Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)
1970-09-21 / nr. 8553
SCINTEI A — luni 21 septembrie 1970 SPORT 1 ETAPA A IV-A A DIVIZIEI A LA FOTBAL REZULTATE TEHNICE, CRONICI TELEGRAFICE C.F.R. CLUJ—FARUL 3—3 (1—X). Evoluţia scorului spune totul. Clujenii au deschis scorul prin Octavian Ionescu (min. 9). Tufan a egalat — min. 24. Pipă la pauză nici o schimbare. La iriuare, Soos readuce pe ceferişti în avantaj (min. 54). Constănţenii ripostează. Constantinescu egalează (min. 67) şi Caraman preia conducerea pentru Faru' (min. 79). Cu ultimele forţe, ceferiştii revin în atac şi egalează tot prin Octavian Ionescu (min. 84). UNIVERSITATEA CRAIOVA—JIUL 1—0 (1—0). Deşi au dominat majoritatea timpului craiovenii n-au găsit cele mai bune soluţii pentru a străpunge apărarea supraaglomerată a echipei din Petroşani. De altfel, unicul gol al partidei nu e opera lor, ci a jucătorului Sandu de la Jiul care, în min. 17, a înscris imparabil, nu... propria-i poartă ! De notat că in min. 59 Strîmbeanu a fost eliminat de pe teren. DINAMO BACĂU—F. C. ARGEŞ 3—0 (2—0). Lipsiţi de aportul lui Dobrin şi Frăţilă, argeşenii au reprezentat o „pradă’ uşoară pentru dinamoviştii din Bacău. Partida a avut un sens unic şi scorul — la a cărui realizare şi-au adus contribuţia Velicu (min. 14) şi Până de două ori — reflectă fidel situaţia de pe teren. POLITEHNICA IAŞI—UNIVERSITATEA CLUJ 4—2 (1-1). în min. 3 senzaţie. Cu un şut reuşit, Barbu a deschis scorul pentru oaspeţi. Ieşenii ies hotărîţi la atac, dar pripeala şi nervozitatea îi fac să rateze ocazii , peste ocazii. Către sfîrşitul reprizei ei reuşesc totuşi să egaleze prin Goliac (min. 43). După pauză, atacurile echipei gazdă continuă cu aceeaşi insistenţă şi un interval de patru minute Cuperman (min. 63 şi 67) şi Incze IV (min. 65), ridică scorul la 4—1. Adam stabileşte în min. 75 scorul final 4—2. STEAGUL ROŞU—C.F.R. TIMIŞOARA 1—0 (0—0). O înlocuire fericită ! In min. 56, antrenorul stegarilor are inspiraţia de a-1 introduce în teren pe Iambor. Abia trec cîteva secunde şi acesta reuşeşte să înscrie unicul gol al partidei. Veniţi în postură de victime sigure, ceferiştii timişoreni au jucat curajos, realizind o partidă agreabilă. U.T.A. — PETROLUL 2—0 (0—0). In prima repriză jocul a fost echilibrat, cu rare faze de poartă. După pauză, campionii insistă mai mult şi la un şut al lui Axente balonul deviază în poartă din piciorul lui Mocanu. Autogol în min. 52 ! După cîteva minute, Kalinin e faultat în careu. Lereter execută lovitura de la 11 m,dar Mihai Ionescu respinge în corner. Ploieştenii încearcă cîteva atacuri, obţin o bară şi, din mingea recăzută în teren, primesc al doilea gol, opera lui Axente (min. 89). CLASAMENTUL \ \ Politehnica Iași 4 3 0 1 9—6 6 \ I U.T.A. 4 3 0 1 6—3 6 \ i Steagul roşu 4 3 0 1 4—2 1 \ t U. Craiova 4 3 0 1 3—2 0 I ^ Farul 4 2 11 7—6 S \ ^ Progresul 4 2 1 1 3—2 5 \ i Dinamo Buc. 4 2 11 4—4 5 ) i Dinamo Bacău 4 2 0 2 9—4 4 | I Steaua 4 12 1 6—5 4 \ i U. Cluj 4 2 0 2 7—7 4 \ ) Rapid 4 12 1 2—2 4 \ / Petrolul 4 1 1 2 3—8 3 ij ? C.F.R. Timis. 4 1 0 3 2—3 2 \ ? F. C. Arges 4 1 0 3 4—6 2 ^ / Jiul 4 0 13 1—5 1 / I C.F.R. Cluj 4 0 1 3 4—9 1 j I ETAPA VIITOARE \ \ (27 septembrie) \ ) „U" Cluj — Steagul rosu. J \ Farul — Progresul I Rapid — U.T.A. i \ Petrolul — „U" Craiova " 1 F. C. Argeş — Politehnica i i C.F.R. Timiș. — Dinamo Buc. / I Jiul — C.F.R. Cluj \ ^ Steaua — Dinamo Bacău . în cuplajul bucureştean Un singur meci de ... Vom începe cu cronica primului meci din cadrul cuplajului bucureştean şi-i vom acorda mai multă atenţie decit partidei vedetă nu pentru că vrem să respectăm ordinea desfăşurării in timp, ci din cauza calităţii jocului Steaua — Rapid, de factură superioară acelei încleştări fără orizonturi care a fost ieri meciul Progresul—Dinamo. Intilnirea dintre echipa militară şi cea giuleşteană a plăcut publicului datorită jocului mai ordonat al ambelor formaţii, joc care a produs multe elemente de spectacol în zonele ,celor două porţi. Steaua, singura echipă al cărei atac posedă două aripi veritabile (acţionînd aproape ca extremele din vechiulV. M.), a creat chiar de la început situaţii prielnice de a înscrie prin manevre pe părţile laterale ale terenului. O combinaţie pe dreapta între Tătaru şi Pantea s-a încheiat cu o centrare excelentă pe care insă Manea n-a reuşit s-o transforme în gol. Imediat i-a venit rindul lui Manea să pătrundă pînă aproape de linia de fund şi să paseze foarte bine înapoi, dar colegii lui din linia de atac au lipsit de la intilnire. Replica generală a Rapidului s-a produs printr-o manieră diferită. Giuleştenii încercau să înscrie prin pase perpendiculare pe poarta lui Suciu, exploatînd calităţile de „Virf“ ale lui Neagu Şi, intr-adevăr, Neagu — după un prim eşec (abia în ultima clipă Ciugarin îi luase mingea !) — a izbutit să marcheze, fructificînd o pasă „In adîncime“ de la Dumitru, înaintaşul rapidist a tras prin surprindere lingă bara din dreapta porţii, iar Suciu, mascat de propriii fundaşi centrali, n-a mai avut timp să plonjeze. Era în minutul 18 şi Rapid conducea cu 1-0. Peste numai cinci minute scorul cu pe aci să se dubleze, din nou printr-o acţiune directă spre poartă Dumitru—Neagu ! Prin urmare, avantajul feroviarilor se crease prin acţiuni de atac mai simple şi directe, în timp ce Steaua abuza de combinaţii şi joc prea lateral. O singură dată, prin meritul lui Dumitriu — pasă tăios servită direct in careu ! — şi-a schimbat Steaua maniera de atac, iar Tătaru, sosit prompt la minge, l-a învins fără drept de apel pe Răducanu. Deci, 1—1, in minutul 33, scor cu care avea să se încheie şi repriza, şi meciul. Dar fazele de mare spectacol la ambele porţi nu şi-au întrerupt seria o dată cu marcarea celor două puncte. Aşa de pildă în ultimul minut al primei reprize lui Ştefănescu i-a reuşit un extraordinar dribling printre patru adversari parcă ameţiţi de fentele tînărului jucător ! Totuşi, şutului puternic, tras din careu de către Ştefănescu i s-a opus, prin inspiraţie şi reflex, portarul Răducanu. Partea a doua a meciului s-a deschis printr-o minge trimisă sub bara transversală, cu capul, de către Neagu. Suciu a salvat în corner ! Replica steliştilor, iarăşi imediată: cursa lui Pantea, şut puternic la colţ, aproape imparabil, dar Răducanu, printr-un plonjon lung, a respins mingea! Aşa după cum, peste un minut, avea să respingă şi mingea trimisă puternic de către Manea. Din păcate, promisiunile spectaculare ale acestui început de repriză n-au fost mai apoi confirmate de întreaga desfăşurare a jocului. Acesta a lincezit minute in şir, ambele echipe lăsind impresia satisfacţiei faţă de scorul egal. Totuşi, mai desprindem la mijlocul reprizei două faze pasionante. La prima, Răducanu şi-a entuziasmat suporterii, apărînd o minge trimisă perfect cu capul de către Tătaru, sub bară, de la numai 8 metri ! A doua fază s-a petrecut la poarta cealaltă : Neagu a centrat peste Suciu, dar Petreanu, singur-singurel, a expediat balonul peste bară. La arbitrajul bun al lui Aurel Bentu, adăugăm remarci pentru Ștefănescu, Kaom, Durmitriu, Ciugarin şi Tătaru. (Insă, neaşteptat de slab. Vigu). De la rapidişti au plăcut Neagu, Năsturescu, Dumitru şi Dinu. Cel mai bun de pe teren, portarul Răducanu... Despre partida „vedetă", nu cîteva cuvinte. Fiind vorba de un derbi bucureştean, comportarea echipei Progresul ca şi semieşecul lui Dinamo nu sunt fapte surprinzătoare. Ceea ce a uimit publicul a fost jocul încîlcit, fără pic de ordine, al ambelor echipe. Dar, mai ales, al dinamoviştilor. Ca şi cînd aceasta n-ar fi fost de-ajuns, jucătorii celor două echipe au recurs la numeroase obstrucţii şi intervenţii dure, chiar brutale. Pînă la urmă, Marinescu şi Nunweiller au ieşit din joc datorită unor lovituri primite. In asemenea condiţii, nici nu-i de mirare că fazele spectaculoase s-au putut număra pe degetele unei singure miini. Remarcăm de la Dinamo dogr pe Radu Nunweiller şi pe Dinu. Dumitrache a fost strict păzit de către Grama. De la Progresul cel mai lucid s-a arătat Matei. Pe tinerii Georgescu, Beldeanu şi Sandu Mircea ii aşteptăm să ne arate ce pot cu alte ocazii, mai favorabile. Corect arbitrajul lui Constantin Bărbulescu, inclusiv în anularea celor două goluri înscrise de către Dumbravă și, respectiv, Doru Popescu. Valeriu MIRONESCU IN DIVIZIA B Seria I : Metalul Tîrgovişte—Metrom Braşov 2—1 ; Progresul Brăila— C.F.R. Paşcani 5—1 ;Metalul Bucureşti—Ştiinţa Bacău 2—1 ; Politehnica Galaţi—Sportul studenţesc 1—2 ; Dunărea Giurgiu—S. N. Olteniţa 2—1; A.S.A. Tg. Mureş—Ceahlăul Piatra Neamţ 2—0 ; Portul Constanţa—Oţelul Galaţi 1—0 ; Flacăra Moreni—Poiana Cimpina 1—1; Seria a II-a - Olimpia Satu-Mare— Crişul Oradea 2—1 ; Vagonul Arad— Minerul Baia Mare 2—1 ; C.S.M. Reşiţa—Corvinul Hunedoara 0—1 ; C.S.M. Sibiu—Gloria Bistriţa 4—0 ; Minerul Anina—Gaz metan Mediaş 2—1 ; Metalurgistul Cugir—Electroputere Craiova 0—0 ; Olimpia Oradea— Politehnica Timișoara 2—1 ; U. M. Timișoara—C.F.R. Arad 2—0. Deosebit de bogată în evenimente, această toamnă a anului sportiv 1970 ! Bogată, mai ales, in campionate mondiale, competiţii cărora, sportivi şi spectatori — în aceeaşi măsură — le acordă atenţia cuvenită, întreaga consideraţie. Pentru primii este un prilej de cinste, o ocazie de a-şi afişa posibilităţile, de a-şi susţine şansele în lupta pentru medaliile de aur, argint sau bronz, răsplată simbolică, totuşi, pentru o bună clasare în ierarhia internaţională. Pentru ceilalţi, pentru spectatori, campionatele mondiale sunt, dacă vreţi, festivalurile mult aşteptate, reunind adevăraţii maeştri ai sportului. Este acum rindul voleiului să-şi desemneze campionii mondiali. De ieri, în cîteva oraşe din Bulgaria, 16 echipe feminine şi 24 masculine au început suprema competiţie. In prima fază, competitoarele au făcut faţă turneului pe grupe. Ca urmare a rezultatelor din preliminarii şi a tragerii la sorţi, componenţa definitivă a grupelor feminine este următoarea : grupa A — Bulgaria, Cuba, R.D. Germană, R.P. Mongolă ; grupa B — Cehoslovacia, Japonia, Mexic, Olanda ; grupa C — R.P.D. Coreeană, Polonia, România, S.U.A. ; grupa D — Brazilia, Peru, Ungaria, U.R.S.S. In campionatul masculin, echipele au fost repartizate astfel : grupa A — Belgia, Bulgaria, Iran, Israel, Italia, Iugoslavia ; grupa B — Brazilia, Cehoslovacia, Finlanda, Polonia, S.U.A., Ungaria ; grupa C — R.P.D. Coreeană, Franţa, Japonia, Olanda, România, Venezuela ; grupa D — Cuba, R.D. Germană, Guineea, R.P. Mongolă, Tunisia. U.R.S.S. Primele două clasate din fiecare grupă iau parte apoi la turneul final, un adevărat turneu al onoarei, ce va desemna pe laureaţii mondialelor ’70. Obişnuitele încercări de a anticipa victoria finală a uneia sau alteia dintre echipele prezente la campionatele mondiale au, de această dată, o doză foarte mare de subiectivism. Explicaţia este simplă : grupul candidatelor la titlu n-a fost, în volei, niciodată atit de cuprinzător ca acum. Lectura componenţei grupelor de mai sus are, intr-adevăr, darul să scoată din discuţia şanselor o serie de echipe. Mai bine de jumătate dintre formaţiile prezente la „mondialele“ din Bulgaria nu-şi propun — dar nici nu au şanse — să intre cel puţin în prima parte a clasamentelor finale. In oricare dintre pronosticurile privind echipele feminine, de exemplu, va exista însă , numele Japoniei, campioană mondială la ultimele două ediţii (1962 şi 1966), U.R.S.S. (campioană olimpică la Mexic-1968), Poloniei, Cehoslovaciei, R.D Germane. O prezenţă răsunătoare, spun unii specialişti, va fi echipa R.P.D. Coreene , succesele acesteia în faţa voleibalistelor japoneze şi sovietice, in meciurile amicale din ultima vreme, nu par simple întîmplări, ci anunţă... creşterea numărului candidatelor autorizate la titlul mondial. Situaţia rămîne dificilă, orice pronostic „solist" devine un absurd, şi cînd e vorba să ne referim la echipele masculine. Echipa Cehoslovaciei a cîştigat titlul suprem la ediţia precedentă a C.M. (Praga 1966). La J.O. din 1964 şi 1968, ca şi la „europenele" din 1967, voleibaliştii sovietici au obţinut medaliile de aur. Deşi cu garnituri noi, sau poate tocmai de aceea, aceste echipe păstrează intacte şansele la actualele mondiale. Au şanse, intr-adevăr, dar nu sunt singurele candidate. Echipa Japoniei, prezenţă mai mult „simbolică“ la trecuta ediţie a campionatelor lumii, a făcut paşi mari intre timp, intrind acum definitiv în rîndul elitei voleiului mondial. Este mai mult ca sigur că niponii vor încerca acum consacrarea oficială. Se anunţă, totodată, candidatura voleibaliştilor din R.D. Germană. Din „calculul probabilităţilor“ nu pot lipsi, desigur, nici echipele Poloniei, Bulgariei, Iugosla-viei, capabile să schimbe soarta oricărui meci. Şansele echipelor Ro- mâniei, altă dată apreciaţiile in competiţii de ase- menea anvergură, nu se ridică, din păcate, la o cotă prea înaltă. Cauze numeroase şi complexe au determinat o scădere sub- stanţială a capacităţii de joc la formaţiile care, în ultimii ani, au reprezen- tat voleiul românesc in ’ competiţiile de anvergură. Toate acestea, coroborate , cu absenţa echipei naţio- nale de la J.O. din Mexic, au determinat situaţia nouă in care se află selecţionatele noastre in ra- port cu actualele campio- nate mondiale. Echipa fe- minină, spre exemplu, a fost nevoită să-şi asigure participarea prin meciuri preliminare. Altă dată , „capi de serii“, voleibaliştii noştri au fost nevoiţi acum să suporte rigorile sorţilor... Există însă speranţe, multe speranţe că aceste campionate mondiale vor însemna pentru voleiul nostru un reviriment, chiar şi parţial, că, prin comportarea echipelor na-ţionale, prin rezultatele ce le vor obţine, va fi preţ zent şi la jocurile olim-pice. „ Ne-ar place să credem că adevărata formă a e- chipei noastre feminine ’ este cea demonstrată in turneul internaţional de la Constanţa (şi că locul IX ocupat la Universiada de la Torino a fost un simplu accident...). Ne-ar place să credem că echipa masculină — în ciuda comportării slabe din sezonul premondial — va juca la valoarea şi la pre- tenţiile ce le presupune titlul de vicecampioană a lumii, ce-l deţine de la C.M. din 1966. Ion DUMITRIU VOLEI Rinduri la începerea campionatelor mondiale ------------------------------------------ . „Mondialele“ de scrimă Finala probei de sabie din cadrul campionatelor mondiale de scrimă de la Ankara se va disputa între echipele U.R.S.S. şi Ungariei. In semifinale, sabrenii sovietici au învins cu 9—6 echipa Poloniei, iar formaţia Ungariei a întrecut cu scorul de 9—4 reprezentativa Italiei. In meciul pentru locul 5 formaţia Bulgariei a întrecut echipa Franţei (victorie obţinută la numărul de tuşe). A început şi proba individuală de spadă. Românul Duţu a cîştigat una din seriile primului tur in care au luat startul 86 de concurenţi. Din toate sporturile RUGBISTII ROMANI PE TERENURI FRANCEZE Echipa secundă de rugby a României şi-a inceput turneul în Franţa, jucind la Bourg en Bresse cu selecţionata regională Rhone-Alpes. Partida s-a încheiat cu scorul de 17-6 în favoarea gazdelor. HOTARIRI CU PRIVIRE LA TURNEUL OLIMPIC DE POLO S-au încheiat lucrările Biroului executiv al federaţiei internaţionale de nataţie (F.I.N.A.), care au avut loc la Tunis. Printre altele s-au stabilit ca la J.O., în turneul final de polo pe apă să participe R. F. a Germaniei ca ţară organizatoare, U.R.S.S., Iugoslavia, Ungaria, Italia, S.U.A. și R. D. Germană, clasate între primele 6 la J.O. de la Ciudad de Mexico. Pentru turneul final urmează, după jocurile preliminarii, să se mai califice trei echipe din America, una din Australia și Noua Zeelandă, o echipă din Asia (care va fi cunoscută după disputarea Jocurilor asiatice de la Bangkok 11—12 decembrie), o echipă din Africa şi trei reprezentind continentul Europei. CONGRESUL FEDERAŢIEI INTERNAŢIONALE DE HANDBAL In ultima şedinţă a lucrărilor congresului federaţiei internaţionale de handbal, ţinută la Madrid, s-a stabilit că la meciurile turneului preolimpic de handbal (masculin) să participe 25 de echipe : Bulgaria, Finlanda, Franţa, Olanda, Belgia, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Elveţia, U.R.S.S., Spania, Austria, Polonia, Anglia, Portugalia, S.U.A., Argentina, Mexic, Japonia, Israel, Coreea de sud, Senegal, Tunisia şi Maroc. Noul comitet-director al federaţiei are următoarea componenţă : Hans Baumann (Elveţia), preşedinte, Paul Hogberg (Suedia), prim-vicepreşedinte, Alberto san Roman (Spania), vicepreşedinte, Albert Wagner (Elveţia), secretar-general, Max Rinkenguber (Elveţia), trezorier, Bocekik (Cehoslovacia), Madaras (Ungaria), Milius (R. D. Germană), Pedersen (Suedia), Kriptson (U.R.S.S.) Pailloas (Franţa) şi Fedali (R.A.U.), membri. TURNEUL DE HANDBAL DE LA ROSTOCK Turneul internaţional masculin de handbal desfăşurat la Rostock s-a încheiat cu victoria reprezentativei R. D . Germane, care a totalizat 8 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat Suedia — 6 puncte, Polonia — 4 puncte, U.R.S.S. — 2 puncte şi echipa secundă a R. D. Germane — 0 puncte. In ultima zi a competiţiei reprezentativa R. D. Germane a învins cu scorul de 20—17 (11—7) formaţia U.R.S.S., iar selecţionata Suediei a întrecut cu 17—14 (7—6) echipa Poloniei. ECHIPA U.R.S.S., CAMPIOANĂ EUROPEANĂ LA BASCHET FEMININ Au luat sfîrşit întrecerile campionatului european feminin de baschet. Conform pronosticurilor, titlul de campioană europeană a revenit reprezentativei U.R.S.S., care la această ediţie a manifestat o superioritate evidentă. Pe locurile următoare s-au clasat in ordine selecţionatele Franţei, Iugoslaviei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Poloniei, Olandei, României, Italiei, Ungariei, Austriei şi Belgiei. In finala disputată la Rotterdam baschetbalistele sovietice au surclasat cu 94—33 (46—16) echipa Franţei. Cele mai bune jucătoare ale învingătoarelor in acest meci au fost Zaharova şi Guseva, care au înscris cite 15 puncte fiecare. In meciul pentru locurile 3—4, Iugoslavia a întrecut cu scorul de 77—66 formaţia Bulgariei, iar în partida pentru locurile 5—6, selecţionata Cehoslovaciei a învins la limită cu 63—62 formaţia Poloniei. OLIMPIADA DE ŞAH In runda a 5-a a Olimpiadei masculine de şah de la Siegen, echipa României a intilnit selecţionata Argentinei. După consumarea timpului regulamentar de joc scorul este egal : 1—1, două partide fiind întrerupte. In celelalte intilniri s-au înregistrat următoarele rezultate : Cehoslovacia— R. F. a Germaniei 2,5—1,5 ; Iugoslavia — Spania 1,5—1,5 (1) ; Ungaria — U.R.S.S. 2—2 ; S.U.A. — Bulgaria 3,5— 0,5 ; R. D. Germană — Canada 1,5— 0,5 (2). INTILNIREA DE GIMNASTICA ITALIA — ROMANIA La Modena se desfăşoară in prezent intilnirea internaţională de gimnastică dintre selecţionatele masculine ale Italiei şi României. După prima zi de întreceri scorul este favorabil gimnaştilor români cu 266,40—265,70 puncte. CAMPIONATELE MONDIALE DE HALTERE La Columbus (S.U.A.), în penultima zi a campionatelor mondiale de haltere s-au desfăşurat întrecerile la categoria grea. Pe primul loc s-a clasat sportivul sovietic Ian Talis care, cu performanţa de 565 kg (la totalul celor trei stiluri) a stabilit şi un nou record mondial. Iată clasamentul : 1. Ian Talis (U.R.S.S.) 565 kg (200 kg + 155 kg -i- 210 kg) ; 2. A. Draicev (Bulgaria) 535 kg ; 3. R. Bednarski (S.U.A.) 530 kg ; 4. Kauko Kangasniemi (Finlanda) 525 kg. PRONOSPORT Aşa arată o variantă cu 13 rezultate exacte la concursul Pronosport nr. 38 etapa din 20 septembrie 1970. Steaua — Rapid * x Progresul — Dinamo Bucureşti x Politehnica Iaşi ,„U" Cluj. 1 Steagul roşu — C.F.R. Timişoara 1 C.F.R. Cluj — Farul x Dinamo Bacău — F.C. Argeş " U.T. Arad — Petrolul 1 „U“ Craiova — Jiul 1 Flacăra — Poiana — Politehnica Gl. — Sp. studenţesc 2 Olimpia S.M. — Crişul U.M. Timişoara — C.F.R. Arad 1 Olimpia Ord. — Politehnica Tim. 1 Fond de premii : 304 555 lei. Rezultatele primelor partide în diferite oraşe din Bulgaria a început ieri cam- ^ pionatul mondial masculin de volei. Echipa Romă- niei, care joacă în grupa de la Haskovo, a debutat cu o victorie, întrecînd cu 3—0 (15—10, 15—12, 15—5) selecţionata Franţei. Alte rezultate: Olanda — Venezuela 3—0; U.R.S.S. — Tunisia 3—0 ; Polonia I — Finlanda 3—1. vremea Timpul probabil pentru 22, 23 şi 24 septembrie, în ţară . Vremea în general frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea. La Începutul intervalului sînt posibile înnorări, mai pronunţate în zona de munte şi în estul ţării, unde vor cădea ploi slabe locale. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, predominînd din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse Intre 6 şi 16 grade, iar maximele între 18 şi 28 grade. Dimineaţa se va semnala ceată slabă locală. In Bucureşti : Vremea în general frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin noaptea. Vîntul în general slab, temperatura în creștere ușoară. (Urmare din pag. 1) Cămara de iarna Raidul nostru anchetă a scos în evidenţă şi un alt fapt. In loc să-şi onoreze contractele pe baza cărora au primit însemnate avansuri băneşti, unele C.A.P.-uri, în goană după „chilipiruri“, valorifică legumele prin chioşcuri proprii sau livrează mari cantităţi de produse altor beneficiari faţă de care nu au nici o obligaţie. Aşa procedează conducerile cooperativelor agricole din Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Letea Veche, Tamaşi, care au vîndut prin unităţile proprii şi altor beneficiari cantităţi mai mari de produse decit cite au livrat I.L.F. Or, legea spune clar : „C.A.P.-urile valorifică surplusurile prin propriile unităţi numai după ce şi-au onorat obligaţiile către stat“. Faptele arată că in judeţul Bacău această prevedere este totalmente desconsiderată. Dar vina pentru proasta aprovizionare cu legume a pieţelor oraşului Bacău o poartă, în aceeaşi măsură, şi conducerea I.L.F. Bacău. Vă amintiţi ce spunea mai sus directorul I.L.F. : „Explicaţia aprovizionării necorespunzătoare e cit se poate de simplă“. Iar după asta , potop de reproşuri la adresa producătorilor. In schimb, constatam cu ochii noştri, în cursul raidului, că I.L.F.-ul încurcă adeseori şi el, mai mult uneori chiar decit alţii, mecanismul aprovizionării. Vizităm C.A.P. Săuceşti şi vedem grămezi întregi de marfă care aşteaptă maşinile I.L.F. — De cînd aşteptaţi cu marfa culeasă ? — De 3 zile stăm cu roşiile şi castraveţii in cimp — ne spune ing. V. Munteanu, preşedintele C.A.P., dar autocamioanele de la C.L.F. Bacău nu sosesc. Nu-i prima dată cînd sintem puşi in această situaţie , culegeţi repede totul — ni se spune — şi apoi aşteptăm cu marfa in cimp pină se strică. Despre aceleaşi necazuri ni s-a prins şi inginerul-şef de la Tamaşi unde mai mult de 4 000 kg roşii şi tot atîtea de gogoşari zac pe cimp de cîteva zile aşteptind delegaţii I.L.F.-ului. Cantităţi mai mari sau mai mici de produse aşteptau în cimp maşinile I.L.F. şi la cooperativele agricole din Valea Seacă, Sascut, Căiuţi. Un fapt uluitor şi incalificabil s-a petrecut la cooperativa agricolă de producţie din comuna Nicolae Bălcescu. Aici a fost aruncată in apa Siretului o cantitate de circa 300 kg. castraveţi. Motivul ? Conducerea cooperativei şi a C.L.F. Bacău nu au reuşit să ajungă la „înţelegere“ asupra condiţiilor de preluare a acestor produse. Şi ce credeţi ? Ca să se „răzbune“ pe C.L.F., inginerul Dumitru Asaftei, preşedintele cooperativei, a dat dispoziţie ca produsele... să fie stropite cu ulei ars şi aruncate în gîrlă ! întrebat de ce a procedat in acest fel, inginerul a răspuns cu seninătate că „la o grădină aşa de mare se admit şi pierderi“. Dar pe punga cui ? Pentru că de pe urma unei asemenea fapte nu au de suferit numai consumatorii, care nu găsesc castraveţi pe piaţă, ci, în primul rînd, cooperatorii de aici care au muncit un an de zile pentru a obţine produsele respectiv. Este un caz faţă de care, considerăm, organele în drept nu pot rămîne nepâsătoare. Am socotit că faptele întilnite pe parcursul acestui raid sunt deosebit de grave şi le-am adus la cunoştinţă şi tovarăşului Constantin Lăcătuş, secretar al comitetului judeţean de partid, preşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie. „ Situaţia este cunoscută de noi. Chiar zilele acestea problema aprovizionării populaţiei a constituit obiectul unei şedinţe a comitetului executiv al consiliului popular judeţean. Aceeaşi problemă a fost discutată şi in cadrul unei şedinţe de lucru cu activul din agricultura judeţului. Am stabilit măsuri urgente pentru intensificarea recoltării în toate grădinile şi, paralel, pentru preluarea ritmică a legumelor de către I.L.F. Am atras atenţia unităţilor producătoare şi comerţului că n-au dreptul să irosească nici cea mai mică cantitate de legume. N-au dreptul, dar o fac, fiindcă — de ce să n-o spunem — şedinţe s-au ţinut, au fost proiectate măsuri — dar aplicarea lor în practică nu este urmărită de nimeni. Altfel nu s-ar întîmpla ce se intîmplă. Ceasul răspunderilor trebuie să bată şi la Bacău. Acum, cînd se string ultimele cantităţi din producţia de legume, principala grijă a conducerilor cooperativelor agricole, a organelor locale de partid şi de stat trebuie să se îndrepte spre recoltarea şi valorificarea în cele mai bune condiţii a Intrigii producţii. PAGINA 3 Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român Comitetul Central al Partidului Comunist Român anunţă cu adîncă durere încetarea din viaţă, în ziua de 19 septembrie a.c., a tovarăşului Nicolae Goldberger, membru al C.C. al P.C.R., director-adjunct prim al Institutului de studii istorice, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, luptător devotat pentru cauza socialismului. NICOLAE GOLDBERGER] Născut la 1 mai 1904 în comuna Someş — Odorhei, judeţul Sălaj, într-o familie numeroasă, de mici meseriaşi, tovarăşul Nicolae Goldberger a cunoscut de timpuriu, ca tinăr muncitor cizmar, greutăţile vieţii şi exploatarea capitalistă. Aderind după primul război mondial la mişcarea muncitorească, a participat activ la organizarea sindicatelor revoluţionare şi a tineretului muncitor, iar in 1923, atras de forţa şi adevărul ideilor comuniste, a devenit membru al Partidului Comunist Român, al cărui militant devotat a fost pînă la sfîrşitul vieţii, în anii eroicei lupte ilegale a Partidului Comunist Român împotriva exploatării şi oprimării oamenilor muncii, a pericolului fascist şi a înfeudării ţării monopolurilor străine, Nicolae Goldberger a îndeplinit cu abnegaţie şi spirit de sacrificiu sarcini de înaltă răspundere încredinţate de partid. In anul 1931 a participat la Congresul al V-lea al Partidului Comunist Român, iar în anii 1932— 1936 a fost membru al Biroului Politic şi al Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Român. El a desfăşurat o activitate susţinută în mişcarea comunistă internaţională ; în anul 1935 a participat la Congresul al VII-lea al InternaţioIn legătură cu organizarea funeraliilor lui Nicolae Goldberger, Comitetul Central al Partidului Comunist Român a numit o comisie de partid nalei Comuniste. In anii 1940—1941 a activat in cadrul Comitetului de ajutorare a deţinuţilor politici antifascişti. Pentru activitatea sa revoluţionară, antifascistă, pusă in slujba idealurilor socialismului şi comunismului, a libertăţii şi propăşirii poporului român, Nicolae Goldberger şi-a atras prigoana şi represiunile organelor de stat burghezo-moşiereşti, fiind întemniţat la Jilava, Doftana şi alte închisori, între anii 1926—1929 şi 1936— 1940. Din 1941 şi pînă la 23 august 1944 a fost deţinut în lagărele de la Tîrgu-Jiu, Vapniarca şi Grosulovo. In toate aceste împrejurări el a dat dovadă de o înaltă ţinută morală comunistă şi a îndeplinit sarcini de partid in cadrul colectivului de deţinuţi politici. După eliberarea ţării de sub jugul fascist, Nicolae Goldberger a participat activ la lupta condusă de Partidul Comunist Român pentru cucerirea puterii politice de către oamenii muncii şi făurirea orinduirii socialiste. A îndeplinit importante funcţii pe linie de partid, activind succesiv ca secretar al Comitetului regional Cluj al Partidului Comunist Român, instructor al C.C. al P.C.R., adjunct al şefului Secţiei Propagandă, iar apoi şef al Secţiei Organizatorice a C.C. al P.C.R. Din 1956 a fost rector al Institutului de ştiinţe sociale de pe lingă C.C. al P.C.R., iar din 1958 şi pînă în ultima clipă a vieţii a lucrat ca director-adjunct prim al Institutului de studii istorice. A fost membru titular al Academiei de ştiinţe sociale şi politice a Republicii Socialiste România. Congresul al X-lea l-a ales membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Intre anii 1952—1957 Nicolae Goldberger a fost deputat în Marea Adunare Naţională. Pentru îndelungata sa activitate revoluţionară şi meritele sale deosebite faţă de popor şi patria noastră socialistă, Nicolae Goldberger a fost distins cu înalte ordine şi medalii române şi străine. Prin încetarea din viaţă a lui Nicolae Goldberger, mişcarea muncitorească din ţara noastră pierde unul dintre vechii săi militanţi. Amintirea sa va rămine veşnică in memoria oamenilor muncii, alcătuită din tovarăşii : Ion Popescu- Puţurţ — preşedintele comisiei, Constantin Pîrvulescu, Nicolae Guină, Ilie Rădulescu, Ştefan Voicu. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Cronica zilei Duminică seara a plecat la Sofia Ştefan Pavel, ministrul transporturilor, pentru a face o vizită la invitaţia omologului său bulgar. In timpul vizitei, ministrul român va purta discuţii in probleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale în domeniul transporturilor. La invitaţia preşedintelui Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Pompiliu Macovei, duminică dupăamiază a sosit în Capitală ministrul culturii din R.D. Germană, Klaus Gysi, care va face o vizită în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de preşedintele C.S.C.A., de membri ai conducerii Comitetului, precum şi de dr. Hans Voss, ambasadorul R.D. Germane la Bucureşti. Duminică a plecat spre Budapesta o delegaţie a Casei de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii Socialiste România, condusă de dr. Mircea Popovici, preşedintele Consiliului de administraţie, pentru a participa la o consfătuire a conducătorilor caselor de economii din ţările socialiste. Duminică a sosit în ţara noastră, la invitaţia Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, Leon Eli Troclet, profesor la Universitatea din Bruxelles, ministru de stat, membru in Comitetul de onoare al Asociaţiei culturale Belgia—România. Duminică seara a sosit în Capitală o misiune comercială americană, condusă de Charles Boehe, reprezentant al Departamentului comerţului din S.U.A La sosire, pe aeroportul Otopeni au fost de faţă reprezentanţi ai Ministerului Comerţului Exterior, precum şi membri ai Ambasadei S.U.A. la Bucureşti. Duminică dimineaţa au început în Capitală lucrările celei de-a 58-a Sesiuni a Federaţiei dentare internaţionale, for al organizaţiei stomatologice mondiale. * O delegaţie comercială marocană a sosit duminică seara în Capitală. Membrii delegaţiei vor avea întrevederi la Ministerul Comerţului Exterior şi la alte ministere economice în legătură cu creşterea schimburilor comerciale dintre Maroc şi ţara noastră. ★ Cu ocazia comemorării unui sfert de veac de la moartea lui Béla Bartók, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi folclorist, Comitetul de cultură şi artă, în colaborare cu Consiliul judeţean Bihor al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară a organizat o serie de manifestări cultural-artistice omagiale. Duminică, la Casa municipală de cultură din Oradea a avut loc simpozionul „Bela Bartók și folclorul bihorean“. ★ *