Scînteia, noiembrie 1970 (Anul 39, nr. 8594-8623)

1970-11-22 / nr. 8615

SCINTEIA — duminică 22 noiembrie 1970 V­im TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU IN JUDEŢUL OLT (Urmare din pag. I) La ieşirea din uzină, un mare număr de muncitori, ingineri şi teh­nicieni fac tovarăşului Ceauşescu o călduroasă manifestare de dra­goste şi stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenţi, spune : — Sînteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate efortu­rile pentru ca uzina să înceapă neîntîrziat producţia la parametrii proiectaţi. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom înde­plini cu cinste această sarcină, to­varăşe Ceauşescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducă­torii de partid şi de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Coopera­torii de la Leoteşti lucrează de zor la strângerea şi transportul acesteia. Tovarăşul Ceauşescu se apropie La Slatina, oraşul reşedinţă al judeţului Olt, mii de locuitori întîmpină cu entuziasm pe oaspeţi. Se scandează „P.C.R. — CEALŞESCL“, lozincă de o deo­sebită semnificaţie, care atestă încă şi încă o dată faptul că poporul nostru, făuritor al socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate, vede în partidul comu­nist exponentul , fidel al aspi­raţiilor sale, iar în persoana se­cretarului general pe cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului şi statului, conduce patria noastră pe drumul progresului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sînt întîmpinaţi de di­rectorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emo­ţionantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi hale de electroliză, care vor spori cu 50 000 tone aluminiu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fie­care 176 cuve de cite 63 kiloam­­peri, noile construcţii vor dispune, în final, de cîte 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concen­treze o capacitate sporită de producţie. In operaţiile de deser­vire a cuvelor vor fi folosite uti­laje şi agregate din cele mai mo­derne, care vor spori gradul de mecanizare şi automatizare a pro­cesului tehnologic de obţinere a aluminiului. , In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabri­cii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fa­bricaţie, apreciind eforturile har­nicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcind faptul că lu­minozitatea halelor nu este la ni­velul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia mă­suri urgente pentru rezolvarea de ţăranii cooperatori care îl în­tîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşescu. Bine aţi venit la noi! Conducătorul partidului şi statu­lui stă de vorbă cu cei aflaţi la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, pre­ocupările oamenilor. îl întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojo­­caru care este producţia la hectar. — In jur de 27 000 de kg. — Este bine, dar e în intere­sul dumneavoastră ca viitoarea recoltă să fie şi mai bună. Pentru aceasta, este necesar însă ca lu­crul să fie organizat în aşa fel incit să nu se producă nici o in­­tîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densita­tea, aşa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Aşa vom face, îl asigură ţă­ranii cooperatori, care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cît mai aproape, să-i strîngă mina­ problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd șantierul noilor hale de electroliză, tovarășul Ceaușescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtă­rii termenului de execuţie în aşa fel încît investiţia să fie realizată înainte de termen. In discuţiile avute cu Mihai Coş­­tea, şeful sectorului reparaţii ca­pitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereş, de la fa­brica de anozi, secretarul general al partidului se interesează de mă­surile privind creşterea calificării. — Este necesar să fie organizate cursuri săptămînale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calitatea, va creşte productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnă­rile datorită defecţiunilor la maşini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o Elită impor­tantă întreprindere — Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică în felul ei, întrucît in ţară nu mai există o întreprin­dere similară nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de alu­miniu a fost determinată de fap­tul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu. In ca­drul viitoarei unităţi se vor rea­liza electrozi siderurgici grafi­taţi pentru cuptoarele electrice, elec­trozi clorosodici grafitaţi, ce se vor folosi la electroliza clorurii de so­diu, blocuri şi plăci catodice pen­tru industria aluminiului. Ca ma­terie primă se valorifică reziduu­rile de cocs de petrol din rafină­rii şi de cocs metalurgic, antraci­tul şi smoala. La sosirea în întreprindere, con­ducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare nu­măr de muncitori, tehnicieni şi ingineri, însoţiţi de directorul ad­junct al întreprinderii, Aurică Marga, oaspeţii vizitează principa­lele sectoare. Un prim popas la li­nia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma re­zultatelor bune obţinute în probe­le tehnologice. Această modernă instalaţie de calcinare, cu o capa­citate anuală de 50 000 tone, a şi realizat primele cantităţi de pro­duse de antracit. Pînă la sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv im­portant — cuptorul de coacere Continuă — la care se fac ultimele, finisări, va intra în probe tehno­logice. Se cuvine relevat faptul că în­tregul echipament tehnologic al a­­cestei unităţi, concepută de Insti­tutul de proiectări metalurgice din Bucureşti, se remarcă printr-un înalt grad de mecanizare şi auto­matizare. Prin intrarea în funcţiune în cursul acestui an a noii fabrici de produse cărbunoase, se asigură realizarea în ţară a tutu­ror sorti­mentelor de produse cărbunoase necesare economiei naţionale. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde, se subliniază importanţa executării ritmice şi integrale a volumului de investiţii prevăzut pentru acest an, necesitatea luării tuturor măsurilor de către comi­tetul orăşenesc de partid, de con­ducerea uzinei, pentru ca unităţile intrate în producţie să atingă în timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. Există toate condiţiile, ca aceas­tă modernă unitate să intre cît mai grabnic în circuitul economiei naţionale. Ultimul obiectiv industrial vizi­tat de oaspeţi în zona industrială a Slatinei,­care îşi măreşte puterea economică de la un an la altul, este Uzina de prelucrare a alumi­niului în bare, ţevi, table, benzi şi folii. Aici se vizitează principalele sectoare prevăzute a intra în pro­ducţie în cursul acestui an şi care în prezent se află în probe teh­nologice. In secţia de ţevi pentru irigaţie, conducătorii de partid şi de stat asistă la elaborarea prime­lor produse care se desfăşoară cu succes. Oaspeţii sunt informaţi că această unitate este prevăzută a se dezvolta în trei etape, urmînd ca producţia ei finală să fie de 35 000 tone anual. întreprinderea este dotată la nivelul tehnicii celei mai înaintate. Un exemplu în această direcţie îl constituie puternicele piese de 2 500—3 600 de tone, care ch­iar în timpul­ vizitei secretarului general al­ partidului erau supuse probelor tehnologice. Directorul întreprinderii, ing. Ion Filip, in­formează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre stadiul lucrări­lor de montaj şi în celelalte sec­toare aflate, de asemenea, în pra­gul intrării în funcţiune , turnă­toria de aluminiu, secţia sculărie, staţia de 110/6 Kv şi secţia extru­­date, care este cel mai mare obiec­tiv. înainte de a părăsi această întreprindere, conducătorilor de partid şi de stat li se arată în ve­cinătate şantierul unei alte unităţi industriale, a cărei construcţie a început de curînd. Este vorba de Fabrica de cabluri electrice de forţă. Prin prelucrarea superioară a aluminiului primar şi a aliajelor furnizate de Uzina de aluminiu din localitate, în această întreprin­dere se vor fabrica într-o gamă variată cabluri electrice pentru in­stalaţii industriale, conductori de înaltă şi joasă tensiune. între oaspeţi şi gazde are loc o discuţie privind buna organizare a activităţii noilor întreprinderi in­dustriale cu profil asemănător şi care cooperează între ele. Secreta­rul general al partidului recoman­dă să se aibă în vedere elimina­rea oricăror paralelisme, găsirea celor mai bune metode de condu­cere şi de îndrumare a acestor unităţi, indicînd ca noua unitate să depindă de Uzina de prelucrare a aluminiului, sub conducerea di­rectorului acesteia. După vizitarea principalelor u­­nităţi industriale ale judeţului Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat s-au îndreptat spre noua con­strucţie a spitalului judeţean, afla­tă in prezent în curs de finisare. Spitalul este amplasat în mijlocul cartierelor muncitoreşti „Crişan I“ şi „Crişan II“, înălţate şi ele în ul­timii ani, însoţiţi de şeful şantie-­­ rului, ing. Lucian Răducanu, oas­peţii vizitează primele trei nivele ale acestei impunătoare construc­ţii, unde lucrările de finisare sunt mai avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că spita­lul se execută intr-un timp record — circa un an — faţă de doi ani — termen prevăzut în general pentru asemenea construcţii, iar aceasta datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor şi a unor metode moderne de construcţie, printre care cofrajele glisante. Oprindu-se în interiorul unor vii­toare saloane de tratament, tova­răşul Nicolae Ceauşescu este plăcut impresionat de calitatea lucrărilor de finisare şi felicită călduros pe­­ constructori. Adresîndu-se secre­tarului general al partidului, şeful şantierului spune: „Faptul că dum­neavoastră, tovarăşe Ceauşescu, sînteţi mulţumit de rezultatele muncii noastre este pentru noi un puternic imbold“. In timpul vizitei pe şantierul a­­cestei construcţii, între oaspeţi şi gazde au loc discuţii cu privire la dotarea tehnică a spitalului, folo­sirea chibzuită a spaţiilor încăpe­rilor, pentru a se asigura întregul confort necesar unor asemenea in­stituţii şi o asistenţă sanitară de nivel ridicat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructo­rilor să acorde în continuare toată atenţia terminării în cele mai bune condiţii şi la termenul prevăzut a spitalului. Un ultim popas... Străbătîndu-se cartierul „Cri­şan I“, cartier modern de locuinţe ridicat acum opt ani, se ajunge la platoul unde se va ridica un nou şi impunător edificiu : Casa orăşe­nească de cultură. Şantierul se află încă în fază incipientă de amena­jare şi gazdele construiesc, din ex­plicaţii, imaginea viitorului lăcaş. Casa de cultură va fi dată în folosinţă peste doi ani şi va avea ca principală parte componentă o sală de 700 de locuri. Este vorba, aşadar, de o construcţie monu­mentală în care locuitorii oraşului, aflat în plină expansiune, vor putea asista la manifestări organizate de formaţii artistice locale, la specta­cole oferite de teatrele bucureştene, pri­­n alte centre ,­mari ale ţării, în turneu, de filarmonici, vor putea viziona filme, audia conferinţe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă ca lucrările să fie începute în cît mai scurtă vreme, aceasta fiind o garanţie sigură a execută­rii lor în timpul prevăzut. Are loc apoi un schimb de opinii pe teme urbanistice, de fapt o dis­cuţie, la concret, luîndu-se ca punct de pornire cartierul „Crişa­­na“ şi asupra folosirii mai judici­oase a terenurilor afectate con­strucţiilor de locuinţe. Prin modul cum sunt amplasate blocurile, cu mari spaţii între ele, adevărate locuri virane, se irosesc suprafeţe întinse de pămînt, ceea ce, pe de o parte, duce la diminuarea fon­dului de construcţii, iar pe de altă parte la extinderea exagerată a o­­raşului, dimensionate dincolo de limitele necesarului, la cheltuielile inutile pentru instalaţii de canali­zare, apă, energie electrică. Secre­tarul general al partidului insistă asupra necesităţii valorificării fie­cărui metru pătrat de teren şi dă indicaţii ca în perimetrele rămase goale între blocuri să se amplaseze noi clădiri, aşa Incit densitatea a­­cestora să fie echivalentă cotelor ridicate ce se constată în ţări cu experienţă urbanistică înaintată; în continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi este prezentat locul de amplasare al unei alte mari clădiri a oraşului: viitorul hotel cu zece nivele. Şi aici şeful statului reco­mandă să se adopte soluţii con­structive moderne, să fie folosite pe scară mai largă materialele de construcţii ce se impun tot mai mult în practica mondială : meta­lele feroase şi aluminiul în confec­ţionarea tîmplăriei, masele plastice în decorări interioare, în realiza­rea pardoselilor şi altele. Cetăţenii din cartierul „Crişana“ I îl înconjoară cu căldură pe to­­varăşul Nicolae Ceauşescu, îl a­­plaudă şi îl aclamă din toată inima la despărţire. In timpul vizitei în judeţul Olt, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat au fost însoţiţi de Constantin Sandu, prim-secretar al comitetu­lui judeţean de partid, preşedin­tele consiliului popular judeţean, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Olt, dialogul viu, direct, purtat cu numeroşi muncitori, ingineri, tehnicieni, cu ţărani cooperatori, cu constructori de pe şantiere, indicaţiile preţioase date cu acest prilej reflectă stilul de muncă propriu secretarului ge-­ neral al partidului, de a cunoaşte la faţa locului, modul în care se traduc în viaţă hotărîrile Con­gresului al X-lea, preocupările şi realizările oamenilor muncii. Manifestările entuziaste pe care le-a prilejuit prezenţa conducăto­rului partidului şi statului în mij­locul locuitorilor din judeţ, dra­gostea cu care a fost întâmpinat pretutindeni secretarul general al partidului nostru reprezintă o nouă ţi grăitoare expresie a hotă­­rîrii acestora, ca şi a întregului nostru popor, de a înfăptui neabă­tut politica marxist-leninistă a partidului, pentru continua înflo­rire a naţiunii noastre, pe drumul făuririi societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Ion MARGINEANU Nicolae POPESCU-BOGDANEŞTI Mircea S. IONESCU Foto : Angliei PASAT Radu CRISTESCU Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Fabrica de osii şi boghiuri din Balş. Pe tarlalele C.A.P. Leoteşti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de producţia obţinută la cultura sfeclei de zahăr. In moderna cetate a metalului alb, Uzina de aluminiu din Slatina. La Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reco­­mandă colectivului sa atingă in timpul cel mai scurt parametrii proiectaţi. PAGINA 3

Next