Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)
1970-11-22 / nr. 8615
SCINTEIA — duminică 22 noiembrie 1970 Vim TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU IN JUDEŢUL OLT (Urmare din pag. I) La ieşirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni fac tovarăşului Ceauşescu o călduroasă manifestare de dragoste şi stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenţi, spune : — Sînteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate eforturile pentru ca uzina să înceapă neîntîrziat producţia la parametrii proiectaţi. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarăşe Ceauşescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid şi de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leoteşti lucrează de zor la strângerea şi transportul acesteia. Tovarăşul Ceauşescu se apropie La Slatina, oraşul reşedinţă al judeţului Olt, mii de locuitori întîmpină cu entuziasm pe oaspeţi. Se scandează „P.C.R. — CEALŞESCL“, lozincă de o deosebită semnificaţie, care atestă încă şi încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, vede în partidul comunist exponentul , fidel al aspiraţiilor sale, iar în persoana secretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului şi statului, conduce patria noastră pe drumul progresului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sînt întîmpinaţi de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emoţionantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50 000 tone aluminiu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cite 63 kiloamperi, noile construcţii vor dispune, în final, de cîte 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concentreze o capacitate sporită de producţie. In operaţiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje şi agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare şi automatizare a procesului tehnologic de obţinere a aluminiului. , In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricaţie, apreciind eforturile harnicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcind faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea de ţăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşescu. Bine aţi venit la noi! Conducătorul partidului şi statului stă de vorbă cu cei aflaţi la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor. îl întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producţia la hectar. — In jur de 27 000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră ca viitoarea recoltă să fie şi mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lucrul să fie organizat în aşa fel incit să nu se producă nici o intîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea, aşa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Aşa vom face, îl asigură ţăranii cooperatori, care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cît mai aproape, să-i strîngă mina problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd șantierul noilor hale de electroliză, tovarășul Ceaușescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuţie în aşa fel încît investiţia să fie realizată înainte de termen. In discuţiile avute cu Mihai Coştea, şeful sectorului reparaţii capitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereş, de la fabrica de anozi, secretarul general al partidului se interesează de măsurile privind creşterea calificării. — Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calitatea, va creşte productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorită defecţiunilor la maşini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o Elită importantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît in ţară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. In cadrul viitoarei unităţi se vor realiza electrozi siderurgici grafitaţi pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitaţi, ce se vor folosi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antracitul şi smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri, însoţiţi de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeţii vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. Această modernă instalaţie de calcinare, cu o capacitate anuală de 50 000 tone, a şi realizat primele cantităţi de produse de antracit. Pînă la sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere Continuă — la care se fac ultimele, finisări, va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic al acestei unităţi, concepută de Institutul de proiectări metalurgice din Bucureşti, se remarcă printr-un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Prin intrarea în funcţiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asigură realizarea în ţară a tuturor sortimentelor de produse cărbunoase necesare economiei naţionale. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde, se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către comitetul orăşenesc de partid, de conducerea uzinei, pentru ca unităţile intrate în producţie să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. Există toate condiţiile, ca această modernă unitate să intre cît mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vizitat de oaspeţi în zona industrială a Slatinei,care îşi măreşte puterea economică de la un an la altul, este Uzina de prelucrare a aluminiului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în producţie în cursul acestui an şi care în prezent se află în probe tehnologice. In secţia de ţevi pentru irigaţie, conducătorii de partid şi de stat asistă la elaborarea primelor produse care se desfăşoară cu succes. Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producţia ei finală să fie de 35 000 tone anual. întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele piese de 2 500—3 600 de tone, care chiar în timpul vizitei secretarului general al partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrărilor de montaj şi în celelalte sectoare aflate, de asemenea, în pragul intrării în funcţiune , turnătoria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 Kv şi secţia extrudate, care este cel mai mare obiectiv. înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în vecinătate şantierul unei alte unităţi industriale, a cărei construcţie a început de curînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forţă. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprindere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru instalaţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune. între oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare a activităţii noilor întreprinderi industriale cu profil asemănător şi care cooperează între ele. Secretarul general al partidului recomandă să se aibă în vedere eliminarea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de conducere şi de îndrumare a acestor unităţi, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub conducerea directorului acesteia. După vizitarea principalelor unităţi industriale ale judeţului Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au îndreptat spre noua construcţie a spitalului judeţean, aflată in prezent în curs de finisare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncitoreşti „Crişan I“ şi „Crişan II“, înălţate şi ele în ultimii ani, însoţiţi de şeful şantie- rului, ing. Lucian Răducanu, oaspeţii vizitează primele trei nivele ale acestei impunătoare construcţii, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spitalul se execută intr-un timp record — circa un an — faţă de doi ani — termen prevăzut în general pentru asemenea construcţii, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor şi a unor metode moderne de construcţie, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în interiorul unor viitoare saloane de tratament, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este plăcut impresionat de calitatea lucrărilor de finisare şi felicită călduros pe constructori. Adresîndu-se secretarului general al partidului, şeful şantierului spune: „Faptul că dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, sînteţi mulţumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un puternic imbold“. In timpul vizitei pe şantierul acestei construcţii, între oaspeţi şi gazde au loc discuţii cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folosirea chibzuită a spaţiilor încăperilor, pentru a se asigura întregul confort necesar unor asemenea instituţii şi o asistenţă sanitară de nivel ridicat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să acorde în continuare toată atenţia terminării în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-se cartierul „Crişan I“, cartier modern de locuinţe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou şi impunător edificiu : Casa orăşenească de cultură. Şantierul se află încă în fază incipientă de amenajare şi gazdele construiesc, din explicaţii, imaginea viitorului lăcaş. Casa de cultură va fi dată în folosinţă peste doi ani şi va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, aşadar, de o construcţie monumentală în care locuitorii oraşului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de formaţii artistice locale, la spectacole oferite de teatrele bucureştene, prin alte centre ,mari ale ţării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audia conferinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca lucrările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanţie sigură a executării lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o discuţie, la concret, luîndu-se ca punct de pornire cartierul „Crişana“ şi asupra folosirii mai judicioase a terenurilor afectate construcţiilor de locuinţe. Prin modul cum sunt amplasate blocurile, cu mari spaţii între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafeţe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fondului de construcţii, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a oraşului, dimensionate dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalaţii de canalizare, apă, energie electrică. Secretarul general al partidului insistă asupra necesităţii valorificării fiecărui metru pătrat de teren şi dă indicaţii ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, aşa Incit densitatea acestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în ţări cu experienţă urbanistică înaintată; în continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a oraşului: viitorul hotel cu zece nivele. Şi aici şeful statului recomandă să se adopte soluţii constructive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcţii ce se impun tot mai mult în practica mondială : metalele feroase şi aluminiul în confecţionarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioare, în realizarea pardoselilor şi altele. Cetăţenii din cartierul „Crişana“ I îl înconjoară cu căldură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îl aplaudă şi îl aclamă din toată inima la despărţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost însoţiţi de Constantin Sandu, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, preşedintele consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, cu ţărani cooperatori, cu constructori de pe şantiere, indicaţiile preţioase date cu acest prilej reflectă stilul de muncă propriu secretarului ge- neral al partidului, de a cunoaşte la faţa locului, modul în care se traduc în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, preocupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezenţa conducătorului partidului şi statului în mijlocul locuitorilor din judeţ, dragostea cu care a fost întâmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă ţi grăitoare expresie a hotărîrii acestora, ca şi a întregului nostru popor, de a înfăptui neabătut politica marxist-leninistă a partidului, pentru continua înflorire a naţiunii noastre, pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ion MARGINEANU Nicolae POPESCU-BOGDANEŞTI Mircea S. IONESCU Foto : Angliei PASAT Radu CRISTESCU Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Fabrica de osii şi boghiuri din Balş. Pe tarlalele C.A.P. Leoteşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de producţia obţinută la cultura sfeclei de zahăr. In moderna cetate a metalului alb, Uzina de aluminiu din Slatina. La Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă colectivului sa atingă in timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. PAGINA 3