Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-26 / nr. 8436
SCÎNTEIA —marţi 26 mai 1970 INTERVIUL ACORDAT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ziarului ,,L' Humanité" (Urmare din pag. I) afirmarea socialismului în lume, la creşterea forţei şi influenţei sale mondiale. ÎNTREBARE: Această dezvoltare economică se concentrează in unele regiuni-cheie ? Este o orientare care se conturează in Franţa, de pildă, unde unele departamente sint tot mai dezmoştenite şi anume date uitării. RĂSPUNS : In trecut, în România, ca în toate ţările capitaliste — şi cu atît mai mult la noi, unde economia era slabă — industria era concentrată doar în cîteva zone. O problemă care s-a pus partidului nostru a fost crearea condiţiilor necesare dezvoltării tuturor regiunilor, repartizarea armonioasă a forţelor productive în întreaga ţară, îndeosebi din 1960 această preocupare a fost permanentă. Noi putem să afirmăm că, la ora actuală, nu există nici o regiune în care să nu fi fost construite, în cursul ultimilor cinci ani, întreprinderi de anvergură, de interes naţional. Întrebare : Aţi reuşit să găsiţi în aceste zone muncitorii calificaţi, cadrele necesare ? RĂSPUNS: Găsirea cadrelor pe plan local este un lucru destul de dificil. Noi punem accentul pe formarea cadrelor din zonele respective. Dar, în ce priveşte cadrele de conducere, specialiştii, noi trebuie să facem apel, în unele cazuri, la oameni din alte centre, unde s-a acumulat o experienţă mai vastă în domeniul respectiv , desigur că, cu unele dificultăţi, reuşim să rezolvăm şi această problemă. Noi considerăm că problema industrializării tuturor zonelor din ţara noastră este una din condiţiile esenţiale ale construcţiei socialiste, ale ridicării nivelului de trai şi de cultură al poporului nostru. De aceea, deşi aceasta ne cere mari eforturi, vom continua să mergem pe această cale. ÎNTREBARE: Pentru că vorbiţi de eforturi, ne putem pune întrebarea dacă eforturile pentru dezvoltarea economiei, importanta rată de acumulare din venitul naţional — aţi vorbit înainte de 30 la sută — sunt compatibile cu progresul nivelului de trai. RĂSPUNS : Nu numai că acestea sunt pe deplin compatibile cu progresul nivelului de trai, dar reprezintă chiar o condiţie sine qua non a îmbunătăţirii standardului de viaţă al poporului. Menţinerea unei rate înalte a acumulării a asigurat in ţara noastră dezvoltarea în ritm intens a economiei naţionale şi, paralel cu aceasta, ridicarea susţinută a nivelului de trai, material şi cultural, al maselor. Desigur, diminuarea fondurilor pentru acumulare ar face posibilă alocarea, pentru un timp scurt, a unor fonduri mai mari pentru consum, dar aceasta ar avea în perspectivă urmări profund negative. O asemenea politică ar determina nu numai frînarea progresului general al economiei, ci ar îngusta însăşi baza materială a ridicării nivelului de trai al populaţiei, a creşterii gradului de civilizaţie al vieţii poporului nostru. Ocupîndu-ne de dezvoltarea economică, noi am asigurat şi vom continua să asigurăm ridicarea nivelului de trai al clasei muncitoare, al întregului popor. întreaga activitate a partidului şi statului este îndreptată tocmai spre îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Anul acesta, veniturile oamenilor muncii sunt de peste trei ori mai mari decît cele din 1950. In cursul primului trimestru, a fost încheiată acţiunea de majorare a salariilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, cu începere de la 1 mai, salariaţii cu venituri mici beneficiază de încă o majorare suplimentară destul de substanţială. Veniturile salariaţilor vor creşte astfel în cursul acestui an cu 12 miliarde lei. Noi ne străduim, de asemenea, să asigurăm un raport cît mai echitabil între veniturile mici şi veniturile mai importante. Astfel, pentru un salariu de 900 lei lunar se percepe un impozit de 3,5 la sută ; acest impozit ajunge însă pînă la 19,3 la sută pentru un salariu de ÎOOOO lei. La creşterea veniturilor salariaţilor se adaugă numeroase măsuri sociale, printre care alocaţia de stat pentru familii cu copii, învăţămîntul gratuit, inclusiv manualele şcolare, şi aceasta la toate nivelurile de învăţămînt. Să nu uităm asistenţa sanitară ; statul cheltuieşte anual pentru ocrotirea sănătăţii circa 5 000 lei de fiecare familie. Întrebare : importanţa învăţământului provenea şi din necesitatea de a forma muncitori calificaţi, cadrele necesare economiei ? RĂSPUNS ! Pentru a înţelege mai bine importanţa acestei probleme, amploarea ei pentru România, trebuie precizat că înainte de război aproape 40 la sută din populaţie nu ştia nici să scrie, nici să citească. Această situaţie a fost de mult lichidată. Incepind din 1965, noi am introdus învăţămîntul obligatoriu de opt ani pentru întreaga populaţie, iar din 1970 am trecut la învăţămîntul obligatoriu de zece ani pentru tot tineretul ţării. In ce priveşte numărul studenţilor, acesta a crescut de cinci ori, ajungînd de la 26 000 în 1938 la peste 150 000 la ora actuală. Noi acordăm totodată o mare importanţă formării cadrelor de muncitori calificaţi ; în acest scop, a trebuit să ne orientăm spre dezvoltarea de şcoli profesionale. Acestea numără peste 200 000 de elevi; de asemenea, în vederea formării de cadre medii, am organizat licee tehnice şi de specialitate pentru diferite ramuri, în care învaţă peste 100 000 de elevi. Pentru următorul cincinal noi intenţionăm să procedăm atît la extinderea şcolilor profesionale, cît şi a liceelor tehnice, iar începînd din 1967 noi am trecut la organizarea de institute de subingineri. Trebuie însă, totodată, să dezvoltăm calificarea pe însuşi locul de producţie. Dacă aţi vizita întreprinderi din ţara noastră, aţi putea constata că în numeroase uzine se desfăşoară o muncă intensă în acest sens, că vîrsta medie a salariaţilor este de 19—20 de ani, ceea ce dovedeşte în acelaşi timp eforturile care trebuie desfăşurate pentru formaţia profesională, rolul extrem de activ al tineretului în societatea noastră. Noi putem afirma astfel că, paralel cu dezvoltarea economiei, a ştiinţei şi a culturii, întregul popor a înregistrat o îmbunătăţire continuă a nivelului său de trai. Fiecare cetăţean simte în propriasa viaţă rezultatele obţinute prin Construirea societăţii socialiste ; altminteri nu s-ar putea explica hotărîrea cu care participă la această operă. ÎNTREBARE: Socialismul a transformat condiţiile de trai ale poporului român, dar omul însuşi se schimbă oare? Care sunt în această privinţă ,succesele repurtate, dar şi din ,ficultăţile de care vă loviţi ? RĂSPUNS : Desigur, dezvoltarea conştiinţei oamenilor reprezintă un proces de lungă durată ; factorul determinant îl constituie, fireşte, condiţiile vieţii materiale, dar un înalt nivel cultural este, de asemenea, necesar, întocmai ca şi înţelegerea legilor obiective ale societăţii. Nu cred că în această privinţă există în România dificultăţi deosebite ; poate că aceasta se datorează rezultatelor obţinute în dezvoltarea societăţii care au convins poporul că politica comuniştilor corespunde intereselor sale fundamentale. Bineînţeles că în anumite manifestări individuale se mai fac încă simţite tarele trecutului, atît în ceea ce priveşte relaţiile în societate, cît şi în familie. Mai există încă influenţe ale misticismului, ale individualismului şi ale altor mentalităţi retrograde; suprimarea acestor manifestări presupune un proces îndelungat. Formarea unei conştiinţe şi unei atitudini progresiste în comportarea de zi cu zi a muncitorilor impune o activitate de educaţie la care contribuie toate mijloacele de care dispune societatea : şcoala, presa, radioteleviziunea, arta, munca culturală de masă, întreaga activitate politică şi ideologică. Partidul nostru acordă o atenţie deosebită creaţiei artistice. Noi pornim de la considerentul că arta şi literatura trebuie să reflecte realităţile societăţii noastre, să se bazeze pe concepţia noastră materialist-dialectică despre lume şi societate ; este însă de la sine înţeles că în creaţia artistică trebuie să existe o diversitate de forme, de mijloace de expresie, că nu se poate impune o uniformizare care, departe de a favoriza dezvoltarea literaturii şi artei şi rolul său în ridicarea nivelului conştiinţei socialiste, ar limita, dimpotrivă, sfera lor de influenţă şi de atracţie. Oamenii noştri de artă şi litere aduc o contribuţie activă la dezvoltarea societăţii socialiste, acelaşi lucru se poate spune despre toţi intelectualii noştri. Trebuie menţionat că cei din generaţia mai veche, oameni de ştiinţă şi de cultură din cei mai remarcabili au susţinut politica partidului nostru ; cei mai mulţi dintre ei au devenit membri de partid, iar cei care nu sunt încă membri de partid acţionează în fond ca şi comuniştii pentru dezvoltarea orînduirii socialiste. Dacă am reuşit de altfel să obţinem într-o perioadă de timp scurtă progrese importante în dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, acest lucru a fost posibil datorită faptului că partidul nostru a ştiut să realizeze unitatea tuturor forţelor populare. Desigur, rolul principal l-a avut şi-l are clasa muncitoare, care continuă să fie clasa conducătoare a societăţii, dar alianţa trainică a tuturor forţelor sociale ale patriei noastre socialiste a jucat şi joacă un rol deosebit. Pentru a realiza această unitate a forţelor poporului nostru, noi am avut de asemenea grijă să asigurăm deplina egalitate in drepturi a celorlalte naţionalităţi care trăiesc în România şi care reprezintă aproximativ 11 la sută din populaţie. ÎNTREBARE: Pentru anii viitori, care sunt preocupările primordiale ale Partidului Comunist Român în domeniile pe care le-am abordat ? RĂSPUNS: Accentul va continua să se pună pe evoluţia în ritm susţinut a industriei, cu deosebire a ramurilor sale moderne, electronica, construcţiile de maşini-Unelte etc. Vom acorda o atenţie mai mare agriculturii, căci pentru o ţară ca România, agricultura, paralel cu industria, deţine un rol extrem de important în dezvoltarea armonioasă a economiei. Noi vom acorda o atenţie deosebită unei îmbunătăţiri calitative a întregii activităţi economice ; în acest scop ne preocupăm atît de reducerea cheltuielilor materiale de producţie, cît şi de sporirea productivităţii muncii. Activitatea de cercetare ştiinţifică, al cărei rol se intensifică în dezvoltarea societăţii, va fi, în continuare, obiectul unei atenţii speciale. Şi, bineînţeles, vom continua să ridicăm nivelul de trai al poporului. Dar tabloul preocupărilor noastre de viitor ar fi incomplet dacă nu aş menţiona dezvoltarea democraţiei socialiste. Noi ne ocupăm, o dată cu întărirea şi perfecţionarea conducerii pe bază de plan central a economiei şi vieţii sociale, de lărgirea atribuţiilor şi a autonomiei unităţilor economice şi administrative ; dorim să creăm cele mai bune condiţii pentru participarea deplină a clasei muncitoare, a tuturor muncitorilor, la conducerea societăţii, astfel încît să-şi poată exprima părerea asupra tuturor problemelor de politică internă și externă ale partidului și statului nostru. Desigur, toată această activitate este orientată și condusă de Partidul Comunist Român. Trebuie să precizez că, pentru noi, problema rolului conducător al partidului în societatea noastră constituie un lucru cu totul firesc. Muncitorii, întregul nostru popor au constatat că numai partidul nostru s-a dovedit capabil să rezolve problemele complexe care s-au pus României. De aici derivă sprijinul de care partidul se bucură din partea poporului nostru în realizarea sarcinilor puse de Congresul al X-lea al partidului nostru, sarcini care se identifică cu interesele maselor largi ale ţării noastre. M. R. PINEAU : In ajunul călătoriei pe care urmează s-o efectuaţi in Franţa, acest interviu pe care aţi binevoit să-l acordaţi ziarului nostru va face mai bine cunoscute cititorilor noştri succesele socialismului din România, modul în care vedeţi problemele care se pun pentru consolidarea sa, experienţa dobîndită de poporul român în acest domeniu, experienţă care, deşi se bazează pe legile generale ale dezvoltării socialiste, prezintă anumite aspecte originale. Construcţia unei Franţe socialiste v va avea şi ea, pe baza ţerilor generale, elemente originale ; cunoaşteţi, de exemplu, concepţiile şi tezele noastre despre rolul de avangardă al partidului nostru în condiţiile unei cooperări loiale a partidelor şi formaţiunilor democratice care să contribuie la construcţia acestui socialism. Cunoaşterea experienţei partidului şi poporului dumneavoastră nu prezintă cîtuşi de puţin un interes mai mic pentru cititorii noştri, care vor putea cunoaşte astfel mai bine România însăşi. NICOLAE CEAUŞESCU: Aş dori, în încheiere, să menţionez relaţiile bune dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Francez, relaţii care au, de altfel, vechi tradiţii, îşi trag rădăcinile din legăturile ce au existat în trecut între revoluţionarii români şi francezi. Desigur, nu vreau să încep de la 1848 sau de la Comuna din Paris, însă cunoaşteţi probabil că unii români au luptat pentru Comuna din Paris ; se cunoaşte, de asemenea, participarea multor români în rezistenţa franceză. In continuare, după război şi pînă astăzi, între partidele noastre s-au dezvoltat raporturi bune. Am avut contacte şi întîlniri fructuoase cu tovarăşul Waldeck Rochet. Aş dori să urez Partidului Comunist Francez, tuturor membrilor partidului, cititorilor ziarului dv. cele mai mari succese în activitatea lor. Ţinînd seama de faptul că Partidul Comunist Francez joacă un rol important în viaţa politică a Franţei, doresc să menţionez, totodată, relaţiile bune existente între România şi Franţa, precum şi perspectivele favorabile de dezvoltare continuă a prieteniei dintre popoarele român și francez. TOTUL PENTRU REFACERE, TOTUL PENTRU NORMALIZARE! Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu In aceste momente grele, cînd naţiunea noastră socialistă a fost aspru încercată de calamităţile naturale care s-au abătut asupra unor importante zone ale ţării, oamenii muncii din Bucureşti, toţi locuitorii Capitalei, într-o vibrantă şi deplină unanimitate, îşi manifestă sentimentele de profundă şi frăţească solidaritate cu populaţia sinistrată, îşi exprimă hotărirea fermă de a se alătura efortului patriotic al întregului popor pentru depăşirea marilor dificultăţi ivite şi pentru readucerea vieţii şi activităţii economice pe făgaşul lor normal. La chemarea conducerii partidului şi statului , care a organizat cu bărbăţie şi înaltă răspundere vasta activitate pentru salvarea vieţilor omeneşti, pentru limitarea cît mai mult posibil a efectelor distructive ale inundaţiilor , cetăţenii Bucureştiului au răspuns ca un singur om, prin fapte şi numeroase iniţiative, eforturilor de sprijinire a judeţelor calamitate, de apărare a celor loviţi sau ameninţaţi de cumplita dezlănţuire a naturii. Toţi cei ce muncesc în întreprinderile şi instituţiile bucureştene au desfăşurat o activitate fără răgaz, şi-au concentrat şi mai mult forţele in vederea realizării unor importante producţii suplimentare, care să contribuie la compensarea imenselor pagube produse, la realizarea planului producţiei industriale pe acest an, însufleţiţi de puternice sentimente de dragoste faţă de patria încercată, faţă de viitorul ei socialist, muncitorii inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene analizâd posibilităţile din unităţile in care muncesc , se angajează să realizeze in plus faţă de angajamentele iniţiale o producţie marfa mai mare de 362 milioane lei, să depăşească planul la export cu încă 37 milioane lei, să reducă cheltuielile de producţie cu incă 29 milioane lei şi să obţină o creştere suplimentară a beneficiilor cu 47 milioane lei. Astfel, pe întregul an vom obţine peste prevederile planului o producţie marfă de 862 milioane lei, vom livra la export mărfuri în valoare de 117 milioane lei, vom realiza economii în valoare de 129 milioane lei şi beneficii ce vor însuma 157 milioane lei. . . încadraţi cu deplină dăruire şi energie în acţiunile de ajutorare a zonelor sinistrate, lucrătorii din întreprinderile producătoare de materiale de construcţii aparţinind consiliului popular municipal şi din alte unităţi vor produce suplimentar 50 milioane de cărămizi, 20 000 cahle teracotă, 6 000 mc produse din beton celular autoclavizat, 3 000 mp uşi şi ferestre, 50 tone tuburi gresie şi altele. . . . Stăpiniţi de simţămintele de nobilă solidaritate cu cei sinistraţi, bucureştenii au subscris o parte din salariu la fondul de ajutorare, fapt ce va permite ca pînă la sfârşitul anului să se realizeze din aceste contribuţii un fond de peste 380 milioane lei. Pentru a participa nemijlocit la înlăturarea consecinţelor grave ale inundaţiilor, un important număr de întreprinderi bucureştene au trimis în regiunile calamitate aparatură tehnică, utilaje şi materiale, lucrează pentru recondiţionarea unor produse şi instalaţii avariate. Totodată, ele au constituit echipe şi formaţii din muncitori, tehnicieni, specialişti care participă la repunerea cît mai grabnică în funcţiune a unităţilor industriale ce şi-au întrerupt activitatea sau sunt grav afectate. De asemenea, întreaga populaţie a oraşului a donat şi continuă să doneze obiecte de îmbrăcăminte pentru cei ale căror bunuri şi gospodării au fost distruse de stihiile naturii. Alături de toţi fiii României, suntem convinşi că vor fi învinse toate greutăţile, că prin munca unită a întregului nostru popor, sub conducerea partidului, programul luminos de dezvoltare multilaterală a patriei socialiste va fi în întregime înfăptuit. Asigurăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom face in continuare datoria faţă de patrie, că noile angajamente ce ni le asumăm vor fi înfăptuite, că întreaga noastră energie va fi închinată muncii pentru recuperarea daunelor suferite de economia naţională, pentru asigurarea progresului continuu al României socialiste. In numele Comitetului municipal de partid şi al Consiliului popular al municipiului Bucureşti DUMITRU POPA Intr-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de către COMITETUL JUDEŢEAN GALAŢI AL P.C.R. se scrie: Prezenţa dumneavoastră în mijlocul populaţiei gălăţene în momentul de maximă încordare a forţelor pentru a zăgăzui puhoaiele furioase ale Siretului, Prutului şi Dunării a insuflat tuturor îmbărbătare, dirzenie, optimism şi o inepuizabilă voinţă de a învinge pericolul. După ce se arată că în lupta pentru prevenirea şi combaterea efectelor inundaţiilor au fost mobilizate forţe imense — muncitori, ţărani, ostaşi, membri ai gărzilor patriotice, studenţi, elevi, specialişti, tineri şi vîrstnici — care nu şi-au precupeţit nici un efort în această luptă, în telegramă se spune : S-au luat, totodată, măsuri pentru apărarea populaţiei şi a zonei industriale din Valea oraşului Galaţi, precum şi a unităţilor agricole de stat din incinta Brateşului de Sus şi de Jos. Pe cele 17 000 hectare calamitate, pe măsura retragerii apelor, ţăranii cooperatori şi mecanizatorii trec la reinsăminţarea terenurilor, iar pe ogoarele neafectate de inundaţii se desfăşoară în ritm susţinut lucrări de Întreţinere a culturilor. In continuare, se arată că colectivele întreprinderilor industriale, de transporturi şi construcţii se angajează să contribuie la recuperarea pagubelor provocate economiei de inundaţii, prin însemnate sporuri de producţie, peste cele cu care s-au angajat la începutul anului. Numai unităţile de pe platforma combinatului siderurgic au hotărît să realizeze în plus o producţie marfă în valoare de 15 milioane lei şi un beneficiu suplimentar de 30 milioane lei. Pînă la sfîrşitul anului, fără să fie afectată calitatea şi funcţionalitatea noilor obiective, ce se construiesc aici, se vor economisi 10 milioane lei din fondurile de investiţii şi 300 000 lei valută, pentru a fi cedate reconstrucţiei din zonele calamitate. Ca o expresie a solidarităţii şi umanismului — se arată In continuare In telegramă — caracteristice poporului român, oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile judeţului Galaţi au hotărît să ajute populaţia sinistrată cu însemnate cantităţi de materiale de construcţie, cu formaţii de muncitori şi de specialişti care să participe la reconstrucţii, cu importante sume de bani şi mari cantităţi de produse agricole. COMITETUL JUDEŢEAN BRAILA AL P.C.R. şi CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care, după ce se evocă crîncena încleştare cu stihiile dezlănţuite ale naturii, care s-au abătut şi pe meleagurile judeţului Brăila, se arată : Prezenţa conducătorilor de partid şi de stat in judeţul nostru, a dumneavoastră personal, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, in aceste momente grele, indicaţiile deosebit de preţioase pe care ni le-aţi dat au constituit un puternic sprijin in lupta pentru desfăşurarea in ritm susţinut a activităţii din industrie, agricultură, învăţămînt, sănătate, pentru buna deservire a populaţiei, acordind în acelaşi timp atenţie deosebită mobilizării tuturor forţelor materiale şi umane, pentru refacerea grabnică a distrugerilor şi preîntimpinarea unor noi calamităţi care ar putea fi provocate de apele Dunării. La chemarea partidului, a Frontului Unităţii Socialiste, toate colectivele de muncă din întreprinderile judeţului Brăila şi din unităţile agricole neafectate de Inundaţii, s-au angajat să-şi intensifice eforturile pentru a obţine suplimentar, faţă de plan şi de angajamentele asumate în întrecere, cantităţi cît mai mari de bunuri materiale. Astfel, angajamentul anual luat iniţial se va dubla incit producţia marfă industrială realizată peste plan să însumeze peste o sută milioane lei. De asemenea, o expresie a înţelegerii comuniste a solidarităţii civice a locuitorilor judeţului nostru o constituie acţiunea de masă întreprinsă pentru ajutorarea directă a populaţiei sinistrate. Pînă In prezent, aceştia au hotărît ca In sprijinul localităţilor calamitate să depună suma de aproape patruzeci şi unu milioane lei, la care se adaugă 803 tone porumb, 214 tone grîu, importante cantităţi de fasole, ouă, produse lactate, precum şi un număr mare de obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte. Mobilizare intensă în zonele sinistrate pentru redresarea întregii vieţi social-economice de Oraş-şantier-zi şi noapte Derulăm timpul. Ne aflăm în Dejul care a fost cu o zi, cu o oră înainte de sinistru. Asemeni tuturor aşezărilor din ţara noastră, municipiul Dej a trăit, in anii care au trecut, sub semnul unor perpetue înnoiri. Numai in acest cincinal valoarea totală a investiţiilor făcute aici se ridică la 634 milioane lei. In 1969, celor 1400 apartamente li s-au adăugat încă 350, numărul lor urmind sa atingă pină la sfirşitul acestui an cifra de 2100. Numai pentru înfrumuseţarea oraşului s-au cheltuit, anul trecut, 300 000 lei şi alte cîteva sute de mii de ore de muncă patriotică. Ce poate fi mai reprezentativ pentru dragostea şi grija pe care locuitorii Dejului o poartă oraşului lor decit numele unuia din cartiere : Dealul Florilor ? Şi, credeţi-ne, dacă s-ar fi dat acest nume întregului oraş, nu ar fi fost vorba de o figură de stil, ci de o realitate. Aşa ar fi apărut şi acum Dejul dacă, dintr-odată, intr-o singură noapte, locuitorii lui n-ar fi trăit orele de groază ale calamităţii. Din cele 11 întreprinderi ale industriei republicane şi locale greu lovite de puhoaie in judeţul Cluj, 9 sunt din Dej. La fabrica de conserve „11 Iunie", una din unităţile greu lovite de calamitate, pierderile constatate de conducerea întreprinderii, in prima zi după retragerea apelor, se ridicau la 9,5 milioane lei. Dar era numai o cifră provizorie. Răni ascunse abia aveau să apară . — Lăzi de ambalaj, butoaie cu semiconservate aparţinînd întreprinderii noastre au fost găsite pe o distanţă de pînă la 10 km de aici, ne-a declarat Dănilă Florea, directorul întreprinderii. Numai după ce vom face analiza tuturor rezervelor de materie primă surprinse de calamitate în depozite şi în incinta fabricii, precum şi inventarierea tuturor ambalajelor, ne vom putea pronunţa asupra proporţiilor exacte ale catastrofei. O a doua întreprindere crunt izbită de furia apelor este fabrica de produse refractare din Dej. Cu toate eforturile eroice depuse, zi şi noapte, de colectivul întreprinderii, cu tot ajutorul primit din partea a numeroase unităţi din judeţ, datorită ravagiilor inundaţiei, cit şi datorită specificului procesului de producţie, fabrica nu-şi poate relua incă activitatea ; or, de aici sunt aprovizionate cu cărămizi refractare aproape toate centrele siderurgice din ţară. In judeţul Cluj, din cele 9 096 persoane sinistrate, 5106 sunt din Dej. Stihiile au distrus, într-o singură zi, un număr mai mare de case decît jumătate din numărul total de apartamente date in folosinţă anul trecut în municipiu. Agricultura judeţului a fost şi ea greu lovită de calamitate. Au fost afectate peste 20 000 ha teren agricol, din care 13 664 ha păminturi arabile dintre cele mai fertile. Au pierit peste 1400 animale. In mod deosebit au avut de suferit unităţile agricole de pe Valea Someşului , atelajele, drumurile de acces, magaziile de la I.M.A. Dej sunt aproape complet distruse, tractoarele şi maşinile agricole au fost avariate sau minate de valuri la zeci de kilometri. Valoarea pagubelor se ridică, după o primă apreciere, absolut aproximativă, la peste 600 000 lei. Plouă fără întrerupere şi este frig, şi nu există destule adăposturi. CU TOATE ACESTEA, DEJUL ESTE ZI şi noapte un Întins şantier, PE CARE MUNCA SE DESFĂŞOARĂ CU O INDIRJIRE DE NEIMAGINAT. Pe buzele şi in gindul locuitorilor oraşului se află aceleaşi cuvinte : VOM ÎNVINGE ! Tito* ANDREI Alexandru MUREŞAN Priviţi harta ţării. Judeţul Alba e ca o inimă — şi ea pulsa trepidant, in ritmul dezvoltării noastre economice rapide. Se ridicau coşurile noilor unităţi industriale, oraşele îşi primeneau arhitectura, cîmpiile mănoase, dealurile cu întinse plantaţii viticole aşteptau această primăvară pentru a rodi din nou. ...La 1 Mai, constructorii Fabricii de porţelan-menaj din Alba Iulia agăţaseră pe zidul proaspăt al halei un panou grafic pe care se putea citi : „Constructori ! Mai sint 114 zile pînă la intrarea In funcţiune a unei linii tehnologice". O săgeată albastră se deplasa zi de zi pe acest calendar, marcînd trecerea timpului, a etapelor judicios ierarhizate pentru respectarea angajamentului de a pune, parţial, în funcţiune, acest obiectiv, cu 10 luni mai devreme, începuse o adevărată numărătoare inversă. Cine se gîndea atunci că după două săptămîni şantierul va fi înconjurat din trei părţi de ape, va fi parţial inundat, înregistrînd mari pagube ? Şi, totuşi, construcţia înaintează din nou ! Pe panou săgeata albastră, incremenită cîteva zile, şi-a reluat cursul ascendent ! La Fabrica de încălţăminte „Ardeleana" din Alba Iulia o evaluare aproximativă indică pagube de 550 000 Iei. Aici, intrase în funcţiune în urmă cu aproape doi ani o hală modernă de producţie De fapt, o nouă fabrică. Inundată de ape, unitatea a cunoscut din nou forfota refacerii instalaţiilor. Intr-un admirabil efort colectiv, salariaţii au salvat 95 la sută din producţia de export. Zidurile proaspete sunt încă umede. „Ne străduim să recuperăm pierderile de producţie datorate întreruperii lucrului încă în acest trimestru, ne spune Inginera Maria Vădean, directoarea fabricii Acesta este obiectivul nr. 1“. Munca de refacere a potenţialului productiv al judeţului se intensifică. Uzina de produse sodice din Ocna Mureş funcţionează. Doar valţurile fabricii de morărit din Alba Iulia stau încremenite. Muncitorii au acum alte preocupări decit cele ale profesiei : minuiesc motopompele care evacuează apa acumulată în unele sectoare. Lucrările de canalizare, modernizarea străzilor şi extinderea reţelei potabile pornite cu avint In această primăvară la Alba Iulia au rămas neterminate. Utilajele aduse pentru tipărirea ziarului local intr-o tipografia nouă au cunoscut înaintea cernelei, umezeala apei. Calea ferată Blaj—Teiuş, pentru dublarea căreia se muncea intens, arată de 10 zile ca o imensă linie moartă cu o lungime de aproape 20 km. Acum, sute şi sute de oameni lucrează la refacerea circulaţiei pe vechea linie. Evocările legate de împlinirea nu de mult a 25 de ani de la încheierea războiului, ne aduseseră în memorie lozinca acelor timpuri — „Totul pentru front, totul pentru victorie !• Acum se naşte aici in vorbe si fapte o nouă lozincă : „TOTUL PENTRU NORMALIZARE". In atmosfera pe care o trăieşte acum Alba Iulia, desprindem o robustă notă de optimism. Cu calm, cu răbdare, insotindu-şi eforturile, oamenii readuc viaţa normal. Ştefan DINICA Ambrozie MUNTEANU alba IULIA: Săgeata graficului este din nou ascendentă ■ In judeţul SATU MARE, cel mai greu lovit de furia apelor, din cele 25 de unităţi industriale care au fost inundate, numai 4 nu lucrează incă, dar şi aci se fac eforturi deosebite pentru repunerea in funcţiune. FABRICA DE STICLA „VICTORIA MUNCII" din Poiana Codrului, „OŞANA" din Negreşti. UZINA DE REPARAŢII AUTO din Satu-Mare, „CRASNA" — Cărei şi altele lucrează la întreaga capacitate. Producţia zilnică a unităţilor industriale este in continuă creştere. In ziua de 23 mai, de pildă, valoarea producţiei globale zilnice a crescut cu peste un milion lei faţă de 20 mai. DUMINICA, TOATE ÎNTREPRINDERILE ŞI INSTITUŢIILE DIN JUDEŢ AU LUCRAT , s-au prezentat la lucru aproape toţi salariaţii, cu toate că mulţi dintre ei mai muncesc incă la recuperarea unor rămăşiţe din căminele distruse de ape. ■ In judeţul MARAMUREŞ, imediat după ce s-au scurs apele, care au distrus linia de inaltă tensiune, la ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE A INULUI DE LA ULMENI s-a procurat un grup electrogen, cu ajutorul căruia s-au pus in funcţiune instalaţiile de ridicat, salvindu-se astfel materie primă in valoare de peste 500 000 Iei. Intre timp, muncitorii, tehnicienii şi inginerii, ajutaţi de grupele de intervenţie şi brigăzile patriotice, au reuşit să refacă linia de alimentare cu energie electrică a fabricii, astfel că incepind de luni activitatea in această întreprindere reintră in ritmul normal. 168 de muncitori, tehnicieni şi ingineri din judeţul BRAŞOV ajută la REPUNEREA IN FUNCŢIE A ÎNTREPRINDERILOR CALAMITATE DIN SIGHIŞOARA ŞI MEDIAŞ. La Uzinele de tractoare din Braşov 160 muncitori lucrează in trei schimburi la repararea utilajului venit din întreprinderile care au suferit in urma Inundaţiilor. Din Judeţul Prahova zeci de echipe de lucrători ajută pe tovarăşii lor de la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni şi Combinatul textil din Sighişoara să-şi repună uzinele în funcţiune. ■ TRONSONUL CONDUCTEI DE GAZ METAN care alimentează unităţile industriale din Moldova, avariat duminică, in zona Cristuru Secuiesc, A FOST REFĂCUT. Cu eforturile susţinute ale unor specialişti, incendiul a fost stins, iar LUNI LA ORA 11, magistrala a fost pusă in funcţiune in intregime. ■ LA FABRICA DE PUNE DIN DEVA se lucrează intens pentru refacerea tehnologiei de producţie, existind posibilitatea ca cel mai tîrziu pină la 5 iunie, să reinceapă producţia, In acelaşi ritm se desfăşoară lucrările de refacere la ABATORUL DIN DEVA, care va fi repus in producţie in următoarele zile. ■ In satele Blidari, Mihălceni, Salcia Veche din judeţul VRANCEA s-au reaprins becurile. Cele opt echipe de muncitori de la întreprinderea de exploatare electroenergetică lucrează acum ziua şi noaptea pentru refacerea liniilor spre Răchitosu, Poeniţa şi Cucuiţi, ultimele localităţi unde lumina electrică mai este întreruptă. PAGINA 3