Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)

1970-09-19 / nr. 8551

PROLIT­ARI DIN TO­ATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XL Nr. 8551 Sîmbătă 19 septembrie 1970 8 PAGINI-40 BANI ÎN ZIARUL DE AZI • Raid-anchetă despre aprovizionarea magazi­nelor săteşti • Faptul divers • Puncte de ve­dere : Stimularea, dar şi selecţia debutului li­terar • Concursul şi Festivalul Internaţional „George Enescu" • Sport VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL MUREŞ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lu­cru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tova­răşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv şi­ C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Bâneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Iiie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dra­­gonescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţa. Sunt numai patru luni de cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşu­lui şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revăr­sau sălbatic distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, im­portante obiective economice. Prezenţa în mijlocul cetăţeni­lor a conducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbăr­bătare, îndemnurile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizînd energiile, dînd încredere şi putere. La nu­mai patru luni de cînd furia ape­lor a semănat aici, prin aceste fru­moase locuri, neaşteptata şi du­reroasa urgie, totul şi-a redobân­dit înfăţişarea normală. Au fost refăcute casele căzute pradă va­lurilor. Prin desfăşurarea largă a energiilor creatoare ale eroicei clase muncitoare, ale maselor largi populare, mobilizate de partid, s-au reconstruit drumurile şi şo­­­­selele distruse, şi-au refăcut poten­ţialul de producţie întreprinderile lovite de calamitate. In oraşele Tîrnăveni şi Tg. Mureş doar dun­gile negre ce brăzdează pereţii ca­selor din zonele inundate, arătînd pînă sub ferestre ori pînă sub strea­şină cota inundaţiei, mai amintesc de catastrofă. Astăzi, totul în a­­ceastă greu încercată parte a ţării respiră calm, optimism. Oamenii muncesc mai cu spor, copiii învaţă carte, tinerii îşi clă­desc cu încredere cămine. încer­carea prin care au trecut zonele ţării lovite de revărsarea apelor a fost un examen al tăriei şi for­ţei morale a poporului nostru, a cimentat şi mai mult legăturile dintre popor şi partid, a făcut proba de netăgăduit că o societate ca a noastră, societatea socialistă, altoită ca proces firesc şi irever­sibil pe trupul viguros al Româ­niei, este singura în măsură, sin­gura aptă să unească intr-un gînd, într-o năzuinţă şi un efort colec­tiv unic toate energiile creatoare ale poporului, să biruie orice greu­tate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au sosit cu un avion care a aterizat pe un aeroport de lîngă Turda. Aici, veniţi în în­­tîmpinare, se aflau Aurel­ Duca, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Cluj al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, pre­cum şi alte persoane oficiale din judeţ. Pe aeroport, în convorbirea avută cu factorii de răspundere din judeţ, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de o seamă de pro­bleme economice şi sociale, şi în­deosebi de starea recoltei şi mer­sul lucrărilor agricole. La Tîrnăveni, localitate pînă la care se călătoreşte cu elicopterul, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi li se face o primi­re deosebit de călduroasă. Se ate­rizează în imediata vecinătate a marelui combinat chimic. Sute de muncitori, alte sute şi sute de ce­tăţeni ai localităţii vin cu bucurie în întîmpinare. Sunt de faţă Nico­lae Vereş, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele consiliului popular ju­deţean, şi alţi reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chi­miei, Combinatul din Tîrnăveni, „decanul" de vîrstă al industriei noastre chimice. Adevărata istorie a acestei întreprinderi a început o dată cu anii construcţiei socialiste, cînd dintr-o unitate modestă s-a transformat într-un combinat in­­­dustrial de prestigiu. Cîteva cifre sunt deosebit de semnificative: faţă de anul 1948 producţia globa­lă a combinatului a crescut de pes­te 15 ori, ceea ce înseamnă că în prezent întreaga producţie a anu­lui 1938 se realizează în numai 15 zile. La intrarea în întreprindere, to­varăşul Nicolae Ceauşescu­­şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunctul mi­nistrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti a­­plaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase bu­chete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, In­ginerul Bujor Roşca, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele insta­laţii ale acestei unităţi, întreprin­derea cea mai grav afectată din judeţ de Inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perse­verentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actua­lului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită moder­nizării introduse o dată cu repu­nerea în funcţiune a instalaţiilor se realizează o producţie mai mare decît înainte de calamităţi. Aceas­ta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de car­bid — principalul produs al com­binatului. Deteriorate în cea mai mare parte de furia apelor, ele funcţionează acum din plin. Re­construcţia lor s-a făcut cu ajuto­rul multor unităţi de specialitate din ţară, într-un timp record. To­varăşul Nicolae Ceauşescu îi feli­cită pe chimişti pentru efortul şi abnegaţia depuse în reconstruirea acestor instalaţii. La cuptorul nr. 6 — noul obiec­tiv al combinatului aflat în con­strucţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sânt informaţi că această lucrare se desfăşoară conform graficelor la zi, ea urmînd conform angajamentului constructorilor să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. In ceea ce priveşte perspectiva întreprinderii, se dau detalii asu­pra noilor secţii aflate în construc­ţie şi asupra reorientării produc­ţiei. La secţia de faianţă şi gresie a combinatului, oaspeţii sunt infor­maţi asupra noilor sortimente asi­milate în fabricaţie, produse care vor lărgi gama materialelor de construcţii, atît de necesare ţării în perioada actuală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­dresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felici­tări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente şi de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al com­binatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni locui­torii oraşului aduc mulţumirile lor călduroase conducerii partidului şi statului pentru grija şi ajutorul a­­cordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ştergerea ră­nilor pricinuite de inundaţii şi re­venirea la normal a vieţii în toate compartimentele ei. Se aud aclama­ţii în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R.! (Continuare în pag. a IlI-a) Pretutindeni, mii şi mii de cetăţeni fac tovarăşului Nicolae Ceauşescu o caldă şi entuziastă primire In vechea şi frumoasa cetate a chimiei. Combinatul de la Tîrnăveni Interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu televiziunii austriece După cum s-a mai anunţat, in ziua de 31 august, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a acordat un interviu unui grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. Vineri seara, televiziunea austriacă a difuzat acest interviu în ca­drul unul reportaj filmat de 45 de minute consacrat României. ÎNTREBARE : Politica externi a României te plasează nu nu­mai in cimpul de acţiune al problemelor europene, ci fi nu al celor mondiale. Cum te afirmă România în aceste condiţii ? Care sunt punctele centrale şi intenţiile politicii dumnea­voastră? RĂSPUNS : In politica sa externă, România porneşte de la faptul că so­luţionarea problemelor complexe ale situaţiei internaţionale nu se poate face decit cu participarea activă a tuturor statelor lumii. Ţinind seama de faptul că orice conflict, din orice zonă a lumii, are influenţă asupra tuturor popoarelor, România consideră că este necesar ca în viaţa internaţională să se asi­gure respectarea principiilor care capătă o tot mai puternică afirmare­­ ale deplinei egalităţi în drepturi în­tre toate naţiunile lumii, indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, ne­amestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. Desigur, ca ţară europeană, Româ­nia acordă o atenţie deosebită pro­blemei securităţii pe continentul nos­tru, dar totodată ea consideră că tre­buie să-şi aducă contribuţia la solu­ţionarea tuturor problemelor interna­ţionale. In acest spirit, acordăm o a­­tenţie deosebită relaţiilor dintre Ro­mânia şi Austria, in lupta pentru în­făptuirea securităţii europene şi pă­cii în lume. ÎNTREBARE: Nu mai puţin flexibili decit politica externă este şi politica economică a ţă­rii dumneavoastră. Ritmurile anuale de creştere ale industriei sunt la fel de impetuoase ca şi ale agriculturii. Observatorii ex­terni exprimă îngrijorarea că factorul rentabilităţii s-ar bucu­ra de o atenţie prea mică. Cum apreciaţi dumneavoastră situa­ţia ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, ritmurile de creştere ale industriei — şi in general ale Întregii economii a Ro­mâniei — se numără printre cele mai Înalte din lume; aceasta se da toceşte eforturilor pe care poporul nostru le face pentru a elimina, intr-un timp scurt, decalajul care îl desparte da ţările avansate. In ce priveşte Îngrijorarea unor (Continuare in pag. a VII-a) Interviul preşedintelui Austriei, Franz Jonas, acordat ziarului „Scinteia Zilele trecute, preşedintele federal al Republicii Austria, Pranz Jo­nas, a primit pe trimişii ziarului „Scinteia" Romulus Căplescu şi Pe­tre Stăncescu, cărora Ie-a acordat următorul interviu­­ ÎNTREBARE: Dezvoltarea con­tactelor directe intre conducăto­rii de state se afirmă tot mai mult ca o metodă utilă şi eficien­tă de promovare a înţelegerii re­ciproce , aşa cum o arată în­săşi practica relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre. V-am ruga, domnule preşedinte, să ne spu­neţi cum apreciaţi, in această lu­mină, apropiata vizită a preşe­dintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in Austria, ce aşteaptă opinia publică austriacă de la această vizită ? RĂSPUNS : Din experienţa de pînă acum în dezvoltarea relaţiilor inter­naţionale ale Austriei cu alte ţări am ajuns la convingerea marii utili­tăţi pe care o prezintă cunoaşterea directă, convorbirile personale în­tre factorii responsabili ai statelor. In acest fel, pot fi schimbate in mod nemijlocit opinii, pot fi mai bine înţelese interesele reciproce, pot fi elucidate punctele de vedere ale părţilor. In timpul vizitei preşedin­telui Nicolae Ceauşescu vom avea prilejul să procedăm, in continuare, la un schimb de păreri asupra unor probleme de Interes bilateral, cit şi asupra unor probleme de ordin In­ternaţional, In condiţiile in care, da la vizita mea in România, In sep­tembrie 1969, s-au produs evoluţii noi. Mă refer in special la două­ eveni­mente, care consider că sunt de natură să deschidă perspective noi pe plan internaţional. Am in vedere convorbirile dintre S.U.A. şi U.R.S.S. pentru limitarea înarmărilor strate­gice, iniţiate la Helsinki şi continuata la Viena, cu rezultate, după cum am aflat, pozitive. Din punct de vedere financiar cursa înarmă­rilor devine tot mai mult o povară pe umerii popoarelor, iar din punct de vedere militar, statele devin doar aparent mai puternice, deoa­rece armele moderne, de mare capa­citate distructivă, nu pot fi folosite fără riscuri din cele mai grave pen­tru întreaga omenire. Atunci ce sens mai poate avea continuarea înarmărilor ? Cred că de aceea s-a ajuns la concluzia că este mai bine să se discute cum să se ajungă la o limitare a lor, fiecare din părţi urmărind fireşte să nu rămînă în­­tr-o poziţie dezavantajată. Convor­(Continuare in pag. a VII-a) // TOVARĂŞUL HEE CEAUŞESCU­ l-A PRIMIT PE AMBASADORUL TURCIEI IA BUCUREŞTI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, l-a primit vineri, 18 septembrie, pe ambasadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al Turciei la Bucureşti, Kamuran Gürün, în legătură cu plecarea definitivă a acestuia din țara noastră. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. PAGINA A V-fl PAGINA A VI-A PANORAMIC R­EPORTAJ JUDEŢEAN P­E Cultura in Mehedinţi GLOB • Timpul liber Io spor- • Ce vrea „generaţia Iile luminii" • Calitatea neliniştită” a Americii ? activităţii culturale nu _ depinde de virsta ore- * Gherboanle negre­ şului * Amatorism sau din Bulawayo © „Sayo­profesionalism ? • Bri- „ara" _ 0saka ! (epilog gada stiințifica in dia* . _ _ . log cu publicul • Intre la "Ext"1 - 70 » * De DA și NU. pretutindeni

Next