Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-28 / nr. 8438

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8438 Joi 28 mai 1970 6 PAGINI-30 BANI VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢELE BOTOŞANI, SUCEAVA, NEAMŢ, BACĂU In cursul zilei de ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, şi-a continuat călătoria operativă de lucru în Moldo­va, în judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău. Pretutindeni, în fabrici şi uzine, în unităţile agri­cole, în oraşele şi satele vizitate, secretarul general al partidului nostru, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de întreaga populaţie cu dragoste şi căldură, cu un vibrant entuziasm. Miercuri dis-de-dimineaţă în Iaşi mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De-a lungul bulevardului, mulţi­mea care, marţi după-amiază, în întreprinderile vizitate, în piaţa Palatului, vibrase la unison acla­­mînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregăteşte acum să-i conducă la plecare pe oaspeţii dragi. Poate că mai bine decît vorbele, imaginile vii sur­prinse de camerele de ,4 late vederi ale televiziunii sunt în­­măsură să înfăţişeze măcar o parte din fresca de neuitat a entuziasmului popu­lar, a căldurii, a bucuriei exprima­te prin gesturi, prin aclamaţii şi, mai presus de orice, prin dorinţa firească a fiecăruia dintre zecile de mii de ieşeni de a fi cît mai aproa­pe, de a oferi o floare, de a strînge mîna tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In persoana sa, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de d­ragoste şi ataşament forţei conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină şi energie care condensează în el voinţa hotărîtă a naţiunii de a îna­inta spre viitorul luminos, stegaru­Elicopterul trece peste dealurile domoale şi cîmpiile Ţării de Sus, ale Moldovei care, în această înso­rită dimineaţă de mai, depun măr­ful încercat al poporului, Partidul Comunist Român. Stadionul „23 August“ de pe dea­lul Copoului concentrează, în acea­stă însorită dimineaţă de mai, în­­tr-un unic chip, acela al însufle­ţirii, toate vîrstele, toate profe­siile, toate categoriile sociale ale Iaşului contemporan. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumi­tru Popescu, Vasile Patilineţ, sa­lută mulţimea care ovaţionează. Comandantul gărzii de onoare pre­zintă raportul. Răsun­ă acordările solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în faţa tricolorului, preşedintele Consiliului de Stat, co­mandantul suprem al forţelor noas­tre armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, mem­bri ai gărzilor patriotice şi ai deta­şamentelor de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei. Adre­­sîndu-se celor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu aduce mulţumiri pentru manifestarea călduroasă fă­cută pentru conducerea partidului, pentru partid şi urează cetăţenilor municipiului şi judeţului Iaşi noi succese în activitatea lor, furie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoşani. Străvechiul oraş mol­dovenesc care a dat patriei mulţi oameni de seamă, luminoase figuri de cărturari şi artişti, redimensio­­nat în anii noştri, a îmbrăcat şi el haine de sărbătoare. La sosire, oas­peţii sunt întîmpinaţi de tovarăşul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, de alţi reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat. Intr-o ma­şină deschisă, secretarul general al partidului străbate oraşul pe stră­zile căruia, cu mic, cu mare, aproa­pe întreaga populaţie a oraşului a ieşit să-l întîmpine. Conducătorii de partid şi de stat vizitează Fabrica de con­fecţii din oraş. Unitate puternică, cu o producţie anuală de 200 milioane lei. Cei­­ 300 de sala­riaţi, în mare majoritate femei, răspunzînd chemării partidului de a organiza mai bine activitatea, vor obţine în acest an un spor de pro­ducţie în valoare de 3­­foo 000 de lei faţă de 1969, exclusă pe sea­ma măririi productivităţii muncii. După studii sistematice, ei au­ tre­cut de la sistemul de­ lucru pe ban­dă la cel sincron. Oaspeţii apreciază pozitiv calita­tea produselor şi îi felicită pentru succesele dobîndite. Este grăitor pentru spiritul de răspundere ce animă colectivul, pentru maturita­tea sa, faptul că în întreprindere a fost organizată o expoziţie cu fo­(Continuare în pag. a II-a) „întregul nostru popor — o unică familie, o singură voinţă!“ In toate oraşele şi satele, primire sărbătorească oaspeţilor dragi Unităţi militare dau onorul comandantului suprem al forţelor armate ale Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu TOTUL PENTRU REFACERE, TOTUL PENTRU NORMALIZARE! • Prin eforturi susţinute se redau circulaţiei drumuri şi poduri , în intreaga ţară se realizează angajamentele de a suplimenta producţia industrială • Terenurile agricole devastate de ape sunt curăţate şi pregătite pentru reînsămînţare # Bătălia pentru recolta anului 1970 antrenează toate forțele cooperativelor agricole (ÎN PAGINA A IV-A) Orice ceas ciştigat are acum valoarea milioanelor! EFORTURI DÎRZE PENTRU RELUAREA GRABNICĂ A PRODUCŢIEI ÎN ÎNTREPRINDERILE CALAMITATE DIN JUDEŢUL MUREŞ Dimensiunile pierderilor de pînă acum, provocate de calamităţi econo­miei judeţului Mureş, sunt foarte mari ; ele însumau — potrivit eva­luărilor incomplete încă — circa 1 miliard lei şi, practic, în 40 între­prinderi — cu 114 secţii — „pulsul“ producţiei încetase să bată. Acesta era bilanţul situaţiei economice a ju­deţului in urmă cu circa 10 zile. La 21 mai a.c., în urma concentrării eforturilor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, funcţionarilor din unită­ţile mureşene, sprijinului acordat de nenumărate întreprinderi din ţară, de ministerele de resort — care au tri­mis specialişti, materiale, utilaje — 21 de fabrici şi uzine, cu 56 secţii, dintre cele calamitate au început să lucreze la intreaga lor capacitate. Alte 13 unităţi economice, cu 15 secţii, produceau cu 25—75 la sută din capacitatea de care dispun. Iar la 26 mai a.c., doar în cinci întreprin­deri nu era reluată activitatea pro­ductivă. Factorii de răspundere din judeţ apreciau că în perioada 1—5 iunie a.c. vor putea intra în activitatea lor normală toate între­prinderile din judeţ, cu excepţia Combinatului chimic din Tîrnăveni şi Combinatului textil din Sighişoara — unităţi greu lovite de inundaţii, ale căror produse sunt absolut nece­sare economiei naţionale. Fiecare zi, fiecare oră — dacă se poate spune aşa — este folosită la maximum pentru a reconstrui, pentru a aşeza pe­ făgaşul normal viaţa eco­nomică a judeţului. Organizaţiile de partid, comuniştii, toţi oamenii mun­cii mureşeni nu cunosc odihna, mun­cesc fără preget, cu eroism şi mari eforturi, pentru a reface toate între­prinderile şi secţiile, pentru ca acestea să poată realiza producţii, economii şi beneficii mai mari decit pînă acum. N Numai că pierder­i­ sînt , drt .o am­­ploare greu de închipuit, ele fiind prezente pe cel puţin trei planuri ; cele cauzate de distrugerea sau ava­rierea fondurilor fixe ale întreprin­derilor (clădiri, instalaţii energetice, maşini şi utilaje), de deteriorarea ma­teriilor prime şi materialelor, pier­derile provenite din stagnarea pro­ducţiei, precum şi cele determinate de imposibilitatea de a onora contrac­tele economice încheiate cu benefi­ciari interni şi de peste hotare la toate acestea se adaugă cheltuielile cu forţa de muncă şi materialele uti­lizate în aceste zile în vederea repu­nerii grabnice în funcţiune a tuturor capacităţilor afectate de calamităţi. Dintre întreprinderile din Tg. Mu­reş care au fost afectate serios de inundaţii ne-am oprit să examinăm mai in amănunt starea de lucruri creată la întreprinderea „Electro-Mu­­reş“ şi IPROFIL „23 August“. La „E­­lectro-Mureş“, pagubele în materii prime, semifabricate şi produse fi­nite se ridică la 8,8 milioane lei ; cele cauzate de întreruperea producţiei în­sumează 30 milioane lei, iar cheltuie­lile pentru refaceri — 3,6 milioane lei. Pînă la sfîrşitul acestei luni se va putea realiza o producţie de numai 14,2 milioane lei, faţă de 45,5 milioa­ne lei, cit era planificat. In luna iunie — după cum se apreciază aici — deşi întreprinderea va funcţiona la întrea­ga capacitate, totuşi se va obţine doar o producţie în valoare de 30,3 milioane lei (planul, în luna iunie, fiind de 46,5 milioane lei). In zilele in care nu s-a putut lucra, la secţia cablaje auto şi pentru tractor nu s-au produs circa 1 000 seturi cablaje. Deci, 1 000 tractoare şi autocamioane nu au putut fi executate la termen. De ase­menea, la secţia conductori, fiecare zi de stagnare a producţiei a însem­nat, printre altele, pierderea fabrica­ţiei a 1 000 papuci (utilizaţi la fabri­carea locomotivelor Diesel electrice sau electrice). La IPROFIL „23 Au­gust“, din cadrul C.E.I.L. Tg. Mureş, pierderile de materii prime, semifa­bricate şi produse finite însumează 5,5 milioane lei ; pierderile de pro­ducţie — 11 milioane lei, iar valoarea cheltuielilor pentru refacere — 1,5 mi­lioane lei. Se consideră că pierderile din producţie vor fi recuperate abia in trimestrele III—IV. Pe ansamblul C.E.I.L. Tg. Mureş, în perioada de întrerupere a producţiei, nu s-au ono­rat contracte de livrare la export care privesc 950 garnituri mobilă, 10 000 mc cherestea răşinoase şi altele. Iată, deci, ce dificultăţi mari au de învins colectivele celor două uni­tăţi economice din Tg. Mureş, iată da Dan MATEESCU Lorand DEAKI (Continuare in pag. a IV-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe Tom­a Granfil, membru al Vecei Executive Federale a I­. S. E. Iugoslavia Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit miercuri dimineaţa pe Tor­a Granfil, membru al Vecei Execu­tive Federale a R.S.F. Iugoslavia, care, la invitaţia guvernului ro­mân, face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Ion Pă­­ţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. A participat, de asemenea, Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iu­goslavia la Bucureşti. In timpul întrevederii, care * *-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească, au fost abor­date probleme privind lărgirea în continuare a colaborării şi coope­rării dintre România şi Iugoslavia. ULTIMELE ŞTIRI DE PE „FRONTUL APELOR“ Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor comunică : Debitele Dunării superioare, Dravei, Savei şi Moravei înregistrează creşteri importante, ca urmare a ploilor căzute in ultima decadă, în zilele imediat următoare, Dunărea şi Drava, după confluenţa lor, vor avea un debit maxim de circa 6 000 mc/secundă, iar debitul Savei va depăşi 4 000 mc/secundă. De asemenea, viiturile produse în a doua decadă a lunii mai 1970, în bazinul superior al Tisei şi in bazinele Someş şi Mureş, concen­trate în Tisa, generează pe acest curs de apă debite de valoare deose­bită. Rezultatul general al evoluţiei principalilor afluenţi ai Dunării din amonte de Baziaş este formarea unei noi unde de viitură pe Dunărea inferioară. Debitul maxim al acestei viituri la Baziaş se va produce in jurul datei de 1­2 iunie 1970 şi va atinge valoarea de circa 15 000 mc/secundă. Propagarea în aval a acestei unde are loc în condiţiile in care al­bia Dunării evacuează încă atit viitura anterioară cît şi aporturile laterale relativ însemnate ale Oltului, Siretului şi Prutului din ulti­mele 10 zile. Nivelurile maxime care se vor produce au în general valori ridi­cate care vor depăşi pe cele ale viiturii anterioare cu 20—40 cm. Aceste niveluri maxime se vor produce între 1 şi 2 iunie in sectorul Baziaş şi între 10—15 iunie in sectorul de vărsare al Dunării. Comisiile locale de apărare contra inundaţiilor vor lua toate mă­surile necesare prevăzute in planurile de apărare. Se vor realiza in timpul rămas disponibil lucrările de ridicare a acelor diguri ale căror coronamente se situează la mai puţin de 1 m deasupra nivelurilor prognozate. Se recomandă atenţie sporită la incintele : Ghidici—Rast— Bistreţ,­­ Jiu—Bechet—Dăbuleni, Zimnicea—Năsturelu, Boianu—Stidea­­nu-Călăraşi, Călăraşi—Riul, Borcea de Sus Compartimentele II şi III Borcea de Jos Compartimentele I, II şi III, Jegălia, Făcăeni—Vlădeni— Chioara, Luciu—Giurgeni, Insula Mare a Brăilei, Ciobanu—Girlici— Diom, Igliţa, Carcaliu—Macin şi Macin—23 August. De asemenea, se vor executa cu maximă urgenţă lucrările nece­sare pe tronsoanele de dig la care se semnalează infiltraţii. Se va organiza imediat supravegherea continuă a digurilor pentru a se putea semnala orice deficienţe posibile şi a se putea interveni. Se vor completa stocurile de materiale de apărare utilizînd toate posibilităţile locale. IN PAG. A V-A in centrul atenţiei - BĂTĂLIA DUNĂRII TIMP FRUMOS - NIVELUL RÎURILOR IN SCĂDERE In ţară, vremea a fost in ge­neral frumoasă, cu înnorări mai accentuate în Banat şi Transil­vania şi temperaturi de peste 20 de grade în multe localităţi. Vîn­­tul a suflat slab, avînd caracter local — ceea ce a favorizat zvîn­­tarea unor suprafeţe băltite. Situaţia apelor este următoarea : • Mureş: pe cursul superior al riu­lui, pînă la Alba Iulia, nivelurile sunt în scădere, apele curg liniştite în al­bie fiind sub cotele de inundaţie. Creşteri de niveluri în Mureş se re­simt în zona Deva—Arad, cu circa 50 cm peste cota de inundaţie. • Apele Tîrnavelor au intrat pe fă­gaşul lor. Pe riurile din Banat nivelurile sínt in scădere, menţinîndu-se încă unele depăşiri ale cotei de inundaţie pe Timiş. • Pe Olt nivelurile sínt in scădere pin­ă aproape de Slatina. Culminaţia viiturii pe acest rîu a ajuns la con­fluenţa cu Dunărea, provocînd inun­daţii în zona dintre Slatina şi văr­sare. • Pe Siret nivelurile scad pe întreg cursul riului cu multe zeci de cen­timetri. Cotele de inundaţie sunt de­păşite numai la Lungoci şi Şendreni, pe cursul inferior. Şi pe afluenţii acestui rîu, cu excepţia cursului in­ferior al Bârladului, nivelul apelor scade. Creşteri de nivel l-au înre­gistrat doar la Şendreni. • Pe Prut, cotele de inundaţie sunt depăşite la Drînceni, Fălciu, precum şi la Oancea, unde astăzi se prevede atingerea nivelului maxim al viitu­rii Prutului. O vara a reconstrucţiei­­ ne sta în faţă­­ de POP SIMION Ţăranii din Cheţani intraseră în luna lui mai pe sub bolta tradi­ţionalei serbări „Fiii satului“, con­sacrată în acest an memorabilei vîrste de 52­ ani la care ajunsese satul. Toată suflarea lua parte la acest omagiu adus duratei de va­tră. După numai zece zile satul avea să fie distrus de asediul Mu­reşului mijlociu, care crescuse cu şaptezeci de centimetri pe oră, în­ghiţind aşezarea, treptat, pînă ce n-a rămas deasupra decît o frîntu­­ră din uliţa mare, mai exact 29 de case, o insulă, o insulă învingă­toare, dacă ne gîndim că urgia rîului n-a izbutit să smulgă o singură viaţă omenească, nici una. Insula devenise a speranţei. O insulă de umanitate, care se re­generează cu o forţă vitală impre­sionantă. Oamenii n-au inimă şi timp să deplîngă tot ce-i aici ca­tastrofic ; inimă şi timp au doar pentru acţiune, pentru faptă. Transcriu cîteva realităţi din pro­cesul formidabilei autodeveniri. INSULA a fost insulă doar o singură noapte, deşi apele au stă­ruit îndelung şi mai stăruie în satul calamitat. Reţeaua electrică distrusă, firele de telefon rupte, orice contact cu aşezările din jur imposibil, o unitate militară vine în ajutorul sinistraţilor. Turda, oraş limitrof, întinde o mină sal­vatoare : muncitorii de la „Indus­tria sîrmei“ împart pîine, conserve, apă, ridică primele barăci. Cercul de moarte al apelor a fost stră­puns, insula nu mai e o insulă. Un cald ocean de solidaritate fră­ţească ii înconjoară pe ţăranii din satul asediat de ape. A fost să fie ca reuniunea „Fiilor satului“ să se reia după numai zece zile, în acest chip dramatic ; mulţi dintre fiii satului — profesori, maiştri, medici, ofiţeri — au re­venit cutremuraţi la matca lor în pericol, aducând alimente, Îmbră­căminte şi forţă de împotrivire contra urgiei. O veste mare în­seninează cugetele : avuţia de vite a satului a rămas intactă. Deci cooperativa agricolă se va putea (Continuare in pag. a IV-a)

Next