Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)
1969-11-21 / nr. 8254
IIL IMNN EFORTURILE REUNITE ALE COOPERATIVELOR AGRIOU DE PRODUCȚIE COMPLEXE ZOOTEHNICE de Înalt randament, MARI PRODUCĂTOARE DE CARNE I Ideea de a construi complexe zootehnice de tip industrial în cooperativele agricole are ca punct de plecare experiența deja existentă în întreprinderile agricole de stat. Fluxul tehnologic industrial, gradul ridicat de mecanizare şi parţial de automatizare, caracteristice complexelor industriale zootehnice din I.A.S., utilizarea nutreţurilor combinate au permis realizarea unor indici tehnico-economici superiori celor obţinuţi în sistemul de creştere de tip gospodăresc. Unul dintre principalele argumente ale opţiunii pentru crearea complexelor zootehnice in cooperativele agricole este că acestea, la un grad de tehnicitate egal cu cel promovat in I.A.S, permit să se obţină indici tehnico-economici egali. In prezent, intre nivelul producţiei şi al eficienţei economice a sectorului zootehnic al I.A.S., şi cel al cooperativelor agricole, există o diferenţă de la simplu la dublu şi chiar triplu în , favoarea primelor unităţi Or, este indiscutabil că asigurarea cerinţelor crescînde ale populaţiei cu produse de origină animală, satisfacerea nevoilor economiei naţionale, nu pot fi concepute decît prin ridicarea nivelului productiv în toate sectoarele agriculturii. Ce producţie marfă va ieşi pe poarta complexelor amintite? In funcţie de capacitatea acestora, numărul de porci livrabili va fi cuprins Intre 6 000 pînă la 100 000. Dintr-un complex cu o capacitate de „30 000“ pe an, se vor putea livra circa 504 porci la fiecare 6 zile. Creşterea acestora are loc pe suprafeţe restrînse de teren afectate complexelor. Principalii indicatori tehnico-economici — numărul mediu de purcei obţinuţi pe scroafă, sporul zilnic în greutate, consumul specific de furaje, preţul de cost, productivitatea muncii etc — se situează la un nivel net superior în unităţile de tip industrial. Aceste avantaje şi altele explică interesul larg al cooperatorilor pentru participarea cooperativelor agricole din care fac parte la acţiunile intercooperatiste în vederea construirii complexelor zootehnice. întrebarea este dacă acest interes, bazat pe calcule de eficienţă economică precise şi pe experienţa I.A.S. este dublat de măsuri corespunzătoare pe planul activităţii practice dacă soluţiile şi modalităţile pentru a creşte şi livra minimum 1,5 milioane de porci, într-un răstimp extrem de scurt, sunt cele mai eficiente şi în concordanţă cu posibilităţile tehnico-materiale şi financiare, dacă există corelarea indispensabilă a acţiunilor, o concepţie unitară, clară din punct de vedere tehnico-organizatoric. La aceste întrebări şi la altele am căutat răspuns în cadrul unor largi investigaţii la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi la organele agricole judeţene. Instrucţia oricărui obiectiv cu un grad mai ridicat de complexitate nu poate fi concepută fără studii tehnico-economice şi proiecte de execuţie corespunzătoare, în cazul construirii mai multor obiective în localităţi diferite aşa cum sunt complexele de porci, punctul de plecare îl constituie studiile tehnico-economice aprofundate şi proiectele directoare care stau la baza proiectelor de execuţie. In această privinţă, din situaţiile şi asigurările primite pînă acum de la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii ar rezulta că documentaţia este, în cea mai mare parte, corespunzătoare cerinţelor. Cit de mare este această parte şi ce valoare aplicativă are pentru cooperativele agricole ? După aproape un an de muncă, Institutul de studii, cercetări şi proiectări agricole (I.S.C.P.A.), cu preţul a mii de ore de muncă, a întocmit studii tehnico-economice şi proiecte directoare pentru ferme şi complexe cu capacităţi cuprinse între 3 000 şi 30 000 de porci livrabili pe an. Pentru a aprecia utilitatea acestor proiecte, amintim că la ultimele complexe de tip industrial ale I.A.S. valoarea investiţiei specifice pe porc livrabil se cifrează în jurul a 800 lei Ce soluţii oferă documentaţia întocmită pentru cooperativele agricole ? Proiectele întocmite pentru cele mai mici unităţi cu 6 000 porci livrabili prevăd o investiţie specifică de 1 500 lei. Proiectele pentru complexe de 9 000 porci ar fi realizabile numai dacă facem abstracţie de investiţia specifică care se ridică la 1 330 lei, iar în cele de „15 000“, investiția specifică însumează 1 280 lei. Rezultă că toate aceste proiecte directoare oferă soluții tehnico-constructive prea scumpe. Pînă în prezent, proiectul întocmit de I . C.P.A., cu investiții specifice mai mici de o mie lei, este cel pentru complexele de 30 mii porci livrabili pe an Important este că acest proiect există, că este adaptabil condiţiilor locale şi că soluţiile constructive preconizate oferă perspectiva de modernizare a tehnologiei şi, pa această bază, creşterea unui număr sporit de porci livrabili De pe acum a fost dată spre execuţie intr-un sector al I.S.C.P.A o comandă, pe bază unei teme de proiectare, pentru modernizarea acestui tip de complexe cu parametri îmbunătăţiţi la nivelul ultimelor performanţe din I.A.S. Este vorba de un studiu tehnico-economic director, care urmează să se efectueze peste plan, pînă la sfîrşitul anului în curs. Abia după terminarea şi aprobarea acestuia, se va putea întocmi proiectul director. Din cele relatate rezultă necesitatea de a se înveci eforturile pentru definitivarea intr-un timp cit mai scurt a documentaţiei tehnice, pentru elucidarea celor mai avantajoase soluţii tehnico-economice. „ Noul studiu tehnico-economic, care urmează să fie întocmit, dă peste cap o bună parte din ceea ce s-a făcut pînă acum în materie de proiectare a complexelor zootehnice din cooperativele agricole, ne spune ing. şef Radu Scarlat de la I.S.C.P.A Am lucrat trei trimestre pentru a întocmi documentaţii pentru complexe Dacă beneficiarii ar fi ştiut de la bun început ce vor, dacă ar fi precizat „punctul final“, dacă comenzile ce ni s-au adresat ar fi corespuns cerinţelor, se putea economisi un timp preţios. Demararea intr-un timp cit mai scurt a construcţiei complexelor zootehnice impune ca întreaga documentaţie tehnică sa fie realizată intr-o concepţie unitară. In prezent se ocupă de proiectarea complexelor zootehnice — pe lingă I.S.C.F.A. — şi grupe de proiectare din mai multe judeţe ca Arad, Ilfov etc. Or, in acest domeniu contează nu cantitatea şi numărul, ci calitatea soluţiilor tehnico-constructive care, dacă corespund exigenţelor pot fi multiplicate şi localizate în mod creator, în deplină concordanţă cu posibilităţile existente sau cele care pot fi create. De aceea, una din căile eficiente de soluţionare a problemelor amintite este concentrarea eforturilor tehnologilor şi proiectanţilor în scopul realizării S.T.E. şi proiectelor la un grad de economicitate maxim Complexitatea problemelor care trebuie rezolvate necesită corelarea activităţii diferitelor foruri şi instituţii din domeniul agriculturii atît în ceea ce priveşte ansamblul cit şi amănuntele. Carenţele de concepţie şi de organizare nu au ce căuta în contextul acestei activităţi unde erorile pot avea consecinţe neplăcute. Considerăm că organele de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii trebuie să reanalizeze problemele privind documentaţia tehnică, calitatea acesteia, valoarea aplicativă a soluţiilor şi variantelor preconizate, să facă totul pentru a evita refaceri ulterioare de proiecte şi modificări păgubitoare după începerea construcţiilor, înainte de a se pune piatra de temelie a fiecărui complex totul să fie clar, ceea ce va înlesni foarte mult activitatea constructorilor. La temelia viitoarelor complexe încă nu s-a pus nici o cărămidă. Construcţia acestora este prevăzută a fi încheiată in următorii doi ani. Demarajul întîrziat porneşte — aşa cum subliniam — de la faza pregătitoare, de la cristalizarea cu încetinitorul a concepţiei care trebuie să stea la baza programului de lucru la definitivarea numărului şi capacităţii complexelor, întocmirea documentaţiei tehnice de care depinde folosirea cea mai raţională a fondurilor. Totuşi, în sfera acţiunilor practice s-a efectuat un mare volum de muncă pregătitoare, au fost depistate modalităţi interesante pentru realizarea la timp a complexelor. In majoritatea cazurilor, numărul, capacitatea şi localizarea complexelor au fost analizate şi aprobate de comitetele judeţene de partid, s-au înfiinţat numeroase asociaţii intercooperatiste în judeţele Arad, Constanţa, Ilfov, Buzău, Bacău, Brăila şi altele. Mai mult decit oricînd, o serie de ingineri zootehnişti, medici veterinari şi proiectanţi din judeţele Timiş, Arad, Constanţa, Dolj etc au pornit să studieze experienţa complexelor zootehnice din I.A.S., au prins să gîndească „inginereşte“. Ing. Iulius Ilca, director adjunct al direcţiei agricole Timiş, însoţit de ing Eugen Ciuliţchi, şeful proiectului complex- Biled, şi proiectantul Aurelian Drăgulescu de la uniunea cooperatistă judeţeană au studiat tehnologia şi soluţiile constructive ale mai multor complexe din Banat şi din judeţul Ilfov Este premisa necesară înainte de a începe construcţia complexului de 100 000 porci livrabili de la Bied şi a altor unităţi de mare capacitate. Aici se vor folosi nu numai experienţa, ci şi proiecte ale I.A.S adaptate condiţiilor locale. Finalitatea economică şi volumul investiţiei specifice depind in mare măsură de amplasarea judicioasă a fiecărui obiectiv In judeţul Dolj au fost formate comisii mixte de specialişti şi proiectanţi de la organele agricole, D.S A.P.C., Sanepid etc. care au studiat şi cîntărit avantajele şi dezavantajele fiecărei variante de amplasare. Este imperios necesar ca în toate judeţele să se studieze cu cea mai mare atenţie avantajele şi dezavantajele fiecărei variante, să se depună eforturi stăruitoare pentru reducerea costului investiţiilor specifice prin adoptarea soluţiilor tehnico-economice optime, astfel ca să se asigure realizarea producţiei în bune condiţii, iar preţul de cost al acesteia să fie cit mai scăzut. In unele judeţe ca Tulcea, Vaslui, Olt etc. se resimte lipsa acută a proiectanţilor, ceea ce face dificilă efectuarea studiilor geotehnice, topo, estimarea surselor de apă, de energie electrică şi alte lucrări legate de întocmirea proiectelor de execuţie Sprijinul acordat acestor judeţe are încă un caracter întîmplător. In cadrul unei şedinţe de lucru la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, ing. Constantin Ghiţă director adjunct al direcţiei agricole Ilfov, şi un grup de proiectanţi s-au oferit să efectueze lucrările de localizare a documentaţiei pentru un complex de 50 000 porci în judeţul Tulcea. Se simte însă nevoia ca forurile de resort să ia măsuri pentru a asigura, in mod organizat, sprijinul tehnic calificat în toate judeţele, pentru fiecare obiectiv — In judeţul nostru nu avem C.S.A.P.C. — ne spune ing. Gheorghe Vlas, director adjunct al direcţiei agricole Olt. Alergăm cînd la Argeş cînd la Dolj, dar pînă acum ne-am ales cu promisiuni fără contracte ferme pentru proiectare. In acest judeţ opţiunea pentru complexe mai mici, de cîte 6 000 porci livrabili fiecare, creează greutăţi în contractarea lucrărilor de construcţie. Dezbătînd aceste probleme, apare şi mai evidentă necesitatea de a avea organisme de proiectare în toate judeţele. Dar până la crearea şi încadrarea corespunzătoare a acestora este nevoie să se acorde sprijin eficient în proiectarea şi amplasarea complexelor zootehnice, astfel ca lucrările să poată începe la timp şi să se desfăşoare în condiţii normale, întocmirea proiectelor de execuţie localizate trebuie să se bazeze pe studii geotehnice, topo, pe cunoaşterea aprofundată a surselor de apă de energie electrică, a condiţiilor de microclimat, distanţa faţă de aşezările umane şi de căile de transport etc. De modul cum se întocmesc aceste lucrări depind in mare măsură funcţionalitatea şi economicitatea investiţiilor pe o perioadă îndelungată, de zeci de ani In toată această vastă acţiune este indispensabil ca investiţia de gîndire să preceadă investiţiile materiale Ţinînd seama de ponderea mare a lucrărilor, de necesitatea realizării lor la un înalt grad de tehnicitate şi în termen cit mai scurt este nevoie să se analizeze sub toate aspectele, pînă la amănunt, posibilităţile de a intensifica pregătirile pentru începerea execuţiei complexelor In acest scop, una din măsurile luate de Comitetul judeţean de partid Ilfov este stabilirea de grafice de lucru pentru C.S.A.P.C. Largi colective de specialişti şi proiectanţi au lucrat zi şi noapte pentru încheierea fazei de pregătire. Pînă acum au fost constituite 8 asociaţii intercooperatiste pentru crearea de complexe cu o capacitate totală de 210 000 porci livrabili. În urma studiilor la faţa locului, s-a ajuns la concluzia că prin mărirea şi reamenajarea fermelor existente într-o serie de cooperative agricole se mai pot creşte 80 000 de porci Cooperativele din Gîrbovi, Valea Măcrişului şi Gurbăneşti, care au importante resurse economice, vor mări fiecare fermele la 10 000 de porci livrabili. Acţiunile de mare amploare privind crearea complexelor zootehnice în cooperativele agricole ar trebui să se bazeze pe studii aprofundate de mai largă respiraţie, privind, între altele, structura producţiei în raport cu cerinţele consumatorilor. Crearea complexelor zootehnice se înscrie ca una din măsurile de profilare şi specializare a producţiei marfă în cooperativele agricole încercări de profilare s-au făcut şi pînă acum în mai toate judeţele. In unele locuri, profilarea, in loc să ducă la creşterea efectivelor de animale şi a producţiei acestora pe ansamblul judeţului respectiv, s-a soldat cu construcţii rămase goale. In prezent există numeroase construcţii zootehnice care au primit alte destinaţii, deşi pentru ridicarea lor s-au cheltuit zeci de milioane de lei. La cooperativa agricolă din Bărăganu, judeţul Brăila, profilată, incepînd de anul viitor, pe creşterea porcilor şi îngrăşarea taurinelor, s-au cumpărat în acest an 150 de vaci pentru a se împlini cifra de 450 atît cit este prevăzut pentru acest an Planul întocmit de direcţia agricolă prevede că in anul 1970 numărul vacilor să scadă la jumătate. Ce fel de profilare este aceasta dacă se cheltuiesc sute de mii de lei fără certitudinea perspectivelor ? Considerentele economice impun ca acţiunea de creare a complexelor de porci să fie privită ...în complex, in corelaţie cu cerinţele şi posibilităţile de dezvoltare ale altor sectoare productive. In acest context se cuvine ca organele agricole să reevalueze posibilităţile de dirijare a fondurilor şi de corrcentrare a lor pe obiective prioritare. Cu atît mai mult cu cit în unele judeţe fondurile cu care s-au înscris cooperativele agricole asociate pentru construcţia de complexe nu depăşesc 20—30 la sută din valoarea investiţiilor. Asociaţia intercooperatistă Segarcea-Dolj a prevăzut numai 17,5 la sută aport bănesc propriu din investiţia totală, asociaţia de la Maglavit — din acelaşi judeţ — participă cu 27 la sută, iar asociaţia „Jiul“ pentru complexul de 30 000 porci ce urmează să se construiască la Gîngiova a prevăzut o participare de 28 la sută din costul lucrărilor. Pentru completarea sumelor este indicată lărgirea numărului de cooperative asociate şi chiar crearea unei asociaţii care să cuprindă majoritatea sau toate cooperativele din judeţÎn multe cooperative agricole kilogramul de carne de porc se obţine cu un consum de 7,8 kg porumb din cauza dezechilibrului energetico-proteic, al carenţelor în vitamine şi săruri minerale. în cazul utilizării nutreţurilor combinate consumul specific pe kilogramul de carne poate scădea aproape la jumătate, rezultînd, pe ansamblul sectorului cooperatist o economie totală de mai multe sute de mii tone de porumb. Este o economie substanţială care are la bază indici tehnico-economici superiori ce se pot obţine în sistemul de creştere de tip industrial. Deşi eficienţa economică a acestor nutreţuri este de multă vreme cunoscută, pînă acum nu există în funcţiune nici o fabrică de nutreţuri combinate pentru cooperativele agricole S-au întocmit tomuri de documentaţii şi referate, dar măsurile practice au fost tergiversate şi pasate de la un an la altul. Or, in condiţiile concentrării unor mari efective de animale în complexe de tip industrial, nutreţurile combinate sunt indispensabile. In prezent sunt în curs de construcţie două fabrici de nutreţuri combinate la Călăraşi, cu termen de punere in funcţiune în toamna anului viitor, şi la Lumina-Constanţa, care va intra in producţie in cursul primului trimestru al anului 1971 Alte trei fabrici, prevăzute a se construi la Roman, Arad şi Caracal, aflate în fază de proiectare, au termenul de intrare în funcţiune la sfîrşitul anului 1971. Programul care a stat la baza construcţiei acestor unităţi prezintă serioase lacune întrucît, pe parcursul exploatării, ar determina în fiecare an transporturi încrucişate de sute de mii de tone porumb şi alte nutreţuri de la unităţile producătoare la fabrici şi în sens invers, spre unităţile consumatoare. In plus, construirea unui mare număr de fabrici de nutreţuri combinate este greu de realizat pînă la data intrării în funcţiune a complexelor zootehnice. Pozitiv este faptul că, în ultimul timp, în loc să se solicite, în continuare, credite şi fonduri proprii ale cooperativelor, s-a apelat la.. resursele de concepţie. „ Vom profila cele două fabrici de nutreţuri combinate de la Călăraşi şi Lumina pe producţia de concentrate proteice — ne spune ing. Ion Moldovan, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii. Concentratele proteice, care însumează circa 30 la sută din volumul total al nutreţurilor combinate, reprezintă partea cea mai valoroasă a acestora. Producerea şi transportul lor devin posibile cu cheltuieli incomparabil mai reduse decît în cazul nutreţurilor combinate complete. Aşadar, o soluţie există şi încă una foarte economică. Dar, pentru a avea nu numai cantitatea, ci mai ales calitatea concentratelor proteice pe bază de reţete calculate în mod ştiinţific, este nevoie de materii prime proteice, vitaminice, de microelemente, săruri minerale uşor asimilabile etc. In prezent acestea nu satisfac integral nici cerinţele întreprinderilor agricole de stat. Soluţionarea In perspectivă a acestor probleme necesită măsuri urgente, aplicarea în practică a numeroaselor studii întocmite în acest sens. Din cele cîteva zeci de componente ale concentratelor proteice o bună parte pot fi asigurate din resursele agriculturii — lapte praf de uz zootehnic, granule de lucernă, şroturi de soia şi de floarea-soarelui etc. Alte componente depind de aportul industriei. In acest an a intrat în funcţiune o fabrică de biostimulatori. Proporţia acestora în reţete este de ordinul gramelor şi al miligramelor, dar efectul economic este deosebit de mare Adoptarea modalităţii de a prepara concentrate proteice în cîteva fabrici, necesită, în schimb, înfiinţarea staţiilor de măciniş, dozare şi omogenizare cu cerealele, în scopul producerii instalaţiilor şi utilajelor necesare mecanizării lucrărilor incomplexe, ca şi în alte sectoare ale zootehniei, este nevoie să se revadă capacitatea de fabricaţie şi profilul unor uzine. Iată un exemplu din multe altele care se pot da : La Uzina Topleţ din judeţul Caraş-Severin şi la Uzina de reparaţii Arad se fabrică aceleaşi tipuri de utilaje, în loc ca aceste întreprinderi să se specializeze pentru a putea realiza produse de mare serie. Profilarea unor uzine sau a unor secţii pentru producerea utilajelor de uz zootehnic este imperios necesară nu numai pentru complexele, de porci, ci şi pentru alte ferme de animale Urgentarea măsurilor pentru sporirea producţiei de furaje combinate are mare însemnătate economică datorită faptului că utilizarea acestora ar permite mărirea substanţială a producţiei de carne de porc şi în actualele ferme ale cooperativelor agricole. Este timpul ca de la faza discuţiilor prelungite să se treacă la măsuri practice, pentru ca să nu lipsească niciunul din elementele nutritive care intră în componenţa reţetelor de furaje combinate, în cadrul măsurilor corelative care concură la programul de fabricaţie a nutreţurilor combinate este necesar să se studieze, cu maximă atenţie, posibilităţile de îmbunătăţire a structurii culturilor pe zone şi microzone pentru realizarea integrală a cerinţelor la toate sortimentele de concentrate cultivate şi a celor proteice. O însemnătate excepţională are însuşirea temeinică a tehnologiei de cultivare la soia — plantă leguminoasă cu cel mai ridicat procent de proteină bogată în aminoacizi esenţiali care, în asociere cu porumbul, măreşte considerabil efectul economic al raţiilor. Aşa cum subliniam, una dintre cele mai urgente acţiuni este amplasarea pe teren a construcţiilor şi întocmirea studiilor de amplasare, adaptarea la teren a proiectelor tip prin D.S.A.P.C., includerea volumului de lucrări prevăzute a se executa în antrepriză în planul trusturilor de construcţii, întocmirea graficelor de execuţie, în fermele existente, la care urmează să fie mărită capacitatea, se impune să se treacă la sistematizarea şi amplasarea noilor obiective, să se asigure proiectele de execuţie conform capacităţilor finale stabilite. Definitivarea documentaţiei, într-un timp cit mai scurt, fără carenţe de concepţie şi omisiuni, este o problemă de a cărei rezolvare depind posibilitatea procurării unor materiale de construcţie, încheierea comenzilor de utilaje tehnologice conform necesarului prevăzut în proiecte, corelat cu graficul de execuţie. Datorită volumului mare de lucrări, al gradului de tehnicitate care depăşeşte posibilităţile cooperativelor agricole, a termenului scurt de execuţie şi dare în funcţiune a complexelor, este nevoie ca organele locale de partid şi de stat şi în mod deosebit direcţiile agricole, uniunile cooperatiste judeţene, filialele Băncii agricole să-şi reunească eforturile pentru încheierea lucrărilor pregătitoare, asigurarea fondurilor din contribuţia proprie a cooperativelor asociate la nivelul prevăzut, stabilirea contribuţiei cooperativelor agricole cu braţe de muncă, mijloace de transport şi materiale care pot fi procurate pe plan local; întrucît complexele de creştere a porcilor sunt obiective productive de maximă însemnătate pentru economia cooperativelor agricole şi aprovizionarea cu carne a populaţiei, este nevoie ca organele locale să analizeze posibilitatea de a se renunţa la alte obiective neîncepute de importanţă mai mică pentru a putea concentra resursele financiare şi materiale, în mod prioritar, în scopul realizării integrale şi la termenul prevăzut a sarcinilor referitoare la mărirea producţiei în acest important sector al zootehniei. C BORDEIANU 0 acţiune de larg organele agricole interes economic, a cărei urgentare trebuie să preocupe, in egală măsură, centrale, judeţene şi asociaţiile intercooperatiste constituite in acest scop in ultimul timp, în 21 de judeţe situate în zone cu o puternică bază cerealieră din Bărăgan, Dobrogea, Banat etc., au fost întreprinse largi acţiuni vizînd crearea complexelor zootehnice în cooperativele agricole, în urma a numeroase studii şi analize s-a prevăzut ca, pînă în anul 1972, să se construiască complexe de tip industrial, bazate pe tehnologie modernă şi pe utilizarea nutreţurilor combinate, în care să se crească minimum un milion şi jumătate de porci livrabili. Este una din acţiunile de însemnătate majoră iniţiate de conducerea de partid şi de stat pentru sporirea producţiei de carne, în scopul satisfacerii cit mai depline a cerinţelor de consum ale populaţiei. Realizarea obiectivelor amintite necesită fonduri de investiţii care depăşesc un miliard de lei. Concentrarea investiţiilor pe un număr mai restrîns de obiective de mare capacitate şi mai ales realizarea acestora la un grad de tehnicitate superior oferă multiple avantaje în comparaţie cu dispersarea fondurilor pe construcţii şi lucrări mici. Pentru prima dată de la înfiinţarea lor cooperativele agricole îşi unesc eforturile în vederea realizării unor obiective de mai mare amploare în domeniul zootehniei, unde pînă acum — cu puţine excepţii — s-au făcut investiţii în limitele unei singure unităţi. La construcţia complexelor, pe lingă creditele acordate de stat, o mare parte din fondurile necesare reprezintă contribuţia cooperativelor agricole asociate. In ultimele săptămîni, cu sprijinul activ al comitetelor judeţene de partid, au fost create numeroase asociaţii intercooperatiste, iar altele sunt în curs de constituire, ceea ce denotă interesul larg al cooperatorilor şi specialiştilor pentru modernizarea unor sectoare de producţie cu o pondere crescîndă în economia cooperativelor agricole. O precizare se impune : întocmirea şi definitivarea documentaţiei tehnice a întîrziat luni de zile. Acum este necesar să se treacă fără nici o întîrziere la acţiuni practice pentru ca, în fiecare judeţ, toate complexele prevăzute să poată fi executate şi date în funcţiune la termenele stabilite. • Argumente in favoarea concentrării producţiei zootehnice a cooperativelor. Punctul de pornire: valoroasa experienţă a I. A. S. • Investiţiile specifice mici se valorifică prin mari investiţii de gindire şi spirit gospodăresc •Cind veţi pune piatra de temelie ? • Profilare şi specializare, dar nu cu adăposturile goale • Nutreţuri combinate sau concentrate proteice ? SCl NT El A — vineri 21 noiembrie 1969 PAGINA 3