Scînteia, noiembrie 1969 (Anul 38, nr. 8234-8263)

1969-11-08 / nr. 8241

SCÎNTEIA — simbata 8 noiembrie 1969 pagina economica La uzina „Armătura“ din Cluj EFECTELE UNEI ACŢIUNI VIGUROASE PENTRU VALORIFICAREA REZERVELOR INTERNE Complexitatea fenomenelor economice legate de îndeplinirea planului, rapidele mutaţii care au loc în cerinţele beneficiarilor, competitivitatea crescîndă a produselor — toate acestea impun o dinamizare a întregii activităţi productive, un proces de continuă reconsiderare şi fructificare a rezervelor interne, introducerea celor mai valoroase idei şi iniţiative în circuitul organizării ştiin- ţifice a producţiei. Aceasta este şi perspectiva din care colectivul uzinei noastre s-a angajat să asigure — în acest an — ridicarea gradului de economicitate, a nivelului calitativ al întregii activităţi a uzinei. Din iniţiativa comitetului de partid, a comitetului de direcţie, al uzinei, întregul proces de fabricaţie, fiecare sector şi secţie a fost supus unui examen riguros şi critic. S-a studiat procesul tehnologic, de la cele mai mărunte operaţii pînă la fazele sale cele mai complicate, accentuîndu-se în mod deosebit asupra problemei asigurării unei continue funcţionări a utilajelor , s-a efectuat o reorganizare internă radicală, prin „scoaterea la lumină“ şi lichidarea tocurilor înguste, ca şi printr-o judicioasă încărcare a fiecărei maşini, a fiecărui agregat sau utilaj ; s-au creat condiţii propice folosirii cit mai complete a capacităţilor de producţie ; s-a urmărit îndeaproape rentabilizarea fiecărui produs pe baza îmbunătăţirii tehnologiilor de fabricaţie şi a normelor de consum şi, in sfîrşit, s-a declanşat o ofensivă hotărîtă împotriva rebutului şi risipei de orice fel Perseverenţa cu care specialiştii uzinei noastre au urmărit înfăptuirea acestor obiective ne-a permis ca, în scurt timp, să depistăm canalele nerentabile de orice natură şi, totodată, să alegem măsurile cele mai adecvate pentru închiderea lor şi amplificarea rezultatelor valoroase. In locuri de muncă şi secţii, unde altădată se ridicau probleme serioase ce grevau asupra rezultatelor de ansamblu ale întreprinderii, s-au descoperit însemnate rezerve potenţiale de creştere calitativă şi cantitativă a producţiei odată depistate şi valorificate aceste resurse, realizarea exemplară a planului de producţie la toţi indicatorii a devenit un fapt obişnuit pentru noi. Acum, după 10 luni, consemnăm o semnificativă depăşire la producţia globală şimarfă cu 5,2 la sută, la producţia marfă vîndută şi încasată cu 3,6 la sută, la productivitatea muncii cu 2 la sută. Concomitent, planul la beneficii a fost îndeplinit in proporţie de 106.5 la sută, reuşindu-se ca încă de la începutul acestui trimestru, planul anual de export să fie realizat. Mai mult, o parte din contractele încheiate au fost substanţial devansate şi, în luna octombrie, uzina a putut livra suplimentar beneficiarilorexterni 90 de tone de armături din fontă pentru instalaţii interioare. Cum s-a acţionat concret ? Aminteam că s-a hotărît să asigurăm o continuă funcţionare utilajelor. In urma analizei efectuate de specialiştii noştri, a apărut necesitatea urmăririi îndeaproape a gradului de încărcare a maşinilor în vederea creşterii indicelui lor de utilizare. S-a înfiinţat un „centru de control“, în fond un dispecerat al întregii activităţi, care şi-a concentrat atenţia mai ales asupra secţiilor de turnătorie şi de prelucrări mecanice. Zilnic, stadiul realizărilor programului de producţie a fost supus analizei şefilor de secţii. Schimbul de păreri, observaţiile utile au determinat ca in scurt timp procesul de fabricaţie să se desfăşoare fără „goluri“, iar timpul consumat cu reglarea maşinilor-agregat a scăzut considerabil, ajungînd la jumătate în raport cu anii precedenţi. In programarea şi supravegherea celor două secţii n-a fost omis nici un amănunt. Spiritul de prevedere al specialiştilor a trecut cel mai greu examen Stagnările provocate de întreruperea şi dereglarea utilajelor au fost preîntimpinate prin respectarea strictă a graficelor de reparaţii, prin întărirea celordouă echipe de reparaţii cu muncitori cu experienţă din alte secţii. Aceste îmbunătăţiri tehnice şi tehnologice au creat un cadru adecvat de cercetare practică specialiştilor din serviciile funcţionale şi de concepţie. Dînd dovadă de multă iniţiativă şi operativitate, ei au soluţionat probleme delicate, cum sunt cele legate de încărcarea echilibrată şi constantă a tuturor maşinilor şi instalaţiilor. lată şi o altă acţiune deosebit de eficientă care în scurt timp a dus atît la majorarea producţiei de piese turnate pentru • Producţia globală, producţia marfă vîndută şi încasată, productivitatea muncii DEPĂŞITE • Beneficii peste plan • Livrări suplimentare la export fabricaţia proprie şi pentru întreprinderile cu care colaborăm, cit şi la menţinerea în permanentă stare de funcţiune a instalaţiilor. Cuptoarele cu inducţie de topit din secţia turnătorie constituiau aşanumita „secţie îngustă“. Creuzetele acestor cuptoare, confecţionate din material refractar, se depreciau rapid datorită uzurii fizice la care erau supuse. Prin perfecţionarea reţetei de fabricaţie a acestor creuzete, combinată cu metoda reparării lor operative în interior, s-a ajuns la dublarea şi triplarea duratei de funcţionare chiar faţă de prescripţiile furnizorului cuptoarelor. Acest procedeu ne-a permis să obţinem şi o însemnată economie de material refractar. Roadele iniţiativei şi competenţei s-au manifestat şi în alte direcţii. Mă opresc, de pildă, asupra rentabilizării produselor fabricate în uzină, care a constituit punctul de pierdare al unui număr important de studii şi acţiuni, susţinute eficient de specialiştii serviciului de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii Se ştie că reperele confecţionate din fontă maleabilă sînt superioare calitativ ca siguranţă şi durată de folosire. aceloraşi repere din fontă cenuşie Fără să stăm prea mult pe ginduri s-a trecut la însuşirea rapidă a tehnologiei de turnare şi uzinare a reperelor din fontă maleabilă. Rezultatul ? Peste jumătate din producţia acestui an are la bază această materie primă, iar în prezent asimilăm încă 22 de tipodimensiuni, astfel ca în anul 1970 toate piesele cu pondere în fabricaţia uzinei să fie realizate din această fontă. Pe lingă aval,datele aduse beneficiarilor noştri, asimilarea acestor produse a permis uzinei să înregistreze economi însemnate, consumul de materiale reducîndu-se cu 15-20 la sută. Ofensiva pentru maxime economicitate a activităţii noastre productive nu s-a desfăşurat lin. rectilinia A fost nevoie de o anumită perioadă de acomodare, de tact şi răbdare in munca cu oamenii. Am luat decizia ca zilnic să fie analizate operativ, în prezenţa inginerului şef sau a altui membru din comitetul de direcţie, cauzele care generează rebuturile sau alte fenomene de risipă. La aceste analize am invitat şi muncitorii care depăşesc media rebutului pe uzină, cit şi controlorii pe faze. Confruntate astfel, opiniile şi exigenţele au permis crearea unui climat de înaltă responsabilitate, fapt care ne-a uşurat simţitor munca in aplicarea măsurilor luate în toate compartimentele, inclusiv în domeniul recuperării pagubelor Dacă în anul 1968, procentajul de rebut era de 4,2 la sută, acum el a scăzut sub 3,2 la sută, în timp ce la piesele din fontă maleabilă s-a redus mai mult de două ori. Şirul acestor fapte deosebite, care au marcat ridhi. carea rentabilităţii întreprinderii noastre pe o linie ascendentă ar putea fi continuat. Mă opresc aici. Vreau în schimb să relev şi citeva dintre perspectivele şi sarcinile concrete ce stau în viitor în faţa întregului colectiv. Vorbind de perspectiva mai apropiată a îndeplinirii exemplare a planului pe acest an şi pe anul 1970, de posibilităţile de dezvoltare a uzinei prin autoutilare, mică mecanizare şi lucrări de investiţii, din dezbaterile aprinse, din schimbul de păreri s-a desprins cu pregnanţă că mai există încă numeroase rezerve care aşteaptă să fie valorificate La adunarea generală a salariaţilor a fost aprobat un vast plan de măsuri, la a cărui aplicare s-a trecut imediat. Dintre ele, amintesc continua preocupare pentru îmbunătăţirea randamentului utilajelor tehnologice, mecanizarea transportului intern, cit şi creşterea productivităţii muncii şi a răspunderii pentru calitatea produselor. Continuînd şi în viitor să perseverăm în aplicarea hotăririlor luate, suntem convinşi că vom reuşi să traducem în fapt hotărîrile Congresului al X-lea şi că în scurt timp capacitatea şi posibilităţile de producţie actuale vor fi dublate. Credem că experienţa acumulată pînă acum, în această vastă acţiune de valorificare superioară a resurselor interne ale uzinei noastre, constituie o bază solidă de plecare pentru a realiza sarcini mult sporite în viitor. Mai avem multe lucruri de făcut, de pus la punct. Iniţiativa şi competenţa, dublate de înaltul spirit de responsabilitate al colectivului nostru, sunt dovezi incontestabile ale hotăririi noastre de a ne mobiliza mai departe eforturile intr-o activitate economică tot mai eficientă. Ing Vasile LAZAR directorul uzinei „Armatura" Cluj Secţia filatură, cu o capacitate de 3 000 tone fire pieptănate pe an, de la fabrica de stofe „Argeşana" din Piteşti Foto : Gh. Vinţilă „U. T. A."- reprezentantă a textilelor moderne Anul acesta, colectivul uzinelor textile „30 Decembrie“ din Arad a sărbătorit cea de-a 60-a aniversare a înfiinţării întreprinderii. O aniversare sub semnul înaltelor exigenţe pentru calitatea produselor sale, pentru realizarea unor articole cu aspect estetic cit mai atrăgător, într-o largă varietate de sortimente. Acesta este de fapt şi obiectivul principal urmărit de textiliştii de la U.T.A. , satisfacerea pe deplin a cerinţelor şi pretenţiilor consumatorilor interni şi externi. Anul acesta, 55 la sută din producţia uzinei este livrată la export, în aproape 20 de ţări ale lumii. In nomenclatorul ei de produse intră 35 de articole. Anual se creează aici peste 200 de noi desene, în sute de poziţii, folosind o bogată paletă coloristică inspirată din tendinţele mondiale ale modei şi îmbinată armonios cu preferinţele tradiţionale ale consumatorilor. Imprimeurile din bumbac şi din celofibră, cu un înalt grad de finisare cu ajutorul unor tehnologii moderne ce le conferă neşifonabilitate, damasturile, albe sau colorate, catifeaua uriă sau imprimată, ţesăturile frontier pentru prosoape şi halate, articolele în carouri — toate într-o gamă variată de desene şi îmbinări armonioase de culori — iată citeva din sortimentele fabricate în uzina textilă arădeană şi apreciate în ţară ca şi peste hotare. Uzina a obţinut în actualul cincinal rezultate demne de consemnat în creşterea producţiei, în sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, ca şi în îmbunătăţirea calităţii produselor. Productivitatea muncii, de exemplu, a crescut în acest an cu 30 la sută faţă de anul 1965. Rezultate remarcabile au fost obţinute şi în domeniul utilizării intensive a capacităţilor de producţie. Activitatea sa financiară cunoaşte, de asemenea, o îmbunătăţire ascendentă, ce se reflectă in indicatorii sintetici calitativi : rentabilitatea a ajuns în 1969 la 6,31 la sută, iar acumulările de peste 210 milioane lei, vărsate la buget, amortizează întreaga valoare a mijloacelor fixe intr-un an şi jumătate. Aplicarea celor mai avansate tehnologii, ca şi continua perfecţionare a procesului de fabricaţie vor contribui şi mai mult la dezvoltarea producţiei de ţesături de calitate superioară În anii viitorului cincinal, întreprinderea va beneficia de fonduri importante de investiţii, în vederea extinderii capacităţii de producţie existente. (Urmare din pag. I) ansamblu, activitatea uzinei bucureştene este rentabilă Pe sortimente insă, mai puţin In semestrul 1/1969, ea a avut, la un şir dintre ele, pierderi, însumînd 5 milioane lei, iar în, trimestrul Ii situaţia nu s-a schimbat în bine, în măsura aşteptată Cauze? Mai intîi, nerealizările din trimestrul I : îndeplinirea planului de producţie în proporţie de numai 85 la sută, depăşirea preţului de cost cu peste 6 milioane lei. Apoi, datorită unor defecţiuni din afara uzinei, care, cu sprijinul mai activ al forului de resort, puteau fi înlăturate Investigaţiile efectuate la faţa locului, precum şi discuţiile purtate cu tov. ing Stelian Navrea, directoriiuzinei, şi Şerban Mihăilescu, şeful serviciului plan, au scos la iveală unele din cauzele acestei stări de lucruri In primul rînd. nu s-a întocmit din timp un plan de măsuri energice,concrete pentru rentabilizarea fieca- 4rui produs Abia spre sfîrșitul lunii mai, după un control efectuat de organele băncii, s-a elaborat un asemenea plan, dar foarte general Deci, acţiunea de lichidare a pierderilor planificate s-a desfăşurat, mult timp, la întîmplare. In plus, nu s-a acordat atenţia cuvenită folosirii cît mai productive a maşinilor şi utilajelor în medie, indicele de utilizare a acestora s-a situat doar la 65—70 la sută Lipsa materiei prime, a comenzilor, a contractelor uneori a muncitorilor ca şi întreruperile ocazionale au făcut, ca o serie de maşini din secţia lacuri şi vopsele să stea ore şi zile întregi nefolosite Uzina a întâmpinat greutăţi şi datorită finnaţiei muncitorilor Să vedem în ce constă intervenţia ministerului de resort pentru înlăturarea acestei situaţii Ministerul a inclus in planul de producţie al uzinei 46 sortimente de vopsele pa bază de ulei, destinate fondului pieţei Cum uzina nu era şi nu este profilată pe asemenea produse, consumurile specifice au fost serios depăşite implicit, au crescut şi pierderile Fabricarea acestor sortimente s-a sistat, însă, abia în trimestrul IT, produsele respective fiind refeedate unităţii care le realizase şi în 1968, dar cu beneficii Cui servesc oare asemenea „rocade" riscante şi total nefondate ştiinţific ? Cui serveşte practica ministerului de a nu nominaliza, din timp, planul producţiei la export, sau de a nu comunica conducerii uzinei la vreme preţurile unor materii prime? Din aceste cauze, uzina a întocmit calculaţii de plan cu preţuri informative care, însă pe parcurs, s-au dovedit nerealiste Spre exemplu, valoarea materiei prime necesare fabricării unei tone de lac „4301 Ez" era cu 8 ,45 lei , mai mare ca a produsului finit La un sortiment similar - „3 603 Ez“ - materia primă era,rnt asemenea mai scumpă cu 1 297 leitonă In fine, tona de materie primă pentru diluantul „506“ costa in 1 536 lei mai mult decît preţul de vinzare al unei tone de diluant Acestea sînt cauze care fac ca uzina „Policolor“ — un ansamblu rentabilă — să fie deficitară la unele sortimente. Am întrebat pe directorul uzinei : Ce măsuri preconizaţi pentru lichidarea pierderilor şi cînd se vor obţine rezultate satisfăcătoare în această privinţă ? — Situaţia, într-adevâr nesatisfăcătoare din trimestrul 1 — ne-a spus directorul uzinei — a fost substanţial îmbunătăţită în trimestrul 1. Au fost recuperate depăşirile la preţul de cost nerealizările de plan, s-au obţinut chiar şi benefigii suplimentare. Pentru rentabilizarea produselor s-a preconizat un ansamblu de măsuri. Fiecărei secţii i s-a comunicat preţul de cost pe produs Ulterior, serviciul plan al uzinei a iniţiat sistematic, analize economice depistînd astfel canalele de risipă Am trecut, de asemenea, la un studiu mai larg, cu participarea unor specialişti din afară pentru sectorizarea cheltuielilor pe fiecare loc de producţie Sperăm că acest studiu va contribui la raţionalizarea cheltuielilor pe secţii şi pe produse , pe această cale vom putea trece in curînd la completa lichidare a pierderilor. Notîncî acest punct de vedere, să continuăm analiza la COMBINATUL DE CELULOZA SI HIRTIE DIN DEJ întreprindere nerentabilă, ani de-a rîndul, combinatul din Dej a înregistrat pierderi de multe milioane de lei. Chiar in acest an, bunăoară, în condiţiile unei planificări de beneficii, bilanţul încheiat la sfirşitul celor două trimestre a consemnat o pierdere destul de însemnată. Funcţionarea defectuoasă a instalaţiilor, nerespectarea procesului tehnoligic în unele locuri de muncă, o proastă întreţinere a utilajelor, opriri de sute şi mii ore la diverse utilaje, pierderea „la canal“ a importante cantităţi de fibre —iată, telegrafic, cauzele , risipei şi aie nerentabilităţii. Din trimestrul II, insă, activitatea combinatului a început să se redreseze. Lună de lună, beneficiile au luat focul pierderilor Așa deci, se poate Cum ? Ne răspunde ing Radu Andarache, directorul combinatului Incepînd din anul trecut, am întocmit un plan de măsuri și un grafic de rentabilizare a produsului celuloză, la care înregistram pierderi Aplicate în semestrul II/1968, aceste măsuri au avut eficienţă economică deosebită în acest an De curînd, am revăzut plănul iniţial, l-am completat cu noi măsuri pentru perfecţionarea procesului tehnologic şi mai buna utilizare a instalaţiilor pentru reducerea consumului unor materiale. Am mai reţinut că problema rentabilizării tuturor produselor a fost analizată şi în comitetul de partid al combinatului. Cu acest prilej s-a stabilit ca, pe lingă precizarea sarcinilor de plan în unităţi naturale pe secţii, să se facă o defalcare şi a cheltuielilor aferente producţiei : consumuri specifice, întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, cheltuieli administrativ-gospodăreşti Analiza acestora s-a făcut decadal, atît la nivelul secţiilor, cît şi al combinatului. La locurile hotărîtoare aleproducţiei, comuniştii au primit sarcina de a urmări şi a lua măsuri operative pentru respectarea tehnologiei de producţie şi încadrarea în plafonul de cheltuieli alocate. înfăptuirea acestor măsuri a permis colectivului combinatului să depăşească treptat obstacolele şi să încheie — pentru prima oară în „istoria" sa — activitatea cu beneficii, în iulie s-au recuperat toate pierderile, înregistrindu-se primele sute de mii de lei beneficii. Evident, e un succes — şi realizările de pină acum dau siguranţa obţinerii, pînă la sfirşitul anului, a unui beneficiu net de peste şapte milioane lei. Rezultatele bune obţinute în acţiunea de rentabilizare a produselor la combinatul din Dej dovedesc, încă o dată, că pierderile planificate nu sunt o fatalitate. Descoperirea şi folosirea cu chibzuinţă a rezervelor interne existente în unităţile industriale trebuie să ducă neîntîrziat — cum s-a subliniat şi la cel de-al X-lea Congres al P.C.R. — la rentabilizarea fiecărei ramuri de producţie, a fiecărei întreprinderi şi a fiecărui produs în parte, corespunzător cerinţelor şi intereselor dezvoltării economiei naţionale. „EXAMENUL“ RENTABILIZĂRII PAGINA 3 „Capitole seci“ în realizarea planului de irigaţii încercare de a defini cauzele şi răspunderile pentru întîrzierea lucrărilor pe unele şantiere A mai rămas un an şi două luni din acest cincinal, timp în care trebuie să se amenajeze pentru irigaţii o importantă suprafaţă, pentru a se ajunge la nivelul prevederilor stabilite de către cel de-al IX-Iea Congres al P.C.R., adică 400 000 ha în sisteme centrale și 360 000 ha în amenajări locale Ce s-a realizat pînă în prezent? In sisteme mari au fost amenajate 150 000 ha, iar în cele cu resurse locale — 302 300 ha. Deci, în afară de sarcinile pentru anul acesta, râmîn pentru anul 1970 de amenajat, în total, peste 210 000 ha. Cu puţin timp înaintea termenului stabilit de dare în funcţiune a capacităţilor din anul acesta (30 noiembrie), stadiul lucrărilor este necorespunzător. Din cele 82 000 ha planificate a se amenaja anul acesta în mari sisteme de irigaţii s-au dat în exploatare numai 13 000. Există pericolul repetării situației de anul trecut, cînd 50 000 ha neterminate au fost amînate ca termen de dare în exploatare pentru începutul lui 1969. La Ministerul Agriculturii şi Silviculturii se afirmă că, pînă la sfîrşitul anului, se vor termina încă 55 000 ha, iar restul de 17 000 ha se preconizează a se termina în primăvara anului viitor. Cele mai mari restanţe se înregistrează pe şantierul Pietroiu-Ştefan cel Mare unde din 21 600 ha planificate ca să intre în funcţiune anul acesta au fost amenajate doar 8 200 ha. De asemenea, în sistemele Basarabi şi Galeşu din Valea Carasu din 60 000 ha se vor termina doar 50 000, iar la Gălăţui-Călăraşi 1 300 ha nu vor intra în funcţiune la termen. Evident, ritmul de amenajare nu este cel dorit. Restanţele care deja se profilează sunt de natură să creeze serioase greutăţi în realizarea sarcinilor pe anul viitor. Cum se explică această situaţie ? Noile amenajări n-au putut fi date în exploatare la timp deoarece a întîrziat construcţia şi echiparea staţiilor de pompare ca şi executarea volumului de terasamente planificat. Tot ing. Ştefan Godeanu, director general al Centralei de lucrări pentru îmbunătăţiri funciare, susţine însă că întîrzierile s-ar datora unor factori obiectivi. Condiţiile grele de lucru au făcut ca în primul trimestru al anului să nu poată fi realizate lucrări în valoare de peste 100 milioane lei investiţii O analiză mai amănunţită situează însă pe primul plan alte cauze. Una dintre acestea se referă la folosirea incompletă şi nejudicioasă, în multe locuri, a maşinilor şi utilajelor din dotarea întreprinderilor de mecanizare şi transporturi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ■ (1MTLIF). Pe ansamblul reţelei acestor întreprinderi, din sarcinile de lucru planificate în trimestrul III pe diferite grupuri de maşini s-a realizat doar 89 la sută la e.ce valoare, 67 la sută la screpere, 75 la sută la săpătoarele de şanţuri. In ciuda acestor fapte, sunt conducători ai unor trusturi care susţin că dotarea tehnică a şantierelor nu este suficientă pentru volumul mare de lucrări ce trebuie executate Aceasta susţine, de pildă tovarăşul Aurel Vladu, inginer şef la Trustul de construcţii pentru îmbunătăţiri funciare nr 3 Bucureşti care deserveşte şantierele Gălăţui-Călăraşi şi Pietroiu-Ştefan cel Mare Faptele arată însă cu totul altceva : fondul de timp de funcţionare (în două schimburi) planificat în trimestru 111 pe diferite maşini şi utilaje s-a consumat efectiv numai 60 la sută la buldozere, 68 la sută la screpere, 72 la sută la săpătoare de şanţuri şi 75 la sută la excavatoare. Dar nu este nici singurul şi nici cel mai elocvent exemplu. La IMTLIF Timişoara şi Craiova, screperele şi excavatoarele funcţionează între 33 şi 54 la sută din fondul de timp planificat şi exemple de irosirea unor mari capacităţi de producţie pot fi date încă multe. Numărul mare de pre-staţionare a acestor maşini şi utilaje se datoreşte deselor defecţiuni şi reparaţiilor de slabă calitate executate de unităţi, lipsei pieselor de schimb, ca şi neutilizării lor în două schimburi. Aceleaşi probleme se ridică şi în legătură cu folosirea mijloacelor de transport din dotaţia întreprinderilor de mecanizare. Camioanele basculante, autoplatformele nu sunt utilizate decit în proporţie de 60—70 la sută. Foarte multe întîrzieri în executarea lucrărilor pe şantierele de irigaţii se datoresc slabei organizări a muncii, determinată în primul rînd de lipsa specialiştilor cu pregătire superioară, care să asigure o asistenţă tehnică la nivelul impus de amploarea şi dificultatea acestor lucrări „Din acest punct de vedere , ne arată Mihail Tanait, inginer şef la TCIF-Craiova *- pe şantierul Calafat-Băileşti, nici un lot nu dispune de cadre cu pregătire superioară. Ca urmare, lucrările sunt conduse de tehnicieni sau chiar de muncitori calificaţi“. Această situaţie se datoreşte fluctuaţiei cadrelor de specialişti repartizaţi trustului. In 1968, 14 din cei 15 ingineri trimişi pe şantierul Calafat-Băileşti au plecat numai după 3—4 luni Şi in acest an, din cele 15 cadre repartizate aici s-a prezentat numai unul. Pe şantierele Basarabi, Galeşu, Poarta Albă, Mircea Vodă şi Saligny — Versanţi din sistemul Carasu, la ora actuală se înregistrează un deficit de peste 20 de specialişti, fapt pentru care multe sectoare grele de activitate sunt conduse şi îndrumate de maiştri şi tehnicieni şcolarizaţi recent. Nu avem specialişti în irigaţii ? Este adevărat că nu sunt prea mulţi, dar şi cei care există nu lucrează direct pe şantiere ci mai mult în birouri Astfel, în timp ce pe şantierele sistemului Carasu este lipsă de specialişti cu pregătire superioară, mare parte din cei 133 ingineri ai TCIF Constanţa lucrează în cadrul centralei „Aceasta, deoarece o treime sunt fără stagiu — ne explică rov. ing. Constantin Săraru, director general al trustului — şi nu au o experienţă corespunzătoare“. Ne întrebăm însă unde poate fi dobîndită această experienţă mai mult decît direct în mijlocul producţiei ? De altfel şi la alte instituţii ca la ÎMTLIF-uri şi oficiile judeţene de fond funciar, gospodărirea apelor şi îmbunătăţiri funciare, sunt imobilizaţi mulţi specialişti din domeniul irigaţiilor. Noile sisteme de irigaţii, care se amenajează acum, sunt lucrări de mare complexitate. Executarea lor reclamă prezenţa activă pe teren a specialistului care să asigure asistenţa tehnică necesară Departamentul îmbunătăţirilor funciare şi gospodăririi apelor trebuie să ia măsuri pentru a asigura pe toate şantierele numărul necesar de specialişti cu înaltă calificare, care să răspundă de calitatea lucrărilor şi de respectarea termenelor de dare în exploatare. Lucrările au rămas în urmă şi datorită deselor schimbări de soluţii tehnice, a metodei şi a tipului de amenajare Pe şantierul Calafat-Băileşti, bunăoară, după ce s-au amenajat aproape în întregime 250 ha prin sistemul conductelor îngropate la solicitarea beneficiarului — I.A.S. Calafat — terenul a fost reamenajat pentru irigarea prin brazde. In această situaţie sunt şi multe cooperative agricole din cadrul aceluiaşi sistem care solicită acum amenajarea prin conducte sub presiune deşi suprafeţele lor sunt gata amenajate prin canale şi jgheaburi. La cooperativa agricolă Dragalina din sistemul Gălăţui-Călăraşi s-au reîntocmit documentaţii pentru 815 ha unde apa să fie condusă prin conducte în loc de canale deschise cum fusese proiectul iniţial. Ce înseamnă această ? In primul rînd îngroparea unui uriaş volum de lucrări deja efectuat, necesitatea întocmirii de noi documentaţii, renunţarea la multe utilaje şi materiale de construcţie pentru care industria şi-a creat linii tehnologice de producţie speciale şi solicitarea altora neplanificate, şi în final cheltuieli suplimentare ce conduc la mărirea investiţiei specifice. Rămînerea în urmă a lucrărilor de amenajări pentru irigaţii se datoreşte şi lipsei utilajelor tehnologice : pompe, electropompe, poduri rulante, instalaţii de automatizare şi sincronizare şi echipament mobil de aspersiune. Dar această problemă va constitui obiectul unui alt articol Puţinele zile care au mai rămas din acest an trebuie folosite din plin pentru recuperarea rămînerii în urmă la lucrările de amenajări pentru irigaţii. Ing. Aurel PAPADIUC