Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)

1970-09-21 / nr. 8553

SCI­NT­EI A — luni 21 septembrie 1970 SPORT 1 ETAPA A IV-A A DIVIZIEI A LA FOTBAL REZULTATE TEHNICE, CRONICI TELEGRAFICE C.F.R. CLUJ—FARUL 3—3 (1—X). Evoluţia scorului spune totul. Clujenii au deschis scorul prin Octavian Ionescu (min. 9). Tufan a egalat — min. 24. Pipă la pauză nici o schimbare. La iriuare, Soos readuce pe ceferişti în avan­taj (min. 54). Constănţenii ripostează. Constantinescu egalează (min. 67) şi Caraman preia conducerea pentru Faru' (min. 79). Cu ultimele forţe, cefe­riştii revin în atac şi egalează tot prin Octavian Ionescu (min. 84). UNIVERSITATEA CRAIOVA—JIUL 1—0 (1—0). Deşi au dominat majo­ritatea timpului craiovenii n-au găsit cele mai bune soluţii pentru a stră­punge apărarea supraaglomerată a echipei din Petroşani. De altfel, unicul gol al partidei nu e opera lor, ci a jucătorului Sandu de la Jiul care, în min. 17, a înscris imparabil, nu... propria-i poartă ! De notat că in min. 59 Strîmbeanu a fost eliminat de pe teren. DINAMO BACĂU—F. C. ARGEŞ 3—0 (2—0). Lipsiţi de aportul lui Do­­brin şi Frăţilă, argeşenii au reprezentat o „pradă­’ uşoară pentru dinamo­­viştii din Bacău. Partida a avut un sens unic şi scorul — la a cărui reali­zare şi-au adus contribuţia Velicu (min. 14) şi Până de două ori — reflectă fidel situaţia de pe teren. POLITEHNICA IAŞI—UNIVERSITATEA CLUJ 4—2 (1-1). în min. 3 senzaţie. Cu un şut reuşit, Barbu a deschis scorul pentru oaspeţi. Ieşenii ies hotărîţi la atac, dar pripeala şi nervozitatea îi fac să rateze ocazii , peste ocazii. Către sfîrşitul reprizei ei reuşesc totuşi să egaleze prin Goliac (min. 43). După pauză, atacurile echipei gazdă continuă cu aceeaşi insistenţă şi un interval de patru minute Cuperman (min. 63 şi 67) şi Incze IV (min. 65), ri­dică scorul la 4—1. Adam stabileşte în min. 75 scorul final 4—2. STEAGUL ROŞU—C.F.R. TIMIŞOARA 1—0 (0—0). O înlocuire fericită ! In min. 56, antrenorul stegarilor are inspiraţia de a-1 introduce în teren pe Iambor. Abia trec cîteva secunde şi acesta reuşeşte să înscrie unicul gol al partidei. Veniţi în postură de victime sigure, ceferiştii timişoreni au jucat curajos, realizind o partidă agreabilă. U.T.A. — PETROLUL 2—0 (0—0). In prima repriză jocul a fost­ echilibrat, cu rare faze de poartă. După pauză, campionii insistă mai mult şi la un şut al lui Axente balonul deviază în poartă din piciorul lui Mocanu. Auto­gol în min. 52 ! După cîteva minute, Kalinin e faultat în careu. Lereter execută lovitura de la 11 m,dar Mihai Ionescu respinge în corner. Ploieşte­­nii încearcă cîteva atacuri, obţin o bară şi, din mingea recăzută în teren, primesc al doilea gol, opera lui Axente (min. 89). CLASAMENTUL \ \ Politehnica Iași 4 3 0 1 9—6 6 \ I U.T.A. 4 3 0 1 6—3 6 \ i Steagul roşu 4 3 0 1 4—2 1 \ t U. Craiova 4 3 0 1 3—2 0 I ^ Farul 4 2 11 7—6 S \ ^ Progresul 4 2 1 1 3—2 5 \ i Dinamo Buc. 4 2 11 4—4 5 ) i Dinamo Bacău 4 2 0 2 9—4 4 | I Steaua 4 12 1 6—5 4 \ i U. Cluj 4 2 0 2 7—7 4 \ ) Rapid 4 12 1 2—2 4 \ / Petrolul 4 1 1 2 3—8 3 ij ? C.F.R. Timis. 4 1 0 3 2—3 2 \ ? F. C. Arges 4 1 0 3 4—6 2 ^ / Jiul 4 0 13 1—5 1 / I C.F.R. Cluj 4 0 1 3 4—9 1 j I ETAPA VIITOARE \ \ (27 septembrie) \ ) „U" Cluj — Steagul rosu. J \ Farul — Progresul I­­ Rapid — U.T.A. i \ Petrolul — „U" Craiova " 1 F. C. Argeş — Politehnica i i C.F.R. Timiș. — Dinamo Buc. / I Jiul — C.F.R. Cluj \ ^ Steaua — Dinamo Bacău . în cuplajul bucureştean Un singur meci de ... Vom începe cu cronica primului meci din cadrul cuplajului bucureş­tean şi-i vom acorda mai multă aten­ţie decit partidei vedetă nu pentru că vrem să respectăm ordinea desfăşu­rării in timp, ci din cauza calităţii jo­cului Steaua — Rapid, de factură su­perioară acelei încleştări fără ori­zonturi care a fost ieri meciul Pro­gresul—Dinamo. Intilnirea dintre echipa militară şi cea giuleşteană a plăcut publicului datorită jocului mai ordonat al am­belor formaţii, joc care a produs mul­­­­te elemente de spectacol în zonele ,celor două porţi. Steaua, singura e­­chipă al cărei atac posedă două aripi veritabile (acţionînd aproape ca ex­tremele din vechiul­­V. M.), a creat chiar de la început situaţii prielnice de a înscrie prin manevre pe părţile laterale ale terenului. O combinaţie pe dreapta între Tătaru şi Pantea s-a încheiat cu o centrare excelentă pe care insă Manea n-a reuşit s-o trans­forme în gol. Imediat i-a venit rin­­dul lui Manea să pătrundă pînă a­­proape de linia de fund şi să paseze foarte bine înapoi, dar colegii lui din linia de atac au lipsit de la intilnire. Replica generală a Rapidului s-a pro­dus printr-o manieră diferită. Giuleş­­tenii încercau să înscrie prin pase perpendiculare pe poarta lui Suciu, exploatînd calităţile de „Virf“ ale lui Neagu Şi, intr-adevăr, Neagu — după un prim eşec (abia în ultima clipă Ciugarin îi luase mingea !) — a izbutit să marcheze, fructificînd o pasă „In adîncime“ de la Dumitru, înaintaşul rapidist a tras prin sur­prindere lingă bara din dreapta por­ţii, iar Suciu, mascat de propriii fun­daşi centrali, n-a mai avut timp să plonjeze. Era în minutul 18 şi Rapid conducea cu 1-0. Peste numai cinci minute scorul cu­ pe aci să se duble­ze, din nou printr-o acţiune directă spre poartă Dumitru—Neagu ! Prin urmare, avantajul feroviarilor se crease prin acţiuni de atac mai simple şi directe, în timp ce Steaua abuza de combinaţii şi joc prea late­ral. O singură dată, prin meri­tul lui Dumitriu — pasă tăios servită direct in careu ! — şi-a schimbat Steaua maniera de atac, iar Tătaru, sosit prompt la minge, l-a învins fără drept de apel pe Rădu­­canu. Deci, 1—1, in minutul 33, scor cu care avea să se încheie şi repriza, şi meciul. Dar fazele de mare spec­tacol la ambele porţi nu şi-au între­rupt seria o dată cu marcarea celor două puncte. Aşa de pildă în ulti­mul minut al primei reprize lui Şte­­fănescu i-a reuşit un extraordinar dribling printre patru adversari parcă ameţiţi de fentele tînărului jucător ! Totuşi, şutului puternic, tras din ca­reu de către Ştefănescu i s-a opus, prin inspiraţie şi reflex, portarul Ră­­du­canu. Partea a doua a meciului s-a des­chis printr-o minge trimisă sub bara transversală, cu capul, de către Neagu. Suciu a salvat în corner ! Re­plica steliştilor, iarăşi imediată: cursa lui Pantea, şut puternic la colţ, a­­proape imparabil, dar Răducanu, prin­­tr-un plonjon lung, a respins mingea! Aşa după cum, peste un minut, a­­vea să respingă şi mingea trimisă puternic de către Manea. Din păcate, promisiunile spectaculare ale acestui început de repriză n-au fost mai a­­poi confirmate de întreaga desfăşu­rare a jocului. Acesta a lincezit mi­nute in şir, ambele echipe lăsind im­presia satisfacţiei faţă de scorul egal. Totuşi, mai desprindem la mijlocul reprizei două faze pasionante. La prima, Răducanu şi-a entuziasmat suporterii, apărînd o minge trimisă perfect cu capul de către Tătaru, sub bară, de la numai 8 metri ! A doua fază s-a petrecut la poarta cealaltă : Neagu a centrat peste Suciu, dar Pe­­treanu, singur-singurel, a expediat ba­lonul peste bară. La arbitrajul bun al lui Aurel Ben­­tu, adăugăm remarci pentru Ștefă­­­nescu, Kaom, Durmitriu, Ciugarin şi Tătaru. (Insă, neaşteptat de slab. Vigu). De la rapidişti au plăcut Neagu, Năsturescu, Dumitru şi Dinu. Cel mai bun de pe teren, portarul Răducanu... Despre partida „vedetă", nu cîteva cuvinte. Fiind vorba de un derbi bucu­reştean, comportarea echipei Pro­gresul ca şi semieşecul lui Dinamo nu sunt fapte surprinzătoare. Ceea ce a uimit publicul a fost jocul în­cîlcit, fără pic de ordine, al ambelor echipe. Dar, mai ales, al dinamoviş­­tilor. Ca şi cînd aceasta n-ar fi fost de-ajuns, jucătorii celor două echipe au recurs la numeroase obstrucţii şi intervenţii dure, chiar brutale. Pînă la urmă, Marinescu şi Nunweiller au ieşit din joc datorită unor lo­vituri primite. In asemenea condiţii, nici nu-i de mirare că fazele specta­culoase s-au putut număra pe dege­­­tele unei singure miini. Remarcăm de la Dinamo dogr pe Radu Nun­weiller şi pe Dinu. Dumitrache a fost strict­ păzit de către Grama. De la Progresul cel mai lucid s-a arătat Matei. Pe tinerii Georgescu, Beldeanu şi Sandu Mircea ii aştep­tăm să ne arate ce pot cu alte oca­zii, mai favorabile. Corect arbitrajul lui Constantin Bărbulescu, inclusiv în anularea celor două goluri înscrise de către Dumbravă și, res­pectiv, Doru Popescu. Valeriu MIRONESCU IN DIVIZIA B Seria I : Metalul Tîrgovişte—Me­trom Braşov 2—1 ; Progresul Brăila— C.F.R. Paşcani 5—1 ;­­Metalul Bucu­reşti—Ştiinţa Bacău 2—1 ; Politehni­ca Galaţi—Sportul studenţesc 1—2 ; Dunărea Giurgiu—S. N. Olteniţa 2—1; A.S.A. Tg. Mureş—Ceahlăul Piatra Neamţ 2—0 ; Portul Constanţa—Oţe­lul Galaţi 1—0 ; Flacăra Moreni—Po­iana Cimpina 1—1; Seria a II-a - Olimpia Satu-Mare— Crişul Oradea 2—1 ; Vagonul Arad— Minerul Baia Mare 2—1 ; C.S.M. Re­şiţa—Corvinul Hunedoara 0—1 ; C.S.M. Sibiu—Gloria Bistriţa 4—0 ; Minerul Anina—Gaz metan Mediaş 2—1 ; Metalurgistul Cugir—Electropu­­tere Craiova 0—0 ; Olimpia Oradea— Politehnica Timișoara 2—1 ; U. M. Ti­mișoara—C.F.R. Arad 2—0. Deosebit de bogată în evenimente, această toam­nă a anului sportiv 1970 ! Bogată, mai ales, in cam­pionate mondiale, compe­tiţii cărora, sportivi şi spectatori — în aceeaşi măsură — le acordă aten­ţia cuvenită, întreaga con­sideraţie. Pentru primii este un prilej de cinste, o ocazie de a-şi afişa po­sibilităţile, de a-şi susţine şansele în lupta pentru medaliile de aur, argint sau bronz, răsplată sim­bolică, totuşi, pentru o bună clasare în ierarhia internaţională. Pentru cei­lalţi, pentru spectatori, campionatele mondiale sunt, dacă vreţi, festivalu­rile mult aşteptate, reu­nind adevăraţii maeştri ai sportului. Este acum rin­­dul voleiului să-şi desem­neze campionii mondiali. De ieri, în cîteva oraşe din Bulgaria, 16 echipe fe­minine şi 24 masculine au început suprema compe­tiţie. In prima fază, com­petitoarele au făcut faţă turneului pe grupe. Ca urmare a rezultatelor din preliminarii şi a tragerii la sorţi, componenţa de­finitivă a grupelor femi­nine este următoarea : grupa A — Bulgaria, Cu­ba, R.D. Germană, R.P. Mongolă ; grupa B — Ce­hoslovacia, Japonia, Me­xic, Olanda ; grupa C — R.P.D. Coreeană, Polonia, România, S.U.A. ; grupa D — Brazilia, Peru, Ungaria, U.R.S.S. In campionatul masculin, echipele au fost repartizate astfel : grupa A — Belgia, Bulgaria, I­­ran, Israel, Italia, Iugo­slavia ; grupa B — Bra­zilia, Cehoslovacia, Fin­landa, Polonia, S.U.A., Ungaria ; grupa C — R.P.D. Coreeană, Franţa, Japonia, Olanda, Româ­nia, Venezuela ; grupa D — Cuba, R.D. Germană, Guineea, R.P. Mongolă, Tunisia. U.R.S.S. Primele două clasate din fiecare grupă iau parte apoi la turneul final, un adevărat turneu al onoarei, ce va desemna pe laureaţii mondialelor ’70. Obişnuitele încercări de a anticipa victoria finală a uneia sau alteia dintre echipele prezente la cam­pionatele mondiale au, de această dată, o doză foar­te mare de subiectivism. Explicaţia este simplă : grupul candidatelor la ti­tlu n-a fost, în volei, nici­odată atit de cuprinzător ca acum. Lectura compo­nenţei grupelor de mai sus are, intr-adevăr, da­rul să scoată din discuţia şanselor o serie de echipe. Mai bine de jumătate din­tre formaţiile prezente la „mondialele“ din Bulga­ria nu-şi propun — dar nici nu au şanse — să in­tre cel puţin în prima parte a clasamentelor fi­nale. In oricare dintre pronosticurile privind e­­chipele feminine, de e­­xemplu, va exista însă , numele Japoniei, campi­oană mondială la ultimele două ediţii (1962 şi 1966), U.R.S.S. (campioană olim­pică la Mexic-1968), Polo­niei, Cehoslovaciei, R.D Germane. O prezenţă ră­sunătoare, spun unii spe­cialişti, va fi echipa R.P.D. Coreene , succesele aces­teia în faţa voleibalistelor japoneze şi sovietice, in meciurile amicale din ul­tima vreme, nu par sim­ple întîmplări, ci anunţă... creşterea numărului can­didatelor autorizate la tit­lul mondial. Situaţia rămîne dificilă, orice pronostic „solist" devine un absurd, şi cînd e vorba să ne referim la echipele masculine. Echi­pa Cehoslovaciei a cîştigat titlul suprem la ediţia precedentă a C.M. (Pr­aga 1966). La J.O. din 1964 şi 1968, ca şi la „europenele" din 1967, voleibaliştii so­vietici au obţinut meda­liile de aur. Deşi cu gar­nituri noi, sau poate toc­mai de aceea, aceste echi­pe păstrează intacte şan­sele la actualele mondia­le. Au şanse, intr-adevăr, dar nu sunt singurele can­didate. Echipa Japoniei, prezenţă mai mult „sim­bolică“ la trecuta ediţie a campionatelor lumii, a fă­cut paşi mari intre timp, intrind acum definitiv în rîndul elitei voleiului mondial. Este mai mult ca sigur că niponii vor în­cerca acum consacrarea oficială. Se anunţă, tot­odată, candidatura volei­baliştilor din R.D. Ger­mană. Din „calculul pro­babilităţilor“ nu pot lipsi, desigur, nici echipele Po­loniei, Bulgariei, Iugosla-viei, capabile să schimbe­­ soarta oricărui meci.­­ Şansele echipelor Ro-­­ mâniei, altă dată aprecia­­ţ­iile in competiţii de ase-­­ menea anvergură, nu se­­ ridică, din păcate, la o cotă prea înaltă. Cauze­­ numeroase şi complexe au­­ determinat o scădere sub-­­ stanţială a capacităţii de­­ joc la formaţiile care, în­­ ultimii ani, au reprezen-­­ tat voleiul românesc in ’ competiţiile de anvergură.­­ Toate acestea, coroborate ,­ cu absenţa echipei naţio-­­ nale de la J.O. din Mexic,­­ au determinat situaţia­­ nouă in care se află se­­l­­ecţionatele noastre in ra-­­ port cu actualele campio-­­ nate mondiale. Echipa fe-­­ minină, spre exemplu, a­­ fost nevoită să-şi asigure­­ participarea prin meciuri­­ preliminare. Altă dată , „capi de serii“, voleiba­­l­­iştii noştri au fost nevoiţi­­ acum să suporte rigorile­­ sorţilor...­­ Există însă speranţe,­­ multe speranţe că aceste­­ campionate mondiale vor­­ însemna pentru voleiul­­ nostru un reviriment,­­ chiar şi parţial, că, prin­­ comportarea echipelor na-­­­ţionale, prin rezultatele ce le vor obţine, va fi pre­­ţ zent şi la jocurile olim-­­­pice. „ Ne-ar place să credem­­ că adevărata formă a e-­­ chipei noastre feminine ’ este cea demonstrată in­­ turneul internaţional de­­ la Constanţa (şi că locul­­ IX ocupat la Universiada­­ de la Torino a fost un­­ simplu accident...). Ne-ar­­ place să credem că echipa masculină — în ciuda­­ comportării slabe din se­­­­zonul premondial — va­­ juca la valoarea şi la pre-­­ tenţiile ce le presupune­­ titlul de vicecampioană a­­ lumii, ce-l deţine de la­­ C.M. din 1966. Ion DUMITRIU­­ VOLEI Rind­uri la începerea campionatelor mondiale ------------------------------------------ . „Mondialele“ de scrimă Finala probei de sabie din cadrul campionatelor mondiale de scrimă de la Ankara se va disputa între echipele U.R.S.S. şi Ungariei. In se­mifinale, sabrenii sovietici au învins cu 9—6 echipa Poloniei, iar forma­ţia Ungariei a întrecut cu scorul de 9—4 reprezentativa Italiei. In meciul pentru locul 5 formaţia Bulgariei a întrecut echipa Franţei (victorie ob­ţinută la numărul de tuşe). A început şi proba individuală de spadă. Românul Duţu a cîştigat una din seriile primului tur in care au luat startul 86 de concurenţi. Din toate sporturile RUGBISTII ROMANI PE TERENURI FRANCEZE Echipa secundă de rugby a Româ­niei şi-a inceput turneul în Franţa, jucind la Bourg en Bresse cu selec­ţionata regională Rhone-Alpes. Par­tida s-a încheiat cu scorul de 17-6 în favoarea gazdelor. HOTARIRI CU PRIVIRE LA TURNEUL OLIMPIC DE POLO S-au încheiat lucrările Biroului e­­xecutiv al federaţiei internaţionale de nataţie (F.I.N.A.), care au avut loc la Tunis. Printre altele s-au stabilit ca la J.O., în turneul final de polo pe apă să participe R. F. a Germaniei ca ţară organizatoare, U.R.S.S., Iugosla­via, Ungaria, Italia, S.U.A. și R. D. Germană, clasate între primele 6 la J.O. de la Ciudad de Mexico. Pentru turneul final urmează, după jocurile preliminarii, să se mai califice trei echipe din America, una din Austra­lia și Noua Zeelandă, o echipă din Asia (care va fi cunoscută după dis­putarea Jocurilor asiatice de la Bang­kok 11—12 decembrie), o echipă din Africa şi trei reprezentind continen­tul Europei. CONGRESUL FEDERAŢIEI INTERNAŢIONALE DE HANDBAL In ultima şedinţă a lucrărilor congresului federaţiei internaţionale de handbal, ţinută la Madrid, s-a stabilit că la meciurile turneului preolimpic de handbal (masculin) să participe 25 de echipe : Bulgaria, Fin­landa, Franţa, Olanda, Belgia, Islan­da, Italia, Luxemburg, Norvegia, El­veţia, U.R.S.S., Spania, Austria, Po­lonia, Anglia, Portugalia, S.U.A., Ar­gentina, Mexic, Japonia, Israel, Co­reea de sud, Senegal, Tunisia şi Ma­roc. Noul comitet-director al federaţiei are următoarea componenţă : Hans Baumann (Elveţia), preşedinte, Paul Hogberg (Suedia), prim-vicepreşedin­te, Alberto san Roman (Spania), vice­preşedinte, Albert Wagner (Elveţia), secretar-general, Max Rinkenguber (Elveţia), trezorier, Bocekik (Ceho­slovacia), Madaras (Ungaria), Milius (R. D. Germană), Pedersen (Suedia), Kriptson (U.R.S.S.) Pailloas (Franţa) şi Fedali (R.A.U.), membri. TURNEUL DE HANDBAL DE LA ROSTOCK Turneul internaţional masculin de handbal desfăşurat la Rostock s-a încheiat cu victoria reprezentativei R. D . Germane, care a totalizat 8 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat Suedia — 6 puncte, Polonia — 4 puncte, U.R.S.S. — 2 puncte şi echi­pa secundă a R. D. Germane — 0 puncte. In ultima zi a competiţiei reprezen­tativa R. D. Germane a învins cu sco­rul de 20—17 (11—7) formaţia U.R.S.S., iar selecţionata Suediei a întrecut cu 17—14 (7—6) echipa Poloniei. ECHIPA U.R.S.S., CAMPIOANĂ EUROPEANĂ LA BASCHET FEMININ Au luat sfîrşit întrecerile campio­natului european feminin de bas­chet. Conform pronosticurilor, titlul de campioană europeană a revenit reprezentativei U.R.S.S., care la a­­ceastă ediţie a manifestat o superio­ritate evidentă. Pe locurile următoa­re s-au clasat in ordine selecţiona­tele Franţei, Iugoslaviei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Poloniei, Olandei, Ro­mâniei, Italiei, Ungariei, Austriei şi Belgiei. In finala disputată la Rotterdam baschetbalistele sovietice au surclasat cu 94—33 (46—16) echipa Franţei. Cele mai bune jucătoare ale învingătoare­lor in acest meci au fost Zaharova şi Guseva, care au înscris cite 15 punc­te fiecare. In meciul pentru locurile 3—4, Iugoslavia a întrecut cu scorul de 77—66 formaţia Bulgariei, iar în partida pentru locurile 5—6, selecţio­nata Cehoslovaciei a învins la limită cu 63—62 formaţia Poloniei. OLIMPIADA DE ŞAH In runda a 5-a a Olimpiadei mascu­line de şah de la Siegen, echipa Ro­mâniei a intilnit selecţionata Argen­tinei. După consumarea timpului re­gulamentar de joc scorul este egal : 1—1, două partide fiind întrerupte. In celelalte intilniri s-au înregistrat următoarele rezultate : Cehoslovacia— R. F. a Germaniei 2,5—1,5 ; Iugosla­via — Spania 1,5—1,5 (1) ; Ungaria — U.R.S.S. 2—2 ; S.U.A. — Bulgaria 3,5— 0,5 ; R. D. Germană — Canada 1,5— 0,5 (2). INTILNIREA DE GIMNASTICA ITALIA — ROMANIA La Modena se desfăşoară in prezent intilnirea internaţională de gimnasti­că dintre selecţionatele masculine ale Italiei şi României. După prima zi de întreceri scorul este favorabil gimnaştilor români cu 266,40—265,70 puncte. CAMPIONATELE MONDIALE DE HALTERE La Columbus (S.U.A.), în penulti­ma zi a campionatelor mondiale de­­ haltere s-au desfăşurat întrecerile la categoria grea. Pe primul loc s-a clasat sportivul sovietic Ian Talis care, cu performanţa de 565 kg (la totalul celor trei stiluri) a stabilit şi un nou record mondial. Iată clasa­mentul : 1. Ian Talis (U.R.S.S.) 565 kg (200 kg + 155 kg -i- 210 kg) ; 2. A. Draicev (Bulgaria) 535 kg ; 3. R. Bednarski (S.U.A.) 530 kg ; 4. Kau­­ko Kangasniemi (Finlanda) 525 kg. PRONOSPORT Aşa arată o variantă cu 13 rezultate exacte la concursul Pronosport nr. 38 etapa din 20 septembrie 1970. Steaua — Rapid * x Progresul — Dinamo Bucureşti x Politehnica Iaşi ,„U" Cluj. 1 Steagul roşu — C.F.R. Timişoara 1 C.F.R. Cluj — Farul x Dinamo Bacău — F.C. Argeş " U.T. Arad — Petrolul 1 „U“ Craiova — Jiul 1 Flacăra — Poiana — Politehnica Gl. — Sp. studenţesc 2 Olimpia S.M. — Crişul U.M. Timişoara — C.F.R. Arad 1 Olimpia Ord. — Politehnica Tim. 1 Fond de premii : 304 555 lei. ­ Rezultatele­­ primelor partide­­ în diferite oraşe din Bulgaria a început ieri cam- ^ pionatul mondial masculin de volei. Echipa Romă-­­ niei, care joacă în grupa de la Haskovo, a debutat­­ cu o victorie, întrecînd cu 3—0 (15—10, 15—12,­­ 15—5) selecţionata Franţei. Alte rezultate: Olanda­­ — Venezuela 3—0; U.R.S.S. — Tunisia 3—0 ; Polonia I — Finlanda 3—1. vremea Timpul probabil pentru 22, 23 şi 24 septembrie, în ţară . Vremea în general frumoasă, cu cerul varia­bil, mai mult senin noaptea. La Începutul intervalului sînt posibile înnorări, mai pronunţate în zona de munte şi în estul­ ţării, unde vor cădea ploi slabe locale. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, predominînd din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cu­prinse Intre 6 şi 16 grade, iar ma­ximele între 18 şi 28 grade. Dimi­neaţa se va semnala ceată slabă locală. In Bucureşti : Vremea în general frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin noaptea. Vîntul în general slab, temperatura în creș­tere ușoară. (Urmare din pag. 1) C­ămara de iarna Raidul nostru anchetă a scos în evidenţă şi un alt fapt. In loc să-şi onoreze contractele pe baza cărora au primit însemnate avan­suri băneşti, unele C.A.P.-uri, în goană după „chilipiruri“, valorifică legumele prin chioşcuri proprii sau livrează mari cantităţi de produse altor beneficiari faţă de care nu au nici o obligaţie. Aşa procedează conducerile cooperativelor agricole din Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Le­­tea Veche, Tamaşi, care au vîndut prin unităţile proprii şi altor bene­ficiari cantităţi mai mari de pro­duse decit cite au livrat I.L.F. Or, legea spune clar : „C.A.P.-urile va­lorifică surplusurile prin propriile unităţi numai după ce şi-au onorat obligaţiile către stat“. Faptele arată că in judeţul Bacău această preve­dere este totalmente desconsiderată. Dar vina pentru proasta aprovi­zionare cu legume a pieţelor oraşu­lui Bacău o poartă, în aceeaşi mă­sură, şi conducerea I.L.F. Bacău. Vă amintiţi ce spunea mai sus directo­rul I.L.F. : „Explicaţia aprovizionării necorespunzătoare e cit se poate de simplă“. Iar după asta , potop de reproşuri la adresa producătorilor. In schimb, constatam cu ochii noştri, în cursul raidului, că I.L.F.-ul încurcă adeseori şi el, mai mult uneori chiar decit alţii, mecanismul aprovizionării. Vizităm C.A.P. Săuceşti şi vedem grămezi întregi de marfă care aş­teaptă maşinile I.L.F. — De cînd aşteptaţi cu marfa cu­leasă ? — De 3 zile stăm cu roşiile şi castraveţii in cimp — ne spune ing. V. Munteanu, preşedintele C.A.P., dar autocamioanele de la C.L.F. Bacău nu sosesc. Nu-i prima dată cînd sintem­ puşi in această situaţie , culegeţi repede totul — ni se spune — şi apoi aşteptăm cu marfa in cimp pină se strică. Despre aceleaşi necazuri ni s-a prins şi inginerul-şef de la Tamaşi unde mai mult de 4 000 kg roşii şi tot atîtea de gogoşari zac pe cimp de cîteva zile aşteptind delegaţii I.L.F.-ului. Cantităţi mai mari sau mai mici de produse aşteptau în cimp maşinile I.L.F. şi la coopera­tivele agricole din Valea Seacă, Sas­­cut, Căiuţi. Un fapt uluitor şi incalificabil s-a petrecut la cooperativa agricolă de producţie din comuna Nicolae Bălcescu. Aici a fost aruncată in apa Siretului o cantitate de circa 300 kg. castraveţi. Motivul ? Conducerea cooperativei şi a C.L.F. Bacău nu au reuşit să ajungă la „înţelegere“ a­­supra condiţiilor de preluare a aces­tor produse. Şi ce credeţi ? Ca să se „răzbune“ pe C.L.F., inginerul Dumi­tru Asaftei, preşedintele cooperativei, a dat dispoziţie ca produsele... să fie stropite cu ulei ars şi aruncate în gîrlă ! întrebat de ce a procedat in acest fel, inginerul a răspuns cu se­ninătate că „la o grădină aşa de mare se admit şi pierderi“. Dar pe punga cui ? Pentru că de pe urma unei a­­semenea fapte nu au de suferit nu­mai consumatorii, care nu găsesc cas­traveţi pe piaţă, ci, în primul rînd, cooperatorii de aici care au muncit un an de zile pentru a obţine pro­dusele respectiv. Este un caz faţă de care, conside­răm, organele în drept nu pot ră­mîne nepâsătoare. Am socotit că faptele întilnite pe parcursul acestui raid sunt deosebit de grave şi le-am adus la cunoştinţă şi tovarăşului Constantin Lăcătuş, secretar al comitetului judeţean de partid, preşedinte al­ Uniunii jude­ţene a cooperativelor agricole de producţie. „ Situaţia este cunoscută de noi. Chiar zilele acestea problema apro­vizionării populaţiei a constituit obiectul unei şedinţe a comitetului executiv al consiliului popular jude­ţean. Aceeaşi problemă a fost dis­cutată şi in cadrul unei şedinţe de lucru cu activul din agricultura jude­ţului. Am stabilit măsuri urgente pentru intensificarea recoltării în toate grădinile şi, paralel, pentru preluarea ritmică a legumelor de către I.L.F. Am atras atenţia unită­ţilor producătoare şi comerţului că n-au dreptul să irosească nici cea mai mică cantitate de legume. N-au dreptul, dar o fac, fiindcă — de ce să n-o spunem — şedinţe s-au ţinut, au fost proiectate măsuri — dar aplicarea lor în practică nu este ur­mărită de nimeni. Altfel nu s-ar în­­tîmpla ce se intîmplă. Ceasul răspun­derilor trebuie să bată şi la Bacău. Acum, cînd se string ultimele canti­tăţi din producţia de legume, prin­cipala grijă a conducerilor coopera­tivelor agricole, a organelor locale de partid şi de stat trebuie să se îndrepte spre recoltarea şi valorifi­carea în cele mai bune condiţii a Intrigii producţii. PAGINA 3 Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român Comitetul Central al Partidului Comunist Român anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă, în ziua de 19 septembrie a.c., a tovarăşului Nicolae Goldberger, membru al C.C. al P.C.R., director-adjunct prim al Institutului de studii istorice, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, luptă­tor devotat pentru cauza socialismu­lui. ­ NICOLAE GOLDBERGER] Născut la 1 mai 1904 în comuna Someş — Odorhei, judeţul Sălaj, într-o familie numeroasă, de mici meseriaşi, tovarăşul Nicolae Gold­berger a cunoscut de timpuriu, ca ti­­năr muncitor cizmar, greutăţile vie­ţii şi exploatarea capitalistă. Aderind după primul război mon­dial la mişcarea muncitorească, a participat activ la organizarea sindi­catelor revoluţionare şi a tineretului muncitor, iar in 1923, atras de forţa şi adevărul ideilor comuniste, a de­venit membru al Partidului Comu­nist Român, al cărui militant devo­tat a fost pînă la sfîrşitul vieţii, în anii eroicei lupte ilegale a Par­tidului Comunist Român împotriva exploatării şi oprimării oamenilor muncii, a pericolului fascist şi a în­­feudării ţării monopolurilor străine, Nicolae Goldberger a îndeplinit cu abnegaţie şi spirit de sacrificiu sar­cini de înaltă răspundere încredinţa­te de partid. In anul 1931 a participat la Congresul al V-lea al Partidului Comunist Român, iar în anii 1932— 1936 a fost membru al Biroului Poli­tic şi al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân. El a desfăşurat o activitate sus­ţinută în­­ mişcarea comunistă inter­naţională ; în anul 1935 a participat la Congresul al VII-lea al Internaţio­In legătură cu organizarea funera­liilor lui Nicolae Goldberger, Comi­tetul Central al Partidului Comunist Român a numit o comisie de partid nalei Comuniste. In anii 1940—1941 a activat in cadrul Comitetului de ajutorare a deţinuţilor politici anti­fascişti. Pentru activitatea sa revoluţionară, antifascistă, pusă in slujba idealu­rilor socialismului şi comunismului, a libertăţii şi propăşirii poporului ro­mân, Nicolae Goldberger şi-a atras prigoana şi represiunile organelor de­­ stat burghezo-moşiereşti, fiind în­temniţat la Jilava, Doftana şi alte în­chisori, între anii 1926—1929 şi 1936— 1940. Din 1941 şi pînă la 23 august 1944 a fost deţinut în lagărele de la Tîrgu-Jiu, Vapniarca şi Grosulovo. In toate aceste împrejurări el a dat dovadă de o înaltă ţinută morală comunistă şi a îndeplinit sarcini de partid in cadrul colectivului de de­ţinuţi politici. După eliberarea ţării de sub ju­gul fascist, Nicolae Goldberger a participat activ la lupta condusă de Partidul Comunist Român pentru cu­cerirea puterii politice de către oa­menii muncii şi făurirea orinduirii socialiste. A îndeplinit importante funcţii pe linie de partid, activind succesiv ca secretar al Comitetului regional Cluj al Partidului Comunist Român, instructor al C.C. al P.C.R., adjunct al şefului Secţiei Propagan­dă, iar apoi şef al Secţiei Organiza­torice a C.C. al P.C.R. Din 1956 a fost rector al Institutului de ştiinţe sociale de pe lingă C.C. al P.C.R., iar din 1958 şi pînă în ultima clipă a vieţii a lucrat ca director-adjunct prim al Institutului de studii istorice. A fost membru titular al Academiei de ştiinţe sociale şi politice a Re­publicii Socialiste România. Congre­sul al X-lea l-a ales membru al Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român. Intre anii 1952—1957 Nicolae Gold­berger a fost deputat în Marea Adu­nare Naţională. Pentru îndelungata sa activitate revoluţionară şi meritele sale deose­bite faţă de popor şi patria noastră socialistă, Nicolae Goldberger a fost distins cu înalte ordine şi medalii ro­mâne şi străine. Prin încetarea din viaţă a lui Ni­colae Goldberger, mişcarea muncito­rească din ţara noastră pierde unul dintre vechii săi militanţi. Amintirea sa va rămine veşnică in memoria oa­menilor muncii, alcătuită din tovarăşii : Ion Popescu- Puţurţ — preşedintele comisiei, Con­stantin Pîrvulescu, Nicolae Guină, Ilie Rădulescu, Ştefan Voicu. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Cronica zilei Duminică seara a plecat la So­fia Ştefan Pavel, ministrul trans­porturilor, pentru a face o vizită la invitaţia omologului său bulgar. In timpul vizitei, ministrul român va purta discuţii in probleme pri­vind dezvoltarea relaţiilor bilate­rale în domeniul transporturilor. La invitaţia preşedintelui Comite­tului de Stat pentru Cultură şi Artă, Pompiliu Macovei, duminică după­­amiază a sosit în Capitală ministrul culturii din R.D. Germană, Klaus Gysi, care va face o vizită în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de preşedin­tele C.S.C.A., de membri ai conducerii Comitetului, precum şi de dr. Hans Voss, ambasadorul R.D. Germane la Bucureşti. Duminică a plecat spre Budapesta o delegaţie a Casei de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii Socialiste România, condusă de dr. Mircea Po­­povici, preşedintele Consiliului de administraţie, pentru a participa la o consfătuire a conducătorilor caselor de economii din ţările socialiste. Duminică a sosit în ţara noastră, la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, Leon Eli Troclet, profesor la Univer­sitatea din Bruxelles, ministru de stat, membru in Comitetul de onoare al Asociaţiei culturale Belgia—Româ­nia. Duminică seara a sosit în Capita­lă o misiune comercială americană, condusă de Charles Boehe, reprezen­tant al Departamentului comerţului din S.U.A La sosire, pe aeroportul Otopeni au fost de faţă reprezentanţi ai Minis­terului Comerţului Exterior, precum şi membri ai Ambasadei S.U.A. la Bucureşti. Duminică dimineaţa au început în Capitală lucrările celei de-a 58-a Se­siuni a Federaţiei dentare internaţio­nale, for al organizaţiei stomatologice mondiale. * O delegaţie comercială marocană a sosit duminică seara în Capitală. Membrii delegaţiei­ vor avea întreve­deri la Ministerul Comerţului Exterior şi la alte ministere economice în legă­tură cu creşterea schimburilor comer­ciale dintre Maroc şi ţara noastră. ★ Cu ocazia comemorării unui sfert de veac de la moartea lui Béla Bar­tók, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi folclorist, Comitetul de cultură şi artă, în colaborare cu Con­siliul judeţean Bihor al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară a organizat o serie de manifestări cul­­tural-artistice omagiale. Duminică, la Casa municipală de cultură din Ora­dea a avut loc simpozionul „Bela Bartók și folclorul bihorean“. ★ *

Next