Scînteia, octombrie 1970 (Anul 39, nr. 8563-8593)

1970-10-27 / nr. 8589

SCI­NT­EI­A — marţi 27 octombrie 1970 VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STA­T, NICOLAE CEAUŞESCU, lA WASHINGTON Dejunul oferit în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, de secretarul Departamentului de Stat, Willia în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a­ soţiei sale, Elena Ceauşescu, secretarul Departa­mentului de Stat, William Rogers, şi doamna Rogers au oferit ieri un dejun în marea sală de recep­ţie a Departamentului de Stat. Au luat parte Dumitru Popescu, Cor­­neliu Mănescu, Maria Groza, am­basadorul Corneliu Bogdan şi ce­lelalte persoane oficiale române. Au fost prezenţi Maurice Stans, ministrul comerţului, Gerard Smith, directorul Agenţiei S.U.A. pentru dezarmare şi controlul înarmărilor, Nathaniel Samuels, subsecretar de stat pentru pro­blemele economice, Martin Hillen­­brand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, David Abshire, asistent al secreta­rului de stat pentru problemele relaţiilor cu Congresul, Phillipp Handler, preşedintele Academiei naţionale de ştiinţe din S.U.A., Leonard C. Meeker, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, şi alte oficia­lităţi, în timpul dejunului au fost rostite toasturi. Salutîndu-l pe preşedintele Nicolae Ceauşescu­, pe soţia sa, pe colaboratorii şefului statului român, WILLIAM RO­GERS a spus : .Sunt foarte onorat de a vă avea ca oaspeţi. Ştim că aţi vizitat pînă acum New York, Los Angeles, San Francisco şi De­troit. Acum, dumneavoastră, soţia dumneavoastră şi distinşii dum­neavoastră colaboratori vă aflaţi aici, la Washington, şi, repet, a­­cest lucru este pentru noi o cinste deosebită. Preşedintele Nixon a spus de multe ori că vizita în România i-a făcut o mare plăcere. Sperăm că şi dumneavoastră veţi privi S.U.A. cu aceleaşi sentimente, că vizita dumneavoastră va fi încununată de succes. Vizita dumneavoastră în S.U.A. are o semnificaţie istorică în sen­sul că este prima vizită a unui preşedinte al României în această ţară. Sîntem siguri că însemnăta­tea sa va depăşi pe cea a momen­tului precis în care are loc. Există deosebiri între cele două ţări în ce priveşte sistemul social şi politic. Dar sînt şi puncte comu­­­ ne. In primul rînd, voinţa de men­ţinere a independenţei naţionale, fără amestec din afară. In al doi­lea rînd, dorinţa extinderii legătu­rilor economice în interesul am­belor ţări şi, în al treilea rînd, şi unii, şi ceilalţi sîntem pentru solu­ţionarea prin mijloace paşnice a problemelor vieţii internaţionale încă nerezolvate. V-aş ruga să-mi permiteţi să ri­dic paharul pentru preşedintele României, pentru succesul şi bună­starea poporului român. A răspuns preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU. „Aş dori să exprim mulţumirile mele pentru cuvintele­ de apreciere la adresa României, a poporului meu. Intr-adevăr, este pentru pri­ma oară cînd un preşedinte al României vizitează S.U.A., aşa cum, anul trecut, pentru prima dată un preşedinte al S.U.A. a vi­zitat România. Aceasta are, după părerea noastră, o semnificaţie deosebită nu numai pentru popoa­rele celor două ţări, dar şi pentru vremurile noi, pentru viaţa inter­naţională actuală. In zilele care au trecut am vizi­tat cîteva centre ale S.U.A. şi m-am intîlnit cu mulţi reprezen­tanţi ai vieţii publice şi economice din Statele Unite. Trebuie să­­ mărturisesc că am constatat peste tot existenţa unor sentimente d prietenie faţă de România, dorinţa de colaborare intre S.U.A. şi Romă­nia, intre popoarele american­e român. Este adevărat că intre ţările noas­tre există deosebiri de orînduire socială, că asupra unor problem sunt deosebiri de păreri. Dar ne considerăm că aceasta nu trebui să constituie o piedică în cale dezvoltării relaţiilor economico tehnico-ştiinţifice, culturale,­­ calea colaborării dintre guverne­ ţărilor noastre, că rezolvarea pro­blemelor internaţionale trebui realizată in spiritul intereselor tu­turor popoarelor, in spiritul asi­gurării independenţei şi suverani­tăţii, al respectării dreptului fie­cărui popor de a-şi hotări calea dezvoltării sale. In acest spirit, apreciez că vi­zita pe care eu şi colaboratori mei o facem in S.U.A., ca şi vi­zita pe care preşedintele Nixon e făcut-o în România, constituie o bază pentru dezvoltarea in viitor a relaţiilor noastre. Vă rog să-mi daţi voie să pro­pun un toast pentru preşedintele S.U.A., Excelenţa Sa domnul Nixon, pentru doamna Nixon pentru secretarul de stat, dom­nul Rogers, şi pentru doamna Ro­gers, pentru colaborarea dintre Româ­nia şi Statele Unite ale Americii, pentru prietenia dintre poporul român şi poporul american. In sănătatea dumneavoastră, a tuturor“. . Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, a de­pus luni după-amiază o coroană de flori la Monumentul Eroului Necu­noscut, din cele două războaie mondiale, în drum spre cimitirul naţional Arlington, cortegiul oficial de ma­şini a străbătut podul „Memorial“, de-a lungul căruia erau arborate drapele de stat ale României şi S.U.A. Sosirea şefului statului român a fost salutată cu 21 de salve de tun, împreună cu şeful statului reu­mân au venit Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Cor­­neliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, şi celelalte persoane ofi­ciale române. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, însoţit de generalul maior Kenneth G. Wickham, adjutant general al armatei, şi de ambasadorul Emil Mosbacher, şeful protocolului S.U.A., au străbătut aleile ce urcau spre monument. Fanfara militară a intonat Imnul de Stat al României. , Preşedintele Consiliului de Stat, urmat de garda militară cu drape­lul românesc, de persoanele oficia­le române şi americane, a urcat scările monumentului, străjuite de detaşamente ale infanteriei, mari­nei şi aviaţiei, care au prezentat onorul, în timp ce şeful statului român s-a oprit în faţa Monumentului Eroului Necunoscut, s-a intonat Imnul de Stat al S.U.A. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a depus apoi o coroană de flori, după care toţi cei prezenţi au păstrat un minut de reculegere. Plecarea înaltului oaspete român a fost însoţită de alte 21 de salve de tun, care au marcat încheierea ceremoniei. Depunerea unei coroane de fiori la Monumentul Eroului Necunoscut Din balconul Casei Albe, oaspeţi şi gazde salută asistenţa din parc Intilnire intre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi secretarul de stat, William Rogers Luni după-amiază, la Departa-­ mentul de Stat al S.U.A., preşedin­tele Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceauşescu, a avut o întrevedere cu secretarul Departa­mentului de Stat al S.U.A., William Rogers. La întrevedere şi la con­vorbirile care au avut loc au par­ticipat, din partea română, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Corneliu Bogdan, ambasadorul României in S.U.A., iar din partea americană : Martin Hillenbrand, subsecretar de stat, Leonard Meeker, amba­sadorul S.U.A. la București, H. Davies­, subsecretar de stat adjunct, Robert Owen, director în Departa­mentul de Stat. In cadrul întrevederii au fost a­­bordate probleme ale dezvoltării relaţiilor bilaterale şi s-a făcut un schimb de opinii în legătură cu unele probleme ale vieţii interna­ţionale actuale. » întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă de cordialitate. întrevederea dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Richard Nixon (Urmare din pag. I) în treburile interne şi avantajului reciproc. S-a subliniat că dezvol­tarea relaţiilor dintre România şi S.U.A. este atît în interesul po­poarelor român şi american, cît şi al cauzei generale a păcii şi secu­rităţii internaţionale. In cursul întrevederii au fost a­bordate, de asemenea, probleme ale vieţii internaţionale actuale, printre care problema securităţii europene, a dezvoltării relaţiilor dintre toate statele lumii, fără deo­sebire de orânduire socială, pe baza respectării principiilor dreptului internaţional. Au fost abordate, de asemenea, probleme legate de ac­tuala sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi alte probleme ale situa­ţiei internaţionale. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă deschisă, cordială. ★ In aceeaşi zi, la Casa Albă, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, a avut o întîlnire cu William Rogers, secretarul De­partamentului de Stat al S.U.A. Cei doi preşedinţi trec in revistă garda de onoare SOSIREA LA CASA ALBĂ (Urmare din pag. I) te, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fa­nioanele celor două ţări. Sunt par­curse aleile parcului, flancate de ofiţeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României şi S.U.A. şi care dau onorul. Pe am­bele părţi ale traseului, sute şi sute de oameni salută cu căldură pe distinşii oaspeţi. Limuzina oficială se opreşte în faţa intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremo­nie. Preşedintele Richard Nixon şi soţia sa, Patricia Nixon, ies în în­­timpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Cei doi preşedinţi îşi string mina cu cordialitate. Patri­cia Nixon oferă un buchet de trandafiri roşii soţiei şefului sta­tului român, Elena Ceauşescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi preşedinţi se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Preşedintele Nixon îl conduce apoi pe preşedintele Ceauşescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru solemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României şi Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul federal şi steagu­rile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 21 de salve de artilerie în cinstea preşedintelui României. In continuare, şeful statului ro­mân, Nicolae Ceauşescu, însoţit de preşedintele Richard Nixon, trece în revistă garda de onoare alcă­tuită din detaşamente ale princi­palelor arme. Cei doi preşedinţi salută în momentul trecerii lor prin faţa drapelelor. Este primită apoi defilarea detaşamentului de toboşari şi trompeţi ai corpului infanteriei marine, îmbrăcaţi în vestoane roşii, pantaloni albaştri cu vipuşcă roşie şi caschete albe. Comandantul gărzii ordonă pre­zentarea armelor şi împreună cu aghiotanţii săi salută pe preşedin­tele Ceauşescu. Luînd cuvîntul la microfoanele instalate pe podium, preşedintele RICHARD NINON rosteşte un salut de bun venit. Răspunde preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU. (Cuvîntările se pu­blică în pagina I). în aplauzele întregii asistenţe şi sunetele trompeţilor ce dau onorul, preşedintele S.U.A., Richard Nixon, şi soţia sa îi conduc pe preşedin­tele Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceauşescu, şi pe soţia sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde şi oaspeţi se opresc şi salută asistenţa din marele parc. Mulţimea răspunde aplaudînd şi fluturînd steguleţe româneşti şi americane. După ce se întreţin cîteva minute în salonul albastru, cei doi şefi de stat coboară în parc pentru a se îndrepta spre cabine­tul de lucru al preşedintelui S.U.A. Cetăţenii prezenţi în parc, care nu au părăsit locul desfăşurării cere­moniei, îi salută din nou cu multă căldură şi aplaudă. Răs­punzînd a­­cestei manifestaţii spontane de simpatie, de prietenie şi stimă, preşedintele Ceauşescu strînge zeci şi zeci de mîini, schimbă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit. în biroul preşedintelui S.U.A. are loc apoi prima întrevedere de lucru dintre cei doi şefi de stat. în cursul după-amiezii de ieri, preşedintele Nicolae Ceauşescu a avut întrevederi cu George Shultz, director al Oficiului pentru buget şi problemele conducerii, şi Clif­ford M. Hardin, ministru al a­­griculturii. Seara, preşedintele Statelor Unite, Richard Nixon, şi doamna Patricia Nixon au oferit un dineu la Casa Albă în onoarea preşedintelui Ro­mâniei, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Asupra acestor momente ale vizitei vom reveni în ziarul de miine. PAGINA 3 Ceai oferit in onoarea sofiei şefului statului român, Elena Ceauşescu, de către doamna Patricia Nixon Doamna Patricia Nixon, soţia preşedintelui Statelor Unite, a oferit luni spre prînz un ceai în onoarea soţiei preşedintelui Con­siliului de Stat al României, Elena Ceauşescu. Au participat membri ai sultei şefului statului român, precum şi ai Comitetului de primire de la Casa Albă. Elena Ceauşescu şi Patricia Nixon s-au întreţinut cordial DUMINICA LA WILLIAMSBURG WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit: Preşe­dintele Nicolae Ceauşescu şi soţia, Elena Ceauşescu, şi-au petrecut ziua de duminică în oraşul Williamsburg, din statul Virginia. Distinşii oaspeţi români, împreună cu Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea A­­dunare Naţională, Corneliu Mănes­cu, ministru al afacerilor externe, Maria Groza, vicepreşedintă a Ma­rii Adunări Naţionale, şi Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, au sosit aici cu un elicopter al marinei de coastă, pus la dispoziţie de Casa Albă, fiind însoţiţi de W. Codius, reprezentant al Departamentului de Stat. La amiază, elicopterul a aterizat în marele parc natural din apro­pierea oraşului. In întîmpinarea şefului statului român au venit Vincent M. Geddy, primarul ora­şului, Carlisie Humelsine, preşe­dintele societăţii care patronează bogatul fond muzeistic existent în această originală localitate. Pri­marul şi celelalte persoane ofi­ciale au salutat pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, pe soţia sa, pe toţi oaspeţii români, cu multă sti­mă şi căldură, cu manifestări de prietenie. Preşedintele şi soţia sa au fost conduşi apoi la „Allen Byrd House“ — edificiu datînd din seco­lul al XVIII-lea, restaurat recent — reşedinţa şefului statului român pe timpul şederii sale în Williams­burg. Timp de aproape două ore au fost vizitate monumentele şi locu­rile istorice care conferă vechiului oraş — prima capitală a statului Virginia — o semnificaţie cu totul deosebită pentru începuturile is­toriei biseculare a Statelor Unite ale Americii. Astăzi muzeu, cu multă putere de atracţie pentru vizitatori, oraşul Williamsburg îşi datorează celebritatea aşezării pe aceste locuri a primelor grupuri de colonişti englezi, faptului că tot de aici au pornit mişcarea pentru in­­dependenţă, lupta împotriva domi­naţiei engleze, încununată de con­stituirea statului american. Pe a­­ceste meleaguri şi-au desfăşurat activitatea politică George Wa­shington, Thomas Jeferson, Pa­trick Henry şi alte personalităţi din acea epocă tumultuoasă a pro­cesului de închegare a naţiunii americane, întreaga localitate, al cărei original centru însumează circa 100 de clădiri vechi, a fost restaurată, avînd astfel aceeaşi în­făţişare ca şi în urmă cu două se­cole. Au fost vizitate vechile străzi, Capitoliul, casa patriotului George Wythe, micile ateliere unde se mai practică şi astăzi meşteşuguri care evocă în imagini vii timpuri de mult trecute, greu de imaginat în cadrul actual al vieţii economice, al industriei americane. Un deosebit interes a suscitat vizitarea unui atelier de turnătorie, unde tînărul meşter Dan Berg a făcut o interesantă demonstraţie de utilizare a unui arhaic cuptor metalurgic. Exprimîndu-şi satis­facţia de a fi cunoscut pe şeful statului român, urîndu-i sănătate şi o şedere plăcută la Williams­burg, el i-a oferit obiecte de arti­zanat turnate în acest cuptor. Dan Berg a declarat ziariştilor că a lu­crat aceste obiecte din proprie ini­ţiativă pentru preşedintele român, a cărui vizită o aştepta, şi că le-a dăruit „din toată inima marelui om de stat român“. Asemenea manifestări de prie­tenie, de stimă şi preţuire l-au în­soţit pe preşedintele Nicolae Ceauşescu de-a lungul întregului traseu al vizitei. Mulţi oameni s-au apropiat, i-au adresat cuvinte de salut, unii dintre ei însoţind grupul român la toate obiectivele vizi­tate. în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, prima­rul oraşului, Vincent M. Geddy, a oferit un dejun, la care au par­ticipat oficialităţi locale şi per­soanele care-l însoțesc pe şeful statului român.

Next