Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-19 / nr. 8581

SCINTEIA — luni 19 octombrie 1970 Plecarea tovarăşului Gheorghe Rădulescu, la Moscova Duminică la amiază a plecat la Moscova tovarăşul Gheorghe Rădu­lescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în Con­siliul de Ajutor Economic Reciproc, pentru a participa la lucrările celei de-a 49-a şedinţe a Comitetului Exe­cutiv C.A.E.R. La pleca­re, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi tovarăşul Leonte Răutu, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, miniştri şi alte persoane ofi­ciale. Au fost de faţă A. V. Basov, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) O delegaţie a Comitetului de Stat al Planificării a plecat la Budapesta Duminică seara a plecat spre Bu­dapesta o delegaţie a Comitetului de Stat al Planificării, condusă de tovarăşul Maxim Berghianu, preşe­dintele C.S.P., pentru a purta trata­tive privind colaborarea şi coopera­rea economică şi schimburile­­ de mărfuri dintre România şi Ungaria pe perioada 1971—1975. Printre persoanele oficiale pre­zente la plecare pe peronul Gării de Nord se aflau reprezentanţi ai Am­basadei R.P. Ungare la Bucureşti. (Agerpres) întoarcerea tovarăşului Florian Dănălache de la Sesiunea Consiliului General al F.S.M. Preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Flo­rian Dănălache, s-a înapoiat sâmbătă noaptea de la Moscova, unde a par­ticipat la lucrările Sesiunii Consiliu­lui General al Federaţiei Sindicale Mondiale. La sosire, pe aeroportul Otopeni, erau prezenţi Constantin Drăgan, prim-vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., secretari ai Con­siliului Central, membri ai Comitetu­lui Executiv, activişti ai Consiliului Central al U.G.S.R. Au fost de faţă A. V. Basov, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Sărbătorirea unor şcoli CONSTANŢA (coresp. „Scinteii") . La Constanţa s-a sărbătorit ieri semi­centenarul Şcolii profesionale a şan­tierului naval din localitate. In de­cursul anilor această instituţie de in­­văţămînt a urmat linia ascendentă a dezvoltării şantierului naval. Cursu­rile şcolii au fost urmate in această jumătate de secol de aproape 2 000 de cazangii, strungari, electricieni, me­canici, tîmplari şi alţi meseriaşi. Anul acesta au fost pregătiţi aici 300 muncitori calificaţi, fiind cea mai mare promoţie de la Înfiinţarea şco­lii. Mulţi dintre absolvenţii acestei şcoli sunt astăzi muncitori cu o înaltă calificare, maiştri, ingineri, profe­sori. In perspectivă. Şcolii profesio­nale a şantierului naval îi revin sar­cini deosebite, avind în vedere pro­gramul de dezvoltare a şantierului şi trecerea acestuia la construirea de nave maritime de mare tonaj. Cu prilejul sărbătoririi semicentenaru­lui, pe unul din pereţii interiori ai şcolii a fost dezvelită o placă co­memorativă. Participanţii la festivi­tate, cadrele didactice şi elevii au adoptat textul unei telegrame pe care au adresat-o COMITETULUI CEN­TRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, în care se spune, printre altele : „Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru ca şcoa­la noastră, valorificînd tradiţia în­­văţămintului profesional şi teh­nic românesc, să-şi exercite rolul de factor activ şi responsabil in opera de formare a cadrelor de mîine, în opera de continuă înălţare a patriei noastre socialiste“. MIERCUREA CIUC . Duminică în comuna Mărtiniş-Rareş, din judeţul Harghita, au avut loc manifestări prilejuite de împlinirea a 225 de ani de la crearea şcolii din localitate. La adunarea care a avut loc cu acest prilej au luat parte activişti de par­tid şi de stat, cetăţeni din localitate, elevi. Nagy Adel, directoarea şcolii, a vorbit despre grija deosebită pe care Partidul Comunist Român o a­­cordă tineretului, indiferent de naţio­nalitate, evocind, de asemenea, con­diţiile grele de funcţionare a şcolii în regimul burghezo-moşieresc. In comuna Cervenia, judeţul Te­leorman, a avut loc o adunare fes­tivă consacrată împlinirii a 125 de ani de la înfiinţarea primei şcoli de aici. Cu acest prilej, participanţii la festivitate — cadre didactice, cetă­ţeni, şcolari — au adresat COMITE­TULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, TOVARĂŞU­LUI NICOLAE CEAUŞESCU, o telegramă în care se spune printre altele . Avem deosebita satisfacţie să raportăm cu acest prilej conducerii partidului, dumneavoastră, scumpe tovarăşe secretar general, că, dînd viaţă politicii partidului în domeniul învăţămîntului, în comuna noastră am înfăptuit încă din acest an învăţă­­mintul general obligatoriu de 10 ani. Hotărârea noastră este aceea de a sluji cu fidelitate interesele patriei şi ale poporului, de a ne dedica cu dă­ruire şi pasiune realizării politicii ştiinţifice, drepte şi umane a Partidu­lui Comunist Român. CLUJ. — Duminică a avut loc săr­bătorirea centenarului şcolii generale din comuna Jucu, judeţul Cluj. Prof. Iacob Ciuruş, directorul şcolii, a fă­cut un istoric al acestei vechi insti­tuţii de învăţămînt. Cei prezenţi la adunarea jubiliară, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, profesori, elevi şi săteni au adresat COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R., TOVARĂŞU­LUI NICOLAE CEAUŞESCU, o tele­gramă în care se spune : „împlinirea a 100 de ani de şcoală românească, organizată in satul Jucu de Sus, ne dă prilejul, tuturor cadrelor didac­tice, elevilor şi sătenilor să ne adre­săm conducerii de partid şi de stat, personal dumneavoastră stimate to­varăşe Nicolae Ceauşescu, pentru a ne exprima recunoştinţa fierbinte pentru grija deosebită ce o purtaţi şcolii, slujitorilor ei. Acest moment ne angajează pe toţi să fim demni continuatori şi luptători neobosiţi pentru realizarea idealurilor de veacuri ale poporului nostru“. (Agerpres) Cronica zilei Duminică, şefi ai misiunilor diplo­matice şi alţi membri ai Corpului Diplomatic au luat parte la o excursie organizată de Ministerul Afacerilor Externe la podgoria Ştefăneşti-Argeş, unde au vizitat Institutul de cerce­tări horti-viticole Ştefăneşti. Au participat George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, funcţionari superiori din Mi­nisterul Afacerilor Externe. O delegaţie a Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, con­dusă de Emilian Nucescu, preşedin­tele Tribunalului Suprem, a plecat duminică seara in R. P. Bulgaria, unde va face o vizită, la invitaţia preşedintelui Tribunalului Suprem al acestei ţări. La Invitaţia Ministerului Industriei Uşoare duminică seara a sosit in Ca­pitală o delegaţie a Ministerului In­dustriei Uşoare din R. P. Polonă con­dusă de Marian Sobolewski, adjunct al ministrului. La sosire pe aeropor­tul Otopeni oaspeţii au fost intîm­­pinaţi de Dobromir Sablici, adjunct al ministrului industriei uşoare, şi alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Jaromir Ocheduszko, amba­sadorul R. P. Polone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Simbătă a avut loc în Capitală un simpozion Internaţional organizat de Institutul de ftiziologie, în colaborare cu laboratoarele Lepetit din Milano, avînd ca temă aplicarea unui nou me­dicament antituberculos, realizat în laboratoarele italiene, numit „Rifam­­picină“. La simpozion au participat peste 200 de specialişti români şi de peste hotare. Duminică dimineaţa în saloanele Muzeului Bruckenthal din Sibiu s-a deschis expoziţia retrospectivă Arthur Coulin, organizată cu prilejul come­morării a 100 de ani de la naşterea artistului. Retrospectiva reuneşte peste 80 de picturi în diferite tehnici,­ pastorale şi acuarele, provenite din muzeele din Braşov şi Sibiu, precum şi din colecţiile picturale reprezenta­tive din diferite perioade ale creaţiei cunoscutului pictor de origină­ germa­nă din Transilvania. O recentă mono­grafie semnată de Harold Krasser, a­­parută in Editura Meridiane, şi un ca­talog editat de Muzeul Bruckenthal înlesnesc vizitatorilor cunoaşterea operei pictorului. Viaţa şi activitatea lui artistică au fost evocate de dr. Cornel Irimie, directorul Muzeului Bruckenthal, Teodor Ionescu, respon­sabilul galeriei de artă a muzeului sibian, şi prof. univ. Harold Krasser. (Agerpres) v­remea Timpul probabil pentru zilele de 20, 21 şi 22 octombrie. In ţară . Procesul de încălzire va continua şi in urmă­toarele zile. Cerul va fi mai mult noroc în jumătatea de sud a ţării, unde vor cădea ploi şi burniţă tempo­rară. In rest ploi izolate. Vîntul po­trivit, temperaturile minime vor fi cuprinse între -1 şi +9 grade, iar maximele între 7 şi 17 grade. In munţi se va semnala lapoviţă şi nin­soare la peste 2 000 metri. Izolat în nordul ţării se va produce brumă. CINSTIREA EROISMULUI TG. MUREŞ — Duminică la cămi­nul cultural din Filpişu Mare, ju­deţul Mureş, a avut loc o adunare populară pentru a cinsti memoria sergentului major Rusu Ioan David, căzut la datorie in una din acţiunile iniţiate de unităţi militare în spriji­nul populaţiei din Tg. Mureş in tim­pul inundaţiilor din luna mai a a­­cestui an.­­ La adunare au luat parte un mare număr de săteni, militari din Tg. Mureş şi Cluj, rude, prieteni, precum şi familia eroului. S-a dat apoi citire Decretului Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România prin care sergentul major Rusu Ioan David a fost deco­rat post-mortem cu înalta distincţie „Virtutea ostăşească cl. I“, precum şi ordinului ministrului forţelor armate ale Republicii Socialiste România cu privire la avansare la gradul de plu­tonier adjutant. Tot ca o înaltă pre­ţuire a curajului şi devotamentului de care a ..dat dovadă in acele clipe grele, în lupta împotriva stihiilor na­turii, una din străzile oraşului Tg. Mureş va purta numele sergentului major Rusu loan David. (Agerpres) SPORT 17 GOLURI IN 8 MECIURI 1 Nu-i cam puţin ? CRONICI TELEGRAFICE FARUL CONSTANŢA—PETROLUL 1—1 (1—0) Autorii golurilor : Oprea (min. 42), respectiv Bădin (min. 58). • Golul constănţenilor, cu care s-a deschis scorul, a presupus intervenţia la faţa locului a arbitrului C. Petrea. Ploieştenii degajaseră mingea, dar aceasta, avea să constate arbitrul, depăşise spre interior linia porţii Petrolu­lui. Partida s-a disputat în nota de dom­nare accentuată a gazdelor, oaspeţii apărîndu-se supranumeric. DINAMO BACAU—PROGRESUL 2—0 (2—0). Autorii golurilor: Pană (min. 10) şi Florea (min. 37). • Băcăoanii au dominat, creindu-şi numeroase ocazii de poartă, dar au ratat cel puţin încă pe atitea goluri cite reuşiseră să înscrie în repriza inuii. C.F.R. TIMIŞOARA—C.F.R. CLUJ 0—1 (0—1). A marcat : Soc (min. 37). • Timişorenii sunt cei ce atacă mai des, dar golul ii înscriu clujenii. Con­traatacurile acestora fuseseră in prima repriză (și aveau să fie și în cea de-a doua) destul de periculoase. UNIVERSITATEA CLUJ—JIUL 3—0 (2—0). Autorii golurilor : Barbu (min. 38), Adam (min. 42), Anca (min. 86). • Echipa locală, in vervă pe toate planurile, şi-a asigurat victoria Încă din prima repriză. Este drept insă că mai bine de o jumătate de oră de la Începerea partidei, fotbaliştii oaspeţi au rezistat onorabil. RAPID—UNIVERSITATEA CRAIOVA 1—1 (0—0). Au marcat : Angelescu (min. 56, şi, respectiv, Oblemenco (min. 86). ...dar mingea n-a fost la „întîlnire" (ieri, în meciul Rapid — Universitatea Craiova) Încă un rezultat în­ ofsaid! La interval de mai puţin de 24 de ore, rezultatul unui alt meci este vi­oiat de arbitru. Poziţia clară de ofsaid a lui Angelescu, aflat în careul advers la un atac in minutul 56, a fost trecută cu „vederea" de arbitrul I. Cîmpeanu (Cluj). Fotbalistul, fireşte, nu a renunţat din proprie iniţiativă să joace şi, primind mingea, s-a întors şi a tras la poartă de la numai cîţiva metri. Cu toate protestele, fotbaliştii craioveni nu l-au putut convinge pe arbitru de grava greşală ce a comis-o acordînd golul. Cu o fermitate şi promptitudine demne de o cauză mai bună, conducătorul jocului — ieri, ar­­bitrind în general neconvingător, mai bine-zis necorespunzător pentru un „cavaler al fluierului“ care se respec­tă... — a dictat repunerea mingiei de la centru. Și astfel, pe tabela de mar­caj, in meciul Rapid-Universitatea Craiova, disputat ieri la amiază pe stadionul „Republicii“, a apărut pri­mul gol. Bănuim că F.R.F., prin co­misia sa de arbitri (ţinînd cont de gravitatea greşelilor de arbitraj co­mise simbătă şi duminică, problema ar trebui să fie dezbătută chiar în bi­roul federal) va reţine, ca argumente, şi imaginile T.V. Aceasta pentru a nu exista nici un dubiu asupra situaţii­lor respective, deşi, trebuie spus, of­saidurile ce au precedat golul al doi­lea al Stelei (simbătă cu Politehnica), precum şi acest prim gol al rapidişti­­lor (ieri cu Universitatea Craiova) au fost, cum s-ar putea opune, „ofsai­duri de kinogramă“. Dacă ar fi să ne referim la alte as­pecte demne de reţinut din meciul Rapid-U. Craiova, nu am avea prea multe de spus. Jocul în sine, fotbalul văzut la cele două echipe — echipe cu pretenţii — nu au adus aproape nici o satisfacţie celor circa 3 000 de spectatori (dintre care, jumătate veniţi de pe meleagurile olteneşti). In prima parte, meciul a reliefat ofensiva per­sistentă, dar dezorganizată şi, firesc, fără eficienţă, a rapidiştilor. Prea pu­ţinele contraatacuri ale craiovenilor nu ne-au putut convinge că pentru acest meci intenţionau mai mult de­cât un rezultat de egalitate. Ce să-i faci, cam aşa îşi „calculează“ de la un timp echipele meciurile din depla­sare ! Ieri, Universitatea Craiova a reuşit în tentativa sa. Pe măsură ce timpul de joc se micşora, spectrul înfrângerii i-a mobilizat parcă forţele. Preluând în finalul partidei iniţiativa, echipa craioveană şi-a văzut visul cu ochii . In minutul 86, Oblemenoo a şutat pu­ternic, otoligîndu-l pe Rămureanu, care pînă atunci nu prea a avut ce apăra, să scoată mingea din plasă. Uite aci, in această fază a golului egalizator, şi o mică contribuţie a fun­daşului rapidist Dan. Rămine de ne­înţeles de ce n-a degajat clasic, dar sigur, mingea, ci a preferat să facă un dribling (e adevărat, de efect !), menţinînd-o foarte aproape de pro­priul careu. Craiovenii, insistenţi in acel moment, au intruit parcă marea lor șansă *și au reluat atacul, finali­­zîndu-l. Ion DUMITRIU DIN AGENDA TIRGUlUI INTERNAŢIONAL-BUCUREŞTI !­­ Publicăm răspunsurile primite în con­tinuare la următoarele întrebări adre­sate unor participanţi la Tirgul in­ternaţional din Bucureşti : — Ce impresie v-a făcut şi cum apreciaţi prima ediţie a acestei manifestări comerciale internaţionale găzduite de ţara noastră ? — V-am ruga să ne împărtă­şiţi opinia dv. despre evoluţia relaţiilor economice, de colabo­rare şi cooperare în producţie dintre România şi ţara dv., des­pre perspectivele lor de dezvol­tare. JOHANNES DEHME, directo­rul pavilionului Republicii Democrate Germane : — Sîntem foarte bucuroşi că şi Bucureştiul a devenit organizator de tirguri internaţionale. Aceasta de­oarece asemenea manifestări consti­tuie un bun prilej, atît pentru R. D. Germană şi România cit şi pentru alte ţări, de a stabili noi relaţii co­merciale, de a lărgi schimburile reci­proce de mărfuri şi cooperarea în producţie. Această primă ediţie a Tîr­­gului internaţional din Bucureşti ne-a făcut o bună impresie. In ce priveşte participarea ţării noastre aş preciza că exponatele au fost în aşa fel se­lectate incit să spună ceva despre revoluţia tehnico-ştiinţifică contempo­rană, despre dezvoltarea economică a R. D. Germane şi să constituie, tot­odată, punctul de plecare al cit mai multor tranzacţii. Aş adăuga că am examinat multe produse româneşti şi suntem­ impresionaţi de calitatea lor. Ne-am dat astfel seama că între ţările noastre s-ar putea sta­bili relaţii de cooperare mult mai ample în viitor, bunăoară în domenii ca producţia de maşini-unelte, apa­rate de fotografiat, produse electro­tehnice, aparatură tehnică medicală. Apreciez că relaţiile bilaterale din­tre ţările noastre sunt foarte pozitive. In noiembrie 1969 a fost semnat un protocol privind schimbul de măr-* furi pe anul în curs care prevede o creştere importantă a acestora în comparaţie cu nivelul atins in 1969. Peste 50 la sută din totalul schimbu­rilor reprezintă m­aşini şi utilaje. După cum ştiţi, zilele trecute între guvernele ţărilor noastre a fost sem­nat un protocol de colaborare econo­mică şi tehnică între R. D. Germană şi România, care cuprinde noi măsuri privind dezvoltarea şi adincirea co­laborării şi cooperării economice şi tehnice în diferite domenii de interes reciproc. Toate acestea ne întăresc convingerea că relaţiile dintre ţările noastre se vor diversifica şi amplifica Intr-un ritm tot mai susţinut. RUDOLF KLAR, directorul pa­vilionului Austriei : — Ideea organizării, pentru prima dată in capitala ţării dv., a unui Tîrg internaţional mi se pare exce­lentă. Oferind o privire sintetică asu­pra dezvoltării pe care a cunoscut-o in ultimii ani industria României in ramurile pe care este profilat Tirgul şi bucurîndu-se de o prestigioasă participare internaţională, această manifestare economică se va tran­sforma, fără îndoială, intr-un loc de confruntare tehnică şi comercială, de întîlnire a multor oameni de afa­ceri, va prilejui un amplu schimb de experienţă şi de valori materiale. Acordind un interes crescând pieţei româneşti, firmele austriece au o participare deosebit de bogată la acest prim Tîrg international de la Bucureşti. Nu mai puţin de 80 de fir­me işi expun, astfel, cele mai noi produse în cadrul unei expoziţii gru­pate in pavilionul H, pe malul lacu­lui Herăstrău. După c nn vă este cunoscut. In ul­timii ani relaţiile dintre ţările noas­tre au urmat un curs mereu ascen­dent ; a crescut volumul schimburi­lor comerciale (numai in ultimii şase ani acest volum a sporit, de pildă, de aproape două ori) s-a intensificat cooperarea in producţie. Contactele tot mai numeroase dintre conducăto­rii celor două ţări au dat un nou impuls dezvoltării acestor legături. Cu ocazia recentei vizite efectuate in Austria de preşedintele Consiliu­lui de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a fost semnat noul acord comercial pentru anii 1971—1975, care constituie baza legală pentru o nouă creştere a schimbului de mărfuri dintre ţările noastre şi s-a convenit asupra constituirii comisiei mixte guvernamentale de cooperare econo­mică, industrială şi tehnică, ceea ce va impulsiona, desigur, lărgirea rela­ţiilor româno-austriece. Ne expri­măm speranţa că prezenţa noastră la Tîrg va fi un bun prilej de adîncire a relaţiilor prieteneşti şi tradiţionale dintre Austria şi România, deschi­­zînd noi perspective în domeniul cooperării. OLE CARSTENS, directorul pavilionului Danemarcei : — De la început doresc să vă spun că, după succesul de care s-a bucurat expoziţia industrială daneză, organi­zată în urmă cu un an şi jumătate în capitala ţârii dv., aşteptam cu ne­răbdare şi in­teres primul Tîrg inter­naţional de la Bucureşti. Acum, la o săptămînă de la începerea acestei manifestări economice, părerile noas­tre sînt dintre cele mai bune. Orga­nizatorii au trecut cu succes exame­nul de debut, ceea ce creează, cred, premise din cele mai favorabile pen­tru ediţiile viitoare ale Tîrgului. In­dustria daneză se bucură de acest nou prilej care i s-a oferit pentru a înfă­ţişa poporului român rezultatele pe care le-a obţinut. Noi ne simţim ca acasă poate şi pentru faptul că ocu­păm acelaşi pavilion în care anul tre­cut a fost organizată expoziţia da­neză. In ce priveşte cea de-a doua Între­bare, sînt bucuros să arăt că relaţiile dintre ţările noastre au fost totdeau­na deosebit de prieteneşti. Pe tărâm economic, actualul acord comercial pe termen lung, bazat pe un sistem mai liberal de licenţe, marchează o îmbu­nătăţire importantă în raport cu con­diţiile anterioare. Acelaşi lucru este valabil în privinţa acordului de cola­borare economică, tehnică şi indus­trială încheiat în 1967. Prezenţa noas­tră la Tîrg este de natură să ilustre­ze dorinţa industriei daneze de a im­pulsiona schimburile comerciale şi cooperarea bilaterală. Reprezentanţii firmelor din ţara mea sunt satisfăcuţi de rezultatele pe care le înregistrează pavilionul danez. Au fost semnate multe contracte cu partenerii români, contactele şi tranzacţiile fiind în plină desfăşurare. Rezultatele de pînă acum ne îndeamnă la optimism. Suntem­ siguri că acest tîrg va contribui la o şi mai strinsă colaborare şi că va în­tări legăturile de prietenie şi înţele­gere dintre poporul român şi cel danez. • Convorbiri consemnate de Radu BOGDAN şi Adrian PRODAN } CLASAMENTUL \ Dinamo Buc. 7 4 3 1 11— 7 10 | D.T.A. .7 4 1 2 7— 4 9 1 , Univ. Craiova 7 4 1 2 6— 6 9 ( \ Steaua 7 3 2 2 13—10 8 / I Politehnica 7 3 2 2 13—11 8 \ i Steagul roșu 7 3 2 2 4— 3 8 | \ Rapid 7 2 4 1 4— 3 8 î Farul 7 3 2 2 11—12 8­­ ) Petrolul 7 3 2 2 8—10 8 | | Univ. Cluj 7 3 1 3 10— 8 7 ) | Dinamo Bacău 7 3 0 4 14—10 6 i \ Progresul 7 2 2 3 6— 8 6 / / F. C. Arges 7 1 3 3 9—11 5­­ 1 Jiul 7214 5—9 5 / / C.F.R. Cluj 7 2 1 4 7—1* / )­­ C.F.R. Tim. 7 1 0 6 4— 8 2­­ ÎN DIVIZIA B Seria I. Sportul studenţesc Bucu­­reşti-Dunărea Giurgiu 1—0 ; Poiana Cimpina-Politehnica Galaţi 1—0 ; C.F.R. Paşcani-Portul Constanţa 3—0; A.S.A. Tg. Mureş-Ştiinţa Bacău 3—1 ; Ceahlăul Piatra Neamţ-Metalul Bucureşti 1—0 ; S. N. Olteniţa-Fla­­căra Moreni 4—1 ; Progresul Brăila- Metalul Tirgovişte 3—1 ; Oţelul Galaţi-Metrom Braşov 2—1. După 10 etape, în clasament con­tinuă să conducă SPORTUL STU­DENŢESC (16 puncte). Seria a II-a: C.F.R. Arad-Politeh­­nica Timişoara 1—0 ; Electroputere Craiova-Minerul Anina 1—1 ; Gaz metan Mediaş-Vagonul Arad 3—0 ; U. M. Timişoara-Metalurgistul Cugir 0— 0 ; Coloria Bistriţa-Crişul Oradea 1— 0 ; C.S.M. Reşiţa-Minerul Baia Mare 1—0 ; Corvinul Hunedoara- C.S.M Sibiu 5—1 ; Olimpia Oradea- Olimpia Satu Mare 0—0. Lider, după 10 etape, este POLI­TEHNICA TIMIŞOARA (14 puncte). PAGINA 3 AU ÎNCEPUT CAMPIONATELE MONDIALE DE TIR PESTE 1 100­ DE CONCURENŢI DIN 50 DE ŢARI PRINTRE CARE ŞI ROMÂNIA PHOENIX 18 (Agerpres).­­ Pe po­ligonul amenajat lingă oraşul nord­­american Phoenix a avut loc festivi­tatea de deschidere a celei de a 40-a ediţii a campionatelor mondiale de tir. Cei peste 1 100 de ţintaşi repre­zentând 50 de ţări, printre care şi Ro­mânia, au fost salutaţi da Jack Wil­liams, guvernatorul statului Arizona. In prima zi a campionatelor se vor desfăşura Întrecerile probei de pistol cu aer comprimat (masculin şi femi­nin). UN CAMPIONAT JUCAT PENTRU... HOCHEI - afirmă secretarul general al FILH., Vasile Militar Primul tur (din cele cinci progra­mate) al campionatului republican de hochei pe gheaţă, ediţia 1970/71, a început sâmbătă după amiază pe pa­tinoarul „23 August“ din Capitală. „ Prin ce se deosebeşte actuala e­­diţie de altele trecute ? Aceasta a fost întrebarea pe care un redactor al zia­rului nostru a adresat-o tov. VASILE MILITARU, secretar general al F.R.H. — In primul rind — a spus inter­locutorul — este pentru prima oară cînd campionatul se va disputa pe trei patinoare artificiale : tururile I (în curs de desfăşurare), III (16— 24 ianuarie) şi V (3—13 aprilie) la Bucureşti, turul II (7—15 noiembrie) la Galaţi şi turul IV (22—29 martie) la Miercurea Ciuc, pe noul patinoar acoperit, care — după cum ni s-a făgăduit — va fi gata Încă la sfîrşi­­tul acestui an. Dar, aceasta este o deosebire care ţine de condiţiile or­ganizatorice. Mai importantă mi se pare cea care priveşte prezenta structură a loturilor : aproape toate cele şase formaţii fruntaşe au pro­movat foarte mulţi tineri, evidenţiin­­du-se, din acest punct de vedere, Avintul Miercurea Ciuc, I.P.G.G., Avântul Gheorghieni şi chiar şi Steaua şi Dinamo Bucureşti. Masiva Întinerire a loturilor a fost primul efect al „şocului“ suportat de ho­cheiul nostru la ultimele­­mondiale*. Şi este îmbucurător faptul că noii veniţi au adus pe gheaţă forţă şi vi­teză, adică exact atributele care lip­seau hocheiului românesc. Avem, aşadar, o ediţie de campionat care se distinge prin tinereţe. Din acest fapt decurge o alta : promovînd ti­neret, evident principala preocupare a tehnicienilor noştri constă în In­struirea acestora ,în asamblarea noi­lor linii, etc. etc., răminind pe pla­nul al doilea rezultatul, clasarea pe unul sau altul dintre locurile din clasament. Deci, actuala ediţie a campionatu­lui nu se va juca, la figurat spunînd, pentru titlu, cit pentru regenerarea hocheiului nostru. Ceea ce mi se pare foarte important, corespunzînd pe de­plin situaţiei pe care o avem. Şi, dacă vom reuşi ca, alături de acest pro­ces de refacere, să ne recâştigăm şi locul în grupa B (la­­mondialem“ din Olanda — 27 februarie — 7 martie), atunci putem spune că am învăţat ceva din experienţa ultimului cam­pionat mondial la care am luat parte. Ieri : Agronomia Cluj—Avintul Gheorghieni 5—2 (4—1, 8—1,1—4). As­tăzi : Steaua—I.P.G.G. (ora 10) și Dinamo—Avintul Miercurea Ciuc (ora 18,30). HANDBAL Steaua şi Dinamo au revenit în fruntea clasamentului După ce simbătă Steaua şi Univer­sitatea Bucureşti disputaseră meciul derbi al etapei şi prilejuiseră miilor de spectatori satisfacţii numeroase prin calitatea handbalului practicat, ieri dimineaţă a fost rîndul echipei Dinamo, altă candidată la titlu, să-şi mulţumească suporterii la capătul unui joc plăcut in compania Politeh­nicii Galaţi. Nu cred că ,marea sur­priză“ este posibilă încă in acest campionat, adică nu cred­ că vreo echipă din provincie sau Universita­tea Bucureşti va câştiga titlul in dauna tradiţionalelor pretendente, Steaua ori Dinamo. E drept, în divi­zia masculină de handbal se petrece în acest sezon un fapt deosebit de interesant. Asistăm la o creştere sen­sibilă de valoare tehnică şi tactică la echipe din Timişoara, Cluj, Braşov, Bacău şi altele, împrejurarea gene­rează, fireşte, rezultate surprinză­toare mai ales pe terenurile din afara Bucureştiului, dar, deocamdată, echi­pele despre care vorbim nu par să dispună de experienţa necesară cu­ceririi titlului de campion naţional. Ieri, de pildă, împotriva lui Dinamo am văzut-o jucînd pe Politehnica Galaţi, recenta învingătoare a Stelei. Echipa gălăţean­ă este tînără şi talen­tată, practică un handbal spectacu­los, dar încă nu are rutina prin care să se impună în faţa unei formaţii cum e Dinamo. După ce a condus cu 2—0 (!), Politehnica a cedat treptat pasul (la pauză 8—5, iar în final 20—13 pentru Dinamo). Dintre gălă­­ţeni s-au evidenţiat Hornea şi Pă­dure. De la Dinamo o impresie exce­lentă au lăsat Dan Marin, in vervă de şut, şi, pe parcursul reprizei se­cunde, Bota. Plin de promisiuni felul in care tînărul portar Pursch a su­plinit absenţa lui Penn. Faţă de forma arătată simbătă de Jucătorii Stelei, iar ieri de cei dina­­movişti, veritabilul derbiu al campio­natului Steaua—Dinamo, de la sfârşi­tul săptămînii acesteia, se anunţă drept un spectacol handbalistic de cea mai bună calitate. Din neferi­cire, un asemenea meci — care-l va opune pe Gruia şi Gaţu lui Penu şi Nica, un meci in care pînă şi cei foarte tineri ca Birtolom, Dan Ma­rin, Bota, deţin o clasă internaţională — se va juca iarăşi în condiţii ne­prielnice pentru public. Fiindcă, aşa după cum s-a putut constata şi sim­bătă, la meciul Steaua—Universita­tea, n-avem în București o arenă pentru jocurile de handbal, Încăpă­toare fi civilizat organizată. T. M. Aşi mondiali ai gheţei au evoluat in Capitală Două spectacole sportive de neuitat au avut loc simbătă şi duminică pe pa­tinoarul acoperit „23 August“ ! De fiecare dată. In faţa unui numeros şi entuziasmat public, aşi ai patinajului artistic, unii din­tre ei de cea mai ridicată notorieta­te in lumea sportu­lui mondial, au prezentat programe inedite pe oglinda de gheaţă. Prota­goniştii acestor spectacole­­ din­tre ei vom men­ţiona, în primul rând, cuplul sovie­tic Irina Rodnina — Aleksei Ulanov, dubii campioni mondiali şi euro­peni, pe Ondrej Nepela (Cehoslova­cia), campion euro­pean şi vicecam­­pion mondial — au fost chemaţi de mai multe ori la rampă. Iată-i, surprinşi de obiectivul foto­grafic, in momen­tul final al progra­mului lor — al că­rui fond muzical a cuprins şi bine­cunoscuta melodie românească „Cio­­cîrlia“ — pe Irina Rodnina şi Alek­sei Ulanov. Fotó : M. Cioc ÎN CÎTEVA RÎNDURI EDINBURG. La Edinburg s-au dis­putat primele finale ale turneului in­ternaţional de tenis pentru „Cupa De­­war“. Printre învingători se numără şi tenismanul român Ion Ţiriac, care, jucind împreună cu cehoslovacul Vla­dimir Zednik, au cîştigat proba de dublu bărbaţi. In finală, cuplul Ţi­­riac-Zednik a întrecut cu 6—4, 9—7 perechea Tom Gorman (S.U.A.)-John Alexander (Australia). BELGRAD. — In etapa de dumi­nică a campionatului iugoslav de fotbal, Steaua Roşie Belgrad, adver­sara de miercuri seara a arădenilor, a terminat la egalitate (1—1) meciul susţinut in deplasare cu Borac. HAGA. — Ieri în campionatul o­­landez de fotbal, PSV Eindhoven, adversara de miercuri a echipei Steaua în „Cupa cupelor“, a învins în deplasare cu 3—0 formaţia NAC. KÖLN. — Surpriză în campiona­tul european de fotbal. Echipa R.F.G., deşi a jucat pe teren propriu şi faţă de adversari avea atu-ul „cărţii de vizită“ (la „mondialele mexicane“ s-a clasat pe locul al treilea), a terminat la egalitate (1—1) cu reprezentativa Turciei.

Next