Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-31 / nr. 8441
PAGINA 2 DIN ADÎNCUL SUFLETULUI, MULŢUMIM PARTIDULUI._____________________■ ________________________________________________________________________________ STATULUI Care pensionar s-ar fi putut gîndi, în alte timpuri, să-şi refacă o locuinţă distrusă ? Mă număr printre cei 220 medieşeni ale căror locuinţe, proprietate personală, au fost distruse sau avariate de năvala apelor. Cu citeva zile in urmă, sub ochii mei, bucătăria şi cămara casei mele s-au năruit pur şi simplu, intr-un maldăr de moloz. Spun drept că atunci cînd am văzut apa de aproape doi metri la geam, cind in ultimul moment, un vecin a sărit de pe acoperişul casei să mă salveze, numai la casa mea nu mă mai gîndeam, deşi numai eu ştiu cu preţul cîtor sacrificii am ridicat-o cu aproape 40 de ani în urmă. Şi iată că acum, la numai citeva zile de la dezastru, apare hotărirea care asigură condiţiile necesare pentru a ne reface căminul. Dat fiind Înlesnirile ce ni se acordă in procurarea materialelor de construcţii necesare, la legarea cărămizilor acum voi folosi var, în loc de pămînt, ca la casa năruită de ape. Casa cea nouă va fi mai trainică şi mai frumoasă. Ştiu că sprijinul şi înlesnirile care se acordă pe baza acestei hotăriri familiilor sinistraţilor reprezintă doar o parte din uriaşul efort financiar şi material pe care trebuie să-l facă, în aceste momente, statul. Numai în cartierul în care locuiesc sunt două uzine — „Automecanica" şi „Tîrnava" — unde pagubele pricinuite de inundaţii însumează zeci de milioane lei. Este nevoie de miliarde de lei ca să fie refăcute sutele de unităţi industriale şi agricole care au suferit distrugeri sau avarii. In aceste împrejurări este datoria fiecăruia dintre noi ca, ştiind cît de uriaşe sînt cheltuielile statului, să nu ne bizuim doar pe ajutorul bănesc ce ni se va acorda potrivit hotăririi, ci să folosim toate posibilităţile proprii spre a ne reclădi casele în cel mai scurt timp. Chiar de săptămina viitoare voi începe, împreună cu familia mea, munca, folosind şi materialele de la vechea locuinţă. Care pensionar s-ar fi putut gîndi, in alte timpuri, că va mai ajunge să-şi refacă locuinţa distrusă ? Azi aceasta ni se pare normal. Şi intr-adevăr este — pentru că trăim Intr-o ţară socialistă, pentru că partidul a cultivat în rindurile întregului popor sentimentele solidarităţii şi întrajutorării frăţeşti. Mihai DIETRICH pensionar, str. A. Vlaicu, nr. 74, Mediaţ La Satu-Mare A ÎNCEPUT CONSTRUCŢIA PRIMELOR APARTAMENTE DIN LOTUL SUPLIMENTAR PENTRU SINISTRAŢI SATU-MARE (corespondentul „Scînteii"). In cartierul Unic din municipiul Satu-Mare s-a deschis şantierul de construcţie al primelor 400 apartamente din cele 1650 ce se execută in plus in acest an in baza hotăririi privind măsurile de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale. Acest prim fot de apartamente este proiectat de Oficiul de proiectări Bucureşti. La sediul comitetului judeţean de partid şi consiliului popular judeţean s-au purtat, in cursul zilei de ieri, discuţii fructuoase cu 21 de arhitecţi, ingineri de la C.S.E.A.L. şi institutele de proiectări din Bucureşti, precum şi de la diferite unităţi constructoare, in legătură cu amplasarea viitoarelor blocuri şi asigurarea executării lor rapide. Se vor aplica in acest sens sisteme industrializate de execuţie, constind in folosirea panourilor mari, a pereţilor turnaţi in cofraje de inventar şi a prefabricatelor. Un număr de alte 600 de apartamente vor fi executate de unităţi de construcţie din Satu-Mare, Maramureş şi Bihor, proiectate fiind de arhitecţi din Satu-Mare şi Oradea ; alte 650 apartamente vor fi proiectate şi construite de unităţi aparţinînd Ministerului Construcţiilor Industriale. Cu acest ajutor, cooperativa se va repune grabnic pe picioare Cooperativa noastră agricolă a fost greu lovită de avalanşa pustiitoare a apelor : 965 hectare au fost inundate ; culturile de grîu, porumb, sfeclă de zahăr, legume etc. de pe o suprafaţă de 677 hectare au fost complet distruse ; au rămas necalamitate doar culturile de pe 160 de hectare. Apele au inundat, de asemenea, 5 grajduri şi o maternitate pentru scroafe, au distrus atelaje, materiale de construcţie, îngrăşăminte. O răsadniţă de 250 mp. cu roşii, ardei, gogoşari, varză timpurie, amenajată în această primăvară in satul Coşlariu, a fost luată de ape. îndată după retragerea apelor, am început munca pentru a micşora pe cit posibil efectul distrugător al calamităţilor. Am pus umărul toţi cooperatorii, dar va mai trebui multă muncă pentru a înlătura urmările inundaţiilor. Acum, prin ajutorul bănesc pe care statul îl acordă cooperativei, ca şi prin înlesnirile la procurarea materialelor de construcţii şi scutirile de taxe, vom putea să trecem cu forţe sporite la refacerea clădirilor şi culturilor distruse, a potenţialului de producţie lovit de calamităţi. In acelaşi timp, ţăranii cooperatori primesc un sprijin puternic ca să-şi construiască case in locul celor distruse sau ca să le repare pe cele avariate. Acest ajutor ne înzeceşte puterile în bătălia pe care o ducem ca să obţinem, cu toate greutăţile provocate de calamităţi, o recoltă bună. Zi de zi, întreaga suflare din cele trei sate ale comunei a lucrat din zori pînă în noapte pentru ca pe unde a trecut puhoiul nimicitor al Mureşului să apară din nou culturile. De pe 50 hectare apa a fost evacuată , acum se sapă şanţuri de scurgere a apelor de pe alte suprafeţe. Fiecare parcelă de pămînt este lucrată. Ştim că nu este timp de pierdut, că aceste zile sunt hotărîtoare pentru ca, prin reînsăminţarea suprafeţelor calamitate, să putem recupera măcar o parte a pierderilor. Statul este şi acum alături de noi, aşa cum de atîtea ori ne-a ajutat cu tractoare, îngrăşăminte, credite. Vom folosi gospodăreşte sprijinul ce ni se acordă şi vom munci astfel Incit de pe smîrcurile lăsate de ape să obţinem la toamnă 6 000 kg de porumb la hectar. Vasile MTRZA preşedintele C.A.P. Sîntimbru, judeţul Alba Construim, reclădim pentru noi, pentru ţară (Urmare din pag. I) următoare, precum şi înlesnirile privind procurarea materialelor de construcţie şi a proiectelor, constituie un punct de plecare sigur. Pentru noi, aceasta înseamnă foarte mult, mai ales dacă ne gîndim că ajutoarele primite de fiecare în parte sunt acordate într-un moment cînd statul este nevoit să ducă pe umeri cheltuieli uriaşe pentru refacerea economiei naţionale, crunt lovite de pe urma calamităţilor. Ne dăm seama că va fi nevoie de mari investiţii pentru a se asigura normalizarea întregii vieţi economice şi sociale. Nu putem înainta fără repunerea pe picioare a fabricilor, uzinelor, cooperativelor agricole, a tuturor unităţilor productive de care depinde, în ultimă instanţă, reuşita strădaniei noastre pentru recuperarea daunelor provocate de inundaţii. Marele efort al statului pentru a înlătura pagubele pricinuite industriei, agriculturii, transporturilor, ca şi efortul financiar pentru a ajuta zecile de mii de sinistraţi ne obligă pe fiecare dintre noi să muncim din răsputeri pentru a depăşi cît mai repede greutăţile prin care trece ţara. In ce mă priveşte, sunt hotărit să-mi sporesc zi de zi contribuţia la realizarea sarcinilor ce revin colectivului din care fac parte. E adevărat, în comparaţie cu alte întreprinderi, ponderea fabricii noastre e mai mică, dar economiile suplimentare, beneficiile de care ţara are nevoie acum pot izvorî şi trebuie să izvorască de pretutindeni unde se munceşte. SCINTEIA—duminică 31 mai 1970 „NU NE DUCEŢI GRIM! SUNTEM AICI O MULME DE COPII, CU TOED CA NIŞTE TRAT!“ Mii de copii din zonele sinistrate sunt găzduiţi cu dragoste în alte localităţi din ţară Mii de copii din localităţile inundate — nou născuţi, preşcolari, elevi ai şcolii generale — au fost adăpostiţi la casele copilului, în internate şi tabere şcolare, in cămine studenţeşti şi unităţi sanitare din zone neafectate de calamităţi. Li s-a asigurat hrană şi îmbrăcăminte, asistenţa medicală şi medicamente, cei de vîrsta şcolii au fost repartizaţi pentru a-şi continua învăţătura. Peste tot au fost primiţi cu căldură şi dragoste. Din judeţul Satu-Mare, cel mai greu lovit de calamităţi, 3 880 de copii au fost evacuaţi în judeţele Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Maramureş, Timiş şi în municipiul Bucureşti. 229 de şcolari de la Satu-Mare au ajuns cu bine la Bucureşti. Ei sunt cazaţi la Palatul pionierilor, Casa copilului, nr. 4, Şcoala generală nr. 128 şi Liceul nr. 10. Facem cunoştinţă cu câţiva dintre ei. Cei trei fraţi Măgureanu — Gheorghe, Vasile şi Dorel — au devenit elevi ai Şcolii generale nr. 128. Sunt sănătoşi şi vioi, au primit îmbrăcăminte, obiecte de uz personal, rechizite, la fel ca toţi colegii cu care au venit de la Satu-Mare. Din primul moment au fost consultaţi de medicul şcolii, li s-au făcut preventiv vaccinuri şi gamaglobulină. Ne-au rugat să le transmitem părinţilor — tatăl , croitor la „Mondiala“, mama , ţesătoare la cooperativa „Textile-Tricotaje“ — că „se simt bine in noul lor colectiv, au tot ce le trebuie, sunt cuminţi şi învaţă bine. Bunicii de la Someşeni să nu fie îngrijoraţi". La Liceul nr. 10 am stat de vorbă cu surorile Silvia şi Georgeta Racolţea, cu Sanda şi Dorina Mureşan şi cu alte şcolăriţe, fete ale unor muncitori şi tehnicieni de la întreprinderea „Unio“ şi „1 Septembrie". Edita Dărăban, din clasa a II-a, ne-a arătat, fericită, noua ei uniformă, pe care a primit-o în dar de la o colegă de clasă şi ne-a spus să le comunicăm părinţilor că noua ei învăţătoare se ocupă de ea ca o adevărată mamă. Şi aici, au la dispoziţie tot ce le este necesar, s-au împrietenit cu noile colege, se joacă, învaţă. In linişte, fără grijă şi teamă! ★ Şi la Timişoara, copiii sosiţi de la Satu-Mare şi-au reluat ocupaţia obişnuită — învăţătura. La căminul studenţesc nr. 15 s-a deschis, de cîteva zile, o adevărată şcoală, cu 396 de elevi. Au fost organizate clasele, unele chiar pe limbi de predare (română şi maghiară). Cei din clasa a VIII-a, aflaţi în preajma concursului de admitere în liceu sau şcoli profesionale, au un program special de pregătire la limba română, matematici şi istorie. ★ La Cluj a sosit un grup de 80 de elevi din clasele I—VIII de la Şcoala generală nr. 1 din Satu-Mare, însoţiţi de 6 cadre didactice. — Imediat ce am sosit în Cluj, am fost întîmpinaţi cu prietenie şi căldură, nu numai de persoanele care răspundeau de cazarea şi asigurarea condiţiilor de învăţămînt, ci şi de numeroşi locuitori ai oraşului, ne-a declarat prof. Maria Berinde, conducătoarea grupului. Studenţii clujeni ne-au făcut o vie demonstraţie de solidaritate. Aş vrea să relev gestul unei studente al cărui nume îmi este necunoscut : din proprie iniţiativă, ea a luat-o pe eleva Ildico Vincze din clasa I şi a îmbrăcat-o din cap pînă în picioare cu lucruri absolut noi. Muncitorii de la unitatea textilă „Someşana“ au confecţionat, din, economiile realizate pînă acum în fabrică, 50 de bluze pe care le-au dăruit grupului nostru. ■k Cele mai pitoreşti locuri din judeţul Braşov — Valea Timişului, Bran, Budila — găzduiesc de mai multe zile aproape 800 copii ai sinistraţilor din Satu-Mare. De la primire, micuţii aflaţi încă sub puternica şi dureroasa impresie a nenorocirilor abătute asupra oraşului şi familiilor lor, au fost înconjuraţi de organele locale cu grijă şi afecţiune deosebită. Spre locurile unde au fost găzduiţi, s-au trimis mii de obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte, jucării, alimente, rechizite şcolare etc. dăruite de cetăţenii municipiului şi judeţului. Micilor musafiri li se asigură o atentă asistenţă medicală. Pregătirea şcolară face parte din programul zilnic. Cadrele didactice care ii Însoţesc îl ajută să recapituleze materialul predat în şcoală. In această ambianţă plăcută, nu-i de mirare că micii sinistraţi au început să-şi descreţească frunţile, să, uite coşmarul şi suferinţele care i-au încercat atit de timpuriu, să se simtă bine. Desigur, se gindesc acasă, le e dor de părinţi, sunt îngrijoraţi de cei dragă ■k „Dragă mămico. Să nu-mi duci nici o grijă. Sintem aici o mulţime de copii şi ne purtăm ca nişte fraţi. Este tare frumos !...“ Rindurile acestea sunt scrise, pe o carte poştală ilustrată, de un puşti ca argintul viu, care aleargă pe plaja însorită după o minge. Sintem la Eforie, în tabăra de copii. De puţine zile se află aici 342 copii intre 3 şi 15 ani, din Satu-Mare şi din împrejurimi. Profesorul Sorin Popescu, directorul taberei, ne prezintă retrospectiv activitatea de pina acum. Primele zile au fost rezervate odihnei şi acomodării, dar mai cu seamă unui riguros control medical. Starea sănătăţii copiilor trecuţi prin atitea primejdii este foarte bună. Toţi copiii au primit lenjerie nouă, haine călduroase, încălţăminte, cărţi, jocuri. In tabără a fost deschisă o expoziţie de desene cu tema „Marea văzută de noi" : Rodica Popa, Aneta Cartos, Ştefan Lőrincz, Liviu Bacoş, Clara Bodea şi alţi peste 25 de elevi din Satu-Mare au desenat marea albastră cu valurile ei, vapoarele din larg, construcţiile din împrejurimi, flori, foarte multe flori — şi din nici un desen nu lipseşte soarele... Florica DINULESCU, Titus ANDREI, Nicolae MOCANU, Radu APOSTOL Grijă ţi răspundere pentru viaţa ţi sănătatea micilor cetăţeni ai ţării. (In imagine — trei din cei 100 de oaspeţi ai creţei „Mihai Bravu" din Bucureşti — copii sinistraţi de la Casa copilului din Satu-Mare) ■ PULSUL VIETII IN LOCALITATILE SINISTRATE I CAZAREA FAMILIILOR FARA CASE. Eforturile care se fac în judeţul Alba pentru ajutorarea sinistraţilorne comunică trimisul nostru Ambrozie Munteanul, se concretizează în numeroase fapte de profundă grijă şi solidaritate umană. Familiilor cărora apa le-a distrus gospodăriile li s-au asigurat din primele zile adăpost şi hrană. Au, desigur, prioritate cei mai greu loviţi de calamităţi. în urmă cu cîteva zile, in municipiul ALBA IULIA un număr de 15 familii de sinistraţi au primit locuinţe in apartamentele nou construite intr-un bloc pe platoul Romanilor. Printre ei se numără N. Martinescu, mecanic la I.M.A., a cărui familie este compusă din 5 persoane, V. Sas, oficiant sanitar, şoferul Alexandru Sdrinc, profesorul Octavian Duna, Petre Constantin Petre, muncitor la fabrica de porţelan, şi alţii. In curind vor primi locuinţe alte 25 de familii de sinistraţi. La Sebeş „casa agronomului“ şi vechiul local al poştei, au fost amenajate pentru adăpostirea a 40 de familii din Alba Iulia. Tot aici s-au repartizat sinistraţilor alte 10 apartamente. In comunele Lancrăm şi Bărăbanţ şi-au găsit, de asemenea, adăpost alte 9 familii. 20 de muncitori din Alba Iulia care lucrează la Uzinele mecanice din Cugir vor primi apartamente în acest oraş. La BLA I şi în comuna Unirea au fost cazaţi un mare număr de sinistraţi. In curtea liceului „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Alba Iulia s-a amenajat o tabără cu 14 corturi. Familiile sinistrate îşi înjghebează aici gospodării provizorii, cu sprijinul autorităţilor locale, care le pun la dispoziţie apă potabilă, obiecte de uz casnic, îmbrăcăminte şi hrană. 65 de familii din Alba Iulia locuiesc acum în corturi★ Sute de persoane cărora apele le-au distrus gospodăriile servesc gratuit masa la cantinele special amenajate în Alba Iulia şi Aiud. Pe străzile din Alba Iulia, Aiud şi Blaj circulă zilnic maşini încărcate cu pachete de alimente care sunt distribuite gratuit populaţiei sinistrate. Cu aceeaşi solidaritate frăţească, emoţionantă, cetăţenii judeţului Alba îi ajută pe semenii lor, loviţi de calamitate. Iată numai unul din multele fapte cărora le-am fost martori in aceste zile. La tabăra de corturi din Alba Iulia a venit zilele trecute o femeie din Sebeş. O cheamă Gavrilă Florica. A venit încărcată cu geamantane şi pachete. S-a oprit la cortul cetăţeanului Pamfil Bogdan care tocmai se instalase cu bruma de lucruri ce-i mai rămăsese din gospodărie. Florica Gavrilă a oferit acestei familii haine, un palton, o rochiţă de stofă, o pernă proaspăt înrăţată cu pînză de damasc iar fetiţei sinistratului i-a dăruit bani să-şi cumpere rechizite şcolare. SANATATEA OAMENILOR FOARTE BUNA ! Care este starea sănătăţii populaţiei ? Situaţia sanitară este foarte bună. Vaccinările, inocularea de gamaglobulină, dezinfectarea focarelor de infecţie, verificarea bacteriologică a alimentelor şi organizarea în cantonamentele de sinistraţi a asistenţei medicale permanente — iată cîteva din acţiunile care — iniţiate din prima zi — au determinat starea de sănătate bună a populaţiei. Referindu-se la aceeaşi problemă, dr. Liviu Vulcu, directorul direcţiei sanitare a judeţului Alba, ne-a declarat : „In judeţul Alba nu avem nici o modificare a morbidităţii generale sau specifice. Nu a apărut nici un caz de îmbolnăvire. Trebuie să menţionăm cu bucurie că starea sănătăţii populaţiei nu prezintă diferenţe faţă de aceleaşi perioade ale anilor trecuţi. O problemă căreia trebuie să-l facem faţă în prezent este refacerea unităţilor sanitare şi, in primul rînd, a localurilor inspectoratului sanitar judeţean, ale cărui laboratoare au fost grav afectate de inundaţii. Ne-am propus ca în zilele următoare să le repunem in funcţiune. Suntem convinşi că vom trece cu bine această grea perioadă. întregul nostru personal medical îşi dăruie cu prisosinţă eforturile şi capacitatea pentru a asigura sănătatea oamenilor muncii din judeţ“. ÎNTREAGA POPULAŢIE ARE ASIGURATA APA POTABILA. Uzina de apă potabilă din SATU-MARE, oraş cu 80 000 de locuitori (ne comunică O. Grumeza, corespondentul nostru), a fost scoasă brutal din funcţiune după prima noapte a dezastruoasei revărsări a Someşului Dar bătălia pentru asigurarea apei potabile a început metodic şi tenace chiar din primele ore de după inundaţie. Din iniţiativa biroului comitetului judeţean de partid s-a format un comandament pentru aprovizionarea cu apă a oraşului. Ca urmare a activităţii acestuia, a unor mari eforturi au fost asigurate, pe toate căile posibile, cantităţile de apă potabilă necesare. Care este situaţiain momentul de faţă ? La ora actuală, pe reţeaua de conducte se dă apă care poate fi folosită pentru orice necesitate în afară de băut. Pentru consum, mai bine de jumătate din proviziile de apă potabilă se aduc cu autocisternele din oraşul Cărei, de la peste 30 km distanţă şi din două puţuri aflate lingă Satu-Mare. Numai cu 40 de autocisterne s-au adus zilnic în oraş 500 000 litri apă potabilă. In această acţiune militarii companiilor de pompieri din Satu-Mare, Oradea şi alte oraşe au dovedit o deosebită abnegaţie. Diferenţa de consum se asigură dintr-un puţ din oraş cu ajutorul a două staţii de purificare, aduse şi instalate de un grup de specialişti ai Crucii Roşii din R. F. a Germaniei, conduşi de Wilfried Ostrowski. Totodată se desfăşoară lucrări intense, conduse de patru specialişti din Bucureşti, pentru reamenajarea şi repararea noii uzine de apă din Mărtineşti. Se preconizează ca în cursul săptămânii viitoare, uzina de apă din Satu-Mare să reintre în funcţiune cu aproape jumătate din capacitate, urmind ca, în cel mult 10 zile, să funcţioneze un regim complet. Precizăm că, deşi nu vor fi încă racordate toate puţurile la uzina de apă, datorită instalării unor noi pompe Hebe submersibile cu debit mai mare, se va asigura — chiar de la bun Început — debitul de 110 litri apă potabilă pe secundă, adică tot atltcit se furniza înainte de inundaţie. La ora actuală, în fiecare comună din judeţ există cel puţin 1—2 puţuri care furnizează apă de băut pentru populaţie. TG. MUREŞ. — (Transmite corespondentul „Scînteii“ Lorand Deaki). Instalaţiile de apă din Tg. Mureş, Cipău-Timăveni şi Luduş au fost repuse în funcţiune şi au dat în consum apă potabilă de bună calitate într-un timp relativ scurt. Municipiul Sighişoara prezintă o situaţie mai dificilă, sursele de alimentare a reţelei fiind inundate de două ori. Pentru a satisface cerinţele, apa potabilă este asigurată pe mai multe căi : transportată cu cisterna din alte localităţi şi judeţe neinundate, de la izvoarele neinundate din jurul oraşului, iar 50 la sută din cerinţele de apă potabilă ale Sighişoarei sunt satisfăcute prin aprovizionarea cu apă minerală. Pentru Îmbunătăţirea în continuare a aprovizionării cu apă potabilă sunt folosite şi mijloacele primite în cadrul ajutorului internaţional acordat ţării noastre. Astfel, s-au distribuit pentru judeţul Mureş trei instalaţii mobile de purificare a apei, din care două au fost repartizate municipiului Sighişoara, şi una oraşului Târnăveni. Prin utilizarea lor s-a putut rezolva alimentarea cu apă potabilă a spitalelor din aceste localităţi. Ca urmare a ansamblului de măsuri, a eforturilor considerabile depuse, a folosirii tuturor mijloacelor posibile, aprovizionarea cu apă — după necesităţi — a populaţiei a fost şi este asigurată in toate oraşele menţionata. Una din numeroasele familii de sinistraţi îţi reclădeşte trecutul şi viitorul cămin.Dan Vasile şi familia sa din comuna Cheţani-Mureş au primit un nou teren şi materialele necesare construcţiei) CU PRILEJUL ZILEI INTERNAŢIONALE A COPILULUI Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, Consiliul Naţional al Femeilor a tipărit intr-un tiraj de 5 000 000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 şi 25 iunie a.c. Această acţiune, care se va realiza de către comitetele şi comisiile femeilor în colaborare cu alte organizaţii obşteşti, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraţilor, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse în contul CEC 2000. O IMAGINE CARE DISPARE Incepînd de săptămina viitoare, locuitorii municipiului Satu-Mare vor primi apa potabilă de la uzina reamenajată și reparată Foto : Agerpres