Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-26 / nr. 8436

SCÎNTEIA —marţi 26 mai 1970 INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ziarului ,,L' Humanité" (Urmare din pag. I) afirmarea socialismului în lume, la creşterea forţei şi influenţei sale mondiale. ÎNTREBARE: Această dez­voltare economică se concen­trează in unele regiuni-cheie ? Este o orientare care se con­turează in Franţa, de pildă, unde unele departamente sint tot mai dezmoştenite şi anume date uitării. RĂSPUNS : In trecut, în Româ­nia, ca în toate ţările capitaliste — şi cu atît mai mult la noi, unde economia era slabă — industria era concentrată doar în cîteva zone. O problemă care s-a pus partidu­lui nostru a fost crearea condiţii­lor necesare dezvoltării tuturor re­giunilor, repartizarea armonioasă a forţelor productive în întreaga ţară, îndeosebi din 1960 această preocupare a fost permanentă. Noi putem să afirmăm că, la ora ac­­tuală, nu există nici o regiune în care să nu fi fost construite, în cursul ultimilor cinci ani, între­prinderi de anvergură, de interes naţional. Întrebare : Aţi reuşit să găsiţi în aceste zone muncito­rii calificaţi, cadrele necesare ? RĂSPUNS: Găsirea cadrelor pe plan local este un lucru destul de dificil. Noi punem accentul pe for­marea cadrelor din zonele respec­tive. Dar, în ce priveşte cadrele de conducere, specialiştii, noi tre­buie să facem apel, în unele ca­zuri, la oameni din alte centre, unde s-a acumulat o experienţă mai vastă în domeniul respectiv , desigur că, cu unele dificultăţi, reuşim să rezolvăm şi această pro­blemă. Noi considerăm că problema in­dustrializării tuturor zonelor din ţara noastră este una din con­diţiile esenţiale ale construcţiei so­cialiste, ale ridicării nivelului de trai şi de cultură al poporului nos­tru. De aceea, deşi aceasta ne cere mari eforturi, vom continua să mergem pe această cale. ÎNTREBARE: Pentru că vorbiţi de eforturi, ne putem pune întrebarea dacă efortu­rile pentru dezvoltarea econo­miei, importanta rată de acu­mulare din venitul naţional — aţi vorbit înainte de 30 la sută — sunt compatibile cu progresul nivelului de trai. RĂSPUNS : Nu numai că acestea sunt pe deplin compatibile cu pro­gresul nivelului de trai, dar repre­zintă chiar o condiţie sine qua non a îmbunătăţirii standardului de viaţă al poporului. Menţinerea unei rate înalte a acumulării a asi­gurat in ţara noastră dezvoltarea în ritm intens a economiei naţio­nale şi, paralel cu aceasta, ridi­carea susţinută a nivelului de trai, material şi cultural, al mase­lor. Desigur, diminuarea fonduri­lor pentru acumulare ar face po­sibilă alocarea, pentru un timp scurt, a unor fonduri mai mari pentru consum, dar aceasta ar avea în perspectivă urmări profund ne­gative. O asemenea politică ar de­termina nu numai frînarea pro­gresului general al economiei, ci ar îngusta însăşi baza materială a ridicării nivelului de trai al popu­laţiei, a creşterii gradului de ci­vilizaţie al vieţii poporului nostru. Ocupîndu-ne de dezvoltarea eco­nomică, noi am asigurat şi vom continua să asigurăm ridicarea ni­velului de trai al clasei munci­toare, al întregului popor. întrea­ga activitate a partidului şi sta­tului este îndreptată tocmai spre îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Anul acesta, veniturile oameni­lor muncii sunt de peste trei ori mai mari decît cele din 1950. In cursul primului trimestru, a fost încheiată acţiunea de majorare a salariilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, cu începere de la 1 mai, salariaţii cu venituri mici beneficiază de încă o majo­rare suplimentară destul de sub­stanţială. Veniturile salariaţilor vor creşte astfel în cursul acestui an cu 12 miliarde lei. Noi ne stră­duim, de asemenea, să asigurăm un raport cît mai echitabil între ve­niturile mici şi veniturile mai im­portante. Astfel, pentru un sala­riu de 900 lei lunar se percepe un impozit de 3,5 la sută ; acest im­pozit ajunge însă pînă la 19,3 la sută pentru un salariu de ÎO­OOO lei. La creşterea veniturilor salaria­ţilor se adaugă numeroase măsuri sociale, printre care alocaţia de stat pentru familii cu copii, învă­­ţămîntul gratuit, inclusiv manua­lele şcolare, şi aceasta la toate ni­velurile de învăţămînt. Să nu ui­tăm asistenţa sanitară ; statul chel­tuieşte anual pentru ocrotirea să­nătăţii circa 5 000 lei de fiecare familie. Întrebare : importanţa învăţământului provenea şi din necesitatea de a forma muncitori calificaţi, cadrele necesare economiei ? RĂSPUNS ! Pentru a înţelege mai bine importanţa acestei pro­bleme, amploarea ei pentru Româ­nia, trebuie precizat că înainte de război aproape 40 la sută din populaţie nu ştia nici să scrie, nici să citească. Această situaţie a fost de mult lichidată. Incepind din 1965, noi am introdus învăţămîn­­tul obligatoriu de opt ani pentru întreaga populaţie, iar din 1970 am trecut la învăţămîntul obligatoriu de zece ani pentru tot tineretul ţării. In ce priveşte numărul studenţi­lor, acesta a crescut de cinci ori, ajungînd de la 26 000 în 1938 la peste 150 000 la ora actuală. Noi acordăm totodată o mare importanţă formării cadrelor de muncitori calificaţi ; în acest scop, a trebuit să ne orientăm spre dez­voltarea de şcoli profesionale. A­­cestea numără peste 200 000 de elevi; de asemenea, în vederea formării de cadre medii, am orga­nizat licee tehnice şi de specialitate pentru diferite ramuri, în care în­vaţă peste 100 000 de elevi. Pentru următorul cincinal noi intenţionăm să procedăm atît la extinderea şco­lilor profesionale, cît şi a liceelor tehnice, iar începînd din 1967 noi am trecut la organizarea de insti­tute de subingineri. Trebuie însă, totodată, să dez­voltăm calificarea pe însuşi locul de producţie. Dacă aţi vizita între­prinderi din ţara noastră, aţi putea constata că în numeroase uzine se desfăşoară o muncă intensă în acest sens, că vîrsta medie a sa­lariaţilor este de 19—20 de ani, ceea ce dovedeşte în acelaşi timp eforturile care trebuie desfăşurate pentru formaţia profesională, ro­lul extrem de activ al tineretului în societatea noastră. Noi putem afirma astfel că, pa­ralel cu dezvoltarea economiei, a ştiinţei şi a culturii, întregul popor a înregistrat o îmbunătăţire conti­nuă a nivelului său de trai. Fiecare cetăţean simte în propria­­sa viaţă rezultatele obţinute prin Construi­rea societăţii socialiste ; altminteri nu s-ar putea explica hotărîrea cu care participă la această operă. ÎNTREBARE: Socialismul a transformat condiţiile de trai ale poporului român, dar omul însuşi se schimbă oare? Care sunt în această privinţă ,­succesele repurtate, dar şi din ,­ficultăţile de care vă loviţi ? RĂSPUNS : Desigur, dezvoltarea conştiinţei oamenilor reprezintă un proces de lungă durată ; factorul determinant îl constituie, fireşte, condiţiile vieţii materiale, dar un înalt nivel cultural este, de aseme­nea, necesar, întocmai ca şi în­ţelegerea legilor obiective ale so­cietăţii. Nu cred că în aceas­tă privinţă există în România dificultăţi deosebite ; poate că a­­ceasta se datorează rezultatelor ob­ţinute în dezvoltarea societăţii care au convins poporul că politica co­muniştilor corespunde intereselor sale fundamentale. Bineînţeles că în anumite ma­nifestări individuale se mai fac încă simţite tarele trecutului, atît în ceea ce priveşte relaţiile în so­cietate, cît şi în familie. Mai există încă influenţe ale misticismului, ale individualismului şi ale altor mentalităţi retrograde; suprima­rea acestor manifestări presupune un proces îndelungat. Formarea unei conştiinţe şi unei atitudini progresiste în comporta­rea de zi cu zi a muncitorilor im­pune o activitate de educaţie la care contribuie toate mijloacele de care dispune societatea : şcoa­la, presa, radioteleviziunea, arta, munca culturală de masă, întrea­ga activitate politică şi ideologică. Partidul nostru acordă o aten­ţie deosebită creaţiei artistice. Noi pornim de la considerentul că arta şi literatura trebuie să reflecte realităţile societăţii noastre, să se bazeze pe concepţia noastră ma­­terialist-dialectică despre lume şi societate ; este însă de la sine în­ţeles că în creaţia artistică tre­buie să existe o diversitate de for­me, de mijloace de expresie, că nu se poate impune o uniformizare care, departe de a favoriza dez­voltarea literaturii şi artei şi rolul său în ridicarea nivelului conştiin­ţei socialiste, ar limita, dimpotrivă, sfera lor de influenţă şi de atrac­ţie. Oamenii noştri de artă şi li­tere aduc o contribuţie activă la dezvoltarea societăţii socialiste, acelaşi lucru se poate spune des­pre toţi intelectualii noştri. Tre­buie menţionat că cei din gene­raţia mai veche, oameni de ştiin­ţă şi de cultură din cei mai re­marcabili au susţinut politica par­tidului nostru ; cei mai mulţi din­tre ei au devenit membri de par­tid, iar cei care nu sunt încă membri de partid acţionează în fond ca şi comuniştii pentru dez­voltarea orînduirii socialiste. Dacă am reuşit de altfel să ob­ţinem într-o perioadă de timp scurtă progrese importante în dezvoltarea învăţămîntului, ştiin­ţei şi culturii, acest lucru a fost posibil datorită faptului că parti­dul nostru a ştiut să realizeze uni­tatea tuturor forţelor populare. Desigur, rolul principal l-a avut şi-l are clasa muncitoare, care con­tinuă să fie clasa conducătoare a societăţii, dar alianţa trainică a tuturor forţelor sociale ale patriei noastre socialiste a jucat şi joacă un rol deosebit. Pentru a realiza această unitate a forţelor poporului nostru, noi am avut de asemenea grijă să asigu­răm deplina egalitate in drepturi a celorlalte naţionalităţi care trăiesc în România şi care repre­zintă aproximativ 11 la sută din populaţie. ÎNTREBARE: Pentru anii viitori, care sunt preocupările primordiale ale Partidului Comunist Român în domeniile pe care le-am abordat ? RĂSPUNS: Accentul va con­tinua să se pună pe evoluţia în ritm susţinut a industriei, cu deo­sebire a ramurilor sale moderne, electronica, construcţiile de ma­­şini-Unelte etc. Vom acorda o atenţie mai mare agriculturii, căci pentru o ţară ca România, agricultura, paralel cu industria, deţine un rol extrem de important în dezvoltarea armo­nioasă a economiei. Noi vom acorda o atenţie deo­sebită unei îmbunătăţiri calita­tive a întregii activităţi econo­mice ; în acest scop ne preocu­păm atît de reducerea cheltuieli­lor materiale de producţie, cît şi de sporirea productivităţii muncii. Activitatea de cercetare ştiinţi­fică, al cărei rol se intensifică în dezvoltarea societăţii, va fi, în continuare, obiectul unei atenţii speciale. Şi, bineînţeles, vom con­tinua să ridicăm nivelul de trai al poporului. Dar tabloul preocupărilor noas­tre de viitor ar fi incomplet dacă nu aş menţiona dezvoltarea demo­craţiei socialiste. Noi ne ocupăm, o dată cu întărirea şi perfecţiona­rea conducerii pe bază de plan central a economiei şi vieţii so­ciale, de lărgirea atribuţiilor şi a autonomiei unităţilor economice şi administrative ; dorim să creăm cele mai bune condiţii pentru par­ticiparea deplină a clasei munci­toare, a tuturor muncitorilor, la conducerea societăţii, astfel încît să-şi poată exprima părerea asu­pra tuturor problemelor de poli­tică internă și externă ale parti­dului și statului nostru. Desigur, toată această activitate este orien­tată și condusă de Partidul Comu­nist Român. Trebuie să precizez că, pentru noi, problema rolului con­ducător al partidului în societatea noastră constituie un lucru cu to­tul firesc. Muncitorii, întregul nos­tru popor au constatat că numai partidul nostru s-a dovedit capa­bil să rezolve problemele complexe care s-au pus României. De aici derivă sprijinul de care partidul se bucură din partea pop­orului nostru în realizarea sarcinilor puse de Congresul al X-lea al partidului nostru, sarcini care se identifică cu interesele maselor largi ale ţării noastre. M. R. PINEAU : In ajunul călătoriei pe care urmează s-o efectuaţi in Franţa, acest in­terviu pe care aţi binevoit să-l acordaţi ziarului nostru va face mai bine cunoscute ci­titorilor noştri succesele socia­lismului din România, modul în care vedeţi problemele care se pun pentru consolidarea sa, experienţa dobîndită de po­porul român în acest domeniu, experienţă care, deşi se ba­zează pe legile generale ale dezvoltării socialiste, prezintă anumite aspecte originale. Construcţia unei Franţe so­cialiste v va avea şi ea, pe baza ţerilor generale, elemente ori­ginale ; cunoaşteţi, de exem­plu, concepţiile şi tezele noas­tre despre rolul de avangardă al partidului nostru în condi­ţiile unei cooperări loiale a partidelor şi formaţiunilor de­mocratice care să contribuie la construcţia acestui socialism. Cunoaşterea experienţei parti­dului şi poporului dumnea­voastră nu prezintă cîtuşi de puţin un interes mai mic pen­tru cititorii noştri, care vor putea cunoaşte astfel mai bine România însăşi. NICOLAE CEAUŞESCU: Aş dori, în încheiere, să menţionez re­laţiile bune dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Comunist Francez, relaţii care au, de altfel, vechi tradiţii, îşi trag rădăcinile din legăturile ce au existat în tre­cut între revoluţionarii români şi francezi. Desigur, nu vreau să în­cep de la 1848 sau de la Comuna din Paris, însă cunoaşteţi probabil că unii români au luptat pentru Comuna din Paris ; se cunoaşte, de asemenea, participarea multor ro­mâni în rezistenţa franceză. In con­tinuare, după război şi pînă astăzi, între partidele noastre s-au dez­voltat raporturi bune. Am avut contacte şi întîlniri fructuoase cu tovarăşul Waldeck Rochet. Aş dori să urez Partidului Comunist Francez, tuturor membrilor parti­dului, cititorilor ziarului dv. cele mai mari succese în activitatea lor. Ţinînd seama de faptul că Parti­dul Comunist Francez joacă un rol important în viaţa politică a Fran­ţei, doresc să menţionez, totodată, relaţiile bune existente între Ro­mânia şi Franţa, precum şi perspec­tivele favorabile de dezvoltare continuă a prieteniei dintre popoa­rele român și francez. TOTUL PENTRU REFACERE, TOTUL PENTRU NORMALIZARE! Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu In aceste momente grele, cînd naţiunea noastră socialistă a fost aspru încercată de calamităţile naturale care s-au abătut asupra unor importante zone ale ţării, oamenii muncii din Bucureşti, toţi locuitorii Capitalei, într-o vibrantă şi deplină unanimitate, îşi manifestă sentimentele de profundă şi frăţească solidaritate cu populaţia sinistrată, îşi exprimă hotărirea fermă de a se alătura efortului patriotic al întregului popor pentru depăşirea marilor dificultăţi ivite şi pentru readucerea vieţii şi activităţii econo­mice pe făgaşul lor normal. La chemarea conducerii partidului şi statului , care a organizat cu bărbăţie şi înaltă răspundere vasta activitate pentru salvarea vieţilor ome­neşti, pentru limitarea cît mai mult posibil a efectelor distructive ale inundaţiilor , cetăţenii Bucureştiului au răspuns ca un singur om, prin fapte şi numeroase iniţiative, eforturilor de sprijinire a judeţelor calami­tate, de apărare a celor loviţi sau ameninţaţi de cumplita dezlănţuire a naturii. Toţi cei ce muncesc în întreprinderile şi instituţiile bucureştene au desfăşurat o activitate fără răgaz, şi-au concentrat şi mai mult forţele in vederea realizării unor importante producţii suplimentare, care să contribuie la compensarea imenselor pagube produse, la realizarea planului producţiei industriale pe acest an, însufleţiţi de puternice sentimente de dragoste faţă de patria încer­cată, faţă de viitorul ei socialist, muncitorii inginerii, tehnicienii, toţi oa­menii muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene analizâd po­sibilităţile din unităţile in care muncesc , se angajează să realizeze in plus faţă de angajamentele iniţiale o producţie marfa mai mare de 362 milioane lei, să depăşească planul la export cu încă 37 milioane lei, să reducă cheltuielile de producţie cu incă 29 milioane lei şi să obţină o creştere suplimentară a beneficiilor cu 47 milioane lei. Astfel, pe întregul an vom obţine peste prevederile planului o producţie marfă de 862 mili­oane lei, vom livra la export mărfuri în valoare de 117 milioane lei, vom realiza economii în valoare de 129 milioane lei şi beneficii ce vor însuma 157 milioane lei. . . încadraţi cu deplină dăruire şi energie în acţiunile de ajutorare a zo­nelor sinistrate, lucrătorii din întreprinderile producătoare de materiale de construcţii aparţini­nd consiliului popular municipal şi din alte unităţi vor produce suplimentar 50 milioane de cărămizi, 20 000 cahle teracotă, 6 000 mc produse din beton celular autoclavizat, 3 000 mp uşi şi ferestre, 50 tone tuburi gresie şi altele. . . . Stăpiniţi de simţămintele de nobilă solidaritate cu cei sinistraţi, bucu­­reştenii au subscris o parte din salariu la fondul de ajutorare, fapt ce va permite ca pînă la sfârşitul anului să se realizeze din aceste contribuţii un fond de peste 380 milioane lei. Pentru a participa nemijlocit la înlăturarea consecinţelor grave ale inundaţiilor, un important număr de întreprinderi bucureştene au trimis în regiunile calamitate aparatură tehnică, utilaje şi materiale, lucrează pentru recondiţionarea unor produse şi instalaţii avariate. Totodată, ele au constituit echipe şi formaţii din muncitori, tehnicieni, specialişti care participă la repunerea cît mai grabnică în funcţiune a unităţilor industriale ce şi-au întrerupt activitatea sau sunt grav afectate. De asemenea, întreaga populaţie a oraşului a donat şi continuă să doneze obiecte de îmbrăcăminte pentru cei ale căror bunuri şi gospodării au fost distruse de stihiile naturii. Alături de toţi fiii României, suntem­ convinşi că vor fi învinse toate greutăţile, că prin munca unită a întregului nostru popor, sub conducerea partidului, programul luminos de dezvoltare multilaterală a patriei socia­liste va fi în întregime înfăptuit. Asigurăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom face in continuare datoria faţă de patrie, că noile angajamente ce ni le asumăm vor fi înfăptuite, că întreaga noastră energie va fi închinată muncii pentru recuperarea dau­nelor suferite de economia naţională, pentru asigurarea progresului con­tinuu al României socialiste. In numele Comitetului municipal de partid şi al Consiliului popular al municipiului Bucureşti DUMITRU POPA Intr-o telegramă adresată Comi­tetului Central al Partidului Comu­nist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către COMITETUL JUDEŢEAN GALAŢI AL P.C.R. se scrie: Prezenţa dumneavoastră în mijlocul populaţiei gălăţene în mo­mentul de maximă încordare a for­ţelor pentru a zăgăzui puhoaiele fu­rioase ale Siretului, Prutului şi Du­nării a insuflat tuturor îmbărbă­tare, dirzenie, optimism şi o ine­puizabilă voinţă de a învinge pe­ricolul. După ce se arată că în lupta pen­tru prevenirea şi combaterea efec­telor inundaţiilor au fost mobilizate forţe imense — muncitori, ţărani, ostaşi, membri ai gărzilor patrio­tice, studenţi, elevi, specialişti, ti­neri şi vîrstnici — care nu şi-au precupeţit nici un efort în această luptă, în telegramă se spune : S-au luat, totodată, măsuri pen­tru apărarea populaţiei şi a zo­nei industriale din Valea oraşului Galaţi, precum şi a unităţilor agri­cole de stat din incinta Brateşului de Sus şi de Jos. Pe cele 17 000 hec­tare calamitate, pe măsura retra­gerii apelor, ţăranii cooperatori şi mecanizatorii trec la reinsăminţarea terenurilor, iar pe ogoarele neafec­tate de inundaţii se desfăşoară în ritm susţinut lucrări de Întreţi­nere a culturilor. In continuare, se arată că colectivele întreprinderilor in­dustriale, de transporturi şi construcţii se angajează să con­tribuie la recuperarea pagube­lor provocate economiei de inunda­ţii, prin însemnate sporuri de pro­ducţie, peste cele cu care s-au an­gajat la începutul anului. Numai unităţile de pe platforma combina­tului siderurgic au hotărît să rea­lizeze în plus o producţie marfă în valoare de 15 milioane lei şi un beneficiu suplimentar de 30 mili­oane lei. Pînă la sfîrşitul anului, fără să fie afectată calitatea şi funcţionalitatea noilor obiective, ce se construiesc aici, se vor eco­nomisi 10 milioane lei din fondu­rile de investiţii şi 300 000 lei va­lută, pentru a fi cedate reconstruc­ţiei din zonele calamitate. Ca o expresie a solidarităţii şi umanismului — se arată In conti­nuare In telegramă — caracteristice poporului român, oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile judeţului Galaţi au hotărît să a­jute populaţia sinistrată cu însem­nate cantităţi de materiale de con­strucţie, cu formaţii de muncitori şi de specialişti care să participe la reconstrucţii, cu importante sume de bani şi mari cantităţi de produse agricole. COMITETUL JUDEŢEAN BRAI­­LA AL P.C.R. şi CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tova­răşului Nicolae Ceauşescu, în care, după ce se evocă crîncena încleş­tare cu stihiile dezlănţuite ale naturii, care s-au abătut şi pe me­leagurile judeţului Brăila, se arată : Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat in judeţul nostru, a dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in a­­ceste momente grele, indicaţiile deo­sebit de preţioase pe care ni le-aţi dat au constituit un puternic spri­jin in lupta pentru desfăşurarea in ritm susţinut a activităţii din in­dustrie, agricultură, învăţămînt, să­nătate, pentru buna deservire a populaţiei, acordind în acelaşi timp atenţie deosebită mobilizării tuturor forţelor materiale şi umane, pentru refacerea grabnică a distrugerilor şi preîntimpinarea unor noi calamităţi care ar putea fi provocate de apele Dunării. La chemarea partidului, a Frontu­lui Unităţii Socialiste, toate colecti­vele de muncă din întreprinderile judeţului Brăila şi din unităţile agricole neafectate de Inundaţii, s-au angajat să-şi intensifice eforturile pentru a obţine suplimentar, faţă de plan şi de angajamentele asu­mate în întrecere, cantităţi cît mai mari de bunuri materiale. Astfel, angajamentul anual luat iniţial se va dubla incit producţia marfă in­dustrială realizată peste plan să în­sumeze peste o sută milioane lei. De asemenea, o expresie a înţe­legerii comuniste a solidarităţii ci­vice a locuitorilor judeţului nostru o constituie acţiunea de masă între­prinsă pentru ajutorarea directă a populaţiei sinistrate. Pînă In pre­zent, aceştia au hotărît ca In spri­jinul localităţilor calamitate să de­pună suma de aproape patruzeci şi unu milioane lei, la care se adaugă 803 tone porumb, 214 tone grîu, im­portante cantităţi de fasole, ouă, produse lactate, precum şi un nu­măr mare de obiecte de îmbrăcă­minte și încălțăminte. Mobilizare intensă în zonele sinistrate pentru redresarea întregii vieţi social-economice de­ Oraş-şantier-zi şi noapte Derulăm timpul. Ne aflăm în De­jul care a fost cu o zi, cu o oră îna­inte de sinistru. Asemeni tuturor a­­şezărilor din ţara noastră, municipiul Dej a trăit, in anii care au trecut, sub semnul unor perpetue înnoiri. Nu­mai in acest cincinal valoarea totală a investiţiilor făcute aici se ridică la 634 milioane lei. In 1969, celor 1400 apartamente li s-au adăugat încă 350, numărul lor urmind sa atingă pină la sfirşitul acestui an cifra de 2­100. Numai pentru în­frumuseţarea oraşului s-au cheltuit, anul trecut, 300 000 lei şi­ alte cîteva sute de mii de ore de muncă patrio­tică. Ce poate fi mai reprezentativ pentru dragostea şi grija pe care lo­cuitorii Dejului o poartă oraşului lor decit numele unuia din cartiere : Dealul Florilor ? Şi, credeţi-ne, dacă s-ar fi dat acest nume întregului o­­raş, nu ar fi fost vorba de o figură de stil, ci de o realitate. Aşa ar fi apărut şi acum Dejul dacă, dintr-o­­dată, intr-o singură noapte, locuitorii lui n-ar fi trăit orele de groază ale calamităţii. Din cele 11 întreprinderi ale indus­triei republicane şi locale greu lovi­te de puhoaie in judeţul Cluj, 9 sunt din Dej. La fabrica de conserve „11 Iunie", una din unităţile greu lovite de calamitate, pierderile constatate de conducerea întreprinderii, in pri­ma zi după retragerea apelor, se ri­dicau la 9,5 milioane lei. Dar era nu­mai o cifră provizorie. Răni ascunse abia aveau să apară . — Lăzi de ambalaj, butoaie cu se­­miconservate aparţinînd întreprinde­rii noastre au fost găsite pe o dis­tanţă de pînă la 10 km de aici, ne-a declarat Dănilă Florea, directorul în­treprinderii. Numai după ce vom face analiza tuturor rezervelor de materie primă surprinse de calami­tate în depozite şi în incinta fabricii, precum şi inventarierea tuturor am­balajelor, ne vom putea pronunţa a­supra proporţiilor exacte ale catastro­fei. O a doua­ întreprindere crunt izbită de furia apelor este fabrica de pro­duse refractare din Dej. Cu toate e­­forturile eroice depuse, zi şi noapte, de colectivul întreprinderii, cu tot ajutorul primit din partea a nume­roase unităţi din judeţ, datorită ra­vagiilor inundaţiei, cit şi datorită specificului procesului de producţie, fabrica nu-şi poate relua incă activi­tatea ; or, de aici sunt aprovizionate cu cărămizi refractare aproape toa­te centrele siderurgice din ţară. In judeţul Cluj, din cele 9 096 per­soane sinistrate, 5106 sunt din Dej. Stihiile au distrus, într-o singură zi, un număr mai mare de case decît ju­mătate din numărul total de aparta­mente date in folosinţă anul trecut în municipiu. Agricultura judeţului a fost şi ea greu lovită de calamitate. Au fost afectate peste 20 000 ha teren agricol, din care 13 664 ha păminturi arabile dintre cele mai fertile. Au pierit peste 1400 animale. In mod deosebit au avut de suferit unităţile agricole de pe Valea Someşului , atelajele, drumurile de acces, magaziile de la I.M.A. Dej sunt aproape complet dis­truse, tractoarele şi maşinile agricole au fost avariate sau minate de valuri la zeci de kilometri. Valoarea pagube­lor se ridică, după o primă aprecie­re, absolut aproximativă, la peste 600 000 lei. Plouă fără întrerupere şi este frig, şi nu există destule adăposturi. CU TOATE ACESTEA, DEJUL ESTE ZI şi noapte un Întins şantier, PE CARE MUNCA SE DESFĂŞOA­RĂ CU O INDIRJIRE DE NEIMA­GINAT. Pe buzele şi in gindul locui­torilor oraşului se află aceleaşi cu­vinte : VOM ÎNVINGE ! Tito* ANDREI Alexandru MUREŞAN Priviţi harta ţării. Judeţul Alba e ca o inimă — şi ea pulsa trepidant, in ritmul dezvoltării noastre econo­mice rapide. Se ridicau coşurile noi­lor unităţi industriale, oraşele îşi pri­meneau arhitectura, cîmpiile mănoa­se, dealurile cu întinse plantaţii vi­ticole aşteptau această primăvară pentru a rodi din nou. ...La 1 Mai, constructorii Fabricii de porţelan-menaj din Alba Iulia a­­găţaseră pe zidul proaspăt al halei un panou­ grafic pe care se putea citi : „Constructori ! Mai sint 114 zile pînă la intrarea In funcţiune a unei linii tehnologice". O săgeată albas­tră se deplasa zi de zi pe acest ca­lendar, marcînd trecerea timpului, a etapelor judicios ierarhizate pentru respectarea angajamentului de a pune, parţial, în funcţiune, acest o­­biectiv, cu 10 luni mai devreme, în­cepuse o adevărată numărătoare in­versă. Cine se gîndea atunci că după două săptămîni şantierul va fi în­conjurat din trei părţi de ape, va fi parţial inundat, înregistrînd mari pa­gube ? Şi, totuşi, construcţia înaintea­ză din nou ! Pe panou săgeata al­bastră, incremenită cîteva zile, şi-a reluat cursul ascendent ! La Fabrica de încălţăminte „Arde­leana" din Alba Iulia o evaluare a­­proximativă indică pagube de 550 000 Iei. Aici, intrase în funcţiune în urmă cu aproape doi ani o hală mo­dernă de producţie De fapt, o nouă fabrică. Inundată de ape, unitatea a cunoscut din nou forfota refacerii in­stalaţiilor. Intr-un admirabil efort colectiv, salariaţii au salvat 95 la sută din producţia de export. Zi­durile proaspete sunt încă umede. „Ne străduim să recuperăm pierderile de producţie datorate întreruperii lu­crului încă în acest trimestru, ne spune Inginera Maria Vădean, di­rectoarea fabricii Acesta este obiec­tivul nr. 1“. Munca de refacere a potenţialului productiv al judeţului se intensifică. Uzina de produse sodice din Ocna Mureş funcţionează. Doar valţu­­rile fabricii de morărit din Alba Iulia stau încremenite. Muncitorii au acum alte preocupări decit cele ale profesiei : minuiesc motopompele care evacuează apa acumulată în u­­nele sectoare. Lucrările de canalizare, moderniza­rea străzilor şi extinderea reţelei po­tabile pornite cu avint In această pri­măvară la Alba Iulia au rămas neter­minate. Utilajele aduse pentru tipă­rirea ziarului local intr-o tipografia nouă au cunoscut înaintea cernelei, umezeala apei. Calea ferată Blaj—Te­­iuş, pentru dublarea căreia se muncea intens, arată de 10 zile ca o imensă linie moartă cu o lungime de aproape 20 km. Acum, sute şi sute de oameni lucrează la refacerea circulaţiei pe vechea linie. Evocările legate de împlinirea nu de mult a 25 de ani de la încheierea războiului, ne aduseseră în memorie lozinca acelor timpuri — „Totul pen­tru front, totul pentru victorie !• Acum se naşte aici in vorbe si fapte o nouă lozincă : „TOTUL PENTRU NORMALIZARE". In atmosfera pe care o trăieşte acum Alba Iulia, des­prindem o robustă notă de optimism. Cu calm, cu răbdare, insotindu-şi eforturile, oamenii readuc viaţa­­ normal. Ştefan DINICA Ambrozie MUNTEANU alba IULIA: Săgeata graficului este din nou ascendentă ■ In judeţul SATU MARE, cel mai greu lo­vit de furia apelor, din cele 25 de uni­tăţi industriale care au fost inundate, numai 4 nu lucrează incă, dar şi aci se fac eforturi deosebite pentru repunerea in funcţiune. FABRICA DE STICLA „VICTORIA MUNCII" din Poiana Co­drului, „OŞANA" din Negreşti. UZINA DE RE­­PARAŢII­ AUTO din Satu-Mare, „CRASNA" — Cărei şi altele lucrează la întreaga capacitate. Producţia zilnică a unităţilor industriale este in continuă creştere. In ziua de 23 mai, de pildă, valoarea producţiei globale zilnice a crescut cu peste un milion lei faţă de 20 mai. DUMINICA, TOATE ÎNTREPRINDERILE ŞI INSTITUŢIILE DIN JUDEŢ AU LUCRAT , s-au prezentat la lu­cru aproape toţi salariaţii, cu toate că mulţi din­tre ei mai muncesc incă la recuperarea unor ră­măşiţe din căminele distruse de ape. ■ In judeţul MARAMUREŞ, imediat după ce s-au scurs apele, care au distrus linia de inaltă tensiune, la ÎNTREPRINDEREA DE PRE­LUCRARE A INULUI DE LA ULMENI s-a procu­rat un grup electrogen, cu ajutorul căruia s-au pus in funcţiune instalaţiile de ridicat, salvin­­du-se astfel materie primă in valoare de peste 500 000 Iei. Intre timp, muncitorii, tehnicienii şi inginerii, ajutaţi de grupele de intervenţie şi bri­găzile patriotice, au reuşit să refacă linia de ali­mentare cu energie electrică a fabricii, astfel că incepind de luni activitatea in această întreprin­dere reintră in ritmul normal.­­ 168 de muncitori, tehnicieni şi ingineri din judeţul BRAŞOV ajută la REPUNEREA IN FUNCŢIE A ÎNTREPRINDERILOR CALA­MITATE DIN SIGHIŞOARA ŞI MEDIAŞ. La Uzinele de tractoare din Braşov 160 muncitori lucrează in trei schimburi la repararea utilajului venit din întreprinderile care au suferit in urma Inundaţiilor. Din Judeţul Prahova zeci de echipe de lucrători ajută pe tovarăşii lor de la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni şi Combinatul textil din Sighişoara să-şi repună uzinele în funcţiune. ■ TRONSONUL CONDUCTEI DE GAZ METAN care alimentează unităţile indus­triale din Moldova, avariat duminică, in zona Cristuru Secuiesc, A FOST REFĂCUT. Cu efor­turile susţinute ale unor specialişti, incendiul a fost stins, iar LUNI LA ORA 11, magistrala a fost pusă in funcţiune in intregime. ■ LA FABRICA DE PUNE DIN DEVA se lucrează intens pentru refacerea tehnolo­giei de producţie, existind posibilitatea ca cel mai tîrziu pină la 5 iunie, să reinceapă producţia, In acelaşi ritm se desfăşoară lucrările de refa­cere la ABATORUL DIN DEVA, care va fi re­pus in producţie in următoarele zile. ■ In satele Blidari, Mihălceni, Salcia Veche din judeţul VRANCEA s-au reaprins becurile. Cele opt echipe de muncitori de la în­treprinderea de exploatare electroenergetică lucrează acum ziua şi noaptea pentru refacerea liniilor spre Răchitosu, Poeniţa şi Cucuiţi, ulti­mele localităţi unde lumina electrică mai este întreruptă. PAGINA 3

Next