Scînteia, februarie 1970 (Anul 39, nr. 8324-8351)

1970-02-21 / nr. 8344

SCINTEIA — sîmbâta 21 februarie 1970 CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Participanţii la adunarea de constituire a Aca­demiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România adresează Comitetului Central al Partidului Comunist Român, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, un fierbinte salut şi îşi exprimă sentimentele lor de adîncă recunoştinţă pentru preocuparea pe care o manifestaţi faţă de ştiinţele sociale şi politice, preo­cupare ce-şi găseşte încă o expresie în crearea acestui nou for ştiinţific al ţării. Suntem­ conştienţi de înalta răspundere ce ne revine nouă, tuturor celor ce lucrează în domeniul ştiinţelor sociale şi politice şi avem ferma con­vingere că înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice va constitui un moment de seamă în eforturile îndreptate spre ridicarea nivelului cer­cetării ştiinţifice în acest important sector de acti­vitate. Ne angajăm ca toate forţele să răspundem marilor sarcini trasate de partid, să milităm pentru sporirea contribuţiei ştiinţelor sociale la progresul economiei, ştiinţei şi culturii, la dezvoltarea con­ştiinţei socialiste a maselor, la dezvoltarea generală a societăţii socialiste, întreaga noastră activitate se va inspira statornic din realităţile vieţii, va urmări să descifreze şi să interpreteze fenomenele noi, să generalizeze experienţa transformării socie­tăţii pe calea socialismului, să se încadreze organic în eforturile oamenilor muncii pentru propăşirea patriei, pentru făurirea unui înalt grad de civili­zaţie materială şi spirituală a poporului nostru. Pentru noi toţi este un exemplu însufleţitor stilul în care Partidul Comunist Român, condu­cerea sa abordează şi rezolvă marile şi complexele probleme pe care le ridică procesul făuririi noii orînduiri sociale, spiritul novator pe care-l pro­­m­ovează cu consecvenţă în viaţa economică şi poli­tică, culturală, ştiinţifică şi ideologică a ţării, con­tribuind prin acestea la îmbogăţirea tezaurului marxism-leninismului. Slujitorii ştiinţelor sociale şi politice găsesc în cuvîntările dumneavoastră, tova­răşe secretar general, în lucrările dumneavoastră teoretice care dau răspuns problemelor arzătoare ale dezvoltării societății noastre, problemelor so­­cial-politice ale lumii contemporane, un înalt model de analiză creatoare a fenomenelor, de îndrăzneală și originalitate în gîndire. Sîntem hotărîţi să ne însuşim şi să încetăţenim spiritul creator, propriu activităţii conducerii parti­dului, în întreaga noastră muncă, să lichidăm orice manifestări de superficialitate, de închistare şi ri­giditate în cercetarea şi predarea ştiinţelor sociale, să ridicăm investigarea realităţilor la nivelul cerin­ţelor societăţii noastre, al exigenţelor partidului co­munist. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea di­rectă a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice va milita neobosit pentru promovarea concepţiei ma­­terialist-dialectice în întreaga muncă de cercetare, va participa activ la confruntările de idei ce au loc pe plan internaţional, va adopta o atitudine combativă, de pe platforma ideologiei marxist­­leniniste împotriva concepţiilor retrograde, idea­liste, antiştiinţifice, împotriva ideologiei burgheze. Academia noastră se angajează să-şi aducă contri­buţia la întreaga activitate politico-ideologică des­făşurată de Partidul Comunist Român, la înfăp­tuirea politicii sale interne şi externe, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Spiritul în care s-au desfăşurat lucrările Adu­nării de constituire a Academiei, dezbaterile ample purtate în legătură cu orientarea şi organizarea activităţii ei oferă garanţia că noul cadru instituţio­nal va determina o puternică emulaţie în rîndul oamenilor de ştiinţă, al cadrelor didactice, va gene­ra un climat prielnic pentru manifestarea largă şi valorificarea rodnică a capacităţii creatoare a tu­turor lucrătorilor din domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Dînd încă o­ dată expresie satisfacţiei faţă, de grija şi preţuirea pe care­ Comitetul Central al partidului nostru, dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ne acordaţi cercetării din do­meniul ştiinţelor sociale şi politice, vă asigurăm "că vom munci cu abnegaţie, alături de întregul popor, pentru îndeplinirea programului adoptat de Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru a contribui tot mai activ la înflorirea pa­triei noastre, România socialistă. (Urmare din pag. I) Această îproprnere a fost susţinută cu deosebită căldură de tovarăşii Athanase Joja şi Pavel Apostol, care au subliniat vasta activitate cu ca­racter ştiinţific desfăşurată în ultimii ani de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe tărîmul ştiinţelor sociale,, contri­buţia, da seamă pe care cuvîntările şi lucrările sale au adus-o la­ eluci­darea unor probleme fundamentale ale construcţiei socialiste în ţara noastră în etapa actuală, a unor im­­portante probleme ale evoluţiei lumii contemporane. Vorbitorii au relevat că alegerea tovarăşului Ceauşescu în calitate de preşedinte de onoare al noii Academii este un act de gratitu­dine şi de profundă preţuire a prodi­gioasei sale activităţi în această di­recţie. Primită cu aplauze puternice şi ovaţii, propunerea a fost însuşită de întreaga adunare, care, exprimind poziţia tuturor oameniilor de ştiinţă din ţara noastră, a ales cu entuziasm şi în unanimitate ca preşedinte de onoare al Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Par­tidului Comunist Român. Adunarea Generală a însărcinat Prezidiul să informeze pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu de­ dorinţa ei, so­­licitîndu-i totodată să accepte func­ţia de preşedinte de onoare al nou­lui for ştiinţific. In continuarea lucrărilor, a fost s­­tes in unanimitate, ca preşedinte ac­tiv al Academiei, tovarăşul Miron Constantinescu. In prezidiul Academi­ei, au fost aleşi : Ladislau Banyai, Ion Ceterchi, Constantin Daicoviciu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Roman Mol­dovan, Constantin Vlad şi Ştefan Voicu — vicepreşedinţi ; Constantin Ionescu — secretar general; Tudor Bugnariu, Alexandru Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gall, Carol Gollner, Constantin Ionescu-Gulian, Athanase Joja, Mircea Maliţa, Mircea Petrescu- Dîmboviţa, Ion Popescu-Puţuri — membri. Din prezidiu fac parte, de aseme­nea, potrivit Statutului, preşedinţii celor opt secţii ale Academiei : A­­lexandru Bîrlădeanu — secţia de şti­inţe economice; Dumitru Ghişe — secţia de filozofie şi logică ; Ştefan Ştefănescu — secţia de istorie şi ar­heologie ; Janos Demeter — secţia de ştiinţe juridice ; Valter Roman — secţia de ştiinţe politice ; Alexandru Roşea — secţia de psihologie şi pe­dagogie ; Henri Stahl — secţia de so­ciologie ; Ion Frunzetti — secţia de teoria şi istoria artei şi literaturii. In numele Prezidiului şi al său personal, tovarăşul Miron Constan­tinescu a exprimat conducerii parti­dului, Adunării Generale pro­funda mulţumire şi recunoş­tinţă pentru încrederea acordată. Re­­levînd că Academia trebuie să fie o instituţie , de lucru dinamică, activă care să realizeze în cele mai bune condiţii sarcinile trasate de Comite­tul Central al partidului, vorbitorul a exprimat angajamentul Prezidiului de a desfăşura o activitate susţinută, temeinic organizată pentru a asigura îndeplinirea menirii de înaltă răs­pundere a Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice. Intr-o atmosferă de puternic entu­ziasm, participanţii la adunare au a­­dresat Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o scrisoare în care aceştia îşi exprimă hotărîrea fermă de a contribui cu toate puterile la uriaşa activitate pe care poporul, condus de partid, o desfăşoară pen­tru înflorirea României socialiste. In încheiere, tovarăşul Paul Nicu­­lescu-Mizil a apreciat rezultatele rodnice ale lucrărilor Adunării Ge­nerale a Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice şi a urat succes de­plin conducerii şi tuturor membrilor Academiei în munca pe tărîmul dez­voltării gîndirii social- politice din patria noastră. HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI (Urmare din pag. I) pactizează la sfîrşitul anului tuturor salariaţilor, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic şi ad­ministrativ, proporţional cu salariul tarifar realizat şi timpul efectiv lu­crat. Salariaţii care obţin realizări deosebite în muncă, într-un an, vor putea obţine premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităţilor au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde pre­miu angajaţilor care prin deficienţe­le­ din activitatea lor sau prin abateri disciplinare au influenţat negativ realizarea sarcinilor de producţie. In afara premiilor din beneficii, hotărîrea prevede că se mai pot a­­corda premii în cursul anului pentru realizarea de economii de materiale şi de forţă de muncă. Premiile se a­­cordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibili şi e­­nergie, obţinute prin reducerea con­sumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor ad­mise de deşeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economice realizate prin prelungirea duratei normate de funcţionare a unor in­stalaţii sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respec­tive. Pot beneficia de asemenea pre­mii şi cadrele tehnice care participă nemijlocit la conducerea şi realiza­rea procesului de producţie şi care au contribuit direct la obţinerea econo­miilor de materiale. Premiile pentru economii de mate­riale se acordă dacă economiile ob­ţinute nu dăunează calităţii produ­selor, pot fi măsurate, se realizează faţă de normele de consum stabilite şi nu se depăşesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariaţii din sectoa­rele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătăţire a tehnologiei, de or­ganizare a producţiei etc., ce conduc la economii de forţă de muncă (prin reducerea formaţiei de lucru, a tim­pului normat de muncă etc.), se premiază lunar, incepind de la data aplicării măsurii respective, în ra­port cu valoarea economiei de ma­noperă efectiv realizată în fiecare lună. Aceste premii se acordă cu condiţia ca aplicarea măsurilor res­pective să nu ducă la scăderea pro­ducţiei prevăzute a se realiza pe fie­care utilaj sau instalaţie şi să nu dăuneze calităţii produselor. Prevederile hotărîrii se aplică in mod experimental incepind cu acti­vitatea anului 1970, la toate organi­zaţiile economice. Ţinind seama de principiile prevăzute in actuala ho­tărâre, Consiliul de Miniştri urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activităţii întreprinderi­lor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, u­­nităţilor de construcţii-montaj, de proiectare şi cercetare, de comerţ exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniştri recomandă Uniunii Centrale a Coo­perativelor Meşteşugăreşti şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Con­sum să aplice, în unităţile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor orga­nizaţii. Această nouă reglementare a acor­dării premiilor în unităţile economice urmăreşte perfecţionarea sistemului de cointeresare materială a oameni­lor muncii în obţinerea unor rezul­tate cit mai bune în îndeplinirea sar­cinilor, constituind un important fac­tor mobilizator in creşterea eficien­ţei activităţii economice, condiţie e­­senţială a ridicării continue a nive­lului de trai. _ _ (Agerpres) O dată cu­ venirea lunii­­martie, tractoarele vor fi scoase în cîmp şi, pe măsură ce pă­­mîntul se va zvînta, vor începe lucrările spe­cifice acestui sezon. Pentru executarea la timp şi de bună calitate a tuturor acestor lucrări se cere ca tractoarele şi celelalte uti­laje agricole să funcţioneze perfect. In între­prinderile pentru mecanizarea agriculturii reparaţiile sunt pe terminate, iar acum se face recepţia. Această operaţie a scos la iveală faptul că, în unele locuri, tractoarele au fost reparate superficial, încît nu există garanţia bunei lor funcţionări în campania de primăvară. Sunt semnificative, în această privinţă, constatările făcute cu prilejul unui raid-anchetă organizat în, judeţele Satu-Mare şi Prahova. . La Direcţia agricolă a judeţului Satu-Mare aflăm, că ritmul la repararea maşinilor şi uti­lajelor agricole este bun. Tov. ing. Ion Bădă­­lău, director adjunct al direcţiei agricole, ne relata că rezulta­tele bune care au fost obţinute se dato­rează, în mare măsură, unui control efectuat, în luna decembrie, de specialişti ai direcţiei agricole, în fiecare secţie I.M.A. Atunci au fost depistate o serie de neajunsuri privind calitatea şi ritmicitatea repara­ţiilor. Conducerile I.M.A. Mărtineşti, Tăş­­nad, Cărei au fost sancţionate pentru ne­regulile întîlnite. Care este situaţia repara­ţiilor în momentul de faţă ? Iată-ne la I.M.A. Mărtineşti, una din u­­nităţile sancţionate in decembrie. Tocmai se desfăşura adunarea generală a mecaniza­torilor. Aflăm că a­­cum, la expirarea ter­menului planificat pen­tru terminarea repa­raţiilor, există încă serioase anomalii. Me­canicul de întreţinere de la secţia Hrip, Ni­colae Bogdan, spunea că mai are 7 tractoare cu diferenţialele de­fecte. De ce a tre­buit să se aştepte adunarea generală pen­tru ca, abia acum, conducerea I.M.A. să dispună secţiei Hrip să te aducă imediat In atelie­rul central ? Dar să vedem ce se Intîmplă cu acest atelier. „Aici, piesele se recondiţionează anevoios; uneori trebuie să aştepţi 2—3 săptămîni pentru ca să pui tractorul la punct“ — spunea Paul Staroschi, de la secţia Lazuri. La Crucişor, unde este o secţie nouă, se simte o lipsă acută de piese. A uimit tonul detaşat cu care inginerul Mihai Leviţchi, directorul I.M.A Mărtineşti, făcea critica... criticilor. „Piesele dispar pentru că nu le-aţi predat la şeful atelierului. Pieseie se recondiţionează greu pentru că nu respec­taţi programul de recondiţionare planificat pe tot anul, iar acum cînd vine vremea lu­crărilor agricole atelierul se aglomerează cu lucrări ce trebuiau efectuate din timp, ime­diat după terminarea campaniei agricole pre­cedente". Dar unde a fost — ne întrebăm — conducerea întreprinderii, cum a acţionat pe parcursul perioadei de reparaţii pentru ca lucrurile să nu ajungă în­­ acest stadiu , la aceasta nu s-a referit tovarăşul director. Conducerea întreprinderii ar trebui să facă o analiză serioasă nu numai în comitetul de direcţie, ci şi la faţa locului, în secţii, pentru a rezolva rapid multiplele probleme care se ridică în legătură cu reparaţiile. Bunăoară, lipsa unor piese la diverse maşini agricole nu are numai aşa-zis cauze obiective, ci este re­­zultătul risipei. La Dorolţ,­­ spre exemplu, piese în valoare de peste 10 000 lei zac mîn­­cate de rugină­ în noroi, sub cerul liber. Tot aici, un tractor nou, după nici un an de func­ţionare, a fost atît de nemilos „despuiat“ de piese, încît nici un mecanizator nu-l mai ia în primire. Poposim la I.M.A. Negreşti-Oaş. Inginerul Iacob Avasi ne anunţă terminarea reparaţii­lor planificate, cu excepţia a două maşini de împrăştiat îngrăşăminte organice. La acestea lipsesc pinioanele, toate fiind distruse. Ce soluţie li s-a indicat ? Să se deplaseze pînă la... Craiova, unde se găsesc. Intervine în dis­cuţie şi tovarăşul Gavril Dîrlea, şeful atelie­rului ! „Dacă întreprinderea de aprovizionare nr. 11 Satu-Mare ne-ar fi trimis la timp pie­sele solicitate, noi am fi îndeplinit de mult planul la reparaţii. Cerem insistent pe viitor să ni se onoreze cerinţele in condiţii mai bune ca pînă acum". Neajunsuri în ce priveşte reparaţiile la tractoare se constată şi in unele în­treprinderi pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Prahova. Aici, pînă acum, s-a în­cheiat primul proces verbal de verificare, cel al echipei conduse de inginerul mecanic Ma­rin Neagoe. Echipa s-a deplasat la­­ I.M.A. Ciorani unde a luat secţie cu secţie şi ma­şină cu maşină. Ce s-a constatat ? Procesul verbal încheiat la data de 14 februarie glăsu­­ieşte (cităm numai câteva din cele consem­nate). La secţia 3 — Ciocanii de Sus — se constată defecţiuni la sistemele de ungere, tracţiune şi electric ale unor tractoare; la secţia 9 Gherghiţa sunt neglijente privind reparaţiile făcute la conductele şi carterul pompei de injecţie, s-au semnalat, de a­­semenea, nereguli in sistemul de pornire a tractorului. La secţia 5 Drăgăneşti s-au găsit grape stelate fără lan­ţuri de remorcară, semănători cu şuru­buri lipsă, fără greu­tăţi la brazdare etc. Pe lîngă acestea, mare parte din mecanizatori nu cunoşteau cum funcţionează şi cum se reglează semănă­­torile şi alte tipuri de maşini agricole. — Cum vă explicaţi toate acestea ? Inter­locutorul, inginerul Gheorghe Mareş, di­rectorul I.M.A. Cio­rani, ezită să răspun­dă direct. — Să vedeţi, spune el, neregulile s-au con­stat mai ales la secţii. Aici e mai greu, să controlezi totul. Aşa se face că se ivesc „scăpări“ de felul ce­lor observate de echi­pa recepţioneră. Răspunsul nu poate fi mulţumitor. La I.M.A Ciorani sunt destule cadre capabile, care pot efectua un control competent, care pot asigura asistenţa tehnică necesară. Aici e vorba mai curînd de lipsă de control în ce priveşte executarea sarcinilor care, după cum l-a văzut, a dus la executarea şi a unor lu­crări de slabă calitate. O comisie de recepţie, în ziua raidului, lucra la I.M.A. Inoteşti. Inginerul mecanic Valeriu Ene, şeful comisiei, ne-a declarat : „Sîntem la începutul recepţiei. N-am reuşit să verificăm decit zestrea unei singure sec­ţii,­­ cea din Ceptura. Constatăm­­ defecţiuni la sistemul de tracţiune al unor tractoare, la sistemul electric, descompletări de piese, lip­­sesc faruri, becuri şi altele. La recepţia fi­nală nu este permisă o asemenea situaţie. La sediul I.M.A. Bărcăneşti stăm de vorbă cu maistrul Mihai Blîndu, care răspunde de controlul lucrărilor în cadrul secţiei de re­paraţii. Dînsul nu avea nici o însemnare pri­vind calitatea lucrărilor. Ne-a spus că obser­vaţiile se fac direct, pe loc şi nu se notează. De altfel, la această întreprindere este o slabă organizare a muncii, un slab control al operaţiilor efectuate. In ziua raidului, şeful recţiei era învoit, şeful sectorului — ingine­rul Ion Rusu — era la un instructaj, tehni­cianul avea nişte treburi în birou, inginerul şef de la I.M.A. era şi el plecat la o şedinţă, iar directorul unităţii, de asemenea, lipsea f­iind chemat la Ploieşti. Concluzia se poate trage de la sine. Acolo unde lipsesc conducă­torii producţiei se pot înregistra şi lipsuri. Şi atunci, comisiile de recepţie finală sunt obligate să consemneze „scăpări1*.­­•■■■■ Calendarul ne arată — deşi vremea s-a înăsprit din nou — că ne apropiem de zilele cînd tractoarele şi maşinile agricole vor ieşi un cîmp. Este necesar ca peste tot să se con­troleze cu cea mai mare exigenţă toate trac­toarele şi maşinile, să se înlăture defecţiunile ce se constată pentru a exista garanţia bunei lor funcţionări în campania agricolă ce se apropie. Constantin CAPRARU Octav GRUMEZA corespondenţii „Scînteii* Înaintea campaniei DE PRIMĂVARĂ Ce se ascunde sub luciul tractoarelor reparate (Urmare din pag. I) fice din Capitală, ca să dăm un sin­gur exemplu, prin realizarea în re­gie a lucrărilor de construcţii-montaj şi a unor modificări constructive la hala de fabricaţie, s-a pus în func­ţiune, cu 3 luni mai devreme, o linie tehnologică cu o ca­pacitate de 4 500 tone granule pentru industria elec­trotehnică. Timpul cîştigat prin re­ducerea duratei de execuţie a însem­nat, mai exact, un plus efectiv de producţie de aproximativ 40 milioa­ne lei. După cum s-a desprins din discu­ţiile purtate cu specialişti din cadrul C.LA.M.P., execuţia în regie a unor investiţii creează totodată posibili­tatea cunoaşterii amănunţite a utila­jelor instalate ; în timpul lucrărilor, muncitorii se „familiarizează“ cu noua zestre tehnică, iar cînd începe efectiv producţia, orice dereglare care apare in funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor poate fi înlăturată in cel mai scurt timp. Se asigură astfel o bună funcţionare a mijloace­lor tehnice, ceea ce are o mare im­portanţă pentru realizarea în scurt timp a parametrilor proiectaţi. Nu întâmplător, la instalaţia nouă amin­tită, indicatorii prevăzuţi vor fi a­­tinşi încă din primele luni de func­ţionare. Desigur, o lucrare In regie pro­prie nu se execută uşor. Acolo Insă unde există iniţiativă în acest sens, unde intervin energic capacitatea organizatorică, şi priceperea condu­cerilor şi specialiştilor din întreprin­deri, se pot înălţa secţii noi, se pot efectua modernizări de amploare, fără a se apela la organizaţiile de construcţii. In faţa acestor probe evidente a­­supra efectelor favorabile ale execu­ţiei în regie proprie a unor lucrări de investiţii, este greu de explicat iner­ţia, reţinerea ce se manifestă în a­­ceastă privinţă în întreprinderi din alte centrale industriale. M­ai ales cînd este vorba de Centrala indus­trială a industriei prefabricatelor, care dispune de specialişti şi munci­tori capabili să execute un substan­­ţial volum­­de investiţii proprii, ia­tă, de exemplu, o situaţie întâlnită la una din unităţile acestei centrale — întreprinderea de prefabricate şi elemente pentru construcţii din Bra­şov. Aici urmează să se construiască, incepind cu acest an, un atelier pentru fabricarea de utilaje şi piese de schimb destinate industriei pre­fabricatelor Materializarea investi­ţiei, cu lucrări de construcţii şi mon­taje in valoare de aproximativ 6 mi­lioane lei, a fost încredinţată Trustu­lui 5 construcţii-Braşov. De ce­i oare întreprinderea sau centrala industri­ală nu dispun de forţele necesare e­­xecuţiei atelierului ? Răspunsurile primite din partea tov. ing. Marin Segărceanu, consilier în centrala industrială, şi a tov. Ra­du Alexandru, inginerul-şef al între­prinderii, sunt neconvingătoare şi nu rezistă unei argumentări riguroase. „Este o lucrare de o tehnicitate prea ridicată pentru posibilităţile de exe­cuţie din întreprindere“, „Lipsesc oameni de specialitate". „Nu avem dotarea tehnică corespunzătoare“ — ni s-a spus. Chiar dacă, în parte, aşa stau lucrurile, nu se explică în nici un fel atitudinea pasivă a întreprin­derii şi a centralei faţă de posibili­tăţile reale de execuţie în regie pro­prie a acestei investiţii. Se afirmă că lipsesc oamenii de specialitate. Or, numai în întreprin­derea braşoveană există, în prezent, peste 50 de electricieni, instalatori şi alţi muncitori care se ocupă de re­paraţii şi întreţineri de utilaje, ne­mai­punînd la socoteală că, prin spe­cificul fabricaţiei, majoritatea mun­citorilor de bază sunt buni cunoscă­tori ai tehnologiei din construcţii. In acelaşi timp, centrala industrială are multiple posibilităţi de mobiliza­re a unor specialişti şi muncitori din alte unităţi pentru a ajuta la execu­ţia anumitor lucrări de instalaţii sau montaje. Cât priveşte „gradul prea ridicat de tehnicitate“ al lucrării, a­­cesta nu depăşeşte cu nimic com­petenţa cadrelor tehnico-inginereşti din întreprindere. Indiscutabil, executarea unor lu­crări de investiţii în regie proprie depăşeşte cadrul voluntar. Ea a de­venit o cerinţă a realizării integrale a planului de investiţii pe acest an. „Este suficient să amintim, de pildă, că în Hotărîrea Consiliului de­ Miniş­tri privind executarea legii pentru a­­doptarea planului de stat pe 1970 se subliniază că titularii de investiţii trebuie să ia măsuri pentru extinde­rea realizării în regie proprie, înce­­pînd cu acest an, a unor lucrări de dezvoltări, modernizări şi reutilări, din competenţa lor de aprobare — ne spunea dr. Ion Ciolan, director în Banca de Investiţii. Şi aceste com­petenţe de aprobare se ridică, la nivelul centralelor industriale, la citeva zeci de milioane de lei. Im­portant este, insă, ca noile organis­me economice să-şi asigure un cadru organizatoric propice realizării aces­tor lucrări, prin crearea unor forma­ţii de lucru competente, specializate“. Cerinţa preluării în execuţia pro­prie a unor investiţii destinate dez­voltării, modernizării şi reutilării u­­nor sectoare de producţie trebuie bi­ne înţeleasă de către întreprinderi şi de centralele industriale. Este o acţiune care urmăreşte reducerea du­ratei de execuţie şi a costului aces­tor lucrări şi, de aceea, ea trebuie de­clanşată cu mai mult curaj, compe­tenţă şi responsabilitate. CONSTRUCŢII IN REGIE PROPRIE PAGINA 3 CONTRASTE O plimbare care costă Melana este una din materiile prime de bază folosite de fabri­ca de tricotaje „8 Mar­tie“ din Piatra Neamţ. Furnizorul ei, Uzina de fibre şi îngrăşămin­te chimice Săvineşti, se află la numai 10 km de fabrică. Cu toate acestea, pentru a ajun­ge la beneficiar, me­lana trebuie să stră­bată un drum lung de aproape 1 000 km. Şi iată de ce, me­lana, sub formă de pale, este trimisă pentru fi­lare la Ghimbav, ju­deţul Braşov. De aici porneşte din nou la drum spre întreprin­derea „Tricodava“ din­­ Capitală pentru bobi­­nare. Şi de-abia de aici ea revine la Pia­tra Neamţ, unde este folosită la tricotaje. Toată această plim­bare ar putea fi evi­tată. Specialiştii apre­ciază că filarea mela­­nei s-ar putea realiza tot fet­l de bine, dar cu cheltuieli mult mai mici la fabrica de pos­tav din Buhuşi, uni­tate care face parte, de altfel, din acelaşi combinat textil ca şi fa­brica „8 Martie“. Cit despre bobinare, acea­stă operaţie ar putea fi executată chiar de către întreprinderea beneficiară, cu condiţia de a fi înzestrată cu citeva maşini de bobi­nat. Dacă au găsit soluţia, de ce nu insistă aceiaşi specia­lişti şi pentru aplica­rea ei. Credem că ast­fel s-ar cheltui mai puţin decit se cheltu­ieşte in prezent cu plimbatul melanei pe distanţe atît de lungi. Cînd croieşti mereu dar nu masori niciodată Fabrica de stofă de mobilă din Bucureşti şi întreprinderea „Arta textilă“ din­ Timişoara livrează întreprinderii de industrie locală „Steaua roşie" Zalău stofă de mobilă în lă­ţime de 1,30 şi 1,70 me­tri pentru îmbrăcatul scaunelor. Prin croire, se pierd 20 cm, respec­tiv, 30 cm din lăţimea ţesăturii. Raportată la producţia din acest an a întreprinderii, aceste bucăţele însumează 54 000 mp de stofă. Dat fiind că şi în alte întreprinderi din ţară care produc scau­ne se semnalează a­­ceeaşi risipă de stofă de mobilă, socotim că este absolut necesar să se ia în studiu posibi­litatea modificării lăţi­milor, sau, in orice caz, a valorificării cit mai bune a deşeu­rilor. Oricum, cei în drept să se ocupe de valorificarea corespun­zătoare a stofei de mo­bilă nu trebuie să mai rămină imobili. Nici de săminţă? Dintr-o recentă sta­tistică a Agrosem-ului Piteşti rezultă că, din 30 tone ovăz pentru săminţă necesare unor cooperative agricole nu s-au procurat decit 2 tone. Situaţia nu e­­ste mai roză nici la ma­zăre, măzăriche, sorg, iarbă de Sudan şi alte culturi la care semin­ţele nu au fost trans­portate in cooperative decit in cantităţi infi­me. Cooperativele agri­cole din Albota, Bra­­du de Jos, Budeasa, Negreşti, Ciofringeni, Vlădeşti, Cîmpulung nu au adus pină acum din baze nici un bob de sămin­­ţă. In alte părţi, ca de pildă­ Ut Popeşti-Pa­­langa sau Slobozia, unde o parte din să­­minţă se asigură pe plan local, aceasta nu a fost nici selectată, nici verificată in labo­rator. Ce aşteaptă con­siliile de conducere şi specialiştii din aceste unităţi ? La aceste cooperative nu există responsabilitate nici de săminţă z Pentru un cui pierzi potcoava Membrii cooperati­vei agricole din comu­na Slobozia — Giur­giu au înfiinţat o sec­ţie de cărăuşie, forma­tă din 40 de atelaje, care poate aduce in­­semnate venituri a­­cum, cind mijloacele de transport sint mai puţin solicitate în cimp. Pină aici totul e bine. Un singur lucru nu-l prea înţeleg coo­peratorii din Slobozia. „Procuri de pe piaţă sau prin repartiţii — spun ei — maşini şi a­­paratură de toate ti­purile, incepind de la autocamioane şi turis­me, pînă la televizoa­re, radiouri şi aparate electrice de tot felul. Dar e imposibil să ob­ţii caele de potcovit caii. Se mai aduc la cooperativele de con­sum caele, dar astea se vind pe sub mină. Zicala spune : „pentru un cui pierzi o pot­coavă“. Dar la vreme de iarnă pentru nişte caele riscă să stea de­geaba atelaje care costă bani grei. O fi vorba de „mărunţi­şuri“, dar merită un dram de atenție din partea celor care ar trebui să se ocupe de producerea lor. _

Next