Scînteia, septembrie 1970 (Anul 39, nr. 8533-8562)
1970-09-19 / nr. 8551
PROLITARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XL Nr. 8551 Sîmbătă 19 septembrie 1970 8 PAGINI-40 BANI ÎN ZIARUL DE AZI • Raid-anchetă despre aprovizionarea magazinelor săteşti • Faptul divers • Puncte de vedere : Stimularea, dar şi selecţia debutului literar • Concursul şi Festivalul Internaţional „George Enescu" • Sport VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL MUREŞ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv şi C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Bâneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Iiie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Dragonescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţa. Sunt numai patru luni de cind tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, importante obiective economice. Prezenţa în mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizînd energiile, dînd încredere şi putere. La numai patru luni de cînd furia apelor a semănat aici, prin aceste frumoase locuri, neaşteptata şi dureroasa urgie, totul şi-a redobândit înfăţişarea normală. Au fost refăcute casele căzute pradă valurilor. Prin desfăşurarea largă a energiilor creatoare ale eroicei clase muncitoare, ale maselor largi populare, mobilizate de partid, s-au reconstruit drumurile şi şoselele distruse, şi-au refăcut potenţialul de producţie întreprinderile lovite de calamitate. In oraşele Tîrnăveni şi Tg. Mureş doar dungile negre ce brăzdează pereţii caselor din zonele inundate, arătînd pînă sub ferestre ori pînă sub streaşină cota inundaţiei, mai amintesc de catastrofă. Astăzi, totul în această greu încercată parte a ţării respiră calm, optimism. Oamenii muncesc mai cu spor, copiii învaţă carte, tinerii îşi clădesc cu încredere cămine. încercarea prin care au trecut zonele ţării lovite de revărsarea apelor a fost un examen al tăriei şi forţei morale a poporului nostru, a cimentat şi mai mult legăturile dintre popor şi partid, a făcut proba de netăgăduit că o societate ca a noastră, societatea socialistă, altoită ca proces firesc şi ireversibil pe trupul viguros al României, este singura în măsură, singura aptă să unească intr-un gînd, într-o năzuinţă şi un efort colectiv unic toate energiile creatoare ale poporului, să biruie orice greutate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au sosit cu un avion care a aterizat pe un aeroport de lîngă Turda. Aici, veniţi în întîmpinare, se aflau Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, precum şi alte persoane oficiale din judeţ. Pe aeroport, în convorbirea avută cu factorii de răspundere din judeţ, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de o seamă de probleme economice şi sociale, şi îndeosebi de starea recoltei şi mersul lucrărilor agricole. La Tîrnăveni, localitate pînă la care se călătoreşte cu elicopterul, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi li se face o primire deosebit de călduroasă. Se aterizează în imediata vecinătate a marelui combinat chimic. Sute de muncitori, alte sute şi sute de cetăţeni ai localităţii vin cu bucurie în întîmpinare. Sunt de faţă Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea cetate a chimiei, Combinatul din Tîrnăveni, „decanul" de vîrstă al industriei noastre chimice. Adevărata istorie a acestei întreprinderi a început o dată cu anii construcţiei socialiste, cînd dintr-o unitate modestă s-a transformat într-un combinat industrial de prestigiu. Cîteva cifre sunt deosebit de semnificative: faţă de anul 1948 producţia globală a combinatului a crescut de peste 15 ori, ceea ce înseamnă că în prezent întreaga producţie a anului 1938 se realizează în numai 15 zile. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescuşi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de adjunctul ministrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimişti aplaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, Inginerul Bujor Roşca, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalaţii ale acestei unităţi, întreprinderea cea mai grav afectată din judeţ de Inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrşitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcţiune a instalaţiilor se realizează o producţie mai mare decît înainte de calamităţi. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. Deteriorate în cea mai mare parte de furia apelor, ele funcţionează acum din plin. Reconstrucţia lor s-a făcut cu ajutorul multor unităţi de specialitate din ţară, într-un timp record. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită pe chimişti pentru efortul şi abnegaţia depuse în reconstruirea acestor instalaţii. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sânt informaţi că această lucrare se desfăşoară conform graficelor la zi, ea urmînd conform angajamentului constructorilor să fie pusă în funcţiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatului cu 82 000 tone anual. In ceea ce priveşte perspectiva întreprinderii, se dau detalii asupra noilor secţii aflate în construcţie şi asupra reorientării producţiei. La secţia de faianţă şi gresie a combinatului, oaspeţii sunt informaţi asupra noilor sortimente asimilate în fabricaţie, produse care vor lărgi gama materialelor de construcţii, atît de necesare ţării în perioada actuală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente şi de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni locuitorii oraşului aduc mulţumirile lor călduroase conducerii partidului şi statului pentru grija şi ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ştergerea rănilor pricinuite de inundaţii şi revenirea la normal a vieţii în toate compartimentele ei. Se aud aclamaţii în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceauşescu, Ceauşescu — P.C.R.! (Continuare în pag. a IlI-a) Pretutindeni, mii şi mii de cetăţeni fac tovarăşului Nicolae Ceauşescu o caldă şi entuziastă primire In vechea şi frumoasa cetate a chimiei. Combinatul de la Tîrnăveni Interviul acordat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu televiziunii austriece După cum s-a mai anunţat, in ziua de 31 august, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a acordat un interviu unui grup de ziarişti de la televiziunea austriacă. Vineri seara, televiziunea austriacă a difuzat acest interviu în cadrul unul reportaj filmat de 45 de minute consacrat României. ÎNTREBARE : Politica externi a României te plasează nu numai in cimpul de acţiune al problemelor europene, ci fi nu al celor mondiale. Cum te afirmă România în aceste condiţii ? Care sunt punctele centrale şi intenţiile politicii dumneavoastră? RĂSPUNS : In politica sa externă, România porneşte de la faptul că soluţionarea problemelor complexe ale situaţiei internaţionale nu se poate face decit cu participarea activă a tuturor statelor lumii. Ţinind seama de faptul că orice conflict, din orice zonă a lumii, are influenţă asupra tuturor popoarelor, România consideră că este necesar ca în viaţa internaţională să se asigure respectarea principiilor care capătă o tot mai puternică afirmare ale deplinei egalităţi în drepturi între toate naţiunile lumii, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. Desigur, ca ţară europeană, România acordă o atenţie deosebită problemei securităţii pe continentul nostru, dar totodată ea consideră că trebuie să-şi aducă contribuţia la soluţionarea tuturor problemelor internaţionale. In acest spirit, acordăm o atenţie deosebită relaţiilor dintre România şi Austria, in lupta pentru înfăptuirea securităţii europene şi păcii în lume. ÎNTREBARE: Nu mai puţin flexibili decit politica externă este şi politica economică a ţării dumneavoastră. Ritmurile anuale de creştere ale industriei sunt la fel de impetuoase ca şi ale agriculturii. Observatorii externi exprimă îngrijorarea că factorul rentabilităţii s-ar bucura de o atenţie prea mică. Cum apreciaţi dumneavoastră situaţia ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, ritmurile de creştere ale industriei — şi in general ale Întregii economii a României — se numără printre cele mai Înalte din lume; aceasta se da toceşte eforturilor pe care poporul nostru le face pentru a elimina, intr-un timp scurt, decalajul care îl desparte da ţările avansate. In ce priveşte Îngrijorarea unor (Continuare in pag. a VII-a) Interviul preşedintelui Austriei, Franz Jonas, acordat ziarului „Scinteia Zilele trecute, preşedintele federal al Republicii Austria, Pranz Jonas, a primit pe trimişii ziarului „Scinteia" Romulus Căplescu şi Petre Stăncescu, cărora Ie-a acordat următorul interviu ÎNTREBARE: Dezvoltarea contactelor directe intre conducătorii de state se afirmă tot mai mult ca o metodă utilă şi eficientă de promovare a înţelegerii reciproce , aşa cum o arată însăşi practica relaţiilor dintre cele două ţări ale noastre. V-am ruga, domnule preşedinte, să ne spuneţi cum apreciaţi, in această lumină, apropiata vizită a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in Austria, ce aşteaptă opinia publică austriacă de la această vizită ? RĂSPUNS : Din experienţa de pînă acum în dezvoltarea relaţiilor internaţionale ale Austriei cu alte ţări am ajuns la convingerea marii utilităţi pe care o prezintă cunoaşterea directă, convorbirile personale între factorii responsabili ai statelor. In acest fel, pot fi schimbate in mod nemijlocit opinii, pot fi mai bine înţelese interesele reciproce, pot fi elucidate punctele de vedere ale părţilor. In timpul vizitei preşedintelui Nicolae Ceauşescu vom avea prilejul să procedăm, in continuare, la un schimb de păreri asupra unor probleme de Interes bilateral, cit şi asupra unor probleme de ordin Internaţional, In condiţiile in care, da la vizita mea in România, In septembrie 1969, s-au produs evoluţii noi. Mă refer in special la două evenimente, care consider că sunt de natură să deschidă perspective noi pe plan internaţional. Am in vedere convorbirile dintre S.U.A. şi U.R.S.S. pentru limitarea înarmărilor strategice, iniţiate la Helsinki şi continuata la Viena, cu rezultate, după cum am aflat, pozitive. Din punct de vedere financiar cursa înarmărilor devine tot mai mult o povară pe umerii popoarelor, iar din punct de vedere militar, statele devin doar aparent mai puternice, deoarece armele moderne, de mare capacitate distructivă, nu pot fi folosite fără riscuri din cele mai grave pentru întreaga omenire. Atunci ce sens mai poate avea continuarea înarmărilor ? Cred că de aceea s-a ajuns la concluzia că este mai bine să se discute cum să se ajungă la o limitare a lor, fiecare din părţi urmărind fireşte să nu rămînă într-o poziţie dezavantajată. Convor(Continuare in pag. a VII-a) // TOVARĂŞUL HEE CEAUŞESCU l-A PRIMIT PE AMBASADORUL TURCIEI IA BUCUREŞTI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, l-a primit vineri, 18 septembrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Turciei la Bucureşti, Kamuran Gürün, în legătură cu plecarea definitivă a acestuia din țara noastră. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. PAGINA A V-fl PAGINA A VI-A PANORAMIC REPORTAJ JUDEŢEAN PE Cultura in Mehedinţi GLOB • Timpul liber Io spor- • Ce vrea „generaţia Iile luminii" • Calitatea neliniştită” a Americii ? activităţii culturale nu _ depinde de virsta ore- * Gherboanle negre şului * Amatorism sau din Bulawayo © „Sayoprofesionalism ? • Bri- „ara" _ 0saka ! (epilog gada stiințifica in dia* . _ _ . log cu publicul • Intre la "Ext"1 - 70 » * De DA și NU. pretutindeni