Scînteia, martie 1970 (Anul 39, nr. 8352-8382)

1970-03-28 / nr. 8379

SCINTEIA — simbáta 28 martie 1970 PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE 1 C­uvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu (Urmare din pag. I) goriilor sociale, a tuturor organiza­ţiilor obşteşti la elaborarea politi­cii interne şi externe a partidului nostru, să asigurăm adeziunea lar­gă a întregului popor la opera de edificare a socialismului, la poli­tica externă, de apărare a păcii, dusă de statul român! Totodată, activitatea Frontului este şi o cale eficace de atragere a maselor largi populare la viaţa politică şi socială a ţării. In felul acesta, democraţia noastră socia­listă devine tot mai efectivă şi tot mai eficientă. Prin participarea tot mai vie a organizaţiilor obşteşti, a reprezentanţilor tuturor catego­riilor sociale, a maselor înseşi, la întreaga politică a partidului şi statului facem paşi înainte în per­fecţionarea democraţiei noastre socialiste — parte componentă, inseparabilă a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iată de ce cred că trebuie să ne gîndim mai serios la perfecţiona­rea muncii consiliilor Frontului Unităţii Socialiste, începînd chiar cu munca Consiliului Naţional. In ce priveşte problemele inter­naţionale, după cum a reieşit din informarea prezentată aici, în pe­rioada care a trecut Biroul Execu­tiv a desfăşurat o activitate im­portantă, stabilind legături cu o serie de organizaţii similare din ţările socialiste, cu organizaţii din ţările în curs de dezvoltare, cu mişcări de eliberare naţională şi cu alte organizaţii şi partide din ţările capitaliste. Pornind de la interdependenţa dintre politica noastră internă şi externă, este necesar ca Frontul să acţioneze cu şi mai multă fer­mitate pentru a contribui la reali­zarea liniilor generale ale politicii externe a ţării noastre — politică de colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, în interesul progresului, al mai bunei cunoaş­teri reciproce, al dezvoltării rela­ţiilor tehnico-ştiinţifice şi cultu­rale între popoare, pentru victo­ria cauzei păcii şi socialismului în lume. Hotărîrea plenarei noastre de a se intensifica legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă na­tură din Europa, în vederea con­lucrării pentru realizarea securită­ţii europene, este în deplină con­cordanţă cu politica Partidului Comunist Român şi a guvernului, cu năzuinţele naţiunii noastre so­cialiste. Este necesar ca Frontul Unităţii Socialiste să acţioneze mai intens în această direcţie, să ini­ţieze acţiuni, dialoguri, cu diferite partide politice şi organizaţii care se pronunţă pentru securitatea eu­ropeană, pentru relaţii de colabo­rare între statele europene. Prin a­­ceasta Frontul Unităţii Socialiste îşi va putea aduce contribuţia la găsirea căilor celor mai potrivite pentru realizarea conferinţei sta­telor europene, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Totodată, este necesar să se in­tensifice legăturile cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţii­le şi partidele politice din ţările în curs de dezvoltare, cu toate miş­cările antiimperialiste, contribuind şi pe această cale la întărirea so­lidarităţii poporului nostru cu po­poarele care luptă împotriva im­perialismului, pentru eliberare naţională şi socială, pentru dez­voltare independentă, fără nici un amestec din afară. Apreciez că există toate condiţiile ca Fron­tul Unităţii Socialiste, Biroul Exe­cutiv, tovarăşii care se ocupă efec­tiv de relaţiile internaţionale să facă mai mult ca pînă acum în acest domeniu. De asemenea, tovarăşi, din tot ce s-a spus aici putem trage con­cluzia că, pe baza experienţei pe care am cîştigat-o într-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndepli­nească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tu­turor oamenilor muncii, fără deo­sebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidu­lui, pentru înfăptuirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Cu aceasta, aş dori să închei lu­crările plenarei noastre, urînd tu­turor tovarăşilor succes în activi­tatea lor. Vă rog să transmiteţi tu­turor consiliilor Frontului Unităţii Socialiste şi organizaţiilor care fac parte din el, deci tuturor cetăţe­nilor din judeţele dumneavoastră, urări de noi succese în activitatea viitoare şi multă sănătate. (Cuvîntarea a fost subliniată in repetate rînduri cu puternice a­­plauze), buturile etc., — vorbitoarea a subli­niat că in acest an se va realiza o mai strînsă colaborare cu celelalte organizaţii de masă şi obşteşti în ca­drul Frontului Unităţii Socialiste, pentru creşterea eficienţei acţiunilor organizate pentru femei atit la ora­şe, cit şi la sate. In numele femeilor din judeţul Cluj, vorbitoarea şi-a exprimat de­plinul acord cu activitatea desfăşu­rată de Frontul Unităţii Socialiste, cu proiectul de plan şi a asigurat plenara Consiliului Naţional că îşi vor aduce întreaga lor contribuţie la realizarea sarcinilor economice şi obşteşti, la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Tov. Gheorghe Paloş, pre­şedintele Consiliului judeţean Gorj al Frontului Unităţii Socialiste, a spus, printre altele : Practica de pină acum a organelor locale ale Frontului Unităţii Socialiste din ju­deţul Gorj demonstrează că prin fo­losirea unor forme specifice de mun­că se asigură un contact mult mai concret­ şi permanent intre deputaţi şi alegători, se poate realiza o con­lucrare mai eficientă între organi­zaţiile de masă şi obşteşti ce compun Frontul Unităţii Socialiste, în mobi­­lizarea­ maselor largi la activitatea politică, socială şi economică a ţării. In continuare, vorbitorul s-a refe­rit la necesitatea ca deputaţii să ţină o legătură permanentă cu alegătorii, şi să fie mai îndeaproape sprijiniţi in ce priveşte transpunerea în viaţă a propunerilor pe care le fac cetă­ţenii. Arătînd că un domeniu in care consiliile Frontului Unităţii Socialiste împreună cu deputaţii pot să aducă o contribuţie mai mare şi să deter­mine o îmbunătăţire reală a activi­tăţii este cel al deservirii populaţiei, vorbitorul a făcut o serie de pro­puneri privind desfăşurarea intr-un cadru mai organizat a controlului obştesc. Vorbitorul a arătat apoi că pînă la 1 martie în judeţ au fost rezolvate 90 la sută din propunerile făcute in campania electorală. Am luat cunoştinţă — a spus vor­bitorul — de activitatea Frontului Unităţii Socialiste pe planul relaţii­lor internaţionale, de propunerile privind munca de viitor in acest do­meniu ; mă declar de acord cu ele. Activitatea desfăşurată in această direcţie a urmărit şi urmăreşte pro­movarea politicii externe a partidu­lui şi statului nostru şi este in de­plină concordanţă şi cu hotărirea adoptată astăzi de sesiunea Marii Adunării Naţionale. In încheiere, vorbitorul a asigurat plenara Consiliului Naţional, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că sub conducerea organelor şi organi­zaţiilor de partid, consiliile Frontu­lui din judeţul Gorj îşi vor perfec­ţiona continuu metodele şi formele de muncă, spre a aduce o contribuţie mai mare la adîncirea democraţiei socialiste, la mobilizarea oamenilor muncii din judeţ pentru Înfăptuirea exemplară a sarcinilor stabilite de partid Sugestiile şi propunerile oamenilor muncii din oraşul Lupeni, a spus tov. Constantin Petre, mineri şef de brigadă la exploatarea Lupeni, au contribuit din plin la dezvoltarea oraşului, la gospodărirea şi înfrumu­seţarea lui, la ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei. Evidenţiind o se­rie de metode folosite, ca urmărirea metodică a stadiului îndeplinirii propunerilor, antrenarea unor colec­tive largi, organizarea unor consfătu­iri şi schimburi de experienţă cu de­putaţii pentru generalizarea experi­enţei pozitive şi altele, vorbitorul a arătat că la Lupeni - deşi un oraş mic — au fost rezolvate pînă acum 20e propuneri făcute de cetăţeni. De asemenea, in anul 1969 s-au realizat lucrări în valoare de peste 3 milioane lei prin acţiuni patriotice. Ca urmare a propunerilor cetăţenilor şi cu spriji­nul lor larg au fost construite o nouă şcoală şi o policlinică, un depozit de legume şi fructe cu o capacitate de 1 500 tone, au fost modernizate o serie de unităţi comerciale şi coope­ratiste, precum şi numeroase străzi, s-a amenajat un loc de agrement pentru mineri etc. Vorbitorul a arătat in continuare că pentru rezolvarea altor probleme este nevoie şi de sprijinul organelor centrale. Una din aceste probleme revine în competenţa Ministerului Energiei Electrice şi se referă la cu­răţirea lacului de la termocentrala Paroşeni, unde, datorită depunerilor ce au loc, se creează mari greutăţi în scurgerea apelor pluviale. De asemenea, el a solicitat spriji­nul Ministerului Agriculturii şi Silvi­culturii pentru urgentarea lucrărilor de alimentare cu apă potabilă a unor oraşe din Valea Jiului şi pentru con­strucţia barajului de la Valea de Peşte. Referindu-se la munca minerilor din Valea Jiului, vorbitorul a spus in încheiere : Sîntem mereu îmbăr­bătaţi de indicaţiile preţioase pe care le primim din partea conducerii de partid, de Indicaţiile pe care ni le-a dat personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitelor de lu­­cru în judeţul nostru şi in Valea Jiu­lui ; aceasta ne face să ne înzecim eforturile pentru traducerea în viaţă a directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru a făuri o viaţă mai bună, o Românie socialistă înflori­toare. In cuvintul său tov. Dejf­ţitru T­om­a preşedintele cooperativei agricole de producţie Panciu, judeţul Vrancea, subliniind că o trăsătură dominantă a vieţii noastre sociale este practica statornicită de partid de a se consulta cu masele, de a pune în dezbaterea acestora hotărî­­rile cele mai importante şi de a mo­biliza pe toţi oamenii muncii la rea­lizarea obiectivelor construcţiei so­cialiste, s-a referit la activitatea pe care a desfăşurat-o Consiliul orăşe­nesc Panciu al Frontului Unităţii Socialiste pentru traducerea in viaţă a propunerilor făcute de cetăţeni in timpul campaniei electorale şi cu o­­cazia altor întîlniri care au avut loc pe circumscripţiile electorale. El a arătat că pe baza propunerilor fă­cute de alegători, în oraşul Panciu s-a amenajat prin muncă patriotică o seră pentru flori ce se plantează în spaţiile verzi. De asemenea, in anul 1969 s-au modernizat aproape 10 009 mp de străzi şi s-au construit pes­te 4 000 mp de trotuare pe prin­cipalele artere de circulaţie. Con­siliul orăşenesc al Frontului Unităţii Socialiste a mobilizat un mare nu­măr de cetăţeni îa îndiguirea rîului Surţa, pa . o distanţă de asste 2 km. Tot la propunerea cetăţenilor s-a îm­bunătăţit aprovizionarea cu apă po­tabilă. în continuare vorbitorul s-a referit la unele propuneri ale cetă­ţenilor cu privire la amplasarea unor obiective industriale in oraşul Panciu. Luînd cuvîntul, tov Co To­­ Göllner, profesor doctor, cercetător la Filiala din Cluj a Academiei, sec­ţia Sibiu, a spus printre altele : Cele trei referate prezentate azi Consi­liului Frontului Unităţii Socialiste reprezintă o nouă şi elocventă do­vadă a preocupării permanente a conducerii partidului şi statului nos­tru pentru făurirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Fiecare cetăţean al patriei va trebui, într-un fel sau altul — aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la ple­nar* Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român din 17—19 martie — să-şi aducă contribuţia la Îndeplinirea importantelor sarcini de care depind progresul agriculturii noastre socialiste, ridicarea nivelului de trai al întregului popor, propă­şirea României socialiste. Vorbitorul a relevat apoi impor­tanţa pe care o are participarea membrilor Frontului Unităţii Socia­liste la adunările de producţie ale salariaţilor din întreprinderile indus­triale şi ale cooperativelor agricole de producţie pentru a cunoaşte pro­blemele şi a-şi aduce aportul la sta­bilirea măsurilor ce se impun. In viitoarele adunări cetăţeneşti din ju­deţul Sibiu, a spus el, ne vom îngriji ca propunerile ce se vor face să fie axate pe probleme ale programului naţional privind dezvoltarea zooteh­niei şi creşterea producţiei anima­liere în anii 1970—1980, ale progra­mului naţional privind gospodărirea raţională a resurselor de apă, precum şi pe sarcinile ce vor decurge din le­gile privind asigurarea calităţii pro­duselor şi organizarea şi disciplina muncii in unităţile socialiste. Arătînd in continuare felul în care au fost rezolvate în judeţul Sibiu propunerile făcute de alegători, vor­bitorul a subliniat că lucrările exe­cutate prin muncă patriotică de către oamenii muncii români, germani, maghiari se ridică la suma de 67 mi­lioane lei. In Încheiere, vorbitorul a exprimat In numele Consiliului naţional al oa­menilor muncii de naţionalitate ger­mană, al membrilor din judeţul Sibiu ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, adeziunea deplină faţă de concluziile ce se desprind din referatele supuse dezbaterii ple­narei Frontului Unităţii Socialiste. După ce a arătat că ziarului „România Liberă“ îi revin sarcini sporite in vederea oglindirii la nivel corespunzător a activităţii Frontului, Iov­ Ion Margineanu, redactor­şef al ziarului „România Liberă“, a propus în legătură cu programul de acţiuni preconizat ca la definitiva­rea lui să se ţină seama în primul rînd de hotărîrile adoptate de recenta plenară a Comitetului Central pri­vind cele două programe naţionale de dezvoltare a unor ramuri ale agriculturii, socotind că în acest domeniu consiliile Frontului pot a­­vea un rol de cea mai mare Însemnătate. In acelaşi timp, le­gile votate în actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale, oferă vaste posibilităţi consiliilor Frontului pen­tru a-şi manifesta din plin iniţiativa pentru întărirea disciplinei în mun­că, ridicarea calităţii produselor, ca şi in creşterea şi în educarea tinerei generaţii. Doresc să subliniez nece­sitatea — a spus vorbitorul — ca în planurile de muncă ale consiliilor Frontului, ale organizaţiilor compo­nente, să fie incluse acţiuni de lungă durată, menite să ducă la înfăptui­rea indicaţiilor principiale de mare însemnătate date de secretarul gene­ral al partidului nostru, cu privire la amplificarea muncii de educaţie a maselor şi îndeosebi a tineretului, la lupta hotărîtă împotriva birocratis­mului şi a parazitismului social. Pe acest tărîm, Frontul poate folosi o bogăţie de forme şi de iniţiative. Vorbitorul a apreciat activitatea internaţională desfăşurată de Fron­tul Unităţii Socialiste, subliniind prestigiul de care se bucură în lume politica externă a partidului şi sta­tului nostru El a arătat, că, ţinînd seama de ro­lul activ pe care-l are România în problema securităţii europene, Fron­tul trebuie să-şi intensifice şi mai mult contactele cu organismele simi­lare, cu partide şi mişcări progre­siste, cu personalităţi marcante pen­tru a-şi aduce într-o şi mai mare măsură contribuţia la realizarea a­­cestui ţel major. Constantin Dumitrescu, secretarul Consiliului municipal Bucureşti al Frontului Unităţii Socia­liste, după ce şi-a exprimat satis­facţia pentru rezultatele obţinute de Consiliul Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, de consiliile Frontului din judeţe şi oraşe s-a ocupat de problema rezolvării propunerilor fă­cute de alegători în campania elec­torală. El a arătat că pentru rezol­varea celor peste 11 000 de propuneri şi sugestii făcute în Bucureşti au fost organizate consfătuiri pe circum­scripţii electorale, pe cartiere, pe an­sambluri de locuinţe, au fost consul­tate colective de specialişti, care, pe baza unor ample studii, au propus noi modalităţi de soluţionare a unor probleme cum sunt transportul în co­mun, aprovizionarea şi deservirea populaţiei, probleme legate de teleco­municaţii, iluminatul public, lucrări edilitare şi altele. Vorbitorul a arătat că, deşi au fost rezolvate favorabil 70 la sută din propuneri, existau posibilităţi pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune — în mod deosebit in ce priveşte gospodăria locativă, deservirea popu­laţiei şi transportul în comun. El a criticat faptul că se întîrzie în mod nejustificat soluţionarea unui mare număr de propuneri făcute de ale­gători, că o serie de instituţii centra­le nu contribuie pe măsura posibili­tăţilor lor la rezolvarea unor proble­me de interes cetăţenesc. Vorbitorul a arătat că în urma studiilor făcute, o serie de propuneri nu vor putea fi înfăptuite imediat. Rămîn ca pro­bleme greu de rezolvat încă Intro­ducerea unor conducte de canalizare şi apă, unele modernizări de dru­muri etc. Cetăţenii au fost însă in­formaţi despre aceasta, iar Comite­tul executiv al Consiliului popular a prevăzut ca pe măsura posibilită­ţilor ele să fie rezolvate în următorii ani. Contribuţia populaţiei la gospodă­rirea şi înfrumuseţarea oraşului nos­tru reprezintă în anul 1969 o valoare de 420 milioane lei, din care peste 40 de milioane sunt lucrări efectuate la obiectivele prevăzute cu fonduri de investiţii. Vorbitorul a exprimat angajamen­tul Consiliului municipal de a munci mai mult pentru ca în anul 1970 ora­şul Bucureşti să poată ocupa un loc mai de frunte în întrecerea desfăşu­rată la chemarea Consiliului popular al oraşului Constanţa. în continuare, vorbitorul s-a refe­rit la activitatea desfăşurată de Con­siliul municipal în direcţia informă­rii politice a maselor, de antrenare a acestora la rezolvarea sarcinilor. Ne angajăm în faţa plenarei — a spus vorbitorul — să depunem efor­turi continue ca activitatea noastră să fie tot mai eficientă şi să răspun­dă pe deplin cerinţelor puse de către partidul nostru. Vicepreşedintele Uniunii Arhitecţilor, Damian Ascanio,a arătat în cuvîntul­­său că arhitecţii pot să acorde un sprijin mai mare tuturor acţiunilor edilitare şi gospodăreşti pe care le întreprind Consiliile Frontu­lui Unităţii Socialiste. Am observat — a spus el — că aproape fiecare dintre vorbitorii care au luat cuvîntul aici s-au referit la marile lucrări şi la importantele in­vestiţii care se fac în toate comune­le şi oraşele ţării. Cred că ar fi bine ca Uniunea Arhitecţilor — pe care o reprezint aici — să fie şi ea mai larg atrasă la discutarea acestor obiective, la alegerea amplasamente­lor, la orientarea sistematizării — care determină eficienţa au­tor şi atîtor lucruri importante. Arătînd că la noi în ţară în fie­care zi se investesc zilnic sute de mi­lioane de lei, vorbitorul a propus ca în viitor Uniunea Arhitecţilor să fie antrenată mai activ la soluţionarea problemelor care se pun în legătură cu realizarea unui program de o asemenea amploare. LUCRĂRILE PLENAREI în cadrul dezbaterilor pe marginea problemelor aflate la ordinea de zi au luat cuvîntul numeroşi membri ai Consiliului. Nicolae Tăbîrca, preşedin­­tele Consiliului judeţean Dîmboviţa al Frontului Unităţii Socialiste, a re­levat, printre altele: Viaţa confirmă că Frontul Unităţii Socialiste, înmă­­nunchind într-un organism politic permanent, larg democratic şi cu ca­racter reprezentativ, toate forţele po­litice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste, oferă cel mai adecvat ca­dru organizatoric pentru participa­rea activă a tuturor forţelor politice şi sociale ale societăţii noastre la elaborarea şi înfăptuirea politicii in­terne şi externe a partidului şi gu­vernului. Vorbitorul şi-a exprimat deplinul său acord cu referatul prezentat, cu spiritul critic, constructiv, în care a­­bordează problemele, a apreciat acti­vitatea depusă de Biroul Executiv şi a relevat munca neobosită, laborioasă, desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste. Vorbitorul s-a ocupat apoi de acti­vitatea Consiliului judeţean al Fron­tului Unităţii Socialiste în ce priveşte examinarea şi rezolvarea celor a­­proape 5 200 de propuneri făcute de oamenii muncii în campania electo­rală. El a arătat că în lunile noiem­brie şi decembrie 1969 au avut loc consfătuiri cu deputaţii şi că dezba­terile s-au referit la modul în care deputaţii au urmărit şi au sprijinit înfăptuirea propunerilor făcute de cetăţeni, precum şi la felul cum a­­ceştia îşi îndeplinesc ■ mandatul dat de alegători. Datorită măsurilor luate, sprijinu­lui preţios dat de comitetul jude­ţean de partid şi de organele centrale — a spus el — s-au rezolvat aproape 4 000 de propuneri şi numeroase alte propuneri sunt în curs de rezolvare. Vorbind despre realizările obţinute, el a amintit, printre altele, alimen­tarea cu apă a oraşului Moreni şi construirea, în cursul acestui an, a localului staţiei C.F.R. Moreni ; ex­tinderea reţelelor de apă potabilă în municipiul Tirgovişte, oraşele Mo­reni, Pucioasa şi Găieşti şi într-un mare număr de comune ; lucrările de canalizare a oraşului Găieşti aflate in curs de execuţie ; darea în folo­sinţă a 6 complexe comerciale şi magazine universale ; modernizarea a 17 unităţi comerciale şi înfiinţarea a 80 de unităţi de prestări de servicii pentru populaţie ; extinderea parcu­rilor şi zonelor verzi cu încă 216 hectare ; construirea şi repararea a circa 200 000 mp străzi şi 162 000 mp trotuare. Pentru realizările din 1969, municipiul Tirgovişte a primit pre­miul I pe ţară în categoria munici­piilor cu o populaţie sub 50 000 lo­cuitori, iar oraşul Găieşti menţiune in categoria oraşelor cu o populaţie sub 10 000 de locuitori. în încheiere, vorbitorul a relevat că, faţă de condiţiile şi posibilităţile existente, organele locale trebuie să obţină şi mai multe realizări. In viitor — a spus el — vom acţiona mai hotărît în vederea creşterii ope­rativităţii rezolvării propunerilor oa­menilor muncii, a răspunderii lucră­torilor din aparatul de stat şi obştesc faţă de solicitările cetăţenilor. Preşedintele Consiliului municipal Timişoara al Frontului Unităţii So­cialiste, Coriolin Pop,a subliniat în cuvîntul său că dezbaterea în ca­drul acestui înalt for a modului cum sunt rezolvate propunerile făcute de oamenii muncii în campania electo­rală sau cu prilejul altor întîlniri dintre deputaţi şi cetăţeni, dovedeşte încă o dată grija şi importanţa pe care Ie acordă conducerea partidului nostru dezvoltării şi adîncirii demo­craţiei socialiste, participării active a maselor la soluţionarea probleme­lor obşteşti şi la conducerea trebu­rilor publice. Vorbitorul a înfăţişat apoi pe larg măsurile luate de consi­liul municipal şi metodele folosite pentru­ antrenarea marii majorităţi a deputaţilor, a activelor obşteşti, a comitetelor cetăţeneşti, arătînd că pâă acum au fost soluţionate 977 de propuneri menite să contribuie la dezvoltarea economică şi edilitară a oraşului. De asemenea, pentru în­frumuseţarea acestei străvechi aşe­zări, prin muncă patriotică au fost realizate importante lucrări a căror valoare se ridică la 61 milioane lei. Aceasta reflectă amploarea efortu­lui la care ne-ara angajat în marea întrecere iniţiată de partid pen­tru a face ţara noastră mai boga­tă şi mai frumoasă. El a ară­tat apoi că în activitatea desfă­şurată pentru realizarea propu­nerilor făcute de oamenii muncii s-au manifestat şi unele neajunsuri, că nu toţi deputaţii menţin un contact strîns cu alegătorii şi iniţi­ază acţiuni eficiente pentru rezol­varea problemelor ce se ridică in circumscripţiile lor, nu toţi uzează de dreptul de interpelare. Aceste de­ficienţe au fost analizate pe larg şi au fost luate măsuri pentru înlătu­rarea lor. Folosind experienţa acumulată în anul trecut, a spus vorbitorul. Con­siliul municipal al Frontului Unităţii Socialiste şi Consiliul popular al mu­nicipiului Timişoara au iniţiat noi acţiuni menite să asigure înfăptuirea angajamentelor ce şi le-a luat mu­nicipiul nostru în marea întrecere iniţiată între oraşele şi localităţile patriei noastre. In cuvîntul său, tovarăşul COTOI Király, preşedintele Consiliului ju­deţean Covasna al Frontului Unităţii Socialiste, a subliniat că deşi a trecut numai un an şi jumătate de la în­fiinţarea Frontului Unităţii Socialiste s-a dovedit cu prisosinţă că în aceas­ta şi-a găsit o reală expresie con­tinua democratizare a vieţii noastre sociale şi politice. Vorbitorul s-a referit pe larg la activitatea consilii­lor judeţene subliniind că în centrul atenţiei au stat problemele sociale de interes general şi, în primul rînd, sarcinile ce izvorăsc din programul adoptat de partid. Consiliul judeţean Covasna, acţionind în spiritul indica­ţiilor date de Consiliul Naţional, a desfăşurat o activitate rodnică, care se încadrează în vasta muncă ob­ştească, social-politică organizată de către partid. Arătînd că activitatea consiliilor comunale a fost insuficient sprijinită, tovarăşul Carol Király s-a angajat ca în viitor să acorde aces­tora mai mult sprijin. In continuare vorbitorul s-a referit la activitatea internaţională desfă­şurată de Consiliul Naţional, la le­găturile şi relaţiile pe care le are cu organizaţii similare, activitate menită să facă cunoscută poziţia partidului nostru în problemele majore ale vie­ţii internaţionale. O activitate bogată — a spus el — desfăşoară şi consiliile naţionalită­ţilor conlocuitoare, care, atit la nivel central, cit şi la nivel judeţean, ma­nifestă o preocupare sporită pentru popularizarea şi ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii de diferite naţionalităţi din patria noas­tră ; ele aduc o contribuţie efectivă la înfăptuirea politicii partidului nos­tru. Rezultatele obţinute, atit pe tă­­rim obştesc, cit şi, în special, in dez­voltarea economică a judeţului nos­tru, işi au izvorul în unitatea tutu­ror oamenilor muncii. Oamenii de diferite naţionalităţi privesc cu în­credere deplină politica partidului şi participă efectiv la înfăptuirea ei. In Încheiere, vorbitorul şi-a expri­mat deplinul său acord cu planurile privind activitatea viitoare a Consi­liului Naţional, angajîndu-se să-şi sporească contribuţia la activitatea Frontului Unităţii Socialiste, pentru înflorirea patriei socialiste După ce a Înfăţişat pe larg ac­tivitatea Uniunii Scriitorilor, orga­nizaţie componentă a Frontului Uni­tăţii Socialiste, acad J. ZoltCNC Stefic, preşedintele Uniunii Scri­itorilor, a arătat că de la începu­tul anului o mare parte din scriitorii noştri au desfăşurat o intensă acti­vitate publicistică, au avut numeroa­se întîlniri cu cititorii de la oraşe şi sate. Un număr de 88 de scriitori de limbă română, maghiară, germană au vizitat în acest timp peste 20 de localităţi din ţară, unde au citit din operele lor in faţa unui mare număr de cetăţeni. Abordînd probleme ale activităţii internaţionale, vorbitorul a spus : In cursul anului 1969, România a fost vizitată de peste 100 de scriitori din ţări socialiste şi nesocialiste, iar pes­te 100 de scriitori români au fost în ţâri socialiste şi nesocialiste. Scrii­torii noştri, a continuat el, au vor­bit despre arta şi literatura română, despre politica Partidului Comunist Român şi despre activitatea Frontu­lui Unităţii Socialiste. In continuare, vorbitorul a prezen­tat un plan al Uniunii Scriitorilor privind întîlniri ale scriitorilor cu ci­titorii. Ne gîndim — a spus vorbi­torul — ca pină la sfîrşitul anului să intensificăm această muncă sub egida Frontului Unităţii Socialiste. Majoritatea covîrşitoare a scriitori­lor răspund cu tragere de inimă che­mărilor noastre. întîlnirile care au loc între scriitori şi cetăţeni sunt foarte utile. Eu sunt convins — a spus în încheiere acad. Zaharia Stan­­cu — că pe viitor activitatea noastră va fi mai bogată, de un mare folos pentru scriitori şi mai ales pentru acei dintre confraţii noştri care au contacte sporadice cu cititorii, care părăsesc rar cabinetele lor de lucru. Aurelia Dănilă, preşedinta Comitetului judeţean Cluj al femei­lor, a relevat că bilanţul rodnic ce se desprinde din materialele studiate reflectă munca înfrăţită, conştiinţa şi patriotismul înflăcărat ce caracte­rizează activitatea tuturor organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, a oameni­lor muncii, români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi, care au găsit în cadrul Frontului Unităţii So­cialiste platforma cea mai democra­tică, cadru­ cel mai propice de afir­mare. Ea a arătat că deputaţii din jude­ţul Cluj şi-au îndreptat eforturile atit în direcţia sprijinirii acţiunilor de rezolvare a problemelor ridicate de cetăţeni, cit şi în direcţia cunoaş­terii, aprofundării şi aplicării în viaţă a politicii partidului şi statului. Oprindu-se îndeosebi asupra mun­cii femeilor, vorbitoarea a subliniat contribuţia acestora la succesele ob­ţinute de oamenii muncii din jude­ţul Cluj în toate domeniile. Ea a amintit o serie de acţiuni întreprin­se cu sprijinul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste în legătură cu perfecţionarea cunoştin­ţelor profesionale ale femeilor sala­riate, cu stimularea pasiunii, perse­verenţei şi responsabilităţii acestora pentru realizarea idealului profesio­nal şi rezolvarea problemelor de fa­milie, pentru satisfacerea cerinţelor de cunoaştere în domeniul ştiinţei şi culturii. Pe această linie se înscriu cursurile de ridicare a calificării profesionale, organizate pentru mun­citoarele din cele mai importante întreprinderi, participarea femeilor la acţiunile privind îmbunătăţirea aprovizionării şi desfacerii produse­lor către populaţie, dezbaterile cu lucrătoarele din comerţ pe teme ale eticii socialiste, ale grijii faţă de avutul obştesc. In continuare, refe­­rindu-se la o serie de deficienţe ce, mai persistă în unele sectoare — ca neutilizarea integrală a timpului de lucru şi a capacităţilor utilajelor, întîrzierile, lipsurile nemotivate, re­ Manifestări consacrate­­ centenarului naşterii lui Vladimir Ilici Lenin in întreaga ţară continuă manifes­tările consacrate aniversării unui veac de la naşterea lui V.I. Lenin. Vineri, în cadrul unei şedinţe de comunicări ştiinţifice, care a avut loc la Secţia de drept internaţional a Asociaţiei juriştilor din România, prof. univ. dr. docent Edwin Glaser a expus comunicarea „Contribuţia l­ui Lenin la introducerea în legalitatea internaţională contemporană a princi­piului repudierii forţei din relaţiile interstatale“. La Casa de cultură a sectorului 4 din Capitală, conf. Marcel Voicules­­cu a vorbit despre concepţia filozofi­că a lui Lenin. Tot aici a fost deschi­să o expoziţie foto şi de carte privind viaţa şi activitatea marelui conducă­tor al proletariatului rus. Simpozioane dedicate aceluiaşi eve­niment au avut loc la Casa de cultură a studenţilor şi Teatrul Naţional din Cluj , pe temele „Ideile leniniste cu privire la dezvoltarea complexă a e­­conomiei naţionale“, „Lenin despre artă şi literatură“, la Ploieşti, la Isac­­cea şi în alte localităţi din judeţul Tulcea. Expoziţii de fotografii ilustrînd via­ţa şi activitatea lui Vladimír Ilici Lenin au fost deschise la Galaţi, Te­cuci, Bereşti şi Tg. Bujor. (Agerpres) Anul internaţional al educaţiei Sesiune ştiinţifică la Universitatea din Bucureşti Universitatea din Bucureşti a fost vineri seara gazda unei importante manifestări care a deschis gama ac­ţiunilor dedicate de instituţiile ro­mâneşti de specialitate Anului inter­naţional al educaţiei : Sesiunea ştiinţifică pe tema „Matematica, in­strument de cunoaştere în ştiinţele naturii şi in ştiinţele social-uma­­niste“. Au participat Mircea Maliţa, mi­nistrul invăţămintului, prof. ing. Gh. Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, aca­demicieni şi alţi oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţămîntul su­perior, cercetători în domeniul mate­maticii, ştiinţelor naturii şi sociale. După cuvîntul de deschidere a se­siunii, rostit de prof. dr. docent Jean Livescu, membru corespondent al Academiei, rectorul Universităţii din Bucureşti, au fost susţinute primei­ comunicări înscrise pe ordinea de zi a sesiunii­: „Matematica, teorie de modele şi limbaje ştiinţifice ale rea­lităţii“ —■ acad. Nicolae Teodorescu — „Cliomatematica“ — prof. univ. Mircea Maliţa — „Aplicaţiile mate­maticii şi calculatoarelor în studiul problemelor de arheologie, epigrafie şi preistorie“ — acad. Gr. Moisil — şi „Metode matematice în ştiinţele juridice şi in sociologie“ — prof. dr. M. Manolescu. Lucrările sesiunii continuă. (Agerpres) PAGINA 3 Ministrul afacerilor externe şi cooperării al Republicii Burundi va face o vizită oficială in România La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe şi cooperării al Republicii Burundi, Ndabakwaje Li­bere, urmează să facă o vizită ofi­cială în România cu începere de la 31 martie 1970. VIZITELE DELEGAŢIEI UNIUNII SINDICATELOR DIN R. S. F. IUGOSLAVIA Delegaţia Uniunii Sindicatelor din R.S.F. Iugoslavia, condusă de tovară­şul Duşan Petrovici-Şane, preşedinte­le Consiliului Central, a vizitat joi municipiul Galaţi. La Combinatul si­derurgic, luînd contact cu specialişti şi activişti sindicali de la secţiile o­­ţelărie şi laminorul de tablă groasă, membrii delegaţiei s-au interesat de nivelul tehnic al agregatelor şi insta­laţiilor tehnologice, de nivelul pro­ducţiei şi condiţiile de protecţia mun­cii. Membrii delegaţiei iugoslave au a­­vut apoi o întîlnire cu activul sindi­cal al municipiului Galaţi. Vineri, în oraşul petromimiştilor de pe Valea Trotuşului, oaspeţii au vizi­tat Grupul industrial petrochimic Borzeşti şi spitalul unificat din lo­calitate. (Agerpres) Vernisajul expoziţiei de xilogravură populară din Transilvania secolelor 18-19 In­ sălile Muzeului de artă al Re­publicii Socialiste România s-a des­chis, vineri la amiază, o expoziţie de xilogravură populară din Transilvania secolelor 18—19. Pentru prima oară expuse intr-un cadru amplu, cele 109 piese unice de artă românească — icoane pe hirtie şi stampe decorative cu păsări, rea­lizate de meşteri xilografi din jurul localităţii Hăjdate, de lingă Turda, provin din 10 muzee şi colecţii de stat şi particulare din întreaga ţară. Cu prilejul vernisajului, Vasile Drăguţ, directorul direcţiei muzee şi monumente istorice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, şi mu­zeograful Maria Grigorescu-Kiss au prezentat publicului lucrările expuse, subliniind totodată semnificaţia aces­tui gen de artă populară, atit de au­tentic şi original. La deschidere, au participat di­rectori de muzee de artă din Capi­tală, artişti plastici, specialişti în ma­terie, ziarişti. (Afterpres)

Next