Scînteia, februarie 1970 (Anul 39, nr. 8324-8351)
1970-02-21 / nr. 8344
SCINTEIA — sîmbâta 21 februarie 1970 CONSTITUIREA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Participanţii la adunarea de constituire a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România adresează Comitetului Central al Partidului Comunist Român, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, un fierbinte salut şi îşi exprimă sentimentele lor de adîncă recunoştinţă pentru preocuparea pe care o manifestaţi faţă de ştiinţele sociale şi politice, preocupare ce-şi găseşte încă o expresie în crearea acestui nou for ştiinţific al ţării. Suntem conştienţi de înalta răspundere ce ne revine nouă, tuturor celor ce lucrează în domeniul ştiinţelor sociale şi politice şi avem ferma convingere că înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice va constitui un moment de seamă în eforturile îndreptate spre ridicarea nivelului cercetării ştiinţifice în acest important sector de activitate. Ne angajăm ca toate forţele să răspundem marilor sarcini trasate de partid, să milităm pentru sporirea contribuţiei ştiinţelor sociale la progresul economiei, ştiinţei şi culturii, la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, la dezvoltarea generală a societăţii socialiste, întreaga noastră activitate se va inspira statornic din realităţile vieţii, va urmări să descifreze şi să interpreteze fenomenele noi, să generalizeze experienţa transformării societăţii pe calea socialismului, să se încadreze organic în eforturile oamenilor muncii pentru propăşirea patriei, pentru făurirea unui înalt grad de civilizaţie materială şi spirituală a poporului nostru. Pentru noi toţi este un exemplu însufleţitor stilul în care Partidul Comunist Român, conducerea sa abordează şi rezolvă marile şi complexele probleme pe care le ridică procesul făuririi noii orînduiri sociale, spiritul novator pe care-l promovează cu consecvenţă în viaţa economică şi politică, culturală, ştiinţifică şi ideologică a ţării, contribuind prin acestea la îmbogăţirea tezaurului marxism-leninismului. Slujitorii ştiinţelor sociale şi politice găsesc în cuvîntările dumneavoastră, tovarăşe secretar general, în lucrările dumneavoastră teoretice care dau răspuns problemelor arzătoare ale dezvoltării societății noastre, problemelor social-politice ale lumii contemporane, un înalt model de analiză creatoare a fenomenelor, de îndrăzneală și originalitate în gîndire. Sîntem hotărîţi să ne însuşim şi să încetăţenim spiritul creator, propriu activităţii conducerii partidului, în întreaga noastră muncă, să lichidăm orice manifestări de superficialitate, de închistare şi rigiditate în cercetarea şi predarea ştiinţelor sociale, să ridicăm investigarea realităţilor la nivelul cerinţelor societăţii noastre, al exigenţelor partidului comunist. Desfăşurîndu-şi activitatea sub conducerea directă a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice va milita neobosit pentru promovarea concepţiei materialist-dialectice în întreaga muncă de cercetare, va participa activ la confruntările de idei ce au loc pe plan internaţional, va adopta o atitudine combativă, de pe platforma ideologiei marxistleniniste împotriva concepţiilor retrograde, idealiste, antiştiinţifice, împotriva ideologiei burgheze. Academia noastră se angajează să-şi aducă contribuţia la întreaga activitate politico-ideologică desfăşurată de Partidul Comunist Român, la înfăptuirea politicii sale interne şi externe, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Spiritul în care s-au desfăşurat lucrările Adunării de constituire a Academiei, dezbaterile ample purtate în legătură cu orientarea şi organizarea activităţii ei oferă garanţia că noul cadru instituţional va determina o puternică emulaţie în rîndul oamenilor de ştiinţă, al cadrelor didactice, va genera un climat prielnic pentru manifestarea largă şi valorificarea rodnică a capacităţii creatoare a tuturor lucrătorilor din domeniul ştiinţelor sociale şi politice. Dînd încă o dată expresie satisfacţiei faţă, de grija şi preţuirea pe care Comitetul Central al partidului nostru, dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ne acordaţi cercetării din domeniul ştiinţelor sociale şi politice, vă asigurăm "că vom munci cu abnegaţie, alături de întregul popor, pentru îndeplinirea programului adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru a contribui tot mai activ la înflorirea patriei noastre, România socialistă. (Urmare din pag. I) Această îproprnere a fost susţinută cu deosebită căldură de tovarăşii Athanase Joja şi Pavel Apostol, care au subliniat vasta activitate cu caracter ştiinţific desfăşurată în ultimii ani de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe tărîmul ştiinţelor sociale,, contribuţia, da seamă pe care cuvîntările şi lucrările sale au adus-o la elucidarea unor probleme fundamentale ale construcţiei socialiste în ţara noastră în etapa actuală, a unor importante probleme ale evoluţiei lumii contemporane. Vorbitorii au relevat că alegerea tovarăşului Ceauşescu în calitate de preşedinte de onoare al noii Academii este un act de gratitudine şi de profundă preţuire a prodigioasei sale activităţi în această direcţie. Primită cu aplauze puternice şi ovaţii, propunerea a fost însuşită de întreaga adunare, care, exprimind poziţia tuturor oameniilor de ştiinţă din ţara noastră, a ales cu entuziasm şi în unanimitate ca preşedinte de onoare al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Adunarea Generală a însărcinat Prezidiul să informeze pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu de dorinţa ei, solicitîndu-i totodată să accepte funcţia de preşedinte de onoare al noului for ştiinţific. In continuarea lucrărilor, a fost stes in unanimitate, ca preşedinte activ al Academiei, tovarăşul Miron Constantinescu. In prezidiul Academiei, au fost aleşi : Ladislau Banyai, Ion Ceterchi, Constantin Daicoviciu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Roman Moldovan, Constantin Vlad şi Ştefan Voicu — vicepreşedinţi ; Constantin Ionescu — secretar general; Tudor Bugnariu, Alexandru Dima, Emilian Dobrescu, Ernest Gall, Carol Gollner, Constantin Ionescu-Gulian, Athanase Joja, Mircea Maliţa, Mircea Petrescu- Dîmboviţa, Ion Popescu-Puţuri — membri. Din prezidiu fac parte, de asemenea, potrivit Statutului, preşedinţii celor opt secţii ale Academiei : Alexandru Bîrlădeanu — secţia de ştiinţe economice; Dumitru Ghişe — secţia de filozofie şi logică ; Ştefan Ştefănescu — secţia de istorie şi arheologie ; Janos Demeter — secţia de ştiinţe juridice ; Valter Roman — secţia de ştiinţe politice ; Alexandru Roşea — secţia de psihologie şi pedagogie ; Henri Stahl — secţia de sociologie ; Ion Frunzetti — secţia de teoria şi istoria artei şi literaturii. In numele Prezidiului şi al său personal, tovarăşul Miron Constantinescu a exprimat conducerii partidului, Adunării Generale profunda mulţumire şi recunoştinţă pentru încrederea acordată. Relevînd că Academia trebuie să fie o instituţie , de lucru dinamică, activă care să realizeze în cele mai bune condiţii sarcinile trasate de Comitetul Central al partidului, vorbitorul a exprimat angajamentul Prezidiului de a desfăşura o activitate susţinută, temeinic organizată pentru a asigura îndeplinirea menirii de înaltă răspundere a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la adunare au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o scrisoare în care aceştia îşi exprimă hotărîrea fermă de a contribui cu toate puterile la uriaşa activitate pe care poporul, condus de partid, o desfăşoară pentru înflorirea României socialiste. In încheiere, tovarăşul Paul Niculescu-Mizil a apreciat rezultatele rodnice ale lucrărilor Adunării Generale a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice şi a urat succes deplin conducerii şi tuturor membrilor Academiei în munca pe tărîmul dezvoltării gîndirii social- politice din patria noastră. HOTĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI (Urmare din pag. I) pactizează la sfîrşitul anului tuturor salariaţilor, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic şi administrativ, proporţional cu salariul tarifar realizat şi timpul efectiv lucrat. Salariaţii care obţin realizări deosebite în muncă, într-un an, vor putea obţine premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităţilor au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaţilor care prin deficienţele din activitatea lor sau prin abateri disciplinare au influenţat negativ realizarea sarcinilor de producţie. In afara premiilor din beneficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii în cursul anului pentru realizarea de economii de materiale şi de forţă de muncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibili şi energie, obţinute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deşeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economice realizate prin prelungirea duratei normate de funcţionare a unor instalaţii sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea premii şi cadrele tehnice care participă nemijlocit la conducerea şi realizarea procesului de producţie şi care au contribuit direct la obţinerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă economiile obţinute nu dăunează calităţii produselor, pot fi măsurate, se realizează faţă de normele de consum stabilite şi nu se depăşesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariaţii din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătăţire a tehnologiei, de organizare a producţiei etc., ce conduc la economii de forţă de muncă (prin reducerea formaţiei de lucru, a timpului normat de muncă etc.), se premiază lunar, incepind de la data aplicării măsurii respective, în raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată în fiecare lună. Aceste premii se acordă cu condiţia ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producţiei prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalaţie şi să nu dăuneze calităţii produselor. Prevederile hotărîrii se aplică in mod experimental incepind cu activitatea anului 1970, la toate organizaţiile economice. Ţinind seama de principiile prevăzute in actuala hotărâre, Consiliul de Miniştri urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activităţii întreprinderilor agricole de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, unităţilor de construcţii-montaj, de proiectare şi cercetare, de comerţ exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniştri recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unităţile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor organizaţii. Această nouă reglementare a acordării premiilor în unităţile economice urmăreşte perfecţionarea sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii în obţinerea unor rezultate cit mai bune în îndeplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator in creşterea eficienţei activităţii economice, condiţie esenţială a ridicării continue a nivelului de trai. _ _ (Agerpres) O dată cu venirea luniimartie, tractoarele vor fi scoase în cîmp şi, pe măsură ce pămîntul se va zvînta, vor începe lucrările specifice acestui sezon. Pentru executarea la timp şi de bună calitate a tuturor acestor lucrări se cere ca tractoarele şi celelalte utilaje agricole să funcţioneze perfect. In întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii reparaţiile sunt pe terminate, iar acum se face recepţia. Această operaţie a scos la iveală faptul că, în unele locuri, tractoarele au fost reparate superficial, încît nu există garanţia bunei lor funcţionări în campania de primăvară. Sunt semnificative, în această privinţă, constatările făcute cu prilejul unui raid-anchetă organizat în, judeţele Satu-Mare şi Prahova. . La Direcţia agricolă a judeţului Satu-Mare aflăm, că ritmul la repararea maşinilor şi utilajelor agricole este bun. Tov. ing. Ion Bădălău, director adjunct al direcţiei agricole, ne relata că rezultatele bune care au fost obţinute se datorează, în mare măsură, unui control efectuat, în luna decembrie, de specialişti ai direcţiei agricole, în fiecare secţie I.M.A. Atunci au fost depistate o serie de neajunsuri privind calitatea şi ritmicitatea reparaţiilor. Conducerile I.M.A. Mărtineşti, Tăşnad, Cărei au fost sancţionate pentru neregulile întîlnite. Care este situaţia reparaţiilor în momentul de faţă ? Iată-ne la I.M.A. Mărtineşti, una din unităţile sancţionate in decembrie. Tocmai se desfăşura adunarea generală a mecanizatorilor. Aflăm că acum, la expirarea termenului planificat pentru terminarea reparaţiilor, există încă serioase anomalii. Mecanicul de întreţinere de la secţia Hrip, Nicolae Bogdan, spunea că mai are 7 tractoare cu diferenţialele defecte. De ce a trebuit să se aştepte adunarea generală pentru ca, abia acum, conducerea I.M.A. să dispună secţiei Hrip să te aducă imediat In atelierul central ? Dar să vedem ce se Intîmplă cu acest atelier. „Aici, piesele se recondiţionează anevoios; uneori trebuie să aştepţi 2—3 săptămîni pentru ca să pui tractorul la punct“ — spunea Paul Staroschi, de la secţia Lazuri. La Crucişor, unde este o secţie nouă, se simte o lipsă acută de piese. A uimit tonul detaşat cu care inginerul Mihai Leviţchi, directorul I.M.A Mărtineşti, făcea critica... criticilor. „Piesele dispar pentru că nu le-aţi predat la şeful atelierului. Pieseie se recondiţionează greu pentru că nu respectaţi programul de recondiţionare planificat pe tot anul, iar acum cînd vine vremea lucrărilor agricole atelierul se aglomerează cu lucrări ce trebuiau efectuate din timp, imediat după terminarea campaniei agricole precedente". Dar unde a fost — ne întrebăm — conducerea întreprinderii, cum a acţionat pe parcursul perioadei de reparaţii pentru ca lucrurile să nu ajungă în acest stadiu , la aceasta nu s-a referit tovarăşul director. Conducerea întreprinderii ar trebui să facă o analiză serioasă nu numai în comitetul de direcţie, ci şi la faţa locului, în secţii, pentru a rezolva rapid multiplele probleme care se ridică în legătură cu reparaţiile. Bunăoară, lipsa unor piese la diverse maşini agricole nu are numai aşa-zis cauze obiective, ci este rezultătul risipei. La Dorolţ, spre exemplu, piese în valoare de peste 10 000 lei zac mîncate de rugină în noroi, sub cerul liber. Tot aici, un tractor nou, după nici un an de funcţionare, a fost atît de nemilos „despuiat“ de piese, încît nici un mecanizator nu-l mai ia în primire. Poposim la I.M.A. Negreşti-Oaş. Inginerul Iacob Avasi ne anunţă terminarea reparaţiilor planificate, cu excepţia a două maşini de împrăştiat îngrăşăminte organice. La acestea lipsesc pinioanele, toate fiind distruse. Ce soluţie li s-a indicat ? Să se deplaseze pînă la... Craiova, unde se găsesc. Intervine în discuţie şi tovarăşul Gavril Dîrlea, şeful atelierului ! „Dacă întreprinderea de aprovizionare nr. 11 Satu-Mare ne-ar fi trimis la timp piesele solicitate, noi am fi îndeplinit de mult planul la reparaţii. Cerem insistent pe viitor să ni se onoreze cerinţele in condiţii mai bune ca pînă acum". Neajunsuri în ce priveşte reparaţiile la tractoare se constată şi in unele întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii din judeţul Prahova. Aici, pînă acum, s-a încheiat primul proces verbal de verificare, cel al echipei conduse de inginerul mecanic Marin Neagoe. Echipa s-a deplasat la I.M.A. Ciorani unde a luat secţie cu secţie şi maşină cu maşină. Ce s-a constatat ? Procesul verbal încheiat la data de 14 februarie glăsuieşte (cităm numai câteva din cele consemnate). La secţia 3 — Ciocanii de Sus — se constată defecţiuni la sistemele de ungere, tracţiune şi electric ale unor tractoare; la secţia 9 Gherghiţa sunt neglijente privind reparaţiile făcute la conductele şi carterul pompei de injecţie, s-au semnalat, de asemenea, nereguli in sistemul de pornire a tractorului. La secţia 5 Drăgăneşti s-au găsit grape stelate fără lanţuri de remorcară, semănători cu şuruburi lipsă, fără greutăţi la brazdare etc. Pe lîngă acestea, mare parte din mecanizatori nu cunoşteau cum funcţionează şi cum se reglează semănătorile şi alte tipuri de maşini agricole. — Cum vă explicaţi toate acestea ? Interlocutorul, inginerul Gheorghe Mareş, directorul I.M.A. Ciorani, ezită să răspundă direct. — Să vedeţi, spune el, neregulile s-au constat mai ales la secţii. Aici e mai greu, să controlezi totul. Aşa se face că se ivesc „scăpări“ de felul celor observate de echipa recepţioneră. Răspunsul nu poate fi mulţumitor. La I.M.A Ciorani sunt destule cadre capabile, care pot efectua un control competent, care pot asigura asistenţa tehnică necesară. Aici e vorba mai curînd de lipsă de control în ce priveşte executarea sarcinilor care, după cum l-a văzut, a dus la executarea şi a unor lucrări de slabă calitate. O comisie de recepţie, în ziua raidului, lucra la I.M.A. Inoteşti. Inginerul mecanic Valeriu Ene, şeful comisiei, ne-a declarat : „Sîntem la începutul recepţiei. N-am reuşit să verificăm decit zestrea unei singure secţii, cea din Ceptura. Constatăm defecţiuni la sistemul de tracţiune al unor tractoare, la sistemul electric, descompletări de piese, lipsesc faruri, becuri şi altele. La recepţia finală nu este permisă o asemenea situaţie. La sediul I.M.A. Bărcăneşti stăm de vorbă cu maistrul Mihai Blîndu, care răspunde de controlul lucrărilor în cadrul secţiei de reparaţii. Dînsul nu avea nici o însemnare privind calitatea lucrărilor. Ne-a spus că observaţiile se fac direct, pe loc şi nu se notează. De altfel, la această întreprindere este o slabă organizare a muncii, un slab control al operaţiilor efectuate. In ziua raidului, şeful recţiei era învoit, şeful sectorului — inginerul Ion Rusu — era la un instructaj, tehnicianul avea nişte treburi în birou, inginerul şef de la I.M.A. era şi el plecat la o şedinţă, iar directorul unităţii, de asemenea, lipsea fiind chemat la Ploieşti. Concluzia se poate trage de la sine. Acolo unde lipsesc conducătorii producţiei se pot înregistra şi lipsuri. Şi atunci, comisiile de recepţie finală sunt obligate să consemneze „scăpări1*.•■■■■ Calendarul ne arată — deşi vremea s-a înăsprit din nou — că ne apropiem de zilele cînd tractoarele şi maşinile agricole vor ieşi un cîmp. Este necesar ca peste tot să se controleze cu cea mai mare exigenţă toate tractoarele şi maşinile, să se înlăture defecţiunile ce se constată pentru a exista garanţia bunei lor funcţionări în campania agricolă ce se apropie. Constantin CAPRARU Octav GRUMEZA corespondenţii „Scînteii* Înaintea campaniei DE PRIMĂVARĂ Ce se ascunde sub luciul tractoarelor reparate (Urmare din pag. I) fice din Capitală, ca să dăm un singur exemplu, prin realizarea în regie a lucrărilor de construcţii-montaj şi a unor modificări constructive la hala de fabricaţie, s-a pus în funcţiune, cu 3 luni mai devreme, o linie tehnologică cu o capacitate de 4 500 tone granule pentru industria electrotehnică. Timpul cîştigat prin reducerea duratei de execuţie a însemnat, mai exact, un plus efectiv de producţie de aproximativ 40 milioane lei. După cum s-a desprins din discuţiile purtate cu specialişti din cadrul C.LA.M.P., execuţia în regie a unor investiţii creează totodată posibilitatea cunoaşterii amănunţite a utilajelor instalate ; în timpul lucrărilor, muncitorii se „familiarizează“ cu noua zestre tehnică, iar cînd începe efectiv producţia, orice dereglare care apare in funcţionarea maşinilor şi instalaţiilor poate fi înlăturată in cel mai scurt timp. Se asigură astfel o bună funcţionare a mijloacelor tehnice, ceea ce are o mare importanţă pentru realizarea în scurt timp a parametrilor proiectaţi. Nu întâmplător, la instalaţia nouă amintită, indicatorii prevăzuţi vor fi atinşi încă din primele luni de funcţionare. Desigur, o lucrare In regie proprie nu se execută uşor. Acolo Insă unde există iniţiativă în acest sens, unde intervin energic capacitatea organizatorică, şi priceperea conducerilor şi specialiştilor din întreprinderi, se pot înălţa secţii noi, se pot efectua modernizări de amploare, fără a se apela la organizaţiile de construcţii. In faţa acestor probe evidente asupra efectelor favorabile ale execuţiei în regie proprie a unor lucrări de investiţii, este greu de explicat inerţia, reţinerea ce se manifestă în această privinţă în întreprinderi din alte centrale industriale. Mai ales cînd este vorba de Centrala industrială a industriei prefabricatelor, care dispune de specialişti şi muncitori capabili să execute un substanţial volumde investiţii proprii, iată, de exemplu, o situaţie întâlnită la una din unităţile acestei centrale — întreprinderea de prefabricate şi elemente pentru construcţii din Braşov. Aici urmează să se construiască, incepind cu acest an, un atelier pentru fabricarea de utilaje şi piese de schimb destinate industriei prefabricatelor Materializarea investiţiei, cu lucrări de construcţii şi montaje in valoare de aproximativ 6 milioane lei, a fost încredinţată Trustului 5 construcţii-Braşov. De cei oare întreprinderea sau centrala industrială nu dispun de forţele necesare execuţiei atelierului ? Răspunsurile primite din partea tov. ing. Marin Segărceanu, consilier în centrala industrială, şi a tov. Radu Alexandru, inginerul-şef al întreprinderii, sunt neconvingătoare şi nu rezistă unei argumentări riguroase. „Este o lucrare de o tehnicitate prea ridicată pentru posibilităţile de execuţie din întreprindere“, „Lipsesc oameni de specialitate". „Nu avem dotarea tehnică corespunzătoare“ — ni s-a spus. Chiar dacă, în parte, aşa stau lucrurile, nu se explică în nici un fel atitudinea pasivă a întreprinderii şi a centralei faţă de posibilităţile reale de execuţie în regie proprie a acestei investiţii. Se afirmă că lipsesc oamenii de specialitate. Or, numai în întreprinderea braşoveană există, în prezent, peste 50 de electricieni, instalatori şi alţi muncitori care se ocupă de reparaţii şi întreţineri de utilaje, nemaipunînd la socoteală că, prin specificul fabricaţiei, majoritatea muncitorilor de bază sunt buni cunoscători ai tehnologiei din construcţii. In acelaşi timp, centrala industrială are multiple posibilităţi de mobilizare a unor specialişti şi muncitori din alte unităţi pentru a ajuta la execuţia anumitor lucrări de instalaţii sau montaje. Cât priveşte „gradul prea ridicat de tehnicitate“ al lucrării, acesta nu depăşeşte cu nimic competenţa cadrelor tehnico-inginereşti din întreprindere. Indiscutabil, executarea unor lucrări de investiţii în regie proprie depăşeşte cadrul voluntar. Ea a devenit o cerinţă a realizării integrale a planului de investiţii pe acest an. „Este suficient să amintim, de pildă, că în Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind executarea legii pentru adoptarea planului de stat pe 1970 se subliniază că titularii de investiţii trebuie să ia măsuri pentru extinderea realizării în regie proprie, începînd cu acest an, a unor lucrări de dezvoltări, modernizări şi reutilări, din competenţa lor de aprobare — ne spunea dr. Ion Ciolan, director în Banca de Investiţii. Şi aceste competenţe de aprobare se ridică, la nivelul centralelor industriale, la citeva zeci de milioane de lei. Important este, insă, ca noile organisme economice să-şi asigure un cadru organizatoric propice realizării acestor lucrări, prin crearea unor formaţii de lucru competente, specializate“. Cerinţa preluării în execuţia proprie a unor investiţii destinate dezvoltării, modernizării şi reutilării unor sectoare de producţie trebuie bine înţeleasă de către întreprinderi şi de centralele industriale. Este o acţiune care urmăreşte reducerea duratei de execuţie şi a costului acestor lucrări şi, de aceea, ea trebuie declanşată cu mai mult curaj, competenţă şi responsabilitate. CONSTRUCŢII IN REGIE PROPRIE PAGINA 3 CONTRASTE O plimbare care costă Melana este una din materiile prime de bază folosite de fabrica de tricotaje „8 Martie“ din Piatra Neamţ. Furnizorul ei, Uzina de fibre şi îngrăşăminte chimice Săvineşti, se află la numai 10 km de fabrică. Cu toate acestea, pentru a ajunge la beneficiar, melana trebuie să străbată un drum lung de aproape 1 000 km. Şi iată de ce, melana, sub formă de pale, este trimisă pentru filare la Ghimbav, judeţul Braşov. De aici porneşte din nou la drum spre întreprinderea „Tricodava“ din Capitală pentru bobinare. Şi de-abia de aici ea revine la Piatra Neamţ, unde este folosită la tricotaje. Toată această plimbare ar putea fi evitată. Specialiştii apreciază că filarea melanei s-ar putea realiza tot fetl de bine, dar cu cheltuieli mult mai mici la fabrica de postav din Buhuşi, unitate care face parte, de altfel, din acelaşi combinat textil ca şi fabrica „8 Martie“. Cit despre bobinare, această operaţie ar putea fi executată chiar de către întreprinderea beneficiară, cu condiţia de a fi înzestrată cu citeva maşini de bobinat. Dacă au găsit soluţia, de ce nu insistă aceiaşi specialişti şi pentru aplicarea ei. Credem că astfel s-ar cheltui mai puţin decit se cheltuieşte in prezent cu plimbatul melanei pe distanţe atît de lungi. Cînd croieşti mereu dar nu masori niciodată Fabrica de stofă de mobilă din Bucureşti şi întreprinderea „Arta textilă“ din Timişoara livrează întreprinderii de industrie locală „Steaua roşie" Zalău stofă de mobilă în lăţime de 1,30 şi 1,70 metri pentru îmbrăcatul scaunelor. Prin croire, se pierd 20 cm, respectiv, 30 cm din lăţimea ţesăturii. Raportată la producţia din acest an a întreprinderii, aceste bucăţele însumează 54 000 mp de stofă. Dat fiind că şi în alte întreprinderi din ţară care produc scaune se semnalează aceeaşi risipă de stofă de mobilă, socotim că este absolut necesar să se ia în studiu posibilitatea modificării lăţimilor, sau, in orice caz, a valorificării cit mai bune a deşeurilor. Oricum, cei în drept să se ocupe de valorificarea corespunzătoare a stofei de mobilă nu trebuie să mai rămină imobili. Nici de săminţă? Dintr-o recentă statistică a Agrosem-ului Piteşti rezultă că, din 30 tone ovăz pentru săminţă necesare unor cooperative agricole nu s-au procurat decit 2 tone. Situaţia nu este mai roză nici la mazăre, măzăriche, sorg, iarbă de Sudan şi alte culturi la care seminţele nu au fost transportate in cooperative decit in cantităţi infime. Cooperativele agricole din Albota, Bradu de Jos, Budeasa, Negreşti, Ciofringeni, Vlădeşti, Cîmpulung nu au adus pină acum din baze nici un bob de săminţă. In alte părţi, ca de pildă Ut Popeşti-Palanga sau Slobozia, unde o parte din săminţă se asigură pe plan local, aceasta nu a fost nici selectată, nici verificată in laborator. Ce aşteaptă consiliile de conducere şi specialiştii din aceste unităţi ? La aceste cooperative nu există responsabilitate nici de săminţă z Pentru un cui pierzi potcoava Membrii cooperativei agricole din comuna Slobozia — Giurgiu au înfiinţat o secţie de cărăuşie, formată din 40 de atelaje, care poate aduce insemnate venituri acum, cind mijloacele de transport sint mai puţin solicitate în cimp. Pină aici totul e bine. Un singur lucru nu-l prea înţeleg cooperatorii din Slobozia. „Procuri de pe piaţă sau prin repartiţii — spun ei — maşini şi aparatură de toate tipurile, incepind de la autocamioane şi turisme, pînă la televizoare, radiouri şi aparate electrice de tot felul. Dar e imposibil să obţii caele de potcovit caii. Se mai aduc la cooperativele de consum caele, dar astea se vind pe sub mină. Zicala spune : „pentru un cui pierzi o potcoavă“. Dar la vreme de iarnă pentru nişte caele riscă să stea degeaba atelaje care costă bani grei. O fi vorba de „mărunţişuri“, dar merită un dram de atenție din partea celor care ar trebui să se ocupe de producerea lor. _