Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)

1970-08-02 / nr. 8504

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8504 Prima ediţie Duminică 2 august 1970 6 PAGINI-30 BANI în cîteva zile trebuie încheiată însămînţarea culturilor duble ZIUA Şl NOAPTEA SA SE LUCREZE CU MAXIMA INTENSITATE! • IN TOATE UNITĂŢILE, CULTURILE DUBLE SA FIE INSAMÎNŢATE PINA LA ULTIMUL DIN HECTARELE PRE­VĂZUTE • CU TOATE FORŢELE Şl MIJLOACELE SA SE LUCREZE ÎN SCHIMBURI PRELUNGITE • ORICE TĂRĂGĂNA­RE SE VA RESIMŢI ÎN BALANŢA RECOLTEI Au mai rămas doar citeva zile prielnice în care mai pot fi insămînţate cele aproape 500 000 de hectare în cultură dubli, timp care trebuie folosit intens pentru ca această importantă lucrare să poată fi terminată, în toate unităţile agricole, pe întreaga suprafaţă prevăzută. De aceea, se impune să fie grabnic concentrate toate forţele şi mijloa­cele mecanice şi manuale la eliberarea terenurilor de paie,­­la efectuarea arăturilor şi insăminţarea porumbului şi ce­lorlalte culturi succesive. Oră de oră trebuie să se lucreze din plin, deoarece fiecare zi cîştigată înseamnă un plus de recoltă. Insămînţarea integrală a suprafeţelor prevăzute are o mare însemnătate economică în condiţiile acestui an, cind trebuie făcut totul pentru a obţine o producţie cit­ mai m­are de pe fiecare palmă de pămint, care să contribuie la diminuarea pagubelor provocate de Inundaţii. O deosebită atenţie trebuie acordată insămînţării terenurilor amena­jate pentru irigat, unde se pot obţine cele mai mari pro­ducţii la culturile succesive. Ţinind seama de timpul înaintat, de starea de umiditate a solului, este imperios necesar ca organele de partid, de stat şi agricole, condu­cerile unităţilor agricole socialiste să ia măsuri urgente şi energice pentru folosirea tuturor posibilităţilor la semă­natul culturilor duble, paralel cu recoltarea, transportul şi depozitarea griului şi a celorlalte culturi. Mai presus de orice, este nevoie de o organizare temeinică, de o judicioa­să repartizare a forţelor, astfel incit fiecare lucrare să se execute cu maximă rapiditate, in bune condiţii. (Citiţi în pagina a IlI-a raidul-anchetă organizat în judeţele Sălaj, Ialomiţa şi Iaşi). PAGINA A ll-A * V DIALOG CETĂŢENESC Campania de însămînțare a porumbului în cultură dublă nu conteneşte nici o clipă la cooperativa agricolă din Afumaţi, judeţul Ilfov Foto : M. Cioc După două cutii: VEŞTI DIN ZONELE LOVITE DE INUNDAŢII CU SPRIJINUL PUTERNIC AL STATULUI Se reface grabnic avuţia obştească a cooperativelor agricole Cu sprijinul multilateral acordat de stat—fonduri băneşti, materiale de construcţii, maşini şi unelte agricole, cadre de specialitate, seminţe etc. — ţă­­t­rănii cooperatori din zonele lovite de inundaţii au­­ acţionat energic pentru reînsămînţarea culturilor distruse, pentru refacerea patrimoniului obştesc di­minuat de calamităţi. Concentrîndu-şi eforturile a­­supra reconstrucţiei adăposturilor zootehnice şi a altor clădiri, cu caracter productiv distruse sau ava­riate de furia apelor, pentru reîntregirea numărului de animale, ţăranii cooperatori din judeţele afecta­te de calamităţi refac şi sporesc avuţia obştească, izvorul puterii economice a cooperativei agricole, ceea ce corespunde propriilor lor interese şi ale în­tregului popor. STIVE DE CĂRĂMIZI, CIMENT, ŢIGLĂ - VIITOARELE CONSTRUCŢII GOSPODĂREŞTI In urmă cu două luni şi jumătate, peste cooperativele agricole de pro­ducţie situate pe MUREŞ şi TIRNA­­VE a trecut, ca un tăvălug pustiitor, calamitatea. Mii de hectare de culturi — porumb, grîu, legume — au fost distruse. Grajduri, magazii, saivane, răsadniţe şi alte construcţii au fost dărîmate sau avariate. Apele au lovit în averea obştească a multor coope­rative agricole de producţie. In pre­zent, în unităţile agricole din judeţul IAlba, afectate de inundaţii, munca de reparare a construcţiilor avariate se (Continuare în pag. a IlI-a) N ZIUA MARINEI TEMERARII ÎNTINDERILOR ALBASTRE Cei mai mulţi ştiu că „marea albastră“ este un arareori şi plumburie, cu­vint opt luni din două­sprezece , că pangli­cile fluturînde ale be­retelor sunt bătute a­­desea de ploi, de Iapo­­viţă, de zăpada spul­berată. Distanţele de sute şi mii de mile nu le străbaţi cintind la mandolină, ci cu efor­turi, adesea eroice, cu stăpinirea deplină a legilor navigaţiei, cu multă pregătire. Na­vigaţia e şi artă, şi curaj, şi romantism, şi trudă, şi... rău de mare. Ramin la ti­mona marilor călătorii acvatice cei puternici, cei care îndrăgesc via­ţa de marinar poate tocmai pentru aspri­mea ei. Aşadar, fie că navi­ghează pe remorchere, şlepuri fluviale sau străbat mările şi ocea­nele lumii la bordul motonavelor, cargou­rilor, traulerelor şi mineralierelor cu­­ tri­colorul fluturind la catarg, fie că servesc patria socialistă ca wwwwwv marinari pe navele militare sau veghează la pulsaţia­­ cărăuşiei pe apă d­in porturi, la ecluza de la Porţile de Fier, sau făurind noi vase pentru flota fluvială şi maritimă a ţării — cei pe care ii sărbătorim azi, de „Ziua Marinei“, se bu­cură de stima şi pre­ţuirea întregului po­por. Marele pavoaz înălţat pe toate navele noastre, acum cînd în­tregul popor întimpi­­nă cea de-a 26-a ani­versare a eliberării de sub jugul fascist prin remarcabile succese, a­­nunţă, in acelaşi timp, momentul tradiţional de bilanţ al realizări­lor numerosului eşalon cutezător şi harnic — marinarii flotei mili­tare şi comerciale, muncitorii din porturi şi şantiere navale. Privită din perspec­tiva anilor de con­strucţie socialistă, flota maritimă a ţării se în­scrie intr-un sistem circulator dinamic. Ritmuri susţinute ra­cordate la ritmurile dinamice ale întregii economii. Şantierele navale din Galaţi, Brăila, Constanţa, Ol­teniţa, Turnu-Seve­­rin, care au cunoscut o puternică dezvol­tare in procesul in­dustrializării socialis­te, pun in fiecare an la dispoziţia flotei maritime şi fluviale tot mai multe nave, de tonaje sporite, construite la nivelul tehnicii mondiale. In acest efort de dezvol­tare continuă a bazei materiale a naviga­ţiei se oglindeşte am­ploarea avintului nos­tru economic. Navele comerciale moderne asigură schim­bul de mărfuri cu pes­te 80 de ţări de pe glob. Numai in a­­c­est ultim an al cincinalului flota ma­ritimă va transporta mărfuri de 4,4 ori mai mult ca in 1965, iar liota fluvială cu 70 La sută mai mult. Mesa­gere ale poporului nostru care, sub con­ducerea partidului, îşi consacră întreaga sa energie şi capacitate construcţiei socialis­mului, echipajele ma­rinăreşti dau dovadă de multă pricepere şi abnegaţie in îndepli­nirea responsabilă a îndatoririlor ce le re­vin. Un salut fierbinte adresează in această zi întregul nostru po­por echipajelor mari­nei noastre militare, celor care, direct dova­dă de un inait devo­tament şi dragoste faţă de partid şi pa­trie, străjuiesc cu fer­mitate apele teritoria­le şi litoralul româ­nesc. Mijloacele teh­nice corespunzătoare pentru îndeplinirea misiunilor ce le sunt încredinţate presu­pun o perfectă cu­noaştere, întreţinere şi minuire a lor, com­petenţă şi pregătire militară superioară. Strădaniile încunu­nate de succes ale bravilor noştri mili­tari marinari se re­flectă in calificative­le „bine“ şi „foarte bine“ dobindite la e­­xerciţii şi aplicaţii. ...Temerarii întin­derilor albastre. Pe nave comerciale sau militare, muncind in porturi sau in şantie­rele navale, pe aceşti oameni ai apelor ii a­­nimă hotărirea fermă de a contribui cu toa­te forţele la înflorirea şi întărirea României socialiste. In această zi de sărbătoare, sub flu­turarea marelui pa­voaz, un cald senti­ment de preţuire ii în­conjoară ne­cutezăto­rii apelor. Nicolae MARGEANU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a primit pe preşedintele Vecei Executive federale a R. S. F. Iugoslavia, Mitia Ribici­i Sîmbătă, 1 august, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, l-a primit la Mangalia Nord pe preşe­dintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribici­i, care se află într-o vizită neoficială în ţara noastră la invitaţia preşe­dintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. La primire au luat parte tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, precum şi Nicolae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, şi Va­sile Şandru, ambasadorul României la Belgrad. Au fost prezenţi Iakşa Petrici, adjunct al secretarului de stat pen­tru afacerile străine al R.S.F. Iugo­slavia, şi Iso Njegovan, ambasado­rul Iugoslaviei la Bucureşti. Cu acest prilej, a fost subliniată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Iugoslavia, ex­primîndu-se de ambele părţi dorin­ţa de a dezvolta în continuare, multilateral, aceste relaţii-­A fost efectuat, totodată, un schimb de păreri cu privire la unele probleme actuale ale vieţii internaţionale. După convorbire, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Ele­na Ceauşescu, au reţinut la dejun pe oaspetele iugoslav cu soţia sa, şi celelalte persoane oficiale române şi iugoslave. (Agerpres) Noul complex de­xileni de la Rafinăria Brazi. Cele zece instalaţii montate parte cu utilaje româneşti aici sunt dotate în cea mai mare Foto : Gh. Vinţilă Un an după an de veac Perimetrul geografic şi uman de la poalele Ţible­­şului, Rodnei şi Călimani­­lor, pe harta ţării este circumscris sub o titula­tură toponimică cu stră­vechi rezonanţe : Bistriţa- Năsăud. Un judeţ tînăr pe plaiuri de epos şi legendă, pe pă­­mînturi ce au dat spirituali­tăţii româneşti personali­tăţi de talia lui George Coşbuc şi Liviu Rebreanu. Un judeţ care reflectă, la parametri substanţiali şi elocvenţi, ascensiunea ver­tiginoasă a întregii ţări în cei 20 de ani de viaţă li­beră şi demnă a poporului nostru. — In scurtul răstimp da cind judeţul nostru a luat fiinţă ca unitate adminis­trativă distinctă — ne spu­nea, prefaţindu-ne impre­siile, tovarăşul Adalbert Crişan, prim-secretar al Co­mitetului judeţean de par­tid, preşedintele Consiliului popular judeţean — putem afirma că principalele e­­forturi au fost îndreptate spre ceea ce am numi, cu o expresie generică, „cu­­noaşterea şi defrişarea te­­­­renului“. S-au investigat, ca niciodată în trecut, posibili­tăţile de ridicare economică a acestor meleaguri, por­­­­nind de la preţioasa indi­caţie a conducerii partidu­lui de a ne axa atenţia mai ales pe scoaterea la lumină şi punerea in valoare a avuţiilor naturale ale solu­lui şi subsolului nostru. Ac­ţiunea de explorare nu s-a limitat însă la avuţiile inerte, ci s-a extins şi la cele vii, la capacităţile u­­mane, mai preţioase decit Victor BARLADEANU (Continuare în pag. a IlI-a) DESTINUL CONTEMPORAN AL UNUI STRĂVECHI TINUT ISTORIC: BISTRITA-NASAUD . „Şi fii primul şi cel mai exigent controlor al muncii tale!“ Ne aflăm într-o uzină cu un vechi stagiu pe lista celor care şi-au cîşti­­gat o meritată faimă pentru buna ca­litate a produselor­­ „Strungul“ din Arad. Ca şi strungul în sine, calitatea lui are un autor colectiv, se naşte dintr-un simţ colectiv al răspunderii pentru calitate. E suficient să se producă un sin­gur scurt-circuit, într-o zonă cît de periferică a unei reţele electrice, pen­tru ca întregul circuit să fie afectat. Comparaţia ne este sugerată de unele abateri individuale de la normele ca­lităţii care afectează autorul colectiv, strădaniile miilor de oameni încor­porate în această pretenţioasă maşină numită strung. In urmă cu citeva luni, pornind de la o situaţie concre­tă, deloc plăcută pentru colectivul uzinei din Arad (în primul trimestru 49 de strunguri nu absolviseră exa­menul de călită­ter, am făcut o inves­tigaţie, urmărind cauzele care au concurat la un asemenea rezultat ne­dorit. Ancheta realizată atunci nu s-a mai publicat, răşinile ziarului fiind intre timp solicitate să oglindească dramaticul „război cu apele“. Reve­nind, zilele trecute, în uzină, am avut o surpriză destul de neplăcută : de a regăsi perpetuate aceleaşi defi­cienţe ! Iată de ce sondajul făcut atunci îşi menţine actualitatea. Ce stavile men­ţin acelaşi nivel nesatisfăcător al ca­lităţii ? Să reconstituim cîteva verigi Ion Toduţă, şef de echipă accesorii, din secția montaj general. Echipa s-a făc­ut vinovată pentru... resturile de mimare și snan găsite în baia lichi­dului de răcire. — Cum s-a intîmplat ? Ore”’ r’d'VS stînîenit din umeri . — Maî răm'ne cîteodată snan în batiu’''. !*i c’tia de v’teze. Unii spun : nu-s ’-1JW.sS curăţ si pentru alţii. — Sînteti ultimii care lucraţi înă­untrul acestei cutii ? — Da, noi sintem­... — Si cine ar trebui să cureţe ? — Ar trebui să nu se murdărească... — Evident. Dar o dată ce se întîm­­plă aşa, e oare firesc să nu îndrep­taţi neelijenta altora numai pentru că nu intră în „atribuțiile“ dumnea­voastră ? — S-a intîmplat. Acum nu se mai intîmplă... Ce valoare mai are, intr-un astfel de caz, propria muncă — o dată ce felul îngust de a-şi privi îndatoririle anulează eforturile tuturor celorlalte verigi ? Iar asta, pentru un pumn de snan ce s-ar fi cerut curăţat, pentru un mic efort suplimentar... Aici, nu a­­cet refuz ..de a da de la tine“, se relevă un punct de legătură dintre calitatea producţiei şi calitatea umană. Lansa de aderenţă la interesele gene­ral (implicit şi ale lor) i-a împiedi­cat pe aceşti oameni să vadă că sfera de acţiune a calităţii muncii trece Mihai CARANFIL (Continuare in pag. a V-a)

Next