Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-30 / nr. 8440
PAGINA 2 SCINTEIA —simbata 30 mai 1970 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA (Urmare din pag. I) s-au Investit an de an sume tot mai mari. Numai în acest an, pentru dezvoltarea economică a judeţului s-au investit peste 2 miliarde lei, sumă de aproape două ori mai mare decit cea investită în 1969. Realizarea acestor mari obiective industriale, la care se vor adăuga construcţiile viitorului cincinal, va spori, în 1975, producţia globală a judeţului de 2,1 ani faţă de cea realizată la sfîrşitul anului trecut. Aceste moderne obiective industriale, de mare importanţă pentru economia naţională, ridicate în această zonă, sunt expresia vie a preocupării partidului şi statului nostru de a asigura dezvoltarea multilaterală, armonioasă, a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării, de a repartiza proporţional forţele de producţie şi a valorifica plenar forţa de muncă pe întregul teritoriu, de a ridica din punct de vedere economic, social, cultural toate judeţele ţării. E o dimineaţă caldă, cu soare văratic, cum nu ne-a fost dat să mai avem în această lună mai, încă de la primele ore, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă spre meleagurile Ialomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine : cimpii întinse, învăluite în verdele crud al griului şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar icicolo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, şosele, livezi. Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producţie, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre şi braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situaţia actuală. Se porneşte de îndată, la bordul unei şalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuieşte ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cit vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat nu se mai vede, apele sînt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. In unele locuri, pe dig, se lucrează. Vîntul puternic care a stîrnit valuri grele zilele trecute a erodat stăvilarul înălţat de oameni, dar breşele se astupă repede, printr-o muncă fără istov, de zi şi noapte. In care sînt concentrate mari forţe umane şi materiale — lucrători din întreprinderi, ostaşi, maşini puternice. Pretutindeni domnesc calmul, ordinea, hotărîrea. Ce apără cu atîta îndîrjire cei din Vlădeni ? O simplă privire panoramică în spatele acestui dig te face să înţelegi totul. Imense întinderi cultivate — peste 12 000 hectare, aflate cu cîţiva metri sub nivelul apelor care lovesc digul — sînt ameninţate de furia revărsărilor. Sînt pămînturi noi, scoase de sub ape, cu doar cîţiva ani în urmă, pămînturi mănoase, care anul trecut au dat rod bogat. Braţul enorm al digului dinspre Borcea — peste 23 de kilometri, apără 1300 hectare cugrîu — şi niciodată nu ne-a emoţionat mai mult unduirea sa în adierea primăvăratică — cîteva alte mii de hectare de porumb, 2 900 cu floarea-soarelui, 700 cultivate cu orz, alte 700 cu ovăz. Ca un braţ de mamă apărîndu-şi copilul se întinde acest dig — fiecare lopată de pămînt, fiecare sac adus, fiecare par înfipt în apă a însemnat truda de zi şi noapte a oamenilor, care înţeleg să ocrotească avuţia ţării, aşa cum ar ocroti viaţa propriului lor copil. Şi această luptă grea, eroică, se duce de 90 de zile şi 90 de nopţi, de cînd Dunărea şi Borcea au prevestit ameninţarea. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100 000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fiu , viu şi Borcea, cea mai periclitată. Dar din cuvîntul plin de siguranţă al tovarăşului Spiru Cristache, unul din cei care compun comandamentul de şoc al luptei, din certitudinea cu care ne vorbea despre recoltele mari ce se vor obţine în zona astăzi ameninţată, am înţeles că oamenii acestei lupte sunt hotărîţi pînă la ultima picătură de energie să nu cedeze apelor nici un spic de grîu, nici o palmă de loc care ar putea să dea rod. Se lucrează la Gura Săltavei, la fel la Ţipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu acostează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi salută cu căldură pe secretarul general al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi, pentru a căror renaştere s-a cheltuit atîta trudă. — Cum merge, tovarăşi? îl întreabă tovarăşul Ceauşescu. — Bine, tovarăşe secretar general ! — Vom reuşi să apărăm pămîntul, să stăvilim apele ? — Reuşim, reuşim ! — Aşa, tovarăşi! Trebuie să le stăvilim, să fim mai puternici decât ele. Se cere muncă, e nevoie de eforturi pentru a salva recolta. Ar fi păcat să o lăsăm pradă apelor. E o recoltă frumoasă. Vă felicit pentru eforturile depuse şi vă doresc succes în această grea bătălie pe care o duceţi ! Şi, ca o confirmare a celor spuse, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată spre griul din apropiere, intră în lan, observă că paiul a dat un spic vînjos. De pe aceste ogoare, anul trecut s-au obţinut producţii frumoase, care au adus întreprinderii locul II pe ţară şi beneficii suplimentare de 1,5 milioane lei. Secretarului general al partidului i se comunică hotărîrea lucrătorilor I.A.S. de a se recolta foarte rapid orzul, pentru ca ogoarele să poată fi recultivate cu porumb. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază această iniţiativă, le urează succes în realizarea :i. De secretarul general al partidului se apropie apoi comandantul trupelor care ajută la Înălţarea ligului, generalul maior Gheorghe Briceag. Un raportcumt, precis, în care se întrevăd imensele eforturi depuse de bravii ostaşi, voinţa lor neclintită de a fi alături de întregul popor şi în aceste momente de încordată luptă. „Transmiteţi ostaşilor felicitări — spune comandantul suprem al forţelor noastre armate. Au lucrat bine. Le doresc succes în această bătălie“. ,Servim Republica Socialistă România“, răspunde generalul. Urale puternice au însoţit aceste cuvinte, care au continuat nesfîrşite pînă cînd elicopterul şi-a luat din nou zborul, îndreptîndu-se spre alte aşezări ale Ialomiţei, spre oraşul din sudul judeţului — noul şi puternicul centru industrial Călăraşi. Aparatul de zbor la bordul căruia se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partidi de stat aterizează în zona industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călăraşi al P.C.R., Ion Sinişteanu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze combinatul de hîrtie şi celuloză, mare unitate industrială, care foloseşte paiele ca materie primă. Aici, paiele Bărăganului, aceste foste „deşeuri" ale agriculturii, sunt valorificate superior. La intrarea in combinat, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de sute de muncitori, ingineri şi tehnicieni, care fac oaspeţilor o călduroasă primire. Prin intermediul unei machete, oaspeţii sunt informaţi despre cele mai recente lucrări de investiţii ce se fac în unităţile combinatului, pentru ca din anul viitor el să atingă capacitatea proiectată — 50 000 tone celuloză, 56 000 tone hîrtie, 8 600 tone alte produse. Se vizitează fabricile de celuloză şi hîrtie. Aproximativ 180 000 tone de paie se transformă anual în celuloză şi hîrtie, economisindu-se circa 300 000 mc lemn de răşinoase. întregul proces de fabricaţie este automatizat. De la pupitrul de comandă este urmărită şi dirijată, fază cu fază, complicata metamorfoză. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de stadiul unor lucrări de investiţii, de calitatea produselor. Directorul general al combinatului, Vasile Manole, informează pe oaspeţi că harnicul colectiv al acestei unităţi este hotărît să lucreze cu eforturi sporite în această perioadă, ca prin muncă susţinută să contribuie şi el la recuperarea rapidă a pierderilor provocate de inundaţii. Angajamentele chimiştilor de aici prevăd ca anul acesta să realizeze în plus faţă de plan şi de angajamentul iniţial o producţie globală de 2,8 milioane Iei. După vizitarea sectorului turnătorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, remarcînd deficienţele existente aici, indică luarea neîntârziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producţie, a se folosi mai judicios forţa de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, o contribuţie hotărîtoare trebuie să aibă organizaţia de partid din combinat, toţi comuniştii, comitetul de direcţie. Adresîndu-se muncitorilor prezenţi, tovarăşul Ceauşescu întreabă : „Se poate, tovarăşi ?“ „Se poate, tovarăşe secretar general“ — răspund cu toţii. „Vă asigurăm că vom munci cu toate forţele !“. v. După vizitarea combinatului, coloana maşinilor oficiale străbate principalele artere ale oraşului, îndreptîndu-se spre fabrica de confecţii. Pe întregul traseu, conducătorii de partid şi de stat sînt salutaţi cu multă căldură de populaţia oraşului, care, cu mic cu mare, aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se vizitează fabrica de confecţii. Intrată în funcţiune acum 8 ani cu numai 300 de muncitori, ea s-a dezvoltat continuu, ajungînd astăzi să lucreze cu peste 2 600 de lucrători. Anual, fabrica realizează o producţie globală de 320 de milioane lei, multe dini confecţiile fabricate aici fiind destinate exportului in ţări ca U.R.S.S., R.F.G., Canada, S.U.A., Iugoslavia, Franţa, Italia, însoţiţi de directorul întreprinderii, Constantin Vasilache, oaspeţii vizitează principalele secţii de producţie. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuţii asupra calităţii produselor şi preocupărilor actuale de creştere a producţiei. Oaspeţii sunt informaţi că în primele 4 luni ale anului colectivul fabricii şi-a depăşit sarcinile de plan, iar în ultimele zile angajamentele iniţiale luate în întrecerea socialistă au fost suplimentate cu 6 milioane lei la producţia globală a unităţii. Directorul întreprinderii arată că, pentru a veni în sprijinul populaţiei sinistrate din zonele calamitate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii vor lucra în schimburi prelungite, în zilele de repaos, pentru a realiza cît mai multe confecţii. In afară de aceasta, contribuţia bănească a întregului colectiv destinată ajutorării sinistraţilor se ridică la peste 830 000 lei. Se discută despre eficienţa economică a întreprinderii, despre relaţiile dintre fabrică şi combinat; se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii. În încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obţinute, urîndu-le noi realizări în producţie. De la Călăraşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se îndreaptă spre Slobozia. De o parte şi de alta se întind cît vezi cu ochii lanuri de grîu, tarlale de porumb şi floareasoarelui — culturi viguroase ale acestor meleaguri, care şi în anul acesta promit recolte bune. Conducătorii de partid şi de stat intră în unul din lanurile de grîu ale întreprinderii agricole de stat Dragalina, una dintre cele mai puternice unităţi cerealiere din această parte a ţării. Luînd în mîini cîteva spice de grîu, tovarăşul Ceauşescu îşi exprimă convingerea că recolta va fi îmbelşugată. Se subliniază necesitatea luării unor măsuri eficiente pentru a se organiza în cele mai bune condiţii munca de recoltare în întreg judeţul, pentru a se evita orice pierdere de recoltă. In drum spre Slobozia, conducătorii partidului şi statului vizitează complexul de creştere şi îngrăşare a animalelor al întreprinderii agricole de stat-Ciulniţa. Această unitate zootehnică modernă este numită de specialişti „fabrica de carne a Bărăganului". Anual, de aici se livrează către populaţie 4 000 tone de carnet de taurine, însoţiţi de directorul întreprinderii agricole de stat Ciulniţa, Ion Timiş, oaspeţii vizitează grajdurile complexului, unde anual sunt îngrăşate peste 8 500 de taurine. Răspunzind întrebărilor, gazdele informează că sporul zilnic al îngrăşării animalelor în acest complex a ajuns in prezent la 650 grame. In discuţia avută cu cadrele de conducere, tovarăşul Ceauşescu atrage atenţia asupra faptului că sectorul de îngrăşare trebuie să devină rentabil. Indicînd măsurile care trebuie luate pentru dezvoltarea sectorului şi rentabilizarea sa, secretarul general al partidului După vizitarea cooperativei agricole de producţie din comuna Gheorghe Doja, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre reşedinţa judeţului Slobozia. De-a lungul străzilor oraşului, împodobite cu steaguri roşii şi tricolore, mii şi mii de cetăţeni aclamă, ovaţionează pe secretarul general al partidului. Dintr-o maşină deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Ilie Verdeţ, răspund aclamaţiilor populaţiei. In piaţa centrală a oraşului, oaspeţii sînt salutaţi cu acelaşi entuziasm de un mare număr de cetăţeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, îşi exprimă convingerea că specialiştii, colectivul de muncitori vor face totul ca ferma să devină o unitate bună. Una dintre cele mai puternice cooperative agricole de producţie din judeţ este cea din comuna Gheorghe Lazăr. Cooperativa are douăzeci de ani de viaţă , douăzeci de ani care au demonstrat, limpede ca lumina, ţăranilor de aici ca şi celor din întreaga ţară că drumul arătat de omid, drumul înfrăţirii ogoarelor, al agriculturii cooperatiste este drumul belşugului, al înfloririi satelor, al conectării la marele circuit al civilizaţiei socialiste. Cîteva cifre cooperativa are 4 200 de hectare, dintre care 3 800 teren arabil. Anul trecut, ea a obţinut 4 200 kg porumb şi 2 500 kg grîu la hectar. Veniturile cooperativei au fost de 25 milioane lei, cooperatorilor revenindu-le 32 lei la ziua-muncă. Se vizitează sectorul zootehnic. Impresionează plăcut spiritul gospodăresc ce se vădeşte aici, rezultatele obţinute : 2 100 litri lapte de la fiecare vacă şi 250 de ouă de la fiecare găină. Unind cunoştinţele şi strădania specialiştilor de înaltă calificare cu hărnicia ţăranilor cooperatori, aici, în cooperativa vizitată, s-au obţinut rezultate al căror nume se poate condensa intr-un singur cuvînt: succese. Preşedintele cooperativei. Eroul Muncii Socialiste Nicolae Andrei, dînd glas hotărîrii ţăranilor cooperatori, informează că ei şi-au suplimentat de curînd contractele cu statul şi vor da, suplimentar, 400 de porci îngrăşaţi. In timpul vizitării cooperativei, tovarăşul Ceauşescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi şi mai bune. La sfîrşitul vizitei, conducătorii de partid şi de stat sunt înconjuraţi din nou cu multă căldură de ţăranii cooperatori din comună. Adresîndu-se celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe cooperatori cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea cooperativei şi pe preşedintele ei, care, de la înfiinţarea cooperativei, conduce această unitate fruntaşă a agriculturii ţării noastre. Apreciind rezultatele bune obţinute în creşterea producţiei agricole şi zootehnice, în toate sectoarele cooperativei, secretarul general al partidului urează ţăranilor cooperatori din comuna Gheorghe Lazăr noi succese în activitate, membri ai gărzilor patriotice, al detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Intr-o atmosferă de puternică însufleţire are loc apoi o adunare populară. Apariţia secretarului general al partidului la tribuna amenajată în piaţă este întîmpinată cu urale şi ovaţii. Se scandează : „P.C.R.“, „Ceauşescu“. Deschizînd adunarea, tovarăşul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din judeţ prezenţa conducătorilor de partid şi de stat pe (Continuare în pag. a IlI-a) Adunarea populară de la Slobozia Se examinează calitatea produselor Fabricii de confecţii din Călăraşi Se înalţă un municipiu modern în inima Bărăganului In ferma zootehnică a IA.S. Ciulniţa