Scînteia, august 1970 (Anul 39, nr. 8503-8532)
1970-08-02 / nr. 8504
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXIX Nr. 8504 Prima ediţie Duminică 2 august 1970 6 PAGINI-30 BANI în cîteva zile trebuie încheiată însămînţarea culturilor duble ZIUA Şl NOAPTEA SA SE LUCREZE CU MAXIMA INTENSITATE! • IN TOATE UNITĂŢILE, CULTURILE DUBLE SA FIE INSAMÎNŢATE PINA LA ULTIMUL DIN HECTARELE PREVĂZUTE • CU TOATE FORŢELE Şl MIJLOACELE SA SE LUCREZE ÎN SCHIMBURI PRELUNGITE • ORICE TĂRĂGĂNARE SE VA RESIMŢI ÎN BALANŢA RECOLTEI Au mai rămas doar citeva zile prielnice în care mai pot fi insămînţate cele aproape 500 000 de hectare în cultură dubli, timp care trebuie folosit intens pentru ca această importantă lucrare să poată fi terminată, în toate unităţile agricole, pe întreaga suprafaţă prevăzută. De aceea, se impune să fie grabnic concentrate toate forţele şi mijloacele mecanice şi manuale la eliberarea terenurilor de paie,la efectuarea arăturilor şi insăminţarea porumbului şi celorlalte culturi succesive. Oră de oră trebuie să se lucreze din plin, deoarece fiecare zi cîştigată înseamnă un plus de recoltă. Insămînţarea integrală a suprafeţelor prevăzute are o mare însemnătate economică în condiţiile acestui an, cind trebuie făcut totul pentru a obţine o producţie cit mai mare de pe fiecare palmă de pămint, care să contribuie la diminuarea pagubelor provocate de Inundaţii. O deosebită atenţie trebuie acordată insămînţării terenurilor amenajate pentru irigat, unde se pot obţine cele mai mari producţii la culturile succesive. Ţinind seama de timpul înaintat, de starea de umiditate a solului, este imperios necesar ca organele de partid, de stat şi agricole, conducerile unităţilor agricole socialiste să ia măsuri urgente şi energice pentru folosirea tuturor posibilităţilor la semănatul culturilor duble, paralel cu recoltarea, transportul şi depozitarea griului şi a celorlalte culturi. Mai presus de orice, este nevoie de o organizare temeinică, de o judicioasă repartizare a forţelor, astfel incit fiecare lucrare să se execute cu maximă rapiditate, in bune condiţii. (Citiţi în pagina a IlI-a raidul-anchetă organizat în judeţele Sălaj, Ialomiţa şi Iaşi). PAGINA A ll-A * V DIALOG CETĂŢENESC Campania de însămînțare a porumbului în cultură dublă nu conteneşte nici o clipă la cooperativa agricolă din Afumaţi, judeţul Ilfov Foto : M. Cioc După două cutii: VEŞTI DIN ZONELE LOVITE DE INUNDAŢII CU SPRIJINUL PUTERNIC AL STATULUI Se reface grabnic avuţia obştească a cooperativelor agricole Cu sprijinul multilateral acordat de stat—fonduri băneşti, materiale de construcţii, maşini şi unelte agricole, cadre de specialitate, seminţe etc. — ţătrănii cooperatori din zonele lovite de inundaţii au acţionat energic pentru reînsămînţarea culturilor distruse, pentru refacerea patrimoniului obştesc diminuat de calamităţi. Concentrîndu-şi eforturile asupra reconstrucţiei adăposturilor zootehnice şi a altor clădiri, cu caracter productiv distruse sau avariate de furia apelor, pentru reîntregirea numărului de animale, ţăranii cooperatori din judeţele afectate de calamităţi refac şi sporesc avuţia obştească, izvorul puterii economice a cooperativei agricole, ceea ce corespunde propriilor lor interese şi ale întregului popor. STIVE DE CĂRĂMIZI, CIMENT, ŢIGLĂ - VIITOARELE CONSTRUCŢII GOSPODĂREŞTI In urmă cu două luni şi jumătate, peste cooperativele agricole de producţie situate pe MUREŞ şi TIRNAVE a trecut, ca un tăvălug pustiitor, calamitatea. Mii de hectare de culturi — porumb, grîu, legume — au fost distruse. Grajduri, magazii, saivane, răsadniţe şi alte construcţii au fost dărîmate sau avariate. Apele au lovit în averea obştească a multor cooperative agricole de producţie. In prezent, în unităţile agricole din judeţul IAlba, afectate de inundaţii, munca de reparare a construcţiilor avariate se (Continuare în pag. a IlI-a) N ZIUA MARINEI TEMERARII ÎNTINDERILOR ALBASTRE Cei mai mulţi ştiu că „marea albastră“ este un arareori şi plumburie, cuvint opt luni din douăsprezece , că panglicile fluturînde ale beretelor sunt bătute adesea de ploi, de Iapoviţă, de zăpada spulberată. Distanţele de sute şi mii de mile nu le străbaţi cintind la mandolină, ci cu eforturi, adesea eroice, cu stăpinirea deplină a legilor navigaţiei, cu multă pregătire. Navigaţia e şi artă, şi curaj, şi romantism, şi trudă, şi... rău de mare. Ramin la timona marilor călătorii acvatice cei puternici, cei care îndrăgesc viaţa de marinar poate tocmai pentru asprimea ei. Aşadar, fie că navighează pe remorchere, şlepuri fluviale sau străbat mările şi oceanele lumii la bordul motonavelor, cargourilor, traulerelor şi mineralierelor cu tricolorul fluturind la catarg, fie că servesc patria socialistă ca wwwwwv marinari pe navele militare sau veghează la pulsaţia cărăuşiei pe apă din porturi, la ecluza de la Porţile de Fier, sau făurind noi vase pentru flota fluvială şi maritimă a ţării — cei pe care ii sărbătorim azi, de „Ziua Marinei“, se bucură de stima şi preţuirea întregului popor. Marele pavoaz înălţat pe toate navele noastre, acum cînd întregul popor întimpină cea de-a 26-a aniversare a eliberării de sub jugul fascist prin remarcabile succese, anunţă, in acelaşi timp, momentul tradiţional de bilanţ al realizărilor numerosului eşalon cutezător şi harnic — marinarii flotei militare şi comerciale, muncitorii din porturi şi şantiere navale. Privită din perspectiva anilor de construcţie socialistă, flota maritimă a ţării se înscrie intr-un sistem circulator dinamic. Ritmuri susţinute racordate la ritmurile dinamice ale întregii economii. Şantierele navale din Galaţi, Brăila, Constanţa, Olteniţa, Turnu-Severin, care au cunoscut o puternică dezvoltare in procesul industrializării socialiste, pun in fiecare an la dispoziţia flotei maritime şi fluviale tot mai multe nave, de tonaje sporite, construite la nivelul tehnicii mondiale. In acest efort de dezvoltare continuă a bazei materiale a navigaţiei se oglindeşte amploarea avintului nostru economic. Navele comerciale moderne asigură schimbul de mărfuri cu peste 80 de ţări de pe glob. Numai in acest ultim an al cincinalului flota maritimă va transporta mărfuri de 4,4 ori mai mult ca in 1965, iar liota fluvială cu 70 La sută mai mult. Mesagere ale poporului nostru care, sub conducerea partidului, îşi consacră întreaga sa energie şi capacitate construcţiei socialismului, echipajele marinăreşti dau dovadă de multă pricepere şi abnegaţie in îndeplinirea responsabilă a îndatoririlor ce le revin. Un salut fierbinte adresează in această zi întregul nostru popor echipajelor marinei noastre militare, celor care, direct dovadă de un inait devotament şi dragoste faţă de partid şi patrie, străjuiesc cu fermitate apele teritoriale şi litoralul românesc. Mijloacele tehnice corespunzătoare pentru îndeplinirea misiunilor ce le sunt încredinţate presupun o perfectă cunoaştere, întreţinere şi minuire a lor, competenţă şi pregătire militară superioară. Strădaniile încununate de succes ale bravilor noştri militari marinari se reflectă in calificativele „bine“ şi „foarte bine“ dobindite la exerciţii şi aplicaţii. ...Temerarii întinderilor albastre. Pe nave comerciale sau militare, muncind in porturi sau in şantierele navale, pe aceşti oameni ai apelor ii animă hotărirea fermă de a contribui cu toate forţele la înflorirea şi întărirea României socialiste. In această zi de sărbătoare, sub fluturarea marelui pavoaz, un cald sentiment de preţuire ii înconjoară necutezătorii apelor. Nicolae MARGEANU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a primit pe preşedintele Vecei Executive federale a R. S. F. Iugoslavia, Mitia Ribicii Sîmbătă, 1 august, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, l-a primit la Mangalia Nord pe preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Ribicii, care se află într-o vizită neoficială în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. La primire au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, precum şi Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad. Au fost prezenţi Iakşa Petrici, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile străine al R.S.F. Iugoslavia, şi Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Cu acest prilej, a fost subliniată cu satisfacţie evoluţia ascendentă a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Iugoslavia, exprimîndu-se de ambele părţi dorinţa de a dezvolta în continuare, multilateral, aceste relaţii-A fost efectuat, totodată, un schimb de păreri cu privire la unele probleme actuale ale vieţii internaţionale. După convorbire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, au reţinut la dejun pe oaspetele iugoslav cu soţia sa, şi celelalte persoane oficiale române şi iugoslave. (Agerpres) Noul complex dexileni de la Rafinăria Brazi. Cele zece instalaţii montate parte cu utilaje româneşti aici sunt dotate în cea mai mare Foto : Gh. Vinţilă Un an după an de veac Perimetrul geografic şi uman de la poalele Ţibleşului, Rodnei şi Călimanilor, pe harta ţării este circumscris sub o titulatură toponimică cu străvechi rezonanţe : Bistriţa- Năsăud. Un judeţ tînăr pe plaiuri de epos şi legendă, pe pămînturi ce au dat spiritualităţii româneşti personalităţi de talia lui George Coşbuc şi Liviu Rebreanu. Un judeţ care reflectă, la parametri substanţiali şi elocvenţi, ascensiunea vertiginoasă a întregii ţări în cei 20 de ani de viaţă liberă şi demnă a poporului nostru. — In scurtul răstimp da cind judeţul nostru a luat fiinţă ca unitate administrativă distinctă — ne spunea, prefaţindu-ne impresiile, tovarăşul Adalbert Crişan, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean — putem afirma că principalele eforturi au fost îndreptate spre ceea ce am numi, cu o expresie generică, „cunoaşterea şi defrişarea terenului“. S-au investigat, ca niciodată în trecut, posibilităţile de ridicare economică a acestor meleaguri, pornind de la preţioasa indicaţie a conducerii partidului de a ne axa atenţia mai ales pe scoaterea la lumină şi punerea in valoare a avuţiilor naturale ale solului şi subsolului nostru. Acţiunea de explorare nu s-a limitat însă la avuţiile inerte, ci s-a extins şi la cele vii, la capacităţile umane, mai preţioase decit Victor BARLADEANU (Continuare în pag. a IlI-a) DESTINUL CONTEMPORAN AL UNUI STRĂVECHI TINUT ISTORIC: BISTRITA-NASAUD . „Şi fii primul şi cel mai exigent controlor al muncii tale!“ Ne aflăm într-o uzină cu un vechi stagiu pe lista celor care şi-au cîştigat o meritată faimă pentru buna calitate a produselor „Strungul“ din Arad. Ca şi strungul în sine, calitatea lui are un autor colectiv, se naşte dintr-un simţ colectiv al răspunderii pentru calitate. E suficient să se producă un singur scurt-circuit, într-o zonă cît de periferică a unei reţele electrice, pentru ca întregul circuit să fie afectat. Comparaţia ne este sugerată de unele abateri individuale de la normele calităţii care afectează autorul colectiv, strădaniile miilor de oameni încorporate în această pretenţioasă maşină numită strung. In urmă cu citeva luni, pornind de la o situaţie concretă, deloc plăcută pentru colectivul uzinei din Arad (în primul trimestru 49 de strunguri nu absolviseră examenul de călităter, am făcut o investigaţie, urmărind cauzele care au concurat la un asemenea rezultat nedorit. Ancheta realizată atunci nu s-a mai publicat, răşinile ziarului fiind intre timp solicitate să oglindească dramaticul „război cu apele“. Revenind, zilele trecute, în uzină, am avut o surpriză destul de neplăcută : de a regăsi perpetuate aceleaşi deficienţe ! Iată de ce sondajul făcut atunci îşi menţine actualitatea. Ce stavile menţin acelaşi nivel nesatisfăcător al calităţii ? Să reconstituim cîteva verigi Ion Toduţă, şef de echipă accesorii, din secția montaj general. Echipa s-a făcut vinovată pentru... resturile de mimare și snan găsite în baia lichidului de răcire. — Cum s-a intîmplat ? Ore”’ r’d'VS stînîenit din umeri . — Maî răm'ne cîteodată snan în batiu’''. !*i c’tia de v’teze. Unii spun : nu-s ’-1JW.sS curăţ si pentru alţii. — Sînteti ultimii care lucraţi înăuntrul acestei cutii ? — Da, noi sintem... — Si cine ar trebui să cureţe ? — Ar trebui să nu se murdărească... — Evident. Dar o dată ce se întîmplă aşa, e oare firesc să nu îndreptaţi neelijenta altora numai pentru că nu intră în „atribuțiile“ dumneavoastră ? — S-a intîmplat. Acum nu se mai intîmplă... Ce valoare mai are, intr-un astfel de caz, propria muncă — o dată ce felul îngust de a-şi privi îndatoririle anulează eforturile tuturor celorlalte verigi ? Iar asta, pentru un pumn de snan ce s-ar fi cerut curăţat, pentru un mic efort suplimentar... Aici, nu acet refuz ..de a da de la tine“, se relevă un punct de legătură dintre calitatea producţiei şi calitatea umană. Lansa de aderenţă la interesele general (implicit şi ale lor) i-a împiedicat pe aceşti oameni să vadă că sfera de acţiune a calităţii muncii trece Mihai CARANFIL (Continuare in pag. a V-a)