Scînteia, iunie 1970 (Anul 39, nr. 8442-8471)
1970-06-03 / nr. 8444
PAGINA 2 TOTUL PENTRU REFACERE. Constructorii de maşini contribuie cu forţe sporite la soluţionarea sarcinilor urgente din economie Convorbire cu ing. Nicolae TEODORESCU secretar general al Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Reportaj de pe frontul lucrărilor edilitare „PENTRU CA FAŢA ORAŞULUI SĂ FIE LUMINATA DIN NOU DE SOARE ŞI DE FLORI“ ALBA IULIA. Dîrză, plină de tenacitate, se desfăşoară munca de refacere a oraşului peste care a trecut tăvălugul apelor. Duminica trecută toate Întreprinderile au lucrat din plin , pe străzi şi-au făcut apariţia grupuri de cetăţeni cu lopeţi, cu cape şi hîrleţe in mîini. Predominau uniformele elevilor şcolilor profesionale şi ai Liceului „Horia, Cloşca şi Crişan“. Inepuizabilul dinamism tineresc se dăruie în aceste zile, ca ofrandă adusă normalizării, oferă numeroase exemple molipsitoare de optimism şi încredere. In cartierele sinistrate a continuat — neîntreruptă de altfel de mai bine de o săptămînă — curăţenia generală a oraşului. Bizare şi haotice, mii de obiecte sunt adunate de pe străzi. Sînt resturile unor gospodării distruse de apă. După ce s-au retras puhoaiele, unii cetăţeni s-au trezit cu obiecte străine poposite la ei în curte : un dulap, o masă, pe jumătate îngropate în mîl. O ladă cu haine adusă de Mureş cine ştie de unde, s-a oprit pe treptele unei case dărăpănate. Toate aceste obiecte pornite într-o fantastică migraţie sunt acum strînse cu grijă, iar autorităţile locale le caută proprietarii. Alături de tineri, numeroşi muncitori de la uzinele din localitate lucrează pentru refacerea cartierelor sinistrate. Cei de la fabrica de produse refractare au venit in frunte cu directorul M. Haţeg şi cu Gh. Ignat, secretarul organizaţiei de partid. Cu toţii au pus mina pe lopeţi şi cazmale. Zeci de camioane încărcate cu mîl au circulat prin oraş pînă seara tirziu, ca un cortegiu sumbru. Din imensele bălţi , ale căror ape mai persistă in jurul gării, pe străzile Plevnei, Olteniei şi in suburbia Partoş — zeci de motopompe evacuează apa în continuare (cine mai poate calcula de cite ore in şir, fără oprire ?). De mai mult de o săptămînă se împroaşcă apa dincolo de diguri. Cu una din motopompele sosite în ajutor, a venit la Alba Iulia şi bătrinul cooperator I. Henegaru de la C.A.P. Sebeş , de trei zile şi trei nopţi stă lingă pompă, toropit de oboseală. Nu vrea să plece pînă cînd cartierele inundate nu vor fi complet despresurate de apă. Pentru cetăţenii cărora puhoaiele le-au dărîmat casele, revenirea la normal prilejuieşte clipe zguduitoare. Este greu să redai in cuvinte ceea ce simt aceşti oameni in timp ce participă la demolarea completă a gospodăriilor lor. Echipe de şcolari dau o mină de ajutor , sortează cărămizile şi ţiglele, le aşează in stive. Vor folosi la o nouă construcţie. Duminică, în cartierele oraşului au trudit pentru refacere mii de oameni. Numai in echipele organizate de autorităţile municipale au muncit, aşa cum ne informează tovarăşul N. Roşu, primarul oraşului, peste 1 000 de muncitori, elevi, funcţionari. Deputaţii Alexandru Teobalţ, Alexandra Sintimbreanu şi mulţi alţii au ieşit in fruntea alegătorilor şi au desfundat lanţurile, au reparat străzi din circumscripţiile lor electorale. S-au refăcut borduri, s-au astupat bălţi, s-au strins grămezi de gunoaie. Şi-au recăpătat aspectul normal străzile Siretului, Bucureştiului, Andrei Mureşanu şi altele. Echipe de electricieni continuă să cutreiere casele avariate, să verifice instalaţiile şi să readucă aici lumina. Pe o stradă care duce spre gară se plantează flori şi peluze cu verdeaţă , este un gest simbolic, dovedind invincibila putere a vieţii. MEDIAŞ. — Mii de medieşeni — salariaţi din diverse instituţii, gospodine, deputaţi, elevi, profesori — au luat parte la o largă acţiune de curăţire a străzilor, organizată de consiliul popular municipal. Pe lingă zeci de motopompe, autogunoiere şi alte utilaje puse la dispoziţie de întreprinderea de gospodărie orăşenească, în ajutorul lor au venit şi 100 autocamioane, greifere şi tractoare din Sibiu, Copşa Mică şi diferite unităţi agricole din judeţ. Pină la ora prinzului fuseseră curăţate 16 din cele 42 străzi inundate. Printre acestea, străzile Aurel Vlaicu, Alexandru Vlahuţă, Panait Cerna, Brateiului şi altele. „E numai începutul , ne-a spus tov. Ioan Miclea, prim-vicepreşedinte al consiliului popular municipal. Asemenea acţiuni vom organiza de acum înainte duminică de duminică, pină cînd faţa oraşului va fi luminată din nou de soare şi de flori, ca mai înainte. Deşi lovit de două ori de furia apelor, Mediaşul e hotărît să participe în continuare cu şanse depline la întrecerea patriotică de înfrumuseţare şi gospodărire a oraşelor". Ambrozie MUNTEANU Nicolae BRUJAN In aceste zile de eforturi uriaşe ale întregului popor pentru înlăturarea efectelor dezastruoase ale inundaţiilor şi reluarea grabnică a activităţii economico-sociale normale în zonele calamitate, constructorii de maşini participă intens la repunerea în funcţiune a obiectivelor avariate de puhoaie, muncesc intens pentru a-şi aduce o contribuţie sporită la recuperarea pagubelor provocate economiei. In toate uzinele constructoare de maşini sunt mobilizate noi rezerve, noi posibilităţi de depăşire a sarcinilor de plan, de majorare a angajamentelor asumate iniţial in întrecerea socialistă. — V-am ruga, mai intii, să precizaţi ce pierderi a înregistrat construcţia de maşini. — In uzinele inundate, pagubele sunt estimate în prezent la peste 53 de milioane lei. Ele constau îndeosebi in avarierea fondurilor fixe şi în distrugerea sau degradarea unor produse, materii prime şi materiale. Cel mai greu lovite au fost întreprinderea „Electromureş“ din Tg. Mureş şi uzina „Automecanica“ din Mediaş. Pierderile ar fi, de fapt, mult mai mari dacă am include un calcul şi producţia nerealizată din cauza stagnărilor provocate de revărsarea apelor, de mobilizarea oamenilor — Îndeosebi la uzina „Unio“ din Satu-Mare, Uzinele de vagoane şi „Strungul“ din Arad — pentru preintîmpinarea inundaţiilor, sau de perturbările survenite in alimentarea cu energie, in transporturi, în cooperarea interuzinală și in aprovizionarea tehnico-materială. N-o facem, insă, deoarece avem convingerea că, printr-o muncă bine organizată și încordată, toate rămînerile în urmă vor fi recuperate, pe ansamblul ramurii, cu mult înainte de sfîrșitul anului. Mai trebuie adăugat, în schimb, că în uzinele neinundate, pentru stăvilirea puhoaielor au fost utilizate materiale in valoare de aproape un milion şi jumătate lei, iar pentru orele şi zilele petrecute de mii de oameni la consolidarea digurilor sau nelucrate din lipsă de energie, gaze naturale, apă şi materiale s-au acordat salarii de aproape 4 800 000 lei. — Ce a întreprins ministerul pentru reluarea cit mai grabnică a activităţii normale in uzinele afectate de calamităţi ? — Din dispoziţia comandamentului de prevenire şi combatere a efectelor inundaţiilor, constituit pe minister, la „Electromureş“ şi „Automecanica“ s-au deplasat — pentru a lua parte nemijlocit la repunerea în funcţiune a acestor unităţi — peste 140 de muncitori de Înaltă calificare din alte întreprinderi, precum şi cîţiva specialişti din minister. Tot aici, din diferite uzine constructoare de maşini au fost dirijate, de asemenea, 6 grupuri electrogene mobile, 3 motocompresoare, 4 motopompe, două automacarale de 5 tone, aparate de sudură iargon, motoare electrice, cabluri de forţă, redresori, întrerupători, aparatură de măsură şi control, sîrmă de bobinaj şi alte materiale. 15 electricieni de la uzina „Independenţa“ din Sibiu au primit sarcina de a repara staţia de transformare a oraşului Copşa Mică, iar alţi 25 % de a rebobina electromotoarele diferitelor întreprinderi din acest oraş. Verificarea podurilor rulante ale Combinatului chimic Tirnăveni este efectuată de experţi ai unei uzine constructoare de specialitate. In sfîrşit, de la uzina „Vulcan“ din Bucureşti, o echipă de specialişti s-a deplasat la Mediaş pentru a reda in funcţiune centrala termică a uzinei „Automecanica“. Comandamentul urmăreşte îndeaproape asigurarea cu orice preţ a carbidului — a cărui lipsă se resimte acut în urma avarierii Combinatului chimic din Tirnăveni, provocînd mari greutăţi şantierelor navale şi secţiilor de cazangerie sudură — şi a altor materiale necesare Întreprinderilor constructoare de maşini. — Care este la ora actuală situaţia in uzinele care au avut de suferit din cauza inundaţiilor ? — Incepind din 19 mai, secţiile întreprinderii „Electromureş“ şi-au reluat, treptat, activitatea, aşa incit de luni (1 iunie) aici se produce cu întreaga capacitate. La „Automecanica“ din Mediaş se producea marţi (2 iunie), cu aproape toate maşinile-unelte. Potrivit graficului de repunere în funcţiune, incepind din 4 iunie se va produce şi aici din plin. La Şantierul naval din Brăila, cala e inundată. Aici, ca şi la Şantierul naval din Galaţi şi intr-o serie de alte uzine, se resimte îndeosebi lipsa carbidului (necesar producerii acetilenei pentru operaţiile de sudură). Pină la sfîrşitul săptămînii trecute, la Uzina mecanică din Cugir au absentat zilnic peste 100 de salariaţi care — din cauza distrugerii unor căi de comunicaţie — nu au avut posibilitatea de a se deplasa de la domiciliu la locul de muncă. De aceea, aici se mai lucrează, ca şi atunci cînd lipseau zilnic cîteva sute de oameni, în schimburi prelungite. Din cauza perturbaţiilor survenite în Întreprinderile din zonele calamitate şi in transporturi, uzina „Unio“ din Satu-Mare, uzinele de vagoane din Arad şi din Turnu Severin, de tractoare şi de autocamioane din Braşov, uzina mecanică „Muscel“ din Cîmpulung, „Balanţa“ din Sibiu şi altele întîmpină şi acum dificultăţi in aprovizionarea tehnico-materială. Presa publică zilnic suplimentările pe care uzinele din toate ramurile le aduc angajamentelor iniţiale de depăşire a sarcinilor de plan pe acest an. Ce întreprind unităţile din industria construcţiilor de maşini pentru a-şi aduce o cit mai mare contribuţie la recuperarea pagubelor provocate de inundaţii economiei naţionale ? — O dată cu începerea retragerii apelor, colectivele uzinelor „Progresul" din Brăila, Uzinelor de tractoare din Braşov, Uzinelor de construcţii de maşini din Reşiţa, Uzinei de maşini şi utilaje din Medgidia, Uzinei de construcţii mecanice şi maşini agricole din Bocşa şi ale multor altor întreprinderi au început să-şi aducă — din proprie iniţiativă — contribuţia la soluţionarea celor mai urgente sarcini din economie. Astfel, o serie de maşini şi utilaje de strictă necesitate pentru urgentarea reluării activităţii economice normale au fost sau urmează să fie livrate beneficiarilor in avans. In majoritatea uzinelor constructoare de maşini a avut sau are loc reprogramarea execuţiei comenzilor într-o ordine de urgenţă cit mai judicioasă, prioritate acordindu-se, evident, întreprinderilor şi sectoarelor de activitate nemijlocit afectate de inundaţii, sau în faţa cărora stau in prezent sarcini de o deosebită amploare. Conducerea ministerului, comandamentul nostru au cerut consiliilor de administraţie ale centralelor industriale, comitetelor de direcţie ale tuturor uzinelor, să analizeze cu toată responsabilitatea posibilităţile de sporire a producţiei la sortimentele solicitate de beneficiarii interni şi la export, să ia de îndată cele mai potrivite măsuri de valorificare a acestor posibilităţi, să mobilizeze colectivele de întreprinderi la Îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan ale ramurii, la compensarea — prin depăşiri de plan cit mai substanţiale — a imenselor pagube pricinuite de calamităţi economiei naţionale. Inţelegind Însemnătatea deosebită a acestei sarcini, numeroase uzine au comunicat deja suplimentările angajamentelor lor iniţiale de depăşire a sarcinilor anuale de plan. Bunăoară, colectivul uzinei „Electromagnetica“ din Capitală s-a angajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului o producţie globală în valoare de 20 de milioane lei şi o producţie marfă de 12 milioane lei, iar cel al Uzinelor de vagoane din Arad — să dea în plus, faţă de angajamentul iniţial, o producţie marfă în valoare de 15 milioane lei. Trebuie subliniat, însă, că este vorba doar de estimări provizorii, nu de angajamente definitive. Aceste angajamente au la bază, în principal, prelungirea programului de lucru şi munca voluntară în zilele de repaos. Suplimentarea angajamentelor nu depinde insă exclusiv de entuziasmul şi patriotismul oamenilor, ci şi de majorarea corespunzătoare a bazei de materii prime (îndeosebi de metal), precum şi a unor importuri. Este posibil acest lucru ? Problema, extrem de complexă, se studiază încă. Ca atare, o cifră globală a acestor angajamente nu există deocamdată, mai ales că încă nu s-au pronunţat (nici măcar cu caracter informativ) toate uzinele. Problema comportînd o temeinică analiză de fond a posibilităţilor de depăşire a sarcinilor de plan, analiză in curs de efectuare în toate centralele industriale şi grupurile de uzine, apreciez că volumul total al angajamentelor peste plan va fi cunoscut cu suficientă precizie abia la sfîrşitul primei decade a lunii iunie. Ele vor reflecta o maximă mobilizare a întregului potenţial tehnic şi uman al ramurii şi se vor situa la înălţimea cerinţelor actuale ale dezvoltării necontenite a economiei naţionale. Convorbire realizată de Adrian PRODAN •IN TOTAL, PAGUBELE SE RIDICA LA APROAPE 60 MILIOANE LEI • PRINTR-O MUNCA INTENSA SI BINE ORGANIZATA RĂMÎNERILE TN URMA VOR FI RECUPERATE CU MULT ÎNAINTE DE SFÎRŞITUL ANULUI • UTILAJE LIVRATE TN AVANS BENEFICIARILOR, CARORA LE REVIN SARCINI SPORITE • AMPLA ANALIZA A POSIBILITĂȚILOR DE SUPLIMENTARE A ANGAJAMENTELOR In judeţul mureş Se repartizează loturile, au sosit materialele de construcţie, f * se vor ridica 700 apartamente TG. MUREŞ (de la trimisul nostru, Dan Mateescu). In aceste zile, în judeţul Mureş, in oraşele şi satele sale greu lovite de inundaţii, corespunzător prevederilor hotăririi partidului şi guvernului a început acţiunea de stabilire şi repartizare către sinistraţi a loturilor pentru reconstruirea locuinţelor. Astfel, în municipiul Tg. Mureş s-au distribuit pînă ieri, 2 iunie, 102 loturi de cite 250 mp. In comuna Sîncraiul de Mureş s-au asigurat alte peste 20 loturi. In comuna Cipău s-au stabilit deja străzi unde se vor construi peste 90 de case. Materialele de construcţii au şi început să sosească. Au fost transportate în această comună 50 000 de cărămizi, 25 tone ciment, mari cantităţi de var. Măsuri asemănătoare s-au luat şi in comunele Cheţani, Iernut, Cuci, Ungheni, în oraşele Luduş, Sighişoara, Tirnăveni — peste tot unde apa a distrus cămine durate prin munca de o viaţă a oamenilor. — Casa mea, tot ce am avut nu mai există — ne spunea Anton Szekely, ţăran cooperator din comuna Sîntana de Mureş. Dar acum, cu ajutorul partidului şi statului, al C.A.P., îmi pot reconstrui locuinţa aşa cum a fost — poate chiar mai frumoasă. Chiar ieri mi s-a dat un lot pentru casă şi grădină. De asemenea, cooperatori din comună s-au oferit să mă ajute la transportul materialelor, la reconstruirea casei. Mulţumită acestor ajutoare, sper ca pînă-n toamnă să am din nou casa mea, unde să-mi pot aduce familia. In oraşele judeţului Mureş, în 1970 se vor construi cu peste 700 apartamente mai mult decit s-a prevăzut în planul iniţial. Pentru aceste apartamente s-au şi stabilit amplasamentele, iar execuția documentației tehnice se află intr-o fază avansată. IN JUDEŢUL SIBIU 400 noi apartamente în plus SIBIU (corespondentul „Scînteii“) Alături de alte zone ale ţării, şi judeţul Sibiu va beneficia din plin de prevederile hotărîrii privind măsurile de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie, care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale. Zilele acestea, de pildă, acestui judeţ i-au fost virate fondurile necesare pentru construirea, în mod suplimentar, încă în acest an, a 400 de apartamente — 340 la Mediaş şi cite 30 la Copşa Mică şi Dumbrăveni. Institutul judeţean de proiectări a şi început ridicările topografice la blocurile din Copşa Mică şi Dumbrăveni. Un răspuns prompt a venit, de asemenea, din partea C.S.A.P.C. Braşov, care a predat încă de săptămina trecută planul de fundaţii al primelor blocuri ce se construiesc suplimentar la Mediaş, in zona Gura Cîmpului. Concomitent cu începerea construcţiei noilor apartamente, întreprinderea judeţeană de construcţii a intensificat ritmul de lucru la blocurile de locuinţe prevăzute în planul iniţial. Lucrindu-se în două schimburi, zilele trecute au fost date in folosinţă blocurile nr. 6 și 7, in care s-au şi mutat 120 de familii sinistrate. SECVENŢE ALE RECONSTRUCŢIEI.Pe o stradă din Dej se înlătură urmele inundaţiei (stingă) . În comuna Cuci se sapă fundaţia caselor pe o nouă vatră (mijloc) ; la Bistriţa Birgdului se transportă materiale de construcţie (dreapta) / SZINTI-IÁ — miercuri 3 iunie 1970 OAMENII MUNCII HUNEDORENI înlătura urmările calamităţilor (Urmare din pag. I)melnică a transportului feroviar a provocat serioase dificultăţi in aprovizionarea cu materii prime şi cocs a unităţilor siderurgice şi in livrarea metalului spre uzinele consumatoare din ţară, a dereglatfluxul cărbunelui din Valea Jiului spre termocentrala Mintia şi alţi beneficiari Ceea ce, sub Întinderea apelor a fost doar un peisaj dezolant, violent de Întristător, a căpătat — pe măsura retragerii învolburărilor de ape — dimensiunile unor stricăciuni cu adevărat catastrofale. Mii de hectare semănate cu grîu şi porumb şi alte culturi au fost distruse. Baza legumicolă a judeţului, care începuse să se dezvolte promiţător, a fost, de asemenea, foarte greu lovită. Au fost distruse sau grav avariate peste 300 case, 40 km de şosele şi drumuri, 740 km de reţele electrice de joasă şi medie tensiune, clădiri ale cooperativelor agricole de producţie şi unităţilor economice. După primele estimări, valoarea acestor pagube se cifrează la circa 163 milioane lei, fără a mai adăuga stricăciunile pricinuite de al doilea val de inundaţii. Pe baza indicaţiilor primite din partea conducerii partidului, personal din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în funcţie de situaţia concretă existentă, comitetul judeţean de partid a concentrat forţele şi mijloacele spre refacerea obiectivelor de maximă prioritate şi urgenţă. Pe măsura retragerii apelor a fost refăcută calea ferată deteriorată, restabilindu-se operativ traficul feroviar pe ruta Simeria-Arad. Intr-un termen foarte scurt au fost refăcute şi redate circulaţiei şoselei spre Brad, Ilia, Lugoj. Deşi răstimpul este scurt, iar in urmă cu numai cîteva zile asupra luncii Mureşului s-a abătut un al doilea val de inundaţii, putem spune că viaţa economică şi socială a judeţului nostru tinde rapid spre normalizarea deplină. Cu excepţia abatorului Deva şi a I.M.A. Ilia, toate obiectivele economice au intrat în funcţiune şi nădăjduim ca, in citeva zile, să încheiem această importantă etapă spre redresare. Trebuie, de asemenea, să precizăm că populaţia sinistrată a fost cazată în condiţii corespunzătoare, asigurîndu-i-se alimente, apă potabilă, îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi tot ce este necesar traiului. In acelaşi timp s-au luat măsuri ca activitatea şcolară să se desfăşoare potrivit cerinţelor. Cu toate că in ultimele două săptămini, atenţia noastră a fost concentrată zi şi noapte spre zonele lovite de calamităţi, nu am scăpat nici un moment din vedere menţinerea in industria judeţului a unui puls industrial viguros, neîntrerupt. Am considerat că, în situaţia specială creată, cel mai mare aport pe care comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul nostru pot şi trebuie să-l aducă la recuperarea pagubelor pricinuite de inundaţiile care au lovit atit de greu ţara, este să asigure ca uriaşa forţă industrială a Hunedoarei şi a celorlalte mari unităţi industriale să-şi subordoneze totalitatea energiilor lor normalizării vieţii economice. In condiţiile vitrege de care am amintit mai sus, munca tuturor colectivelor din întreprinderi s-a transformat intr-o bătălie la fel de dramatică şi de încordată, la fel de amplă, profundă şi înălţătoare prin eroismul ei, ca însăşi lupta acerbă cu furia apelor. încercăm marea satisfacţie de a arăta că, in aceste zile memorabile, toate colectivele şi-au făcut cu prisosinţă datoria, Îndeplinind cu rigurozitate sarcinile de plan deosebit de mobilizatoare. In asemenea împrejurări deosebit de complexe, cînd însăși îndeplinirea sarcinilor zilnice de plan cere eforturi maxime şi constituie o remarcabilă realizare, siderurgiştii hunedoreni, bunăoară, au găsit nebănuite resurse şi au asigurat depăşirea constantă a prevederilor planului la producţia de oţel şi laminate. Remarcabilă este şi activitatea colectivelor de mineri de la Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Teliuc, Barza şi a chimiştilor de la Orăştie. Pe acelaşi plan, al valorilor excepţionale, se situează munca lucrătorilor de pe şantierul termocentralei Mintia. In condiţiile in care termocentrala era o oază in pustiul de ape, comuniştii de aici, întregul colectiv de constructori şi montori au mobilizat toate forţele, incit ritmul execuţiei n-a stagnat nici un moment, creindu-se condiţii ca încă in prima zi din luna iunie, cu 10 zile înainte de termen, grupul energetic nr. 2 de 210 MW să înceapă să producă energie electrică. De altfel, rezultatele Înregistrate după 5 luni în activitatea de investiţii sunt de bun augur. Pînă la sfîrşitul lunii mai a fost realizat 42,7 la sută din planul anual de investiţii şi 42,3 la sută din cel de construcţiimontaj. La rîndul lor, marea majoritate a unităţilor industriale au încheiat bilanţul lunii mai satisfăcător. Combinatul siderurgic Hunedoara, de exemplu, a depăşit planul producţiei globale cu 15 milioane lei, iar Centrala cărbunelui din Petroşani cu 2,6 milioane lei. încleştările atit de dure, purtate cu preţul, unor eforturi fără precedent, zile şi nopţi la rind, au scos în prim plan înaltele virtuţi ale comuniştilor, a mii şi mii de oameni, au făcut să erupă din mase impresionante valori umane, talente organizatorice şi de iniţiativă nebănuite, a şlefuit caractere şi a consacrat personalităţi. Fie că este vorba de activişti de partid şi de stat, de muncitori şi ţărani, de membri ai gărzilor patriotice, de ofiţeri sau soldaţi, de tineri sau virstnici, aceştia au trecut strălucit acest greu şi neaşteptat examen al conştiinţei şi datoriei cetăţeneşti, al ataşamentului faţă de partid, al abnegaţiei şi spiritului de sacrificiu. Agricultura, cel mai greu lovită de calamităţi, cere din partea noastră, a organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare, organelor agricole, întregii ţărănimi, eforturi cu totul deosebite. Colective formate din activişti de partid şi specialişti au stabilit în fiecare cooperativă agricolă culturile ce pot fi refăcute, au identificat terenurile de unde trebuie înlăturate apele, suprafeţe ce pot fi imediat arate şi reînsămînţate. Asemenea acţiuni au şi început să se desfăşoare intr-un mare număr de comune, ceea ce ne dă temeiul să întrevedem refacerea potenţialului productiv al agriculturii judeţului. Coloana vertebrală a întregii vieţi economice a judeţului nostru o reprezintă industria. De aceea, in munca grea şi de răspundere ce o avem pentru recuperarea daunelor provocate de calamităţi, ne bizuim în primul rind pe organizaţiile de partid din întreprinderi, pe puternicele noastre detaşamente muncitoreşti. Ţin să remarc că toate colectivele noastre, în frunte cu organizaţiile de partid, au răspuns cu o totală adeziune înflăcăratei chemări adresate clasei muncitoare, întregului nostru popor de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apelului Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste de a-şi înzeci eforturile pentru lichidarea gravelor urmări ale calamităţilor, pentru normalizarea in cel mai scurt timp a vieţii economice şi sociale. Expresia acestei adeziuni o constituie angajamentele mobilizatoare pentru suplimentarea producţiei, pentru creşterea eficienţei întregii activităţi economice. Acestea însumează, pe ansamblul judeţului, o suplimentare a angajamentelor iniţiale cu 69,25 milioane lei la producţia marfă, cu 803 lei pe salariat la productivitatea muncii, cu 31,2 milioane lei la beneficii, iar la producţia fizică cu 17 000 tone cărbune net, 3 000 tone cocs, 1 000 tone laminate finite pline, 200 tone radiatoare, 200 tone utilaj de turnare, 1 310 mc prefabricate din beton, 290 000 Înlocuitori de cărămidă şi alte materiale da construcţii. Aceste contribuţii de seamă la asigurarea condiţiilor pentru ca planul de dezvoltare a economiei naţionale pe acest an să fie îndeplinit cu succes nu redau insă în întregime înalta conştiinţă muncitorească şi civică a oamenilor muncii din judeţ, solidaritatea lor cu populaţia zonelor sinistrate. Şantierele refacerii din judeţul nostru se bucură de sprijinul hotărît al celor ce muncesc în uzine şi fabrici, pe şantiere. Din iniţiativa organizaţiilor de partid, Combinatul siderurgic şi întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara au luat sub patronaj direct refacerea comunei Ilia. Satul Folt a fost preluat de către Uzina mecanică de material rulant Simeria, satul Rărău de către întreprinderea minieră Hunedoara, satul Gelmar de către Fabrica chimică Orăştie. Pe temeiul remarcabilelor fapte de muncă şi luptă cu furia apelor, al abnegaţiei şi dăruirii cu care zecile de mii de mineri, siderurgişti, energeticieni, constructori, ţărani cooperatori, intelectuali hunedoreni s-au angajat în vasta operă de normalizare a vieţii economice şi sociale a ţării, comitetul judeţean de partid exprimă hotărîrea de nestrămutat a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Hunedoara, de a înfăptui neabătut politica partidului nostru, de a munci fără osteniră pentru Înflorirea patriei noastre socialiste.