Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)

1970-06-03 / nr. 8444

PAGINA 2 TOTUL PENTRU REFACERE. Constructorii de maşini contribuie cu forţe sporite la soluţionarea sarcinilor urgente din economie Convorbire cu ing. Nicolae TEODORESCU secretar general al Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Reportaj de pe frontul lucrărilor edilitare „PENTRU CA FAŢA ORAŞULUI SĂ FIE LUMINATA DIN NOU DE SOARE ŞI DE FLORI“ ALBA IULIA.­­ Dîrză, plină de te­nacitate, se desfăşoară munca de refa­cere a oraşului peste care a trecut tăvălugul apelor. Duminica trecută toate Întreprinderile au lucrat din plin , pe străzi şi-au făcut apariţia grupuri de cetăţeni cu lopeţi, cu cape şi hîrleţe in mîini. Predominau uni­formele elevilor şcolilor profesionale şi ai Liceului „Horia, Cloşca şi Cri­­şan“. Inepuizabilul dinamism tine­resc se dăruie în aceste zile, ca o­­frandă adusă normalizării, oferă nu­meroase exemple molipsitoare de op­timism şi încredere. In cartierele sinistrate a continuat — neîntreruptă de altfel de mai bine de o săptămînă — curăţenia generală a oraşului. Bizare şi haotice, mii de obiecte sunt adunate de pe străzi. Sînt resturile unor gospodării distruse de apă. După ce s-au retras puhoaiele, unii cetăţeni s-au trezit cu obiecte străine poposite la ei în curte : un dulap, o masă, pe jumătate îngropate în mîl. O ladă cu haine adusă de Mu­reş cine ştie de unde, s-a oprit pe treptele unei case dărăpănate. Toate aceste obiecte pornite într-o fantas­tică migraţie sunt acum strînse cu gri­jă, iar autorităţile locale le caută proprietarii. Alături de tineri, numeroşi munci­tori de la uzinele din localitate lu­crează pentru refacerea cartierelor sinistrate. Cei de la fabrica de pro­duse refractare au venit in frunte cu directorul M. Haţeg şi cu Gh. Ignat, secretarul organizaţiei de partid. Cu toţii au pus mina pe lopeţi şi cazma­le. Zeci de camioane încărcate cu mîl au circulat prin oraş pînă seara tirziu, ca un cortegiu sumbru. Din imensele bălţi , ale căror ape mai persistă in jurul gării, pe străzile Plevnei, Olteniei şi in suburbia Par­­toş — zeci de motopompe evacuează apa în continuare (cine mai poate calcula de cite ore in şir, fără opri­re ?). De mai mult de o săptămînă se împroaşcă apa dincolo de diguri. Cu una din motopompele sosite în a­­jutor, a venit la Alba Iulia şi bătrinul cooperator I. Henegaru de la C.A.P. Sebeş , de trei zile şi trei nopţi stă lingă pompă, toropit de oboseală. Nu vrea să plece pînă cînd cartierele inundate nu vor fi complet despre­­surate de apă. Pentru cetăţenii cărora puhoaiele le-au dărîmat casele, revenirea la normal prilejuieşte clipe zguduitoare. Este greu să redai in cuvinte ceea ce simt aceşti oameni in timp ce par­ticipă la demolarea completă a gos­podăriilor lor. Echipe de şcolari dau o mină de ajutor , sortează cărămi­zile şi ţiglele, le aşează in stive. Vor folosi la o nouă construcţie. Duminică, în cartierele oraşului au trudit pentru refacere mii de oameni. Numai in echipele organizate de au­torităţile municipale au muncit, aşa cum ne informează tovarăşul N. Roşu, primarul oraşului, peste 1 000 de mun­citori, elevi, funcţionari. Deputaţii Alexandru Teobalţ, Alexandra Sin­­timbreanu şi mulţi alţii au ieşit in fruntea alegătorilor şi au desfundat lanţurile, au reparat străzi din cir­cumscripţiile lor electorale. S-au re­făcut borduri, s-au astupat bălţi, s-au strins grămezi de gunoaie. Şi-au re­căpătat aspectul normal străzile Sire­tului, Bucureştiului, Andrei Mureşanu şi altele. Echipe de electricieni conti­nuă să cutreiere casele avariate, să verifice instalaţiile şi să readucă aici lumina. Pe o stradă care duce spre gară se plantează flori şi peluze cu verdeaţă , este un gest simbolic, do­vedind invincibila putere a vieţii. MEDIAŞ. — Mii de medieşeni — sa­lariaţi din diverse instituţii, gospo­dine, deputaţi, elevi, profesori — au luat parte la o largă acţiune de cu­răţire a străzilor, organizată de con­siliul popular municipal. Pe lingă zeci de motopompe, autogunoiere şi alte utilaje puse la dispoziţie de în­treprinderea de gospodărie orăşe­nească, în ajutorul lor au venit şi 100 autocamioane, greifere şi tractoa­re din Sibiu, Copşa Mică şi diferite unităţi agricole din judeţ. Pină la ora prinzului fuseseră curăţate 16 din cele 42 străzi inundate. Printre aces­tea, străzile Aurel Vlaicu, Alexandru Vlahuţă, Panait Cerna, Brateiului şi altele. „E numai începutul , ne-a spus tov. Ioan Miclea, prim-vicepre­­şedinte al consiliului popular muni­cipal. Asemenea acţiuni vom organi­za de acum înainte duminică de du­minică, pină cînd faţa oraşului va fi luminată din nou de soare şi de flori, ca mai înainte. Deşi lovit de două ori de furia apelor, Mediaşul e ho­­tărît să participe în continuare cu şanse depline la întrecerea patriotică de înfrumuseţare şi gospodărire a o­­raşelor". Ambrozie MUNTEANU Nicolae BRUJAN In aceste zile de eforturi uriaşe ale întregului popor pentru înlătu­rarea efectelor dezastruoase ale inundaţiilor şi reluarea grabnică a activităţii economico-sociale norma­le în zonele calamitate, constructo­rii de maşini participă intens la re­punerea în funcţiune a obiectivelor avariate de puhoaie, muncesc intens pentru a-şi aduce o contribuţie spo­rită la recuperarea pagubelor pro­vocate economiei. In toate uzinele constructoare de maşini sunt mobi­lizate noi rezerve, noi posibilităţi de depăşire a sarcinilor de plan, de majorare a angajamentelor asuma­te iniţial in întrecerea socialistă. — V-am ruga, mai intii, să­­ precizaţi ce pierderi a înregis­trat construcţia de maşini. — In uzinele inundate, pagubele sunt estimate în prezent la peste 53 de milioane lei. Ele constau îndeo­sebi in avarierea fondurilor fixe şi în distrugerea sau degradarea unor produse, materii prime şi materia­le. Cel mai greu lovite au fost în­treprinderea „Electromureş“ din Tg. Mureş şi uzina „Automecanica“ din Mediaş. Pierderile ar fi, de fapt, mult mai mari dacă am in­clude un calcul şi producţia nerea­lizată din cauza stagnărilor provo­cate de revărsarea apelor, de mo­bilizarea oamenilor — Îndeosebi la uzina „Unio“ din Satu-Mare, Uzine­le de vagoane şi „Strungul“ din Arad — pentru preintîmpinarea inundaţiilor, sau de perturbările survenite in alimentarea cu ener­gie, in transporturi, în cooperarea interuzinală și in aprovizionarea tehnico-materială. N-o facem, insă, deoarece avem convingerea că, printr-o muncă bine organizată și încordată, toate rămînerile în urmă vor fi recuperate, pe ansamblul ramurii, cu mult înainte de sfîrși­­tul anului. Mai trebuie adăugat, în schimb, că în uzinele neinundate, pentru stăvilirea puhoaielor au fost utilizate materiale in valoare de a­­proape un milion şi jumătate lei, iar pentru orele şi zilele petrecute de mii de oameni la consolidarea digurilor sau nelucrate din lipsă de energie, gaze naturale, apă şi ma­teriale s-au acordat salarii de a­­proape 4 800 000 lei. — Ce a întreprins ministerul pentru reluarea cit mai grabnică a activităţii normale in uzinele afectate de calamităţi ? — Din dispoziţia comandamentu­lui de prevenire şi combatere a efectelor inundaţiilor, constituit pe minister, la „Electromureş“ şi „Au­tomecanica“ s-au deplasat — pen­tru a lua parte nemijlocit la repu­nerea în funcţiune a acestor unităţi — peste 140 de muncitori de Înaltă calificare din alte întreprinderi, precum şi cîţiva specialişti din mi­nister. Tot aici, din diferite uzine constructoare de maşini au fost di­rijate, de asemenea, 6 grupuri elec­trogene mobile, 3 motocompresoare, 4 motopompe, două automacarale de 5 tone, aparate de sudură i­­ar­gon, motoare electrice, cabluri de forţă, redresori, întrerupători, apa­ratură de măsură şi control, sîrmă de bobinaj şi alte materiale. 15 electricieni de la uzina „Indepen­denţa“ din Sibiu au primit sarcina de a repara staţia de transformare a oraşului Copşa Mică, iar alţi 25 % de a rebobina electromotoarele diferitelor întreprinderi din acest oraş. Verificarea podurilor rulante ale Combinatului chimic­ Tirnăveni este efectuată de experţi ai unei u­­zine constructoare de specialitate. In sfîrşit, de la uzina „Vulcan“ din Bucureşti, o echipă de specialişti s-a deplasat la Mediaş pentru a reda in funcţiune centrala termică a uzinei „Automecanica“. Comanda­mentul urmăreşte îndeaproape asi­gurarea cu orice preţ a carbidului — a cărui lipsă se resimte acut în urma avarierii Combinatului chimic din Tirnăveni, provocînd mari greutăţi şantierelor navale şi sec­ţiilor de cazangerie­ sudură — şi a altor materiale necesare Întreprin­derilor constructoare de maşini. — Care este la ora actuală si­tuaţia in uzinele care au avut de suferit din cauza inundaţii­lor ? — Incepind din 19 mai, secţiile întreprinderii „Electromureş“ şi-au reluat, treptat, activitatea, aşa incit de luni (1 iunie) aici se produce cu întreaga capacitate. La „Auto­mecanica“ din Mediaş se producea marţi (2 iunie), cu aproape toate maşinile-unelte. Potrivit graficului de repunere în funcţiune, incepind din 4 iunie se va produce şi aici din plin. La Şantierul naval din Brăila, cala e inundată. Aici, ca şi la Şantierul naval din Galaţi şi in­tr-o serie de alte uzine, se resimte îndeosebi lipsa carbidului (necesar producerii acetilenei pentru opera­ţiile de sudură). Pină la sfîrşitul săptămînii trecute, la Uzina mecani­că din Cugir au absentat zilnic peste 100 de salariaţi care — din cauza distrugerii unor căi de comunicaţie — nu au avut posibilitatea de a se deplasa de la domiciliu la locul de muncă. De aceea, aici se mai lu­crează, ca şi atunci cînd lipseau zil­nic cîteva sute de oameni, în schim­buri prelungite. Din cauza pertur­­baţiilor survenite în Întreprinderile din zonele calamitate şi in transpor­turi, uzina „Unio“ din Satu-Mare, uzinele de vagoane din Arad şi din Turnu Severin, de tractoare şi de autocamioane din Braşov, uzina mecanică „Muscel“ din Cîmpulung, „Balanţa“ din Sibiu şi altele întîm­­pină şi acum dificultăţi in aprovi­zionarea tehnico-materială.­­ Presa publică zilnic supli­mentările pe care uzinele din toate ramurile le aduc angaja­mentelor iniţiale de depăşire a sarcinilor de plan pe acest an. Ce întreprind unităţile din in­dustria construcţiilor de maşini pentru a-şi aduce o cit mai mare contribuţie la recuperarea pagu­belor provocate de inundaţii e­­conomiei naţionale ? — O dată cu începerea retragerii apelor, colectivele uzinelor „Pro­gresul" din Brăila, Uzinelor de trac­toare din Braşov, Uzinelor de con­strucţii de maşini din Reşiţa, Uzinei de maşini şi utilaje din Medgidia, Uzinei de construcţii mecanice şi maşini agricole din Bocşa şi ale multor altor întreprinderi au în­ceput să-şi aducă — din proprie iniţiativă — contribuţia la soluţio­narea celor mai urgente sarcini din economie. Astfel, o serie de maşini şi utilaje de strictă necesitate pen­tru urgentarea reluării activităţii economice normale au fost sau ur­mează să fie livrate beneficiarilor in avans. In majoritatea uzinelor constructoare de maşini a avut sau are loc reprogramarea execuţiei co­menzilor într-o ordine de urgenţă cit mai judicioasă, prioritate acor­­dindu-se, evident, întreprinderilor şi sectoarelor de activitate nemijlo­cit afectate de inundaţii, sau în faţa cărora stau in prezent sarcini de o deosebită amploare. Conducerea ministerului, comandamentul nostru au cerut consiliilor de administra­ţie ale centralelor industriale, comi­tetelor de direcţie ale tuturor u­­zinelor, să analizeze cu toată res­ponsabilitatea posibilităţile de spo­rire a producţiei la sortimentele solicitate de beneficiarii interni şi la export, să ia de îndată cele mai potrivite măsuri de valorificare a acestor posibilităţi, să mobilizeze colectivele de întreprinderi la În­deplinirea integrală a sarcinilor de plan ale ramurii, la compensarea — prin depăşiri de plan cit mai substanţiale — a imenselor pagube pricinuite de calamităţi economiei naţionale. Inţelegind Însemnătatea deosebită a acestei sarcini, numeroase uzine au comunicat deja suplimentările angajamentelor lor iniţiale de de­păşire a sarcinilor anuale de plan. Bunăoară, colectivul uzinei „Elec­tromagnetica“ din Capitală s-a an­gajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului o producţie globală în va­loare de 20 de milioane lei şi o producţie marfă de 12 milioane lei, iar cel al Uzinelor de vagoane din Arad — să dea în plus, faţă de an­gajamentul iniţial, o producţie marfă în valoare de 15 milioane lei. Trebuie subliniat, însă, că este vor­ba doar de estimări provizorii, nu de angajamente definitive. Aceste angajamente au la bază, în prin­cipal, prelungirea programului de lucru şi munca voluntară în zilele de repaos. Suplimentarea angaja­mentelor nu depinde insă exclusiv de entuziasmul şi patriotismul oa­menilor, ci şi de majorarea cores­punzătoare a bazei de materii pri­me (îndeosebi de metal), precum şi a unor importuri. Este posibil acest lucru ? Problema, extrem de com­plexă, se studiază încă. Ca atare, o cifră globală a acestor angaja­mente nu există deocamdată, mai ales că încă nu s-au pronunţat (nici măcar cu caracter informativ) toate uzinele. Problema comportînd o te­meinică analiză de fond a posibili­tăţilor de depăşire a sarcinilor de plan, analiză in curs de efectuare în toate centralele industriale şi grupurile de uzine, apreciez că vo­lumul total al angajamentelor peste plan va fi cunoscut cu suficientă precizie abia la sfîrşitul primei de­cade a lunii iunie. Ele vor reflecta o maximă mobilizare a întregului potenţial tehnic şi uman al ramurii şi se vor situa la înălţimea cerin­ţelor actuale ale dezvoltării necon­tenite a economiei naţionale. Convorbire realizată de Adrian­ PRODAN •IN TOTAL, PAGUBELE SE RIDICA LA APROAPE 60 MILIOANE LEI • PRINTR-O MUNCA INTENSA SI BINE ORGANIZATA RĂMÎNERILE TN URMA VOR FI RECUPERATE CU MULT ÎNAINTE DE SFÎRŞITUL ANULUI • UTILAJE LIVRATE TN AVANS BENEFICIARILOR, CARORA LE REVIN SARCINI SPORITE • AMPLA ANALIZA A POSIBILITĂȚILOR DE SUPLI­MENTARE A ANGAJAMENTELOR In judeţul mureş Se repartizează loturile, au sosit materialele de construcţie, f * se vor ridica 700 apartamente TG. MUREŞ (de la trimisul nostru, Dan Mateescu).­­ In aceste zile, în judeţul Mureş, in oraşele şi satele sale greu lovi­te de inundaţii, corespunzător prevederilor hotăririi partidului şi guvernului a început acţiu­nea de stabilire şi repartizare către sinistraţi a loturilor pen­tru reconstruirea locuinţelor. Astfel, în municipiul Tg. Mureş s-au distribuit pînă ieri, 2 iunie, 102 loturi de cite 250 mp. In co­muna Sîncraiul de Mureş s-au asigurat alte peste 20 loturi. In comuna Cipău s-au stabilit deja­­ străzi unde se vor construi peste 90 de case. Materialele de construcţii au şi început să so­sească. Au fost transportate în această comună 50 000 de cără­mizi, 25 tone ciment, mari can­tităţi de var. Măsuri asemănă­toare s-au luat şi in comunele Cheţani, Iernut, Cuci, Ungheni, în oraşele Luduş, Sighişoara, Tirnăveni — peste tot unde apa a distrus cămine durate prin munca de o viaţă a oamenilor. — Casa mea, tot ce am avut nu mai există — ne spunea An­ton Szekely, ţăran cooperator din comuna Sîntana de Mureş. Dar acum, cu ajutorul partidului şi statului, al C.A.P., îmi pot reconstrui locuinţa aşa cum a fost — poate chiar mai fru­moasă. Chiar ieri mi s-a dat un lot pentru casă şi grădină. De asemenea, cooperatori din co­mună s-au oferit să mă ajute la transportul materialelor, la re­construirea casei. Mulţumită a­­cestor ajutoare, sper ca pînă-n toamnă să am din nou casa mea, unde să-mi pot aduce familia. In oraşele judeţului Mureş, în 1970 se vor construi cu peste 700 apartamente mai mult decit s-a prevăzut în planul iniţial. Pen­tru aceste apartamente s-au şi stabilit amplasamentele, iar e­­xecuția documentației tehnice se află intr-o fază avansată. IN JUDEŢUL SIBIU 400 noi apartamente în plus SIBIU (corespondentul „Scîn­­teii“) Alături de alte zone ale ţării, şi judeţul Sibiu va bene­ficia din plin de prevederile hotărîrii privind măsurile de ajutorare a populaţiei şi a coo­perativelor agricole de produc­ţie, care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale. Zilele acestea, de pildă, acestui judeţ i-au fost virate fondurile necesare pentru construirea, în mod suplimentar, încă în acest an, a 400 de apartamente — 340 la Mediaş şi cite 30 la Copşa Mică şi Dumbrăveni. Institu­tul judeţean de proiectări a şi început ridicările topografice la blocurile din Copşa Mică şi Dumbrăveni. Un răspuns prompt a venit, de asemenea, din partea C.S.A.P.C. Braşov, care a predat încă de săptămina trecută planul de fundaţii al primelor blocuri ce se con­struiesc suplimentar la Mediaş, in zona Gura Cîmpului. Concomitent cu începerea construcţiei noilor apartamente, întreprinderea judeţeană de construcţii a intensificat ritmul de lucru la blocurile de locuinţe prevăzute în planul iniţial. Lu­­crindu-se în două schimburi, zilele trecute au fost date in folosinţă blocurile nr. 6 și 7, in care s-au şi mutat 120 de fami­lii sinistrate. SECVENŢE ALE RECONSTRUCŢIEI.Pe o stradă din Dej se înlătură urmele inundaţiei (stingă) . În comuna Cuci se sapă fundaţia caselor pe o nouă vatră (mijloc) ; la Bistriţa Birgdului se­­ transportă materiale de construcţie (dreapta) / SZINTI-IÁ — miercuri 3 iunie 1970 OAMENII MUNCII HUNEDORENI înlătura urmările calamităţilor (Urmare din pag. I)­melnică a transportului feroviar a provocat serioase dificultăţi in a­­provizionarea cu materii prime şi cocs a unităţilor siderurgice şi in li­vrarea­ metalului spre uzinele con­sumatoare din ţară, a dereglat­­flu­xul cărbunelui din Valea Jiului spre termocentrala Mintia şi alţi benefi­­ciari Ceea ce, sub Întinderea apelor a fost doar un peisaj dezolant, violent de Întristător, a căpătat — pe mă­sura retragerii învolburărilor de ape — dimensiunile unor stricăciuni cu adevărat catastrofale. Mii de hec­tare semănate cu grîu şi porumb şi alte culturi au fost distruse. Baza legumicolă a judeţului, care începuse să se dezvolte promiţător, a fost, de asemenea, foarte greu lovită. Au fost distruse sau grav avariate peste 300 case, 40 km de şosele şi drumuri, 740 km de reţele electrice de joasă şi medie tensiune, clădiri ale coopera­tivelor agricole de producţie şi uni­tăţilor economice. După primele esti­mări, valoarea acestor pagube se ci­frează la circa 163 milioane lei, fără a mai adăuga stricăciunile prici­nuite de al doilea val de inundaţii. Pe baza indicaţiilor primite din partea conducerii partidului, perso­nal din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în funcţie de situaţia concretă existentă, comitetul jude­ţean de partid a concentrat forţele şi mijloacele spre refacerea obiecti­velor de maximă prioritate şi ur­genţă. Pe măsura retragerii apelor a fost refăcută calea ferată deterio­rată, restabilindu-se operativ traficul feroviar pe ruta Simeria-Arad. In­tr-un termen foarte scurt au fost re­făcute şi redate circulaţiei şoselei­ spre Brad, Ilia, Lugoj. Deşi răstimpul este scurt, iar in urmă cu numai cîteva zile asupra luncii Mureşului s-a abătut un al doilea val de inundaţii, putem spune că viaţa economică şi socială a ju­deţului nostru tinde rapid spre nor­malizarea deplină. Cu excepţia aba­torului Deva şi a I.M.A. Ilia, toate obiectivele economice au intrat în funcţiune şi nădăjduim ca, in citeva zile, să încheiem această importantă etapă spre redresare. Trebuie, de a­­semenea, să precizăm că populaţia sinistrată a fost cazată în condiţii corespunzătoare, asigurîndu-i-se ali­mente, apă potabilă, îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi tot ce este ne­cesar traiului. In acelaşi timp s-au luat măsuri ca activitatea şcolară să se desfăşoare potrivit cerinţelor. Cu toate că in ultimele două săp­­tămini, atenţia noastră a fost concen­trată zi şi noapte spre zonele lovite de calamităţi, nu am scăpat nici un moment din vedere menţinerea in industria judeţului a unui puls in­dustrial viguros, neîntrerupt. Am considerat că, în situaţia specială creată, cel mai mare aport pe care comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul nostru pot şi trebuie să-l a­­ducă la recuperarea pagubelor prici­nuite de inundaţiile care au lovit atit de greu ţara, este să asigure ca uriaşa forţă industrială a Hunedoarei şi a celorlalte mari unităţi industriale să-şi subordoneze totalitatea ener­giilor lor normalizării vieţii econo­mice. In condiţiile vitrege de care am amintit mai sus, munca tuturor colectivelor din întreprinderi s-a transformat intr-o bătălie la fel de dramatică şi de încordată, la fel de amplă, profundă şi înălţătoare prin eroismul ei, ca însăşi lupta acerbă cu furia apelor. încercăm marea sa­tisfacţie de a arăta că, in aceste zile memorabile, toate colectivele şi-au făcut cu prisosinţă datoria, Îndepli­nind cu rigurozitate sarcinile de plan deosebit de mobilizatoare. In asemenea împrejurări deosebit de complexe, cînd însăși îndeplinirea sarcinilor zilnice de plan cere efor­turi maxime şi constituie o remarca­bilă realizare, siderurgiştii hunedo­­reni, bunăoară, au găsit nebănuite resurse şi au asigurat depăşirea constantă a prevederilor planului la producţia de oţel şi laminate. Re­marcabilă este şi activitatea colec­tivelor de mineri de la Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Teliuc, Barza şi a chimiştilor de la Orăştie. Pe acelaşi plan, al valorilor excepţionale, se si­tuează munca lucrătorilor de pe şan­tierul termocentralei Mintia. In con­diţiile in care termocentrala era o oază in pustiul de ape, comuniştii de aici, întregul colectiv de constructori şi montori au mobilizat toate for­ţele, incit ritmul execuţiei n-a stag­nat nici un moment, creindu-se con­diţii ca încă in prima zi din luna iu­nie, cu 10 zile înainte de termen, gru­pul energetic nr. 2 de 210 MW să înceapă să producă energie elec­trică. De altfel, rezultatele Înregistrate după 5 luni în activitatea de inves­tiţii sunt de bun augur. Pînă la sfîrşi­tul lunii mai a fost realizat 42,7 la sută din planul anual de investiţii şi 42,3 la sută din cel de construcţii­­montaj. La rîndul lor, marea majo­ritate a unităţilor industriale au în­cheiat bilanţul lunii mai satisfăcător. Combinatul siderurgic Hunedoara, de exemplu, a depăşit planul producţiei globale cu 15 milioane lei, iar Cen­trala cărbunelui din Petroşani cu 2,6 milioane lei. încleştările atit de dure, purtate cu preţul, unor eforturi fără precedent, zile şi nopţi la rind, au scos în prim plan înaltele virtuţi ale comunişti­lor, a mii şi mii de oameni, au făcut să erupă din mase impresionante va­lori umane, talente organizatorice şi de iniţiativă nebănuite, a şlefuit ca­ractere şi a consacrat personalităţi. Fie că este vorba de activişti de partid şi de stat, de muncitori şi ţă­rani, de membri ai gărzilor patrioti­ce, de ofiţeri sau soldaţi, de tineri sau virstnici, aceştia au trecut stră­lucit acest greu şi neaşteptat examen al conştiinţei şi datoriei cetăţeneşti, al ataşamentului faţă de partid, al abnegaţiei şi spiritului de sacrificiu. Agricultura, cel mai greu lovită de calamităţi, cere din partea noastră, a organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare, organelor agri­cole, întregii ţărănimi, eforturi cu totul deosebite. Colective formate din activişti de partid şi specialişti au sta­bilit în fiecare cooperativă agricolă culturile ce pot fi refăcute, au iden­tificat terenurile de unde trebuie în­lăturate apele, suprafeţe ce pot fi imediat arate şi reînsămînţate. Ase­menea acţiuni au şi început să se desfăşoare intr-un mare număr de comune, ceea ce ne dă temeiul să întrevedem refacerea potenţialului productiv al agriculturii judeţului. Coloana vertebrală a întregii vieţi economice a judeţului nostru o re­prezintă industria. De aceea, in munca grea şi de răspundere ce o avem pentru recuperarea daunelor provocate de calamităţi, ne bizuim în primul rind pe organizaţiile de partid din întreprinderi, pe puterni­cele noastre detaşamente muncito­reşti. Ţin să remarc că toate colec­tivele noastre, în frunte cu organi­zaţiile de partid, au răspuns cu o totală adeziune înflăcăratei chemări adresate clasei muncitoare, între­gului nostru popor de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apelului Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste de a-şi înzeci eforturile pen­tru lichidarea gravelor urmări ale ca­lamităţilor, pentru normalizarea in cel mai scurt timp a vieţii economice şi sociale. Expresia acestei adeziuni o constituie angajamentele mobiliza­toare pentru suplimentarea produc­ţiei, pentru creşterea eficienţei în­tregii activităţi economice. Acestea însumează, pe ansamblul judeţului, o suplimentare a angajamentelor ini­ţiale cu 69,25 milioane lei la produc­ţia marfă, cu 803 lei pe salariat la productivitatea muncii, cu 31,2 mi­lioane lei la beneficii, iar la produc­ţia fizică cu 17 000 tone cărbune net, 3 000 tone cocs, 1 000 tone laminate finite pline, 200 tone radiatoare, 200 tone utilaj de turnare, 1 310 mc pre­fabricate din beton, 290 000 Înlocui­tori de cărămidă şi alte materiale da construcţii. Aceste contribuţii de seamă la asi­gurarea condiţiilor pentru ca planul de dezvoltare a economiei naţionale pe acest an să fie îndeplinit cu suc­ces nu redau insă în întregime înal­ta conştiinţă muncitorească şi civică a oamenilor muncii din judeţ, soli­daritatea lor cu populaţia zonelor sinistrate. Şantierele refacerii din ju­deţul nostru se bucură de sprijinul hotărît al celor ce muncesc în uzine şi fabrici, pe şantiere. Din iniţiativa organizaţiilor de partid, Combinatul siderurgic şi întreprinderea de con­strucţii siderurgice Hunedoara au luat sub patronaj direct refacerea comunei Ilia. Satul Folt a fost pre­luat de către Uzina mecanică de material rulant Simeria, satul Rărău de către întreprinderea minieră Hu­nedoara, satul Gelmar de către Fa­brica chimică Orăştie. Pe temeiul remarcabilelor fapte de muncă şi luptă cu furia apelor, al abnegaţiei şi dăruirii cu care zecile de mii de mineri, siderurgişti, ener­­geticieni, constructori, ţărani coope­ratori, intelectuali hunedoreni s-au angajat în vasta operă de normali­zare a vieţii economice şi sociale a ţării, comitetul judeţean de partid exprimă hotărîrea de nestrămutat a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Hunedoara, de a înfăptui neabătut politica partidului nostru, de a munci fără osteniră pentru Înflorirea patriei noastre so­cialiste.

Next