Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)

1970-09-17 / nr. 8549

PAGINA 2 Sintem la marginea unui adevărat crater. O imensă cantitate de pămint a fost dislocată pentru totdeauna din liniştea adincurilor geologice. Basculantele au cărat zi şi noapte, îndeplinind conştiincioase ineditul transfer. Acum aduc zi şi noapte sute şi mii de tone de betoane. Craterul este punctul terminus al cărăuşiei lor. Vin grăbite, pleacă grăbite. Un flux continuu, intre două puncte : fabrica de betoane — viitorul furnal. Arterele de circulaţie s-au transformat in autentice benzi rulante, de cîţiva kilometri. Benzile transportoare „aspiră“ pasta de tărie, o conduc intr-un ritm alert la locul noii ei utilităţi. Lucrul continuă neîntrerupt. Se toarnă fundaţia celui de-al treilea furnal gălăţean de 1 700 metri cubi. în adincul „craterului" muncesc încordat fierarbetoniştii lui Ion Păuşan, sudorii lui Dumitru Fluieraş şi Octavian Visting, dulgherii lui Constantin Trifu, maistrul Ion Stanciu. Pe cei mai mulţi i-am intilnit la furnalul unu, apoi la al doilea. Pe alţii — la canpete, la aglomerator, la fabrica de oxigen. Pe sudorii lui Visting i-am văzut nu o dată căţăraţi alături de montorii lui Alexandru Velici pe schelăria coloanelor în construcţie — emoţionante obeliscuri ale muncii. Formaţii de lucru veterane pe noua şi puternica vatră siderurgică a Galaţiului şi a ţării. Experienţa performerilor se întretaie in momentele cruciale pe acest platou al fluviilor incandescente. Hărnicia, pasiunea şi reputaţia profesională, dovedite la făurirea zestrei lăsate în urmă în anii de muncă pe diferite şantiere, sunt aici chezaşe ritmurilor inalte de înfăptuire a noilor obiective. Stăm de vorbă cu fierar-betoniştii lui Ion Păuşan in timp ce la buza craterului basculantele descarcă fără răgaz încărcătura aşteptată cu nerăbdare de vibratorişti. Aflăm cuvîntul de ordine, adevărată parolă a muncii responsabile ce ordonează cadenţa eforturilor : „totul pentru un flux continuu de turnări“. Timp de douăzeci şi şase de zile, trei schimburi vor veghea naşterea blocului monolit al fundaţiei furnalului numărul trei. Mii de metri cubi de beton işi caută forma incepind de la opt metri sub cota zero. Formă imaginată de ţesătura plină de inedit a celor 246 tone de armături, de cofrajele meşterite prin iscusinţa dulgherilor lui Constantin Trifu. Undeva, la nu ştiu ciţi kilometri, fabrica de betoane pompează ritmic tonele lichide. Aici fundaţia creşte necontenit. Douăzeci şi şase de zile va urca neîntrerupt, centimetru cu centimetru. Va umple golul platoului, dind pămîntului, drept preţ al dislocării, un echivalent înnobilat, de tărie. — Pentru 26 de zile — spun glumind fierar-betoniştii — noi ne aflăm în plină campanie. Va fi campania celui de-al treilea furnal de 1 700 metri cubi. Şi pentru că fiecare lucru ce se naşte trebuie să aibă o biografie, s-a notat scrupulos clipa startului : 27 august 1970, ora 9 şi 30 de minute. Aşa s-au notat şi clipele de debut ale convertizoarelor, laminoarelor, ale celorlalte obiective. Şi, înaintea tuturor, ora de început a cetăţii siderurgice gălăţene. Date esenţiale aici, un fel de metope originale pe brîul de foc din cel mai important port fluvial al ţării. Galaţiul dă in prezent aproape 2 milioane tone de oţel pe an, adică 28,7 la sută din producţia totală şi 80 la sută din producţia de laminate. Mîine ? Potrivit obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului, in 1975 va produce 43 la sută din cantitatea totală de oţel. Iar acest mîine se pregăteşte azi. Douăzeci şi şase de zile de campanie... Va fi prima campanie de acest fel trăită de inginerul Ion Stoica. Şef de lot la 28 de ani, tinărul inginer işi dezvăluie ambiţia de a duce lucrarea pină la cota finală. Deciziile — tot atitea momente de eşalonare a energiilor — sunt iniţiate cu o rigoare şi o siguranţă frapante pentru o astfel de virstă. Un optimism, o încredere lucidă traversează fiecare acţiune a acestui om pe umerii căruia apasă o mare responsabilitate. Este încrederea pe care o aflasem, cu ani în urmă, la inginerii Tătăruşanu şi Sorescu, constructorii primelor două furnale. „Campaniile“ trăite de ei au însemnat, tot aşa, zile şi nopţi cu flux continuu de turnare, rigoarre matematică in munca celor trei schimburi, somnul pe furate într-o baracă unde „cîntau frumos greierii“, munca lingă aceşti aşi ai profesiei — dulgheri, fierar- betonişti, sudori, vibratorişti... Lingă astfel de oameni certitudinea reuşitei este un lucru firesc, care vine de la sine. ...Privim cu luare aminte forfota din crater. Tonele de betoane „cresc" şi vor deveni curind temelii trainice pentru milionul de tone de fontă cit va fierbe anual în această nouă vatră de foc. Totul decurge cu exactitate de ceasornic. Sus, aleargă fantastic coloanele de basculante. Drumul lor este întretăiat la răstimpuri de trenuleţul cu lingotiere care face cursa fumate-convertizoare. Duce fonta necesară şarjelor de oţel. Mecanicul de pe locomotiva liliputană priveşte cu luare aminte la zarva basculantelor, in vreme ce în vagoanele din urmă fonta clocoteşte sub zgura incandescentă. Priveşte la graba basculantelor şi se gindeşte poate la noul drum pe care va trebui să-l inaugureze în următorii ani. Drumul către cel de-al treilea izvor de fontă — furnalul numărul trei, de 1 700 metri cubi — loc spre care converg în aceste zile drumurile betoanelor de pe vastul platou siderurgic. Ilie TANASACHE LA GALATI Un nou torent de metal isi croieste albia... DIN SCRISORILE CITITORILOR • Cind in martie—aprilie a.c. ne-am mutat in noile apartamente, nu am dat prea mare importanţă depozitului de materiale metalice de construcţie, situat de-a lungul blocului nostru, la cîţiva metri doar de ferestrele parterului. Eram liniştiţi. Atît reprezentanţii trustului de construcţii, cit şi cei ai I.A.L.-Ului ne asiguraseră că depozitul va fi mutat curind, că în locul lui vor apărea un scuar de toată frumuseţea şi un parcaj auto. Şi, a venit vara, o vară pe care am petrecut-o cu ferestrele închise in incercarea noastră de a atenua intrucîtva zgomotul puternic. încercare zadarnică pentru că ferestrele, orbcit de bine închise, nu au putut stăvili sarabanda continuă de bufnituri, vacarmul produs de tonele de metal descărcate şi Încărcate zi şi noapte, uruitul greu al maşinilor, macaralelor, autostivuitoarelor, tractoarelor cu remorcă, locomotivelor. După o logică simplă, ne dăm seama că un depozit de acest gen trebuie să se afle cit mai aproape de şantiere. Or, aci pe o rază de aproximativ 1 km, blocurile au fost ridicate pină la ultimul nivel. Atunci ? Nu cumva e vorba de inerţie ? O inerţie numită, nu întîmplător, de fier ? Asociaţia locatarilor bl. 10 D 55, str. Maşina de pîine nr. 41, sector 2 • în toamna anului trecut am cumpărat un aparat de radio Carole Electronica, pe care am dat 2 360 lei. După nici un an de funcţionare i s-a ars o lampă. Se poate întîmpla, fără îndoială. Necazul este că am căutat în tot oraşul (Braşov), la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară dar nicăieri nu am găsit lămpi de rezervă. Cred că este contrar tuturor normelor ca să se pună in vinzare aparate de folosinţă îndelungată — pe care oamenii plătesc sume însemnate , fără să se asigure piesele de schimb necesare ! Ion DOGARU Braşov N.R. Scrisori care sesizează lipsa pieselor de schimb pentru diferite obiecte de uz casnic sosesc zilnic la redacţie. Oamenii se plîng că după un timp mai mult sau mai puţin îndelungat, nu mai pot folosi radioul, televizorul, mașina de spălat ori aspiratorul, fierul de călcat etc. din pricina unei piese a cărei valoare este uneori neînsemnată în raport cu costul obiectului respectiv. Ziarul nostru a publicat numeroase articole în care a fost criticată lipsa pieselor de schimb. Supunem din nou atenţiei forurilor competente această chestiune, in dorinţa de a se reglementa neintîrziat aprovizionarea posesorilor de aparate electrocasnice cu piese de schimb necesare. • Intimplarea pe care v-o relatez a însemnat pentru mine si familia mea o adevărată tragedie. Nu insă şi pentru sanitarul Ion Oanţă care s-a comportat nu ca un lucrător in sprijinul sănătăţii oamenilor ci ca un birocrat comod, pasiv la suferinţele semenilor săi. Iată cum s-au petrecut lucrurile. Fratele meu, Ion Iosif, de 16 ani, a intrat în noaptea de 11 septembrie într-o stare de inconştienţă. După cum aveam să aflăm mai tirziu, contractase o meningită. Văzindu-l cum se zbate în chi-nuri am fugit repede după singurul cadru medical din comună, felcerul Oanţă, în loc să vină imediat, mi-a cerut să ducem pacientul la dispensar, ca să vadă despre ce este vorba. Degeaba i-am explicat că-i un caz grav ; el a rămas neînduplecat. Bineînţeles că n-am avut ce face şi a trebuit să căutăm o căruţă pentru a putea transporta bolnavul, ceea ce a însemnat timp pierdut. Văzînd starea in care se află, felcerul a chemat, cum era şi normal, salvarea care l-a transportat pe fratele meu la spital. Precizez că nu este singurul caz de acest fel intîmplat în comuna noastră. In timp ce medicii se luptă cu secundele pentru salvarea unei vieţi, felcerul Oanţă procedează după bunul lui plac, primejduind viaţa oamenilor. Cred că direcţia sanitară judeţeană nu va mai tolera această situaţie. Ileana MOGA comuna Berbeşti, nr. 33, judeţul Maramureş • Ca rezultat al strădaniei unor oameni cu dragoste de cultură, în oraşul Reghin a fost amenajată o sală de lectură, pe lingă biblioteca orăşenească, frecventată zilnic de circa 4 500 de cititori. Biblioteca este înzestrată cu cele mai importante lucrări apărute în toate domeniile de activitate, dintre care şi un număr de peste 120 de publicaţii periodice, păstrate în colecţii frumos îngrijite, toate puse zilnic la dispoziţia celor interesaţi. Intr-o bună zi însă, pe la sfîrşitul lunii mai, ne trezim că in camera alăturată se fac repetiţii ale fanfarei sindicatului local. Am intervenit la conducerea bibliotecii explicînd că este de neconceput ca într-o cameră alăturată unei săli de lectură şi de studiu să facă repetiţii o fanfară. De 3 luni ni se tot spune că „problema se studiază de către organele în drept“. Intre timp, fanfara ne cintă de 3—4 ori pe săptămînă... Oare mai trebuie studiată mult această problemă ? Un grup de cititori • Pentru a obţine un bilet la trenul 605 în staţia Ploieşti-sud în seara de 5/6 august a.c. a trebuit să fac nişte eforturi greu de relatat. Timp de 3 ore am stat la un rînd respectabil mai rău ca într-o cutie de sardele. In acea înghesuială, sau mai bine-zis „încăierare" pentru obţinerea unui supliment la accelerat, am pierdut şi 2 nasturi de la haină. In schimb, cu acest prilej am aflat ceva neaşteptat: că la un singur ghişeu, unde era de serviciu casiera Elena Cristean, se dădeau bilete pentru două accelerate — cel de Iaşi şi cel de Suceava. Astfel că lumea atacă pe două fronturi ca să ajungă la casa respectivă de bilete. In acest timp alte casiere de bilete îşi făceau siesta, pe cind una singură trebuia să facă faţă la 100—150 de călători. Se impune să se găsească o modalitate pentru ca orice călător să poată obţine un bilet de tren fără să participe la un asemenea spectacol degradant Vasile BORIS Hunedoara • Acum, cind trebuie să strîngem roadele unui an de muncă — producţia vegetală şi animală — se cere mai mult ca oricînd folosirea tuturor mijloacelor de transport. Pe lingă , maşinile proprietatea C.A.P.-ului şi remorcile secţiilor I.M.A. ce ne deserveşte, trebuie să folosim din plin atelajele cu tracţiune animală. Din păcate, gospodăria noastră nu poate întrebuinţa decit jumătate din numărul căruţelor, din lipsa bucatelor de căruţă, pe care nu mai ştim de unde să le procurăm. Bazele de aprovizionare C.A.P., cooperativele de consum din împrejurimi şi de pe unde au mai umblat delegaţii noştri, nu au. Dacă toate părţile componente ale unei căruţe le putem confecţiona în cadrul C.A.P.-ului, bucetele nu le putem face. Căruţele şi animalele de tracţiune stau în gospodărie iar recolta aşteaptă să fie transportată spre locurile de păstrare, vinzare sau folosire. Rugăm să fim ajutaţi pentru a putea trece peste această mică buturugă care ne răstoarnă carul mare. Marin VRANCEA preşedintele C.A.P. Movileni, judeţul Olt „Orăşelul” studenţilor din Timişoara Foto : M. Andreescu NICOLAE CEAUŞESCU: „ROMÂNIA PE DRUMUL CONSTRUIRII SOCIETĂŢII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE“ A apărut recent volumul al patrulea al cărţii „România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, sinteză strălucită , concretizată în lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu — a vastei şi laborioasei activităţi politice desfăşurate în ultimii cinci ani de Partidul Comunist Român pentru conducerea operei de edificare a noii societăţi, pentru soluţionarea ştiinţifică, marxist-leninistă, a problemelor construcţiei socialiste în ţara noastră. Cele patru volume apărute pînă acum relevă contribuţia remarcabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la fundamentarea ştiinţifică a programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Importanţa deosebită a aportului său personal în investigarea şi rezolvarea marxist-leninistă a problemelor esenţiale ale dezvoltării sociale a României, in promovarea unui spirit dinamic, înnoitor, caracterizat prin infuzie de gîndire originală, lucidă şi cutezătoare, prin permanenta confruntare a teoriei cu practica. Chintesenţă a realităţilor socialpolitice ale ţarii noastre, abordînd o tematică de mare diversitate şi complexitate, toate cele patru volume cuprinzînd lucrările secretarului nostru general afirmă cu claritate, cu o edificatoare argumentaţie, rolul conducător al partidului, sarcinile de mare răspundere ce-i revin în etapa actuală pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Definind Partidul Comunist Român ca forţa politică conducătoare a naţiunii noastre socialiste, sunt aduse puternice argumente teoretice şi practice care evidenţiază cu limpezime justeţea acestui adevăr istoric eşte determinat, faptul că nu este posibilă înfăptuirea operei de edificare socialistă a ţării fără existenţa unui partid conducător ca forţă politică organizată, cu o concepţie clară despre legile dezvoltării sociale, cu o politică bine definită, în deplină concordanţă cu interesele fundarmentale ale clasei muncitoare, ale întregului popor. Această forţă a fost, este şi vag PARTIDUL COMUNIST ROMAN. Aşa cum arăta in atitea ocazii tovarăşul Nicolae Ceauşescu, locul pe care-l ocupă partidul în viaţa ţării a fost dobîndit prin capacitatea pe care şi-a dovedit-o de-a lungul anilor de a conduce poporul în lupta împotriva exploatării şi nedreptăţii sociale, pe drumul realizării aspiraţiilor sale de libertate şi progres, spre cea mai dreaptă dintre societăţi — SOCIALISMUL. Autorul demonstrează că tăria şi invincibilitatea partidului constă în faptul că el se călăuzeşte în întreaga sa activitate după cea mai înaintată concepţie despre lume şi viaţă — materialismul dialectic şi istoric — că, pe baza politicii sale marxist-leniniste, a ştiut să unească eforturile creatoare ale intregului popor în lupta pentru edificarea noii orînduiri sociale. „Partidul reprezintă nucleul în jurul căruia gravitează întreaga societate şi de la care radiază energia şi lumina ce pun în mişcare şi asigură funcţionarea întregului angrenaj al orînduirii socialiste — scrie tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La rîndul său, partidul se regenerează continuu sub impulsul puternicelor fascicule de energie şi lumină ce se îndreaptă continuu spre el din rîndul naţiunii noastre socialiste“. Acesta este indiscutabil unul din marile adevăruri ale realităţii social-istorice din România ultimei jumătăţi de veac, perioadă in care partidul comunist a desfăşurat o complexă şi glorioasă activitate revoluţionară. Considerînd partidul drept centrul vital al întregului sistem social, a cărui funcţionare normală reprezintă condiţia sine qua non a dezvoltării societăţii noastre, autorul subliniază necesitatea de a se acorda toată atenţia permanentei Întăriri a partidului, perfecţionării formelor de organizare, a metodelor sale de lucru, cimentării unităţii sale, asigurării participării tot mai directe a activului de partid, a comuniştilor la conducerea întregii vieţi sociale, dezvoltării vieţii democratice a partidului, creşterii continue a autorităţii şi influenţei sale în mase. Paginile dense şi limpezi, de largă comunicabilitate şi pregnantă expresivitate ale volumelor se caracterizează prin îmbinarea armonioasă a spiritului teoretic cu o permanentă Raportare la realitate. Secretarul general arată că Partidului Comunist Român îi revine nu numai înalta răspundere de a formula programul de dezvoltare a societăţii, de a elabora ideile fundamentale, direcţiile de bază menite să-i orienteze activitatea, ci şi obligaţia de a împleti vastul efort teoretic, de aplicare creatoare, ştiinţifică a marxism-leninismului la realităţile specifice societăţii româneşti contemporane, cu o amplă muncă organizatorică, de a acţiona el însuşi ca un mecanism armonios şi unitar, eficient şi operativ pentru transpunerea in viaţă a programului de înflorire şi propăşire a patriei socialiste. Autorul arată că partidul are datoria fată de popor, fată de sine de a organiza exemplar marele efort constructiv al tării, de a lua cele mai potrivite măsuri — gîndite permanent în perspectivă — pentru înfăptuirea programului elaborat pe baza consultării cu poporul. Partidul dcî are datoria de a fi mereu prezent in miezul luptei pentru realizarea acestui program, stabilind — de la o etapă la alta — formele și metodoa corespunzătoare ale activității practice. Toate acestea sunt pe deplin posibile a se realiza datorită creării cadrului organizatoric adecvat pentru perfecționarea activităţii de partid, pentru consolidarea organizatorică şi politică a organizaţiilor sale — care trebuie să joace rolul de puternică forţă dinamică in viaţa fiecărui colectiv. Autorul pledează cu pasiune In toate lucrările sale pentru receptivitate faţă de nou, sprijinirea activă a tuturor iniţiativelor valoroase, curajul de a înlătura tiparele sclerozate, capacitatea de a desfăşura o bogată şi neîntreruptă activitate de creaţie bazată pe studierea realităţii in evoluţia sa, prevalarea metodelor muncii politice a metodei de convingere în exercitarea funcţiilor partidului — exigenţe riguroase ale noului stil de muncă întronat în rândurile partidului, cu deosebire după Congresul al IX-lea. Secretarul general subliniază, in mod frecvent ideea că, în ultimă analiză, rolul conducător al partidului se materializează prin activitatea fiecărui comunist, prin capacitatea lui ca, în cadrul organizaţiei de partid, al colectivului din care face parte, să militeze pentru Înfăptuirea programului elaborat de partid, însemnătatea deosebită pe care o acordă formării unor exemplare calităţi moral-politice ale membrilor de partid exprimă marea încredere pe care o are în posibilităţile lor de a se perfecţiona continuu, de a ajunge la acea sinteză de calităţi morale, profesionale şi politice care se cer întruchipate în persoana unui comunist. Asigurarea unităţii de voinţă şi acţiune a partidului, neadmiterea nici unei fisuri in rîndurile sale, elaborarea liniei partidului în cadrul unei contribuţii colective, in spiritul democraţiei partinice, dar şi disciplina fermă, care să nu permită nimănui să se abată de la hotărîrile adoptate — iar cind aceasta se întîmplă, luarea tuturor măsurilor pentru a apăra partidul, unitatea sa — sînt considerate de secretarul general garanţii sigure date clasei muncitoare, naţiunii socialiste că in fruntea lor se află forţa capabilă să le conducă spre victorie, spre socialism şi comunism. In lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu işi găseşte o profundă şi cuprinzătoare definire conceptul de societate socialistă multilateral dezvoltată, a cărei înfăptuire constituie obiectivul central pus de Congresul al X-lea în faţa partidului, a întregului nostru popor. Este pregnant evidenţiată dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a socialismului, ca factor hotărîtor al edificării şi dezvoltării multilaterale a noii orînduiri. Necesitatea concentrării eforturilor spre continuarea consecventă a industrializării socialiste este demonstrată în lumina unei concepţii unitare şi de largă perspectivă ; în primplanul acestei concepţii se află integrarea cuceririlor revoluţiei tehnicoştiinţifice contemporane, aprecierea realistă a condiţiilor specifice ale României, valorificarea eficientă a tuturor resurselor naturale pentru a ajunge din urmă, intr-un timp cit mai scurt, ţările cu o economie avansată. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a cărui contribuţie la elaborarea politicii economice a partidului şi la înfăptuirea ei practică sunt bine cunoscute şi apreciate de întregul popor — realizează în lucrările sale o remarcabilă sinteză a sarcinilor ce stau în faţa economiei noastre moderne. Estimînd cu exactitate bilanţul înfăptuirilor, ca şi cauzele unor insuccese, analizînd cu luciditate universul complicat al mecanismului economic, evidenţiind experienţa dobîndită în activitatea noastră economică, in paginile cărţii sînt demonstrate — cu o rară forţă de pătrundere în sfera esenţialului, cu argumente ştiinţifice şi practice convingătoare — direcţiile în care trebuie acţionat pentru perfecţionarea continuă a planificării, a conducerii şi organizării întregii noastre economii socialiste. Se cuvine relevat faptul că în abordarea problemelor economice se îmbină armonios, intr-un tot unitar, intr-o logică perfectă, consideraţiile de principiu, de o deosebită valoare teoretică, bazate pe analiza legilor obiective ale economiei socialiste, cu tratarea în profunzime a problemelor practice ale economiei naţionale in ansamblu, ale diferitelor ei ramuri, ale activităţii uzinelor, cooperativelor şi întreprinderilor agricole, instituţiilor de specialitate, ajungindu-se întotdeauna la concluzii şi direcţionări precise, ferme, pentru domeniile respective. Preocuparea pentru eficacitatea analizei, a ideilor şi concluziilor formulate evită cu desăvîrşire tratarea academică, abstractă a problemelor economice, ca şi practicismul îngust, accentul fiind pus întotdeauna pe analiza critică exigentă, pe compararea rezultatelor cu posibilităţile reale, în lumina unei perspective largi, a obiectivelor majore stabilite de partid. Precizînd concepţia călăuzitoare aflată la baza procesului cuprinzător de perfecţionare a vieţii economice, concepţie care respinge atît centralizarea exagerată cit şi mersul spontan pe baza impulsurilor dthinice ale pieţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată : „...şi în viitor la baza întregii noastre activităţi economice şi sociale va sta principiul centralismului democratic, care permite statului socialist să exercite prerogativele fundamentale cu care l-a investit poporul. Aceasta nu are insă nimic comun cu centralismul excesiv ; dimpotrivă, el presupune îmbinarea armonioasă a conducerii centrale cu autonomia largă a unităţilor, cu sporirea atribuţiilor şi răspunderii întreprinderilor“. Problemele economice sunt tratate in spirit viu, constructiv, sunt aruncate peste bord teoriile depăşite, anchilozate, tot ce s-a dovedit vetust, prăfuit, anacronic în gîndirea şi practica noastră economică. Rigoarea ştiinţifică, spiritul dinamic, faptul că investigarea, cercetarea vizează o finalitate precisă, constructivă fac din paginile dedicate economiei un model de abordare a acestor probleme pentru economişti, pentru toţi activiştii care-şi desfăşoară munca în acest domeniu. Din contextul cărţii se desprinde preocuparea secretarului general al partidului pentru mai buna organizare a aparatului de stat. Sunt înfierate tendinţele de birocratizare a muncii, „stilul“ de conducere diin birou, prin circulare şi instrucţiuni, departe de pulsul real al vieţii. Partizan fidel al raportării permanente la realitate, al prezenţei în mijlocul maselor, al contactului nemijlocit cu problemele cele mai diverse pe care le ridică practica, viaţa — dovadă frecventele vizite de lucru pe care le face în diverse regiuni ale ţării — secretarul general al partidului militează cu înaltă responsabilitate comunistă pentru înlăturarea radicală a birocratismului, considerînd aceasta drept „o sarcină a tuturor comuniştilor, a întregului popor“, „o necesitate şi o condiţie pentru bunul mers al construcţiei socialiste“. Concepind societatea socialistă multilateral dezvoltată ca o etapă în drumul de mai lungă durată al făuririi „visului de aur“ al omenirii — comunismul — secretarul general al partidului sintetizează problemele teoretice pe care le ridică organizarea şi conducerea, în toate domeniile, a societăţii socialiste în actuala etapă. Dezvoltarea socială este concepută in cadrul unui proces logic, de acumulări succesive, de permanente confruntări între forţele noului, ale progresului, pe de o parte, şi elemente de rutină, de anchiozare, pe de altă parte. De aici, concluzia care se degajă din cele patru volume, a necesităţii unor permanente perfecţionări a vieţii sociale, a raporturilor dintre forţele şi relaţiile de producţie, a afirmării atitudinii noi faţă de muncă şi normele de convieţuire socialiste, a promovării principiilor moralei înaintate, a înlăturării oricăror manifestări negative din sfera relaţiilor socialiste. In această ordine de idei, în lucrările publicate, ca şi in întreaga sa activitate, secretarul general al partidului acordă o deosebită însemnătate problemelor dezvoltării democraţiei socialiste, subliniind faptul că „esenţa democraţiei socialiste constă în aceea că poporul, devenit stăpin pe puterea politică şi pe mijloacele de producţie, trebuie să participe nemijlocit la întreaga activitate de conducere a vieţii economicesociale“. Pornind de la adevărul de necontestat că democraţia este nu numai unul din idealurile supreme ale socialismului ci şi o cerinţă obiectivă a înaintării spre comunism, de la necesitatea existenţei unui cadru legislativ, a unor structuri organizatorice adecvate şi a unui climat favorabil pentru ca oamenii muncii să-şi poată spune deschis cuvîntul asupra tuturor problemelor, să poată critica fără nici un fel de îngrădire sau reprimare neajunsurile, să-şi manifeste din plin iniţiativa în îmbunătăţirea întregii activităţi de construcţie socialistă, autorul apreciază că procesul adâncirii şi perfecţionării democraţiei socialiste nu poate fi considerat încheiat, ci că evoluează o dată cu dezvoltarea întregii societăţi. Desigur, se afirmă în volum, dezvoltarea democraţiei socialiste, stimularea criticii sunt incompatibile cu spiritul anarhic, cu ignorarea legilor şi normelor sociale, cu desconsiderarea obligaţiilor faţă de societate — spiritul de răspundere civică, conştiinţa Îndatoririlor sociale fiind o parte indisolubilă a democraţiei socialiste, o condiţie esenţială a afirmării plenare a personalităţii umane. în lucrările sale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se ocupă pe larg de clasele care compun societatea, de schimbările calitative care s-au produs in structura şi profilul lor, de rolul pe care îl au în asigurarea progresului continuu al ţării noastre. Este subliniat cu putere că clasa muncitoare s-a afirmat drept cea mai avansată forţă socială a ţării, că in toate etapele revoluţiei şi construcţiei socialiste ea a făcut dovada unei înalte maturităţi politice şi combativităţi revoluţionare, îndeplinindu-şi cu cinste misiunea istorică de a se elibera pe sine şi întregul popor muncitor de exploatare şi asuprire, demonstrînd în mod strălucit că este capabilă să construiască o orinduire nouă, a libertăţii şi dreptăţii sociale — orânduirea socialistă — in care poporul a devenit cu adevărat stăpînul propriului său destin. Clasa muncitoare şi-a dovedit şi-şi dovedeşte în cel mai înalt grad răspunderea socială, calităţile moralpolitice deosebite, în exercitarea rolului principal ce-i revine în progresul material şi social al ţării, in conducerea statului. Arătind că orînduirea socialistă a schimbat în mod radical înfăţişarea satului românesc, tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă caracteristicile ţărănimii cooperatiste ca o clasă nouă, omogenă, ci un ideal social unitar, care aduce un aport considerabil la dezvoltarea economiei naţionale, la construcţia socialismului, punîndu-şi astfel în deplină valoare potenţialul revoluţionar, afirmat în decursul istoriei în nenumărate bătălii sociale şi naţionale. In condiţiile acestor noi realităţi sociale, se apreciază că RECENZIE SANTEIÁ — joi 17 septembrie 1970 Noi construcţii social - edilitare CORESPONDENŢII „SCINTEII" TRANSMIT HUNEDOARA : 2100 noi apartamente De la începutul anului şi pină în prezent, constructorii hunedoreni au pus la dispoziţia oamenilor muncii din judeţ 2100 noi apartamente. Totodată, pentru minerii nefamilişti din Valea Jiului a fost construit şi dat în folosinţă un nou şi modern cămin cu o capacitate de 300 de locuri. TIMIŞ: Casa cooperaţiei meşteşugăreşti In centrul municipiului Timişoara se va înălţa unul din cele mai moderne edificii ale oraşului — Casa cooperaţiei meşteşugăreşti. Parterul clădirii va fi ocupat de un complex pentru desfacerea variatelor produse realizate de meşteşugarii dinjudeţ. La nivelele superioare vor funcţiona o casă de mode cu atelierele aferente, un salon de prezentare a modei, unităţi de coafură şi cosmetică etc. CONSTANŢA: Un nou complex de odihna şi tratament La Eforie Nord a început construirea unui nou complex de odihnă şi tratament, care va fi dat in folosinţă anul viitor. El este alcătuit din trei blocuri turn cu 15 nivele, avînd fiecare restaurante proprii. In cadrul noului complex, care dispune de 1 360 de locuri, vor putea fi tratate toate afecţiunile reumatismale, folosindu-se apa de mare şi nămolul din lacul Techirghiol. ZALĂU : Clădire modernă P.T.T.R. La Zalău a fost inaugurată noua clădire a poştei. Dată în folosinţă cu 3 luni mai devreme, clădirea este construită intr-un stil arhitectonic elegant şi modern. Ea adăposteşte toate prestaţiile de servicii către populaţie ■ mesagerii, telegrame, scrisori, presă, filatelie şi altele. Totodată, a intrat în funcţiune centrala telefonică automată. „Noua clădire, spunea tovarăşul ing. Sandu Florea, directorul direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii, va îmbunătăţi in mod simţitor deservirea publicului, iar centrala telefonică va mări numărul de abonaţi, precum şi gradul de operativitate a convorbirilor“.