sesizate de or­ganele de control, la unele puncte de lucru nu se ţine nici un fel de evidenţă a mate­rialelor folosite. Infor­­mindu-ne despre a­­ceastă stare gravă de lucruri, Inspectoratul miliţiei judeţului Su­ceava ne-a scris că a sesizat conducerea şantierului 405 Bacău al Întreprinderii de construcţii şi montaje nr. 4 Iaşi — de care aparţine lotul din Sal­cea — pentru a lua măsuri in consecinţă. Sesizarea nu a găsit insă nici un ecou la aceste foruri, iar risi­pa continuă. Cit timp? Pînă in momentul în care miliţia va apli­ca sancţiuni de adin­cime, profunde. Bineîn­ţeles, cu ajutorul pro­curaturii ! Expectativă. Avem nevoie de tuburi pentru irigaţii ? La Întreprinderea de prefabricate din Ro­man a fost construită de curând o secţie de tuburi din beton pre­­comprimat, destinate lucrărilor de irigare şi canalizare. Un lucru doar s-a pierdut din­­ vedere: asigurarea des­facerii producţiei. A­­proape întreaga pro­ducţie de tuburi ce se realizează aici zace in depozite. După acest debut ratat, n-ar fi exclus ca secţia să fie nevoită să-şi înceteze activitatea din cauza lipsei de beneficiari. (Oare chiar aşa să stea lucrurile ! N-avem ne­voie de tuburi pentru irigare şi canalizare 7) Dacă situaţia este a­­ceasta acum, cînd funcţionează doar o linie, cum se va descurca conduce­rea întreprinderii cind va începe să producă şi cea de-a doua linie a­­flată in plină construc­ţie ? Să facem un cal­cul : zeci de milioane lei au fost investite pentru construirea a­­cestor capacităţi, alte milioane s-au cheltuit pentru producţia de tuburi, realizată pînă a­­cum, iar o eventuală sistare a fabricaţiei in viitor ar putea genera irosirea altor sume. Să aibă oare ministerul de resort o pungă atlt de mare ?

Next