Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-30 / nr. 8440

PAGINA 2 SCINTEIA —simbata 30 mai 1970 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA (Urmare din pag. I) s-au Investit an de an sume tot mai mari. Numai în acest an, pen­tru dezvoltarea economică a jude­ţului s-au investit peste 2 miliarde lei, sumă de aproape două ori mai mare decit cea investită în 1969. Realizarea acestor mari obiective industriale, la care se vor adăuga construcţiile viitorului cincinal, va spori, în 1975, producţia globa­lă a judeţului de 2,1 ani faţă de cea realizată la sfîrşitul anului trecut. Aceste moderne obiective industriale, de mare importanţă pentru economia naţională, ridicate în această zonă, sunt expresia vie a preocupării partidului şi statului nostru de a asigura dezvoltarea multilaterală, armonioasă, a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării, de a repartiza proporţional forţele de producţie şi a valorifica plenar forţa de muncă pe întregul teri­toriu, de a ridica din punct de ve­dere economic, social, cultural toa­te judeţele ţării. E o dimineaţă caldă, cu soare văratic, cum nu ne-a fost dat să mai avem în această lună mai, încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat se îndreaptă spre meleagurile Ialo­­miţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine : cimpii întinse, învăluite în verdele crud al griu­lui şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar ici­­colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă­ mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoa­rea lor sate, şosele, livezi. Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înăl­ţat, unde apele nu au putut ajun­ge. Sîntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţie, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Du­năre şi braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi con­ducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, ingi­nerul Valentin Georgescu, direc­torul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situaţia ac­tuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuieşte ogoa­rele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cit vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat nu se mai vede, apele sînt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centi­metri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. In unele locuri, pe dig, se lucrea­ză. Vîntul puternic care a stîrnit valuri grele zilele trecute a erodat stăvilarul înălţat de oameni, dar breşele se astupă repede, printr-o muncă fără istov, de zi şi noapte. In care sînt concentrate mari for­ţe umane şi materiale — lucrători din întreprinderi, ostaşi, maşini puternice. Pretutindeni domnesc calmul, ordinea, hotărîrea. Ce apără cu atîta îndîrjire cei din Vlădeni ? O simplă privire panora­mică în spatele acestui dig te face să înţelegi totul. Imense întinderi cultivate — peste 12 000 hectare, a­­flate cu cîţiva metri sub nivelul apelor care lovesc digul — sînt a­­meninţate de furia revărsărilor. Sînt pămînturi noi, scoase de sub ape, cu doar cîţiva ani în urmă, pămînturi mănoase, care anul tre­cut au dat rod bogat. Braţul enorm al digului dinspre Borcea — peste 23 de kilometri, apără 1300 hectare cu­­grîu — şi niciodată nu ne-a e­­moţionat mai mult unduirea sa în adierea primăvăratică — cîteva alte mii de hectare de porumb, 2 900 cu floarea-soarelui, 700 cultivate cu orz, alte 700 cu ovăz. Ca un braţ de mamă apărîndu-şi copilul se întinde acest dig — fiecare lo­pată de pămînt, fiecare sac adus, fiecare par înfipt în apă a însem­nat truda de zi şi noapte a oame­nilor, care înţeleg să ocrotească a­­vuţia ţării, aşa cum ar ocroti viaţa propriului lor copil. Şi această luptă grea, eroică, se duce de 90 de zile şi 90 de nopţi, de cînd Du­nărea şi Borcea au prevestit ame­ninţarea. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fiu­ , viu şi Borcea, cea mai periclitată. Dar din cuvîntul plin de siguranţă al tovarăşului Spiru Cristache, u­­nul din cei care compun coman­damentul de şoc al luptei, din cer­titudinea cu care ne vorbea despre recoltele mari ce se vor obţine în zona astăzi ameninţată, am înţeles că oamenii acestei lupte sunt ho­­tărîţi pînă la ultima picătură de energie să nu cedeze apelor nici un spic de grîu, nici o palmă de loc care ar putea să dea rod. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel la Ţipirigelu, la Repejoru, ori­unde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi salută cu căldură pe secretarul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiin­­du-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bo­gatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi, pentru a căror renaştere s-a cheltuit atîta trudă. — Cum merge, tovarăşi? îl în­treabă tovarăşul Ceauşescu. — Bine, tovarăşe secretar gene­ral ! — Vom reuşi să apărăm pămîn­­tul, să stăvilim apele ? — Reuşim, reuşim ! — Aşa, tovarăşi! Trebuie să le stăvilim, să fim mai puternici decât ele. Se cere muncă, e nevoie de eforturi pentru a salva recolta. Ar fi păcat să o lăsăm pradă apelor. E o recoltă frumoasă. Vă felicit pentru eforturile depuse şi vă do­resc succes în această grea bătălie pe care o duceţi ! Şi, ca o confirmare a celor spuse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată spre griul din apropiere, intră în lan, observă că paiul a dat un spic vînjos. De pe aceste ogoare, anul trecut s-au obţinut producţii fru­moase, care au adus întreprinderii locul II pe ţară şi beneficii supli­mentare de 1,5 milioane lei. Secre­tarului general al partidului i se comunică hotărîrea lucrătorilor I.A.S. de a se recolta foarte rapid orzul, pentru ca ogoarele să poată fi recultivate cu porumb. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu apreciază a­­ceastă iniţiativă, le urează succes în realizarea :i. De secretarul general al partidu­lui se apropie apoi comandantul trupelor care ajută la Înălţarea li­­gului, generalul maior Gheorghe Briceag. Un raport­­cumt, precis, în care se întrevăd imensele efor­turi depuse de bravii ostaşi, voinţa lor neclintită de a fi alături de în­tregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. „Transmiteţi ostaşilor felicitări — spune comandantul suprem al for­ţelor noastre armate. Au lucrat bine. Le doresc succes în această bătălie“. ,Servim Republica Socia­listă România“, răspunde genera­lul. Urale puternice au însoţit a­­ceste cuvinte, care au continuat nesfîrşite pînă cînd elicopterul şi-a luat din nou zborul, îndreptîndu-se spre alte aşezări ale Ialomiţei, spre oraşul din sudul judeţului — noul şi puternicul centru industrial Că­lăraşi. Aparatul de zbor la bordul că­ruia se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid­­i de stat aterizează în zona industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele apropiate, aflînd de vi­zita secretarului general al parti­dului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Pri­mul secretar al Comitetului muni­cipal Călăraşi al P.C.R., Ion Siniş­­teanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze combinatul de hîrtie şi celuloză, mare unitate industrială, care folo­seşte paiele ca materie primă. Aici, paiele Bărăganului, aceste foste „deşeuri" ale agriculturii, sunt va­lorificate superior. La intrarea in combinat, condu­cătorii de partid şi de stat sunt sa­lutaţi de sute de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni, care fac oaspeţi­lor o călduroasă primire. Prin in­termediul unei machete, oaspeţii sunt informaţi despre cele mai re­cente lucrări de investiţii ce se fac în unităţile combinatului, pentru ca din anul viitor el să atingă ca­pacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 56 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. Se vizitează fabricile de celuloză şi hîrtie. Aproximativ 180 000 tone de paie se transformă anual în ce­luloză şi hîrtie, economisindu-se circa 300 000 mc lemn de răşinoase. întregul proces de fabricaţie este automatizat. De la pupitrul de co­mandă este urmărită şi dirijată, fază cu fază, complicata metamorfoză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de stadiul unor lucrări de investiţii, de calitatea produse­lor. Directorul general al combina­tului, Vasile Manole, informează pe oaspeţi că harnicul colectiv al acestei unităţi este hotărît să lu­creze cu eforturi sporite în această perioadă, ca prin muncă susţinută să contribuie şi el la recuperarea rapidă a pierderilor provocate de inundaţii. Angajamentele chimişti­­lor de aici prevăd ca anul acesta să realizeze în plus faţă de plan şi de angajamentul iniţial o produc­ţie globală de 2,8 milioane Iei. După vizitarea sectorului turnă­torie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcînd deficienţele existente aici, indică luarea neîntârziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de pro­ducţie, a se folosi mai judicios for­ţa de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, par­cul auto. Pentru înfăptuirea acestor mă­suri, o contribuţie hotărîtoare tre­buie să aibă organizaţia­ de partid din combinat, toţi comuniştii, co­mitetul de direcţie. Adresîndu-se muncitorilor pre­zenţi, tovarăşul Ceauşescu întrea­bă : „Se poate, tovarăşi ?“ „Se poate, tovarăşe secretar ge­­­­neral“ — răspund cu toţii. „Vă asigurăm că vom munci cu toate forţele !“. v. După vizitarea combinatului, co­loana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului, în­­dreptîndu-se spre fabrica de con­fecţii. Pe întregul traseu, conducă­torii de partid şi de stat sînt salu­taţi cu multă căldură de populaţia oraşului, care, cu mic cu mare, acla­mă îndelung pentru Partidul Co­munist Român, pentru secretarul său general. Se vizitează fabrica de confecţii. Intrată în funcţiune acum 8 ani cu numai 300 de muncitori, ea s-a dezvoltat continuu, ajungînd astăzi să lucreze cu peste 2 600 de lucră­tori. Anual, fabrica realizează o producţie globală de 320 de milioa­ne lei, multe dini confecţiile fabri­cate aici fiind destinate exportu­lui in ţări ca U.R.S.S., R.F.G., Ca­nada, S.U.A., Iugoslavia, Franţa, Italia, însoţiţi de directorul întreprin­derii, Constantin Vasilache, oaspeţii vizitează principalele secţii de pro­ducţie. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii produselor şi preo­cupărilor actuale de creştere a pro­ducţiei. Oaspeţii sunt informaţi că în primele 4 luni ale anului colectivul fabricii şi-a depăşit sarcinile de plan, iar în ultimele zile angajamentele iniţiale luate în întrecerea socialistă au fost supli­mentate cu 6 milioane lei la pro­ducţia globală a unităţii. Direc­torul întreprinderii arată că, pen­tru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate din zonele calamitate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii vor lucra în schimburi prelungite, în zilele de repaos, pen­tru a realiza cît mai multe con­fecţii. In afară de aceasta, contri­buţia bănească a întregului colec­tiv destinată ajutorării sinistraţi­lor se ridică la peste 830 000 lei. Se discută despre eficienţa eco­nomică a întreprinderii, despre re­laţiile dintre fabrică şi combinat; se iau în dezbatere problemele ri­dicate de perspectivele dezvoltării fabricii. În încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, urîndu-le noi realizări în producţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă spre Slobozia. De o parte şi de alta se întind cît vezi cu ochii lanuri de grîu, tarlale de porumb şi floarea­­soarelui — culturi viguroase ale acestor meleaguri, care şi în anul acesta promit recolte bune. Conducătorii de partid şi de stat intră în unul din lanurile de grîu ale întreprinderii agricole de stat Dragalina, una dintre cele mai puternice unităţi cerealiere din această parte a ţării. Luînd în mîini cîteva spice de grîu, tovară­şul Ceauşescu îşi exprimă con­vingerea că recolta va fi îm­belşugată. Se subliniază necesita­tea luării unor măsuri eficiente pentru a se organiza în cele mai bune condiţii munca de recoltare în întreg judeţul, pentru a se evi­ta orice pierdere de recoltă. In drum spre Slobozia, condu­cătorii partidului şi statului vizi­tează complexul de creştere şi în­­grăşare a animalelor al întreprin­derii agricole de stat-Ciulniţa. Această unitate zootehnică moder­nă este numită de specialişti „fa­brica de carne a Bărăganului". Anual, de aici se livrează către populaţie 4 000 tone de carnet de taurine, însoţiţi de directorul între­prinderii agricole de stat Ciulniţa, Ion Timiş, oaspeţii vizitează graj­durile complexului, unde anual sunt îngrăşate peste 8 500 de taurine. Răspunzind întrebărilor, gazdele informează că sporul zilnic al în­­grăşării animalelor în acest com­plex a ajuns in prezent la 650 grame. In discuţia avută cu cadrele de conducere, tovarăşul Ceauşescu a­­trage atenţia asupra faptului că sectorul de îngrăşare trebuie să devină rentabil. Indicînd măsurile care trebuie luate pentru dezvol­tarea sectorului şi rentabilizarea sa, secretarul general al partidului După vizitarea cooperativei agri­cole de producţie din comuna Gheorghe Doja, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre reşedinţa judeţului­­ Slobozia. De-a lungul străzilor oraşului, îm­podobite cu steaguri roşii şi trico­lore, mii şi mii de cetăţeni aclamă, ovaţionează pe secretarul general al partidului. Dintr-o maşină des­chisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Nicu­­lescu-Mizil şi Ilie Verdeţ, răspund aclamaţiilor populaţiei. In piaţa centrală a oraşului, oas­peţii sînt salutaţi cu acelaşi entu­ziasm de un mare număr de ce­tăţeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, îşi exprimă convingerea că specia­liştii, colectivul de muncitori vor face totul ca ferma să devină o unitate bună. Una dintre cele mai puternice cooperative agricole de producţie din judeţ este cea din comuna Gheorghe Lazăr. Cooperativa are douăzeci de ani de viaţă , două­zeci de ani care au demonstrat, limpede ca lumina, ţăranilor de aici ca şi celor din întreaga ţară că dru­mul arătat de omid, drumul în­frăţirii ogoarelor, al agriculturii cooperatiste este drumul belşugu­lui, al înfloririi satelor, al conectă­rii la marele circuit al civilizaţiei socialiste. Cîteva cifre­­ cooperativa are 4 200 de hectare, dintre care 3 800 teren arabil. Anul trecut, ea a ob­ţinut 4 200 kg porumb şi 2 500 kg grîu la hectar. Veniturile coopera­tivei au fost de 25 milioane lei, cooperatorilor revenindu-le 32 lei la ziua-muncă. Se vizitează sectorul zootehnic. Impresionează plăcut spiritul gos­podăresc ce se vădeşte aici, rezul­tatele obţinute : 2 100 litri lapte de la fiecare vacă şi 250 de ouă de la fiecare găină. Unind cunoştinţele şi strădania specialiştilor de înaltă calificare cu hărnicia ţăranilor cooperatori, aici, în cooperativa vi­zitată, s-au obţinut rezultate al că­ror nume se poate condensa in­­tr-un singur cuvînt: succese. Preşedintele cooperativei. Eroul Muncii Socialiste Nicolae Andrei, dînd glas hotărîrii ţăranilor coope­ratori, informează că ei şi-au su­plimentat de curînd contractele cu statul şi vor da, suplimentar, 400 de porci îngrăşaţi. In timpul vizitării cooperativei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprin­derile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. La sfîrşitul vizitei, conducătorii de partid şi de stat sunt înconju­raţi din nou cu multă căldură de ţăranii cooperatori din comună. Adresîndu-se celor prezenţi, tova­răşul Nicolae Ceauşescu felicită pe cooperatori cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea coo­perativei şi pe preşedintele ei, care, de la înfiinţarea cooperativei, con­duce această unitate fruntaşă a agriculturii ţării noastre. Apreciind rezultatele bune obţinute în creş­terea producţiei agricole şi zoo­tehnice, în toate sectoarele coope­rativei, secretarul general al par­tidului urează ţăranilor coopera­tori din comuna Gheorghe Lazăr noi succese în activitate, membri ai gărzilor patriotice, al detaşamentelor de pregătire a ti­neretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire are loc apoi o adunare populară. Apariţia secretarului ge­neral al partidului la tribuna ame­najată în piaţă este întîmpinată cu urale şi ovaţii. Se scandează : „P.C.R.“, „Ceauşescu“. Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din judeţ prezenţa con­ducătorilor de partid şi de stat pe (Continuare în pag. a IlI-a) Adunarea populară de la Slobozia Se examinează calitatea produselor Fabricii de confecţii din Călăraşi Se înalţă un municipiu modern în inima Bărăganului In ferma zootehnică a IA.S. Ciulniţa

Next