Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)
1970-03-28 / nr. 8379
SCINTEIA — simbáta 28 martie 1970 PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE 1 Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) goriilor sociale, a tuturor organizaţiilor obşteşti la elaborarea politicii interne şi externe a partidului nostru, să asigurăm adeziunea largă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la politica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român! Totodată, activitatea Frontului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socialistă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor categoriilor sociale, a maselor înseşi, la întreaga politică a partidului şi statului facem paşi înainte în perfecţionarea democraţiei noastre socialiste — parte componentă, inseparabilă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecţionarea muncii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Naţional. In ce priveşte problemele internaţionale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în perioada care a trecut Biroul Executiv a desfăşurat o activitate importantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fermitate pentru a contribui la realizarea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaşteri reciproce, al dezvoltării relaţiilor tehnico-ştiinţifice şi culturale între popoare, pentru victoria cauzei păcii şi socialismului în lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă natură din Europa, în vederea conlucrării pentru realizarea securităţii europene, este în deplină concordanţă cu politica Partidului Comunist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre socialiste. Este necesar ca Frontul Unităţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, să iniţieze acţiuni, dialoguri, cu diferite partide politice şi organizaţii care se pronunţă pentru securitatea europeană, pentru relaţii de colaborare între statele europene. Prin aceasta Frontul Unităţii Socialiste îşi va putea aduce contribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea conferinţei statelor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se intensifice legăturile cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţiile şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate mişcările antiimperialiste, contribuind şi pe această cale la întărirea solidarităţii poporului nostru cu popoarele care luptă împotriva imperialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru dezvoltare independentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toate condiţiile ca Frontul Unităţii Socialiste, Biroul Executiv, tovarăşii care se ocupă efectiv de relaţiile internaţionale să facă mai mult ca pînă acum în acest domeniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage concluzia că, pe baza experienţei pe care am cîştigat-o într-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului, pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Cu aceasta, aş dori să închei lucrările plenarei noastre, urînd tuturor tovarăşilor succes în activitatea lor. Vă rog să transmiteţi tuturor consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor cetăţenilor din judeţele dumneavoastră, urări de noi succese în activitatea viitoare şi multă sănătate. (Cuvîntarea a fost subliniată in repetate rînduri cu puternice aplauze), buturile etc., — vorbitoarea a subliniat că in acest an se va realiza o mai strînsă colaborare cu celelalte organizaţii de masă şi obşteşti în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, pentru creşterea eficienţei acţiunilor organizate pentru femei atit la oraşe, cit şi la sate. In numele femeilor din judeţul Cluj, vorbitoarea şi-a exprimat deplinul acord cu activitatea desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, cu proiectul de plan şi a asigurat plenara Consiliului Naţional că îşi vor aduce întreaga lor contribuţie la realizarea sarcinilor economice şi obşteşti, la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Tov. Gheorghe Paloş, preşedintele Consiliului judeţean Gorj al Frontului Unităţii Socialiste, a spus, printre altele : Practica de pină acum a organelor locale ale Frontului Unităţii Socialiste din judeţul Gorj demonstrează că prin folosirea unor forme specifice de muncă se asigură un contact mult mai concret şi permanent intre deputaţi şi alegători, se poate realiza o conlucrare mai eficientă între organizaţiile de masă şi obşteşti ce compun Frontul Unităţii Socialiste, în mobilizarea maselor largi la activitatea politică, socială şi economică a ţării. In continuare, vorbitorul s-a referit la necesitatea ca deputaţii să ţină o legătură permanentă cu alegătorii, şi să fie mai îndeaproape sprijiniţi in ce priveşte transpunerea în viaţă a propunerilor pe care le fac cetăţenii. Arătînd că un domeniu in care consiliile Frontului Unităţii Socialiste împreună cu deputaţii pot să aducă o contribuţie mai mare şi să determine o îmbunătăţire reală a activităţii este cel al deservirii populaţiei, vorbitorul a făcut o serie de propuneri privind desfăşurarea intr-un cadru mai organizat a controlului obştesc. Vorbitorul a arătat apoi că pînă la 1 martie în judeţ au fost rezolvate 90 la sută din propunerile făcute in campania electorală. Am luat cunoştinţă — a spus vorbitorul — de activitatea Frontului Unităţii Socialiste pe planul relaţiilor internaţionale, de propunerile privind munca de viitor in acest domeniu ; mă declar de acord cu ele. Activitatea desfăşurată in această direcţie a urmărit şi urmăreşte promovarea politicii externe a partidului şi statului nostru şi este in deplină concordanţă şi cu hotărirea adoptată astăzi de sesiunea Marii Adunării Naţionale. In încheiere, vorbitorul a asigurat plenara Consiliului Naţional, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, consiliile Frontului din judeţul Gorj îşi vor perfecţiona continuu metodele şi formele de muncă, spre a aduce o contribuţie mai mare la adîncirea democraţiei socialiste, la mobilizarea oamenilor muncii din judeţ pentru Înfăptuirea exemplară a sarcinilor stabilite de partid Sugestiile şi propunerile oamenilor muncii din oraşul Lupeni, a spus tov. Constantin Petre, mineri şef de brigadă la exploatarea Lupeni, au contribuit din plin la dezvoltarea oraşului, la gospodărirea şi înfrumuseţarea lui, la ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei. Evidenţiind o serie de metode folosite, ca urmărirea metodică a stadiului îndeplinirii propunerilor, antrenarea unor colective largi, organizarea unor consfătuiri şi schimburi de experienţă cu deputaţii pentru generalizarea experienţei pozitive şi altele, vorbitorul a arătat că la Lupeni - deşi un oraş mic — au fost rezolvate pînă acum 20e propuneri făcute de cetăţeni. De asemenea, in anul 1969 s-au realizat lucrări în valoare de peste 3 milioane lei prin acţiuni patriotice. Ca urmare a propunerilor cetăţenilor şi cu sprijinul lor larg au fost construite o nouă şcoală şi o policlinică, un depozit de legume şi fructe cu o capacitate de 1 500 tone, au fost modernizate o serie de unităţi comerciale şi cooperatiste, precum şi numeroase străzi, s-a amenajat un loc de agrement pentru mineri etc. Vorbitorul a arătat in continuare că pentru rezolvarea altor probleme este nevoie şi de sprijinul organelor centrale. Una din aceste probleme revine în competenţa Ministerului Energiei Electrice şi se referă la curăţirea lacului de la termocentrala Paroşeni, unde, datorită depunerilor ce au loc, se creează mari greutăţi în scurgerea apelor pluviale. De asemenea, el a solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii pentru urgentarea lucrărilor de alimentare cu apă potabilă a unor oraşe din Valea Jiului şi pentru construcţia barajului de la Valea de Peşte. Referindu-se la munca minerilor din Valea Jiului, vorbitorul a spus in încheiere : Sîntem mereu îmbărbătaţi de indicaţiile preţioase pe care le primim din partea conducerii de partid, de Indicaţiile pe care ni le-a dat personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitelor de lucru în judeţul nostru şi in Valea Jiului ; aceasta ne face să ne înzecim eforturile pentru traducerea în viaţă a directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru a făuri o viaţă mai bună, o Românie socialistă înfloritoare. In cuvintul său tov. Dejfţitru Toma preşedintele cooperativei agricole de producţie Panciu, judeţul Vrancea, subliniind că o trăsătură dominantă a vieţii noastre sociale este practica statornicită de partid de a se consulta cu masele, de a pune în dezbaterea acestora hotărîrile cele mai importante şi de a mobiliza pe toţi oamenii muncii la realizarea obiectivelor construcţiei socialiste, s-a referit la activitatea pe care a desfăşurat-o Consiliul orăşenesc Panciu al Frontului Unităţii Socialiste pentru traducerea in viaţă a propunerilor făcute de cetăţeni in timpul campaniei electorale şi cu ocazia altor întîlniri care au avut loc pe circumscripţiile electorale. El a arătat că pe baza propunerilor făcute de alegători, în oraşul Panciu s-a amenajat prin muncă patriotică o seră pentru flori ce se plantează în spaţiile verzi. De asemenea, in anul 1969 s-au modernizat aproape 10 009 mp de străzi şi s-au construit peste 4 000 mp de trotuare pe principalele artere de circulaţie. Consiliul orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste a mobilizat un mare număr de cetăţeni îa îndiguirea rîului Surţa, pa . o distanţă de asste 2 km. Tot la propunerea cetăţenilor s-a îmbunătăţit aprovizionarea cu apă potabilă. în continuare vorbitorul s-a referit la unele propuneri ale cetăţenilor cu privire la amplasarea unor obiective industriale in oraşul Panciu. Luînd cuvîntul, tov Co To Göllner, profesor doctor, cercetător la Filiala din Cluj a Academiei, secţia Sibiu, a spus printre altele : Cele trei referate prezentate azi Consiliului Frontului Unităţii Socialiste reprezintă o nouă şi elocventă dovadă a preocupării permanente a conducerii partidului şi statului nostru pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Fiecare cetăţean al patriei va trebui, într-un fel sau altul — aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenar* Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 17—19 martie — să-şi aducă contribuţia la Îndeplinirea importantelor sarcini de care depind progresul agriculturii noastre socialiste, ridicarea nivelului de trai al întregului popor, propăşirea României socialiste. Vorbitorul a relevat apoi importanţa pe care o are participarea membrilor Frontului Unităţii Socialiste la adunările de producţie ale salariaţilor din întreprinderile industriale şi ale cooperativelor agricole de producţie pentru a cunoaşte problemele şi a-şi aduce aportul la stabilirea măsurilor ce se impun. In viitoarele adunări cetăţeneşti din judeţul Sibiu, a spus el, ne vom îngriji ca propunerile ce se vor face să fie axate pe probleme ale programului naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere în anii 1970—1980, ale programului naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, precum şi pe sarcinile ce vor decurge din legile privind asigurarea calităţii produselor şi organizarea şi disciplina muncii in unităţile socialiste. Arătînd in continuare felul în care au fost rezolvate în judeţul Sibiu propunerile făcute de alegători, vorbitorul a subliniat că lucrările executate prin muncă patriotică de către oamenii muncii români, germani, maghiari se ridică la suma de 67 milioane lei. In Încheiere, vorbitorul a exprimat In numele Consiliului naţional al oamenilor muncii de naţionalitate germană, al membrilor din judeţul Sibiu ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, adeziunea deplină faţă de concluziile ce se desprind din referatele supuse dezbaterii plenarei Frontului Unităţii Socialiste. După ce a arătat că ziarului „România Liberă“ îi revin sarcini sporite in vederea oglindirii la nivel corespunzător a activităţii Frontului, Iov Ion Margineanu, redactorşef al ziarului „România Liberă“, a propus în legătură cu programul de acţiuni preconizat ca la definitivarea lui să se ţină seama în primul rînd de hotărîrile adoptate de recenta plenară a Comitetului Central privind cele două programe naţionale de dezvoltare a unor ramuri ale agriculturii, socotind că în acest domeniu consiliile Frontului pot avea un rol de cea mai mare Însemnătate. In acelaşi timp, legile votate în actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale, oferă vaste posibilităţi consiliilor Frontului pentru a-şi manifesta din plin iniţiativa pentru întărirea disciplinei în muncă, ridicarea calităţii produselor, ca şi in creşterea şi în educarea tinerei generaţii. Doresc să subliniez necesitatea — a spus vorbitorul — ca în planurile de muncă ale consiliilor Frontului, ale organizaţiilor componente, să fie incluse acţiuni de lungă durată, menite să ducă la înfăptuirea indicaţiilor principiale de mare însemnătate date de secretarul general al partidului nostru, cu privire la amplificarea muncii de educaţie a maselor şi îndeosebi a tineretului, la lupta hotărîtă împotriva birocratismului şi a parazitismului social. Pe acest tărîm, Frontul poate folosi o bogăţie de forme şi de iniţiative. Vorbitorul a apreciat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, subliniind prestigiul de care se bucură în lume politica externă a partidului şi statului nostru El a arătat, că, ţinînd seama de rolul activ pe care-l are România în problema securităţii europene, Frontul trebuie să-şi intensifice şi mai mult contactele cu organismele similare, cu partide şi mişcări progresiste, cu personalităţi marcante pentru a-şi aduce într-o şi mai mare măsură contribuţia la realizarea acestui ţel major. Constantin Dumitrescu, secretarul Consiliului municipal Bucureşti al Frontului Unităţii Socialiste, după ce şi-a exprimat satisfacţia pentru rezultatele obţinute de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, de consiliile Frontului din judeţe şi oraşe s-a ocupat de problema rezolvării propunerilor făcute de alegători în campania electorală. El a arătat că pentru rezolvarea celor peste 11 000 de propuneri şi sugestii făcute în Bucureşti au fost organizate consfătuiri pe circumscripţii electorale, pe cartiere, pe ansambluri de locuinţe, au fost consultate colective de specialişti, care, pe baza unor ample studii, au propus noi modalităţi de soluţionare a unor probleme cum sunt transportul în comun, aprovizionarea şi deservirea populaţiei, probleme legate de telecomunicaţii, iluminatul public, lucrări edilitare şi altele. Vorbitorul a arătat că, deşi au fost rezolvate favorabil 70 la sută din propuneri, existau posibilităţi pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune — în mod deosebit in ce priveşte gospodăria locativă, deservirea populaţiei şi transportul în comun. El a criticat faptul că se întîrzie în mod nejustificat soluţionarea unui mare număr de propuneri făcute de alegători, că o serie de instituţii centrale nu contribuie pe măsura posibilităţilor lor la rezolvarea unor probleme de interes cetăţenesc. Vorbitorul a arătat că în urma studiilor făcute, o serie de propuneri nu vor putea fi înfăptuite imediat. Rămîn ca probleme greu de rezolvat încă Introducerea unor conducte de canalizare şi apă, unele modernizări de drumuri etc. Cetăţenii au fost însă informaţi despre aceasta, iar Comitetul executiv al Consiliului popular a prevăzut ca pe măsura posibilităţilor ele să fie rezolvate în următorii ani. Contribuţia populaţiei la gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului nostru reprezintă în anul 1969 o valoare de 420 milioane lei, din care peste 40 de milioane sunt lucrări efectuate la obiectivele prevăzute cu fonduri de investiţii. Vorbitorul a exprimat angajamentul Consiliului municipal de a munci mai mult pentru ca în anul 1970 oraşul Bucureşti să poată ocupa un loc mai de frunte în întrecerea desfăşurată la chemarea Consiliului popular al oraşului Constanţa. în continuare, vorbitorul s-a referit la activitatea desfăşurată de Consiliul municipal în direcţia informării politice a maselor, de antrenare a acestora la rezolvarea sarcinilor. Ne angajăm în faţa plenarei — a spus vorbitorul — să depunem eforturi continue ca activitatea noastră să fie tot mai eficientă şi să răspundă pe deplin cerinţelor puse de către partidul nostru. Vicepreşedintele Uniunii Arhitecţilor, Damian Ascanio,a arătat în cuvîntulsău că arhitecţii pot să acorde un sprijin mai mare tuturor acţiunilor edilitare şi gospodăreşti pe care le întreprind Consiliile Frontului Unităţii Socialiste. Am observat — a spus el — că aproape fiecare dintre vorbitorii care au luat cuvîntul aici s-au referit la marile lucrări şi la importantele investiţii care se fac în toate comunele şi oraşele ţării. Cred că ar fi bine ca Uniunea Arhitecţilor — pe care o reprezint aici — să fie şi ea mai larg atrasă la discutarea acestor obiective, la alegerea amplasamentelor, la orientarea sistematizării — care determină eficienţa autor şi atîtor lucruri importante. Arătînd că la noi în ţară în fiecare zi se investesc zilnic sute de milioane de lei, vorbitorul a propus ca în viitor Uniunea Arhitecţilor să fie antrenată mai activ la soluţionarea problemelor care se pun în legătură cu realizarea unui program de o asemenea amploare. LUCRĂRILE PLENAREI în cadrul dezbaterilor pe marginea problemelor aflate la ordinea de zi au luat cuvîntul numeroşi membri ai Consiliului. Nicolae Tăbîrca, preşedintele Consiliului judeţean Dîmboviţa al Frontului Unităţii Socialiste, a relevat, printre altele: Viaţa confirmă că Frontul Unităţii Socialiste, înmănunchind într-un organism politic permanent, larg democratic şi cu caracter reprezentativ, toate forţele politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste, oferă cel mai adecvat cadru organizatoric pentru participarea activă a tuturor forţelor politice şi sociale ale societăţii noastre la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi guvernului. Vorbitorul şi-a exprimat deplinul său acord cu referatul prezentat, cu spiritul critic, constructiv, în care abordează problemele, a apreciat activitatea depusă de Biroul Executiv şi a relevat munca neobosită, laborioasă, desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Vorbitorul s-a ocupat apoi de activitatea Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste în ce priveşte examinarea şi rezolvarea celor aproape 5 200 de propuneri făcute de oamenii muncii în campania electorală. El a arătat că în lunile noiembrie şi decembrie 1969 au avut loc consfătuiri cu deputaţii şi că dezbaterile s-au referit la modul în care deputaţii au urmărit şi au sprijinit înfăptuirea propunerilor făcute de cetăţeni, precum şi la felul cum aceştia îşi îndeplinesc ■ mandatul dat de alegători. Datorită măsurilor luate, sprijinului preţios dat de comitetul judeţean de partid şi de organele centrale — a spus el — s-au rezolvat aproape 4 000 de propuneri şi numeroase alte propuneri sunt în curs de rezolvare. Vorbind despre realizările obţinute, el a amintit, printre altele, alimentarea cu apă a oraşului Moreni şi construirea, în cursul acestui an, a localului staţiei C.F.R. Moreni ; extinderea reţelelor de apă potabilă în municipiul Tirgovişte, oraşele Moreni, Pucioasa şi Găieşti şi într-un mare număr de comune ; lucrările de canalizare a oraşului Găieşti aflate in curs de execuţie ; darea în folosinţă a 6 complexe comerciale şi magazine universale ; modernizarea a 17 unităţi comerciale şi înfiinţarea a 80 de unităţi de prestări de servicii pentru populaţie ; extinderea parcurilor şi zonelor verzi cu încă 216 hectare ; construirea şi repararea a circa 200 000 mp străzi şi 162 000 mp trotuare. Pentru realizările din 1969, municipiul Tirgovişte a primit premiul I pe ţară în categoria municipiilor cu o populaţie sub 50 000 locuitori, iar oraşul Găieşti menţiune in categoria oraşelor cu o populaţie sub 10 000 de locuitori. în încheiere, vorbitorul a relevat că, faţă de condiţiile şi posibilităţile existente, organele locale trebuie să obţină şi mai multe realizări. In viitor — a spus el — vom acţiona mai hotărît în vederea creşterii operativităţii rezolvării propunerilor oamenilor muncii, a răspunderii lucrătorilor din aparatul de stat şi obştesc faţă de solicitările cetăţenilor. Preşedintele Consiliului municipal Timişoara al Frontului Unităţii Socialiste, Coriolin Pop,a subliniat în cuvîntul său că dezbaterea în cadrul acestui înalt for a modului cum sunt rezolvate propunerile făcute de oamenii muncii în campania electorală sau cu prilejul altor întîlniri dintre deputaţi şi cetăţeni, dovedeşte încă o dată grija şi importanţa pe care Ie acordă conducerea partidului nostru dezvoltării şi adîncirii democraţiei socialiste, participării active a maselor la soluţionarea problemelor obşteşti şi la conducerea treburilor publice. Vorbitorul a înfăţişat apoi pe larg măsurile luate de consiliul municipal şi metodele folosite pentru antrenarea marii majorităţi a deputaţilor, a activelor obşteşti, a comitetelor cetăţeneşti, arătînd că pâă acum au fost soluţionate 977 de propuneri menite să contribuie la dezvoltarea economică şi edilitară a oraşului. De asemenea, pentru înfrumuseţarea acestei străvechi aşezări, prin muncă patriotică au fost realizate importante lucrări a căror valoare se ridică la 61 milioane lei. Aceasta reflectă amploarea efortului la care ne-ara angajat în marea întrecere iniţiată de partid pentru a face ţara noastră mai bogată şi mai frumoasă. El a arătat apoi că în activitatea desfăşurată pentru realizarea propunerilor făcute de oamenii muncii s-au manifestat şi unele neajunsuri, că nu toţi deputaţii menţin un contact strîns cu alegătorii şi iniţiază acţiuni eficiente pentru rezolvarea problemelor ce se ridică in circumscripţiile lor, nu toţi uzează de dreptul de interpelare. Aceste deficienţe au fost analizate pe larg şi au fost luate măsuri pentru înlăturarea lor. Folosind experienţa acumulată în anul trecut, a spus vorbitorul. Consiliul municipal al Frontului Unităţii Socialiste şi Consiliul popular al municipiului Timişoara au iniţiat noi acţiuni menite să asigure înfăptuirea angajamentelor ce şi le-a luat municipiul nostru în marea întrecere iniţiată între oraşele şi localităţile patriei noastre. In cuvîntul său, tovarăşul COTOI Király, preşedintele Consiliului judeţean Covasna al Frontului Unităţii Socialiste, a subliniat că deşi a trecut numai un an şi jumătate de la înfiinţarea Frontului Unităţii Socialiste s-a dovedit cu prisosinţă că în aceasta şi-a găsit o reală expresie continua democratizare a vieţii noastre sociale şi politice. Vorbitorul s-a referit pe larg la activitatea consiliilor judeţene subliniind că în centrul atenţiei au stat problemele sociale de interes general şi, în primul rînd, sarcinile ce izvorăsc din programul adoptat de partid. Consiliul judeţean Covasna, acţionind în spiritul indicaţiilor date de Consiliul Naţional, a desfăşurat o activitate rodnică, care se încadrează în vasta muncă obştească, social-politică organizată de către partid. Arătînd că activitatea consiliilor comunale a fost insuficient sprijinită, tovarăşul Carol Király s-a angajat ca în viitor să acorde acestora mai mult sprijin. In continuare vorbitorul s-a referit la activitatea internaţională desfăşurată de Consiliul Naţional, la legăturile şi relaţiile pe care le are cu organizaţii similare, activitate menită să facă cunoscută poziţia partidului nostru în problemele majore ale vieţii internaţionale. O activitate bogată — a spus el — desfăşoară şi consiliile naţionalităţilor conlocuitoare, care, atit la nivel central, cit şi la nivel judeţean, manifestă o preocupare sporită pentru popularizarea şi ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii de diferite naţionalităţi din patria noastră ; ele aduc o contribuţie efectivă la înfăptuirea politicii partidului nostru. Rezultatele obţinute, atit pe tărim obştesc, cit şi, în special, in dezvoltarea economică a judeţului nostru, işi au izvorul în unitatea tuturor oamenilor muncii. Oamenii de diferite naţionalităţi privesc cu încredere deplină politica partidului şi participă efectiv la înfăptuirea ei. In Încheiere, vorbitorul şi-a exprimat deplinul său acord cu planurile privind activitatea viitoare a Consiliului Naţional, angajîndu-se să-şi sporească contribuţia la activitatea Frontului Unităţii Socialiste, pentru înflorirea patriei socialiste După ce a Înfăţişat pe larg activitatea Uniunii Scriitorilor, organizaţie componentă a Frontului Unităţii Socialiste, acad J. ZoltCNC Stefic, preşedintele Uniunii Scriitorilor, a arătat că de la începutul anului o mare parte din scriitorii noştri au desfăşurat o intensă activitate publicistică, au avut numeroase întîlniri cu cititorii de la oraşe şi sate. Un număr de 88 de scriitori de limbă română, maghiară, germană au vizitat în acest timp peste 20 de localităţi din ţară, unde au citit din operele lor in faţa unui mare număr de cetăţeni. Abordînd probleme ale activităţii internaţionale, vorbitorul a spus : In cursul anului 1969, România a fost vizitată de peste 100 de scriitori din ţări socialiste şi nesocialiste, iar peste 100 de scriitori români au fost în ţâri socialiste şi nesocialiste. Scriitorii noştri, a continuat el, au vorbit despre arta şi literatura română, despre politica Partidului Comunist Român şi despre activitatea Frontului Unităţii Socialiste. In continuare, vorbitorul a prezentat un plan al Uniunii Scriitorilor privind întîlniri ale scriitorilor cu cititorii. Ne gîndim — a spus vorbitorul — ca pină la sfîrşitul anului să intensificăm această muncă sub egida Frontului Unităţii Socialiste. Majoritatea covîrşitoare a scriitorilor răspund cu tragere de inimă chemărilor noastre. întîlnirile care au loc între scriitori şi cetăţeni sunt foarte utile. Eu sunt convins — a spus în încheiere acad. Zaharia Stancu — că pe viitor activitatea noastră va fi mai bogată, de un mare folos pentru scriitori şi mai ales pentru acei dintre confraţii noştri care au contacte sporadice cu cititorii, care părăsesc rar cabinetele lor de lucru. Aurelia Dănilă, preşedinta Comitetului judeţean Cluj al femeilor, a relevat că bilanţul rodnic ce se desprinde din materialele studiate reflectă munca înfrăţită, conştiinţa şi patriotismul înflăcărat ce caracterizează activitatea tuturor organizaţiilor de masă şi obşteşti, a oamenilor muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, care au găsit în cadrul Frontului Unităţii Socialiste platforma cea mai democratică, cadru cel mai propice de afirmare. Ea a arătat că deputaţii din judeţul Cluj şi-au îndreptat eforturile atit în direcţia sprijinirii acţiunilor de rezolvare a problemelor ridicate de cetăţeni, cit şi în direcţia cunoaşterii, aprofundării şi aplicării în viaţă a politicii partidului şi statului. Oprindu-se îndeosebi asupra muncii femeilor, vorbitoarea a subliniat contribuţia acestora la succesele obţinute de oamenii muncii din judeţul Cluj în toate domeniile. Ea a amintit o serie de acţiuni întreprinse cu sprijinul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste în legătură cu perfecţionarea cunoştinţelor profesionale ale femeilor salariate, cu stimularea pasiunii, perseverenţei şi responsabilităţii acestora pentru realizarea idealului profesional şi rezolvarea problemelor de familie, pentru satisfacerea cerinţelor de cunoaştere în domeniul ştiinţei şi culturii. Pe această linie se înscriu cursurile de ridicare a calificării profesionale, organizate pentru muncitoarele din cele mai importante întreprinderi, participarea femeilor la acţiunile privind îmbunătăţirea aprovizionării şi desfacerii produselor către populaţie, dezbaterile cu lucrătoarele din comerţ pe teme ale eticii socialiste, ale grijii faţă de avutul obştesc. In continuare, referindu-se la o serie de deficienţe ce, mai persistă în unele sectoare — ca neutilizarea integrală a timpului de lucru şi a capacităţilor utilajelor, întîrzierile, lipsurile nemotivate, re Manifestări consacrate centenarului naşterii lui Vladimir Ilici Lenin in întreaga ţară continuă manifestările consacrate aniversării unui veac de la naşterea lui V.I. Lenin. Vineri, în cadrul unei şedinţe de comunicări ştiinţifice, care a avut loc la Secţia de drept internaţional a Asociaţiei juriştilor din România, prof. univ. dr. docent Edwin Glaser a expus comunicarea „Contribuţia lui Lenin la introducerea în legalitatea internaţională contemporană a principiului repudierii forţei din relaţiile interstatale“. La Casa de cultură a sectorului 4 din Capitală, conf. Marcel Voiculescu a vorbit despre concepţia filozofică a lui Lenin. Tot aici a fost deschisă o expoziţie foto şi de carte privind viaţa şi activitatea marelui conducător al proletariatului rus. Simpozioane dedicate aceluiaşi eveniment au avut loc la Casa de cultură a studenţilor şi Teatrul Naţional din Cluj , pe temele „Ideile leniniste cu privire la dezvoltarea complexă a economiei naţionale“, „Lenin despre artă şi literatură“, la Ploieşti, la Isaccea şi în alte localităţi din judeţul Tulcea. Expoziţii de fotografii ilustrînd viaţa şi activitatea lui Vladimír Ilici Lenin au fost deschise la Galaţi, Tecuci, Bereşti şi Tg. Bujor. (Agerpres) Anul internaţional al educaţiei Sesiune ştiinţifică la Universitatea din Bucureşti Universitatea din Bucureşti a fost vineri seara gazda unei importante manifestări care a deschis gama acţiunilor dedicate de instituţiile româneşti de specialitate Anului internaţional al educaţiei : Sesiunea ştiinţifică pe tema „Matematica, instrument de cunoaştere în ştiinţele naturii şi in ştiinţele social-umaniste“. Au participat Mircea Maliţa, ministrul invăţămintului, prof. ing. Gh. Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţămîntul superior, cercetători în domeniul matematicii, ştiinţelor naturii şi sociale. După cuvîntul de deschidere a sesiunii, rostit de prof. dr. docent Jean Livescu, membru corespondent al Academiei, rectorul Universităţii din Bucureşti, au fost susţinute primei comunicări înscrise pe ordinea de zi a sesiunii: „Matematica, teorie de modele şi limbaje ştiinţifice ale realităţii“ —■ acad. Nicolae Teodorescu — „Cliomatematica“ — prof. univ. Mircea Maliţa — „Aplicaţiile matematicii şi calculatoarelor în studiul problemelor de arheologie, epigrafie şi preistorie“ — acad. Gr. Moisil — şi „Metode matematice în ştiinţele juridice şi in sociologie“ — prof. dr. M. Manolescu. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) PAGINA 3 Ministrul afacerilor externe şi cooperării al Republicii Burundi va face o vizită oficială in România La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe şi cooperării al Republicii Burundi, Ndabakwaje Libere, urmează să facă o vizită oficială în România cu începere de la 31 martie 1970. VIZITELE DELEGAŢIEI UNIUNII SINDICATELOR DIN R. S. F. IUGOSLAVIA Delegaţia Uniunii Sindicatelor din R.S.F. Iugoslavia, condusă de tovarăşul Duşan Petrovici-Şane, preşedintele Consiliului Central, a vizitat joi municipiul Galaţi. La Combinatul siderurgic, luînd contact cu specialişti şi activişti sindicali de la secţiile oţelărie şi laminorul de tablă groasă, membrii delegaţiei s-au interesat de nivelul tehnic al agregatelor şi instalaţiilor tehnologice, de nivelul producţiei şi condiţiile de protecţia muncii. Membrii delegaţiei iugoslave au avut apoi o întîlnire cu activul sindical al municipiului Galaţi. Vineri, în oraşul petromimiştilor de pe Valea Trotuşului, oaspeţii au vizitat Grupul industrial petrochimic Borzeşti şi spitalul unificat din localitate. (Agerpres) Vernisajul expoziţiei de xilogravură populară din Transilvania secolelor 18-19 In sălile Muzeului de artă al Republicii Socialiste România s-a deschis, vineri la amiază, o expoziţie de xilogravură populară din Transilvania secolelor 18—19. Pentru prima oară expuse intr-un cadru amplu, cele 109 piese unice de artă românească — icoane pe hirtie şi stampe decorative cu păsări, realizate de meşteri xilografi din jurul localităţii Hăjdate, de lingă Turda, provin din 10 muzee şi colecţii de stat şi particulare din întreaga ţară. Cu prilejul vernisajului, Vasile Drăguţ, directorul direcţiei muzee şi monumente istorice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, şi muzeograful Maria Grigorescu-Kiss au prezentat publicului lucrările expuse, subliniind totodată semnificaţia acestui gen de artă populară, atit de autentic şi original. La deschidere, au participat directori de muzee de artă din Capitală, artişti plastici, specialişti în materie, ziarişti. (Afterpres)