Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)
1971-01-14 / nr. 8666
SCINTEIA — Joi 14 Ianuarie 1971 pagina economică PRODUCŢIA DE CARTOFI-la nivelul posibilităţilor agriculturii noastre, al cerinţelor aprovizionării populaţiei! Producţia de cartofi obţinută in ultimii ani*• cu excepţia anului 1968 — a fost mult sub posibilităţi. Este adevărat că au fost obţinute rezultate bune în ce priveşte cultivarea cartofilor timpurii şi de vară, dar la cei de toamnă, cantităţile preluate la fondul de stat au fost insuficiente, iar calitatea lor a lăsat de dorit. Cauzele care au determinat această situaţie sunt, în general, cunoscute. Pe prim plan se situează condiţiile climatice nefavorabile care au determinat, mai ales în 1970, să se obţină recolte mici, incit pentru buna aprovizionare a populaţiei a fost nevoie să se recurgă la import. La aceasta se adaugă însă şi deficienţele care au existat în organizarea producţiei şi asigurarea bazei materiale. Astfel, cultura cartofului a fost răspîndită în aproape toate unităţile agricole, pe suprafeţe mici, şi amplasată pe terenuri nepotrivite şi nemecanizabile ; cartofii de săminţă, in multe cazuri, au fost de calitate necorespunzătoare , lucrările nu au fost executate la timp şi de bună calitate, fapt determinat de lipsa unor maşini care să asigure mecanizarea complexă. La aceasta se adaugă faptul că pentru cultura cartofului nu s-au repartizat cantităţi îndestulătoare de îngrăşăminte, iar tratamentele chimice împotriva bolilor şi a dăunătorilor nu s-au aplicat la timp şi corect. Pînă în anul trecut au fost acordate preţuri de contractare a producţiei marfă nestimulatorii atit pentru unităţile care produceau cartofi de săminţă, cit şi pentru cele carevrau cartofi de consum. Conducerea de partid şi de stat a aprobat o serie de măsuri care să ducă în final la sporirea cantitativă şi calitativă a producţiei de cartofi. Una dintre aceste măsuri se referă la stabilrea unor noi preţuri de contractare şi achiziţionare a cartofilor de toamnă. Printr-o hotărîre a Consiliului de Minişti, se prevede ca preţurile de cumpărare a cartofilor care se preiau în vrac să fie stabilte pe trei clase de calităţi, faţă de o singură clasă pînă acum, ţinîndu-se seama de însuşirile lor calitative, determinate de soi şi mărime. Pentru a primi noile preţuri îmbunătăţite, producătorii trebuie să sorteze cartofii, astfel incit ei să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute. De asemenea, unităţile agricole şi producătorii pot obţine venituri suplimentare prin livrarea cartofilor în saci puşi la dispoziţie de întreprinderile valorificatoare. Pentru aceşti cartofi se vor primi in plus 25 de lei la tonă peste preţurile prevăzute în hotărîre. Pentru cartofii păstraţi de producători în timpul iernii, aceştia primesc, peste preţurile prevăzute prin hotărîre, cheltuielile de păstrare in limita a 300 de lei pentru o tonă. Pe lngă acordarea unor preţuri de achiziţie şi contractare îmbunătăţite, în vederea stimulării producătorilor în sporirea recoltei de cartofi şi pentru specializarea unor zone şi unităţi în această cultură, începînd cu recolta anului 1971, cooperativele agricole, membrii acestora şi producătorii individuali din regiunile in care nu se produce porumb vor putea cumpăra din fondul de stat, la preţul de vînzare cu amănuntul, anumite cantităţi de porumb pentru cartofii vînduţi statului pe bază de contract. Totodată, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a întocmit un program privind organizarea producţiei şi valorificării cartofilor, program care a fost aprobat de conducerea superioară de partid şi de stat. Pe baza acestui program, ca urmare a creşterii recoltelor medii la hectar, producţia globală de cartofi urmează să crească la 4,4 milioane de tone în 1971 şi la 4,9 milioane de tone in 1975. Pentru realizarea acestor producţii se preconizează aplicarea unor măsuri organizatorice şi tehnice. Una dintre condiţiile obţinerii unor recolte mari la hectar o constituie folosirea la plantat a unui material cu însuşiri biologice superioare. După ce ani la rînd această problemă a fost neglijată, producerea cartofului de săminţă a fost organizată după scheme ştiinţifice. Se remarcă cele 3 verigi în care se produce materialul săditor : prima — asigură materialul iniţial ; a doua — superelita, iar a treia — cartofii de sămînţâ, care ajută la reînnoirea periodică a materialului săditor din unităţile producătoare de cartofi de consum. Datorită neajunsurilor care au existat în această ultimă verigă, cantităţile de cartofi destinate reînnoirii nu au fost suficiente. De asemenea, datorită condiţiilor de păstrare şi transport, însuşirile materialului săditor erau diminuate. Ce se prevede pentru îmbunătăţirea acestei activităţi ? Din studiul întocmit de către Ministerul Agriculturii şi Silviculturii rezultă că, pe ţară, în 1975 vor fi necesare circa 1 milion tone de cartofi de săminţă. De aceea s-a hotărît extinderea actualelor zone închise la 14 500 de hectare, de unde se va asigura întreaga cantitate necesară pentru reînnoire. Cartofii produşi in zonele închise in unităţi specializate vor fi destinaţi pentru săminţă în vederea reinmulţirii în zona respectivă şi în judeţele cu condiţii favorabile. Alte măsuri se referă la organizarea înmulţirii cartofilor de sămînţă care provin din zonele închise, in unităţi şi ferme specializate din zona favorabilă cultivării cartofului. Se prevede, între altele, ca un număr de cooperative agricole şi ferme de stat să fie profilate pe înmulţirea cartofilor de săminţă. Aceste oprinde cartofi de săminţă, unt şi cel al unităţilor învecinate, care vor produce cartofi de consum şi care vor fi livraţi fondului de stat. Experienţa anilor care au trecut a dovedit ce importanţă deosebită prezintă pentru nivelul recoltei menţinerea ridicată a valorii biologice a cartofilor de sămînţâ. în acest scop, pe lingă măsurile tehnice care se vor aplica în cimpurile de cultivare, o deosebită atenţie va fi acordată evitări pierderilor cauzate de păstrarea necorespunzătoare. Se preconizează construirea de complexe pentru preluarea, condiţionarea şi păstrarea cartofilor de săminţă prevăzute cu depozite speciale. Totodată, va fi îmbunătăţită şi tehnologia de cultură a cartofilor. In acest scop, secţiile staţiunilor de mecanizare a agriculturii vor fi dotate cu prioritate cu maşini specifice acestei culturi, inclusiv combine de recoltat şi maşini de sortare şi calibrare a tuberculilor, în vederea păstrării valorii biologice a cartofilor, institutul de cercetări pentru cultura cartofilor şi sfeclei de zahăr, precum şi inspectoratele judeţene pentru controlul seminţelor vor organiza controlul întregului material de săminţă obţinut in unităţile specialiizate. Pentru îmbunătăţirea valorificării se vor organiza complexe specializate pentru preluarea, condiţionarea şi păstrarea cartofilor. Aceste complexe vor avea sarcini de sprijinire a producţiei şi a valorificării cartofilor. Astfel, in ce priveşte producţia, complexele se vor ocupa de aprovizionarea unităţilor cu material săditor, de activitatea de chimizare , aprovizionarea şi administrarea îngrăşămintelor chimice, ierbicidelor, insectofungicidelor, aplicarea la timp a tratamentelor împotriva bolilor şi dăunătorilor etc. în acest fel, unităţile producătoare şi îndeosebi cele cu posibilităţi financiare mai reduse vor fi sprijinite în ce priveşte aprovizionarea cu cartofi de sămînţă de calitate superioară, diferite materiale etc. Crearea complexelor nu exclude posibilitatea ca unităţile agricole cu suprafeţe mari şi resurse materiale suficiente să construiască depozite proprii pentru păstrarea cartofilor de sămînţă, urmind ca livrarea lor să se facă primăvara, pentru care ele urmează să perceapă o anumită taxă. Complexele situate in zonele închise de cultură a cartofilor de sămînţă vor încheia contracte de producere, preluare, condiţionare şi de livrare cu unităţile producătoare din aceste zone. De asemenea, vor încheia contracte de livrare a cartofilor de sămînţă cu unităţile specializate din judeţele cu condiţii favorabile, precum şi cu cele situate în zonele de cîmpie din sudul şi vestul ţării, care cultivă cartofi timpurii. Complexele din zonele favorabile încheie contracte cu unităţile producătoare de cartofi de sămînţă, a căror producţie o preiau în stare brută sau presortată, o condiţionează şi o păstrează în depozit pînă în primăvară, cînd o livrează unităţilor contractante. Măsurile stabilite vizind îmbunătăţirea producerii cartofilor de sămînţa şi care atrag cheltuieli materiale importante din partea statului trebuie să fie urmate de altele tehn IH-deosebi se impune o zonare a producţiei de cartofi — sarcină de mare răspundere ce revine consiliilor intercooperatiste. Specialiştii de la Institutul de cercetări pentru cultura cartofului şi sfeclei de zahăr de la Braşov susţin că zonele favorabile pentru cultura cartofului sunt limitate. De aceea, ele trebuie identificate si destinate cu prioritate acestei culturi. întrucît in această perioadă are loc definitivarea planurilor de producţie in cooperativele agricole este necesar ca problema amplasării cartofilor pe cele mai potrivite terenuri să fie privită cu cea mai mare răspundere. De asemenea, să fie luate şi alte măsuri care vizează sporirea producţiei de cartofi : asi- gurarea îngrăşămintelor, fertilizarea terenului, asigurarea materialului săditor din soiurile cele mai potrivite, înzestrarea secţiilor de mecanizare cu utilajele necesare etc. Noile măsuri privind organizarea producţiei şi valorificarea cartofilor vor contribui la sporirea producţiei şi la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu acest aliment. Ion HERŢEG MĂSURI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA PRODUCŢIEI ŞI DESFACERII CARTOFILOR Uzina mecanică de maşini şi utilaje miniere din Baia Mare. In imagine : una din noile capacităţi productive puse în funcţiune de curind — secţia de prelucrări mecanice Foto : Agerpres DOROHOI A început construcţia unui nou obiectiv industrial DOROHOI (Cores- menaj. Aici urmează pondentul „Scînteii", să se realizeze anual N. Zamfirescu), în peste 5 000 tone stzona industrială a odlărie de menaj şi Iaşului Dorohoi, lu iluminat. Prin prnedeţul Botoşani, a în- rean, funcţiune a „ . v10 acestui obiectiv, inceput la 12 ianualy73, oraşul Dorohoi ne, construcţia unui isi va spori cota da nou şi important o participare la probiectiv economic : Faducţia industrială abrica de sticlărie de judeţului Botoşani. Uzina mecanică din Mîrşa la remorca unor promisiuni neonorate De la un an la altul, a crescut numărul de remorci şi autocamioane basculante realizate de Uzina mecanică din Mîrşa, judeţul Sibiu. Planul pe 1971 prevede, de asemenea, o simţitoare creştere a producţiei. In acest trimestru al anului, de exemplu, pe lingă satisfacerea cerinţelor beneficiarilor din ţară, Uzina din Mîrşa a contractat cu firme de peste hotare un număr de 2 290 remorci RM 4. Dar, la ora actuală, 800 dintre aceste remorci se găsesc montate în curtea uzinei, însă nu pot fi considerate produse finite, întrucît le lipsesc ridicătoarele — elemente hidraulice cu ajutorul cărora se face bascularea. Aceste ridicătoare urmau să fie... ridicate de la Uzina mecanică Plopeni, numai că la Plopeni nici pînă în prezent nu s-a trecut la pregătirea fabricaţiei produsului respectiv — şi nici a altor două tipuri de ridicătoare. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini a promis în repetate rînduri că problema va fi rezolvată la timp. Iată-ne însă la jumătatea lunii ianuarie şi Uzina mecanică Mîrşa este pusă în situaţia de a nu-şi putea realiza planul lunar cu aproximativ 90 milioane lei ! Vasile TRIF (Urmare din pag. I) cu 10 la sută mai mare decit în cincinalul precedent, "este necesară creşterea extracţiei de minereuri complexe cu 30 la sută, iar pentru o producţie cu 36 la sută mai mare de cupru, este nevoie de o cantitate de minereu cu 60 la sută mai mare. In esenţă, pentru a satisface in bune condiţii necesarul de materii prime al economiei naţionale, activitatea noastră, începînd cu anul 1971 şi continuînd pe toată perioada cincinalului, este orientată spre dezvoltarea raţională, la maximum, a capacităţilor de producţie existente, punerea în exploatare a zăcămintelor noi depistate şi cercetate anterior (Gura Văii, Valea Blaznei, Tarna Mare, Veţel etc.) şi introducerea în circuitul economic a noi zăcăminte cu conţinuturi sărace, cum ar fi acelea de la Novidior şi Căpuş. Pentru aceasta, în prezent, colectivele de specialişti din minister şi unităţi analizează toate posibilităţile de suplimentare a producţiei de materii prime peste prevederile cincinalului, stabilind totodată toate măsurile necesare. S-a şi conturat în acest sens valorificarea zăcămintelor de la Sîntimbru (mercur), Ohaba Ponor (bauxită) şi altele. Se impune, de asemenea, concentrarea cercetărilor de detaliu pentru o serie de zăcăminte de minereuri cuprifere sau complexe, urmărinduse punerea lor în valoare cu investiţii cit mai reduse. O cale importantă de scurtare a termenului la care resursele de minereuri neferoase urmează a intra în circuitul economiei o constituie, de asemenea, exploatarea unor zăcăminte — în special a celor mici — concomitent cu lucrările de cercetare și explorare geologică. Este o necesitate stringentă ca institutele de proiectări și cercetări miniere, precum şi centrele cu acest profil de pe lingă centralele industriale să aplice măsuri corespunzătoare pentru scurtarea perioadei de elaborare a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor de execuţie, precum şi soluţii mai bune pentru ridicarea eficienţei economice a investiţiilor. Pentru ca geologia să contribuie din plin la acest program, este necesar să fie fructificate intr-o măsură mai mare posibilităţile oferite de cadrul organizatoric creat prin contopirea activităţii industriei miniere cu aceea de cercetări geologice, legînd deci mai strins cercetarea geologică de necesităţile producţiei. Totodată, in domeniul minereurilor feroase, unde producţia indigenă are o pondere insuficientă în totalul resurselor de materie primă, strădaniile noastre vor fi axate pe găsirea de noi zăcăminte şi, concomitent, pe îmbunătăţirea tehnologiilor de extracţie şi preparare la cele deja explorate, cum sunt Băişoara, Delniţa, Mădăraş. Desigur, sporirea extracţiei de minereuri şi cărbune este o preocupare principală a noastră, dar in acelaşi timp trebuie îmbunătăţite şi tehnologiile pentru prepararea şi prelucrarea minereurilor şi cărbunilor in vederea valorificării lor superioare. Aşa, de pildă, la cărbunele pentru cocs va trebui să asigurăm măsurile necesare pentru ca spălarea acestuia să se facă cu obţinerea unor conţinuturi de cenuşă optime pentru metalurgie. Pentru minereurile neferoase, această acţiune înseamnă aplicarea acelor măsuri care să asigure recuperarea tuturor metalelor conţinute in concentrate şi cu un randament de extracţie corespunzător. La minereurile cu conţinuturi mai sărace, se are in vedere realizarea unor fluxuri tehnologice care să determine valorificarea lor eficientă. Pentru a ne referi numai la un singur exemplu, prin aplicarea unei tehnologii adecvate devine posibilă utilizarea importantelor cantităţi de cenuşi de pirită — considerate pînă nu de mult ca deşeuri nerecuperabile , din care urmează a se extrage, în noua uzină a cărei construcţie începe în acest an la Giurgiu, importante cantităţi de fier şi metale neferoase. In vederea sporirii producţiei de aluminiu, peste prevederile din cincinal, vor fi continuate lucrările pentru clarificarea volumului şi calităţii rezervelor de bauxită silicioasă, a cenuşilor de termocentrală, a şisturilor bituminoase şi a pămînturilor argiloase, pentru stabilirea tehnologiilor de prelucrare a acestora. De altfel, in funcţie de concluziile la care vom ajunge, se va trece in viitor la crearea capacităţilor de producţie corespunzătoare. Este bine să arătăm că acest program nu poate fi realizat însă integral numai prin eforturile ministerului nostru, ci , după cum s-a subliniat in expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 — aceasta trebuie să constituie o preocupare a tuturor factorilor interesaţi din economie. De aceea, se impune să intensificăm colaborarea cu alte ministere, care urmează să prelucreze materiile prime pe care noi le vom furniza sau care sunt în măsură să ne furnizeze utilajele necesare. Aceasta este esenţial pentru reducerea concomitentă a importului şi, totodată, pentru introducerea în circuitul economic a unor noi substanţe minerale. Colaborarea trebuie să pornească încă de la stabilirea în comun a tehnologiilor de extracţie şi preparare, strins legate de tehnologiile de prelucrare. Pe baza programelor de conlucrare elaborate împreună cu Ministerul Industriei Chimice, trebuie să rezolvăm problemele introducerii in circuitul economic a unor noi materii prime pentru aluminiu, sulf, metale rare, cit şi pentru realizarea prelucrării cenuşilor de pirită , cu Ministerul Industriei Metalurgice — pentru sporirea producţiei de cocs indigen, minereu de fier şi calcar , cu Ministerul Industriei Lemnului — pentru asigurarea intr-o proporţie mai mare a caolinului cu grad înalt de alb , cu Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii — pentru utilizarea sterilului de la preparaţiile de cărbune, in vederea fabricării materialelor ceramice şi de zidărie. Printre sarcinile calitative de maximă importanţă pentru ramura noastră, se află creşterea productivităţii muncii. Valoric, prevederile acestui cincinal duc la o creştere medie cu circa 5 la sută a acestui indicator în fiecare an. Fizic, însă, sporirea va fi mult mai mare (între 8—10 la sută), avind in vedere extracţiile sporite în condiţiile unor conţinuturi mai scăzute. In acest scop, trebuie să se facă paşi hotăriţi in direcţia mecanizării şi modernizării proceselor de extracţie şi de preparare, care, pe lingă asigurarea unor producţii superioare in unitatea de timp, vor permite şi îmbunătăţirea securităţii muncii miniere. Pină la sfirşitul acestui an, circa 40 la sută din producţia de cărbune in abataje va fi obţinută prin tăiere şi încărcare mecanizată cu combine şi pluguri, susţinerea metalică in abataje va fi extinsă la circa 65 la sută din totalul producţiei, iar încărcarea mecanizată la lucrările miniere de înaintare, In sectorul de minereuri, va reprezenta peste 50 la sută din totalul producţiei. De asemenea, vor fi sporite eforturile pentru asimilarea unor noi utilaje şi modernizarea celor existente, fie prin autodotări, fie in colaborare cu uzinele constructoare de maşini. In vederea realizării in bune condiţii a sarcinilor de sporire a productivităţii muncii şi de ridicare a calităţii produselor, in prezent, cind, ca urmare a recentelor măsuri luate de partid şi de stat afluxul de forţă de muncă spre industria minieră a crescut, este necesar ca centralele să o preocupe mai îndeaproape de pre INDUSTRIA MINIERA SI GEOLOGIA gătirea cadrelor de muncitori şi de ridicarea calificării lor. Pentru reducerea cit mai accentuată a cheltuielilor de producţie — una din principalele sarcini calitative care revin colectivelor din industria minieră — in scopul ridicării eficienţei activităţii noastre economice, va trebui să reflectăm mai mult la folosirea judicioasă a materiilor prime şi materialelor, la stabilirea cit mai raţională a normelor de consum. în această sferă de preocupări, un loc esenţial îl va ocupa extinderea folosirii unor înlocuitori şi gospodărirea mai raţională a lemnului de mină. Este necesar să ajungem încă în acest an la o reducere a consumului de lemn de mină cu circa 1 mc la 1 000 tone cărbune, care, împreună cu economiile la extracţia minereurilor, vor duce la o diminuare totală a consumului de circa 40 000 mc faţă de anul precedent. Un efect economic pozitiv se va obţine şi prin reducerea diluţiei la minereurile neferoase, diminuarea sterilului in excavaţii, micşorarea pierderilor la operaţiile de preparare şi îmbunătăţirea randamentului de extracţie a minereurilor. Se poate afirma că, în prezent, unităţile miniere şi de cercetare geologică au toate condiţiile create pentru a îndeplini integral prevederile planului pe acest an. în acest scop, centralele şi combinatele industriale, care au fost investite cu atribuţii şi competenţe lărgite şi cărora li s-au asigurat toate condiţiile materiale necesare, trebuie să renunţe la rutină, să intre mai repede in rolul lor, să rezolve, aşa cum cere conducerea partidului nostru, cu răspundere şi la un înalt nivel calitativ, sarcinile ce ie stau în faţă. Totodată, trebuie acordată mai multă atenţie întăririi disciplinei şi respectării stricte de către toţi a normelor de protecţie a muncii, domenii in care mai sunt multe de făcut in toate unităţile. Trebuie să se înţeleagă că de aceasta răspund deopotrivă de la directorii de unităţi, şefii de mină, inginerii, pînă la maiştrii şi şefii de echipă. în aceste condiţii, se va asigura un cadru optim desfăşurării unei activităţi rodnice in anul 1971 , va fi posibil ca industria minieră şi geologia să răspundă la un nivel superior cerinţei alimentării economiei naţionale cu o bază largă de materii prime, sporirii producţiei pentru export. PAGINA 3 CONTRASTE • „Informa-Tehnica“ Vilcea 71 Devenită tradiţională in programul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, desfăşurată in judeţul Vilcea , ne relatează corespondentul nostru Petre Dobrescu „Informa-Tehnica“ Vilcea 71 îşi consumă, in aceste zile, cea de-a treia ediţie. Dezbaterile, consfătuirile, comunicările ştiinţifice, filmele documentare, expoziţiile şi alte asemenea activităţi, organizate cu acest prilej, sunt menite să informeze colectivele din industria judeţului asupra realizărilor ştiinţifice şi tehnice obţinute, creează un bun cadru pentru un larg schimb de opinii intre ingineri, economişti, tehnicieni, maiştri, muncitori de diferite profesii, in vederea adincirii acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Concluziile desprinse de pe urma acestei importante manifestări vizează nemijlocit practica industrială. iar urarea noastră este: Roade mai bogate ! „Informa Tehnicii" vilcene la ediţia din ’72 ! Găinile milionare în iarna anului trecut ciţiva cooperatori din Brăneşti, judeţul Ilfov, se gîndeau să propună consiliului de conducere al cooperativei agricole desfiinţarea sectorului avicol. Ei susţineau că păsările nu sunt rentabile şi că aduc numai pagube în loc de cîştig. într-adevăr, in anul precedent, se obţinuseră numai 71 de ouă, în medie, de la găinile crescute în cooperative. Bine îndrumat de organele judeţene, consiliul de conducere a iniţiat o acţiune de cooperare, pe bază de contracte economice, precise, între această cooperativă şi complexul avicol I.A.S. de la Mihăileşti. Cu sprijinul specialiştilor complexului, cooperatorii au amenajat adăposturile, au introdus hrănitoare, adăpătoare, ventilatoare etc., şi au cumpărat găini hibride. Acum, la ora bilanţului, rezultatele înregistrate sunt dintre cele mai bune. Cooperativa obţine, în medie, 220 de ouă de fiecare găină , cu realiza în ciţiva ani laolaltă, în trecut. In total, s-au obţinut pesta 1,8 milioane ouă din vînzarea cărora s-au recuperat toate cheltuielile efectuate şi s-a realizat un venit rodnic care arată că adevăratul spirit gospodăresc e întotdeauna rentabil. Fiul dezmoştenit de la Buzău Institutul judeţean de proiectări din Buzău a Împlinit un an de existenţă. O aniversare sărbătorită în condiţii stranii , după ce s-au făcut destule eforturi pentru a se pune bazele unui asemenea colectiv specializat, care numără acum 150 de arhitecţi, ingineri, proiectanţi şi desenatori, după ce s-au zămislit cele mai optimiste planuri asupra viitorului institut, consiliul popular judeţean a intrat într-o subită criză de încredere. Caltatea celor 300 de documentaţii tehnice executate, productivitatea proiectanţilor infirmă părerea că Institutul de proiectări din Buzău nu ar avea... maturitate tehnică. La sfirşitul anului 1970, consemnează corespondentul nostru judeţean, Radu Gheorghiu, directorul institutului , a bătut mal în fiecare poartă de întreprindere şi instituţie, căutînd de lucru, in timp ce locuinţele Buzăului sunt proiectate la Ploieşti, magazinele la Bucureşti, iar instalaţiile aiurea. In acest timp, ateliere şi grupuleţe ad-hoc de proiectare, nespecializate, in care înfloreşte diletantismul, apar ca ciupercile la Buzău şi Rm. Sărat. Situaţie care naşte un şir de întrebări : are nevoie judeţul de un Institut de proiectări? Şi dacă da, cum se pot restabil relaţiile dintre părinţi şi fiul lor legitim ? »^VSA^/WWWWWWVVWW/WV* Eclipsă la solarii Cînd se obţin roşiile in cîmp ? în mod obişnuit, în zonele din sudul ţării, la sfîrşitul lunii iunie. Şi, totuşi, recolta poate fi devansată cu două şi chiar trei săptămîni prin cultivarea roşiilor în solarii — adăposturi simple acoperite cu material plastic. Pe această cale cooperativele agricole obţin importante sporuri de beneficii. Iată de ce 13 cooperative agricole din judeţul Buzău au constituit 3 asociaţii intercooperatiste la Brădeanu, Scurteşti şi Dîmbroca, în vederea amenajării de solarii. Intenţia e bună, dar cum stau lucrările de construcţie şi de pregătire a terenului ? La Direcţia agricolă judeţeană situaţia este prezentată drept exemplară. Pe teren lucrurile stau însă invers. La Bulandra, unde se fac 11 hectare, arătura s-a terminat abia de curind, ţevile de susţinere n-au fost sudate, stîlpiI de dolie n-au fost îngropaţi, riglele pe stilpii de doie n-au fost montate pentru că... n-au sosit La Scurteşti, după spusele directorului direcţiei agricole, construcţia ar fi fost terminată la termenul stabilit dacă ar fi sosit pomeniţii stîlpi. Motivări, după cum se vede, s-au găsit, la fel şi un vinovat — întreprinderea de industrie locală „Flacăra“ (care, trebuie spus că este în subordinea consiliului popular judeţean). Şi în ceilalţi ani s-au adus asemenea motivări în ce priveşte intirzierea amenajării salariilor. Dar motivările n-au ţinut de cald şi roşiile au rodit tîrziu, o dată cu cele din cimp. In asemenea condiţii, investiţia n-a mai fost eficientă. Fireşte, nu trebuie reeditată experienţa. Costă prea mult.