Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)

1971-01-16 / nr. 8668

SCl NT El A — simbata 16 ianuarie 1971 pagina economică înfăptuirea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi de sporire a producţiei animaliere necesită un mare volum de investiţii. Orientarea acestora spre obiective moderne, de înaltă tehnicitate, asigură concentrarea şi specializarea producţiei, obţinerea de produse in partizi mari, de calitate şi în mod ritmic, o eficienţă economică sporită. In cadrul asociaţiilor intercooperatiste, anul trecut, a început construcţia a 42 complexe de tip industrial pentru creşterea porcilor, 13 complexe de miei şi numeroase complexe pentru producţia de ouă sau carne de pasăre. Realizarea acestor obiective economice reprezintă o mare acumulare de valori materiale rezultate din concentrarea fondurilor de investiţii ale multor cooperative agricole, la care se adaugă sprijinul statului prin credite, materiale de construcţie şi asistenţă tehnică. Amplul efort constructiv se desfăşoară însă inegal din care cauză pe o serie de şantiere s-au acumulat mari restanţe în execuţia obiectivelor prevăzute. Anul trecut, planul de investiţii al complexelor de tip industrial intercooperatiste s-a realizat în proporţie de numai 84,3 la sută, iar la construcţii-montaj 86,7 la sută. Este un procent redus, determinat de cauze dintre cele mai diverse : începerea lucrărilor cu întîrziere, slaba organizare a muncii pe şantiere, greutăţi in aprovizionarea cu materiale etc. In legătură cu activitatea de construcţie a complexelor zootehnice se desprind o serie de concluzii reliefate cu prilejul unei analize recente care a avut loc la Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. Se relevă că acolo unde s-a acţionat energic pentru organizarea temeinică a lucrărilor pe şantiere şi îndeosebi in ce priveşte aprovizionarea cu materiale, planul de investiţii s-a realizat integral, iar unele obiective au fost devansate cu 4-6 luni. In judeţele Constanţa, Dolj, Iaşi, Neamţ, Mureş şi altele, ultimele hale care condiţionează virarea parţială în funcţiune a complexelor intercooperatiste de creştere a porcilor au fost sau sínt pe cale de a fi terminate. In unele / judeţe/ .fiul,* sínt Constanta şi Dolj, STa., stabilit de la Bun început ordingii ,de urgenţă in executarea lucrărilor, acordîndu-se ..prioritate obiectivelor care condiţionează" intrarea in funcţiune a Complexelor zootehnice şi au o pondere mare in producţia animalieră. La indicaţia Comitetului judeţean de partid Dolj, eforturile constructorilor au fost orientate“ spre realizarea în devans cu 6 luni a unui număr de 12 hale pentru popularea cu scroafe a complexelor intercooperatiste de creștere a porcilor de la Maglavit, Cerăt, Galicea Mare şi Gingiova. Pentru rezolvarea operativă a multiplelor probleme ivite, fiecare complex a fost dat în răspunderea directă a unor cadre din conducerea judeţului, intre care un secretar al comitetului judeţean de partid, un vicepreşedinte al consiliului popular judeţean, directorul direcţiei agricole etc. Principalul este că greutăţile şi lipsurile ivite au fost rezolvate pe loc, fără amînări sau discuţii şi informări inutile. Procedîndu-se in acest mod atit in judeţul Dolj, cit şi In Constanţa, s-au creat condiţii pentru obţinerea şi creşterea purceilor cu multe luni mai devreme, astfel ca Încă la sfirşitul acestui an iflin complexele intercooperatiste să poată fi livrate primele mii de porci. Aşa cum rezultă din datele centralizate, in execuţia unor complexe zootehnice intercooperatiste se înregistrează serioase restanţe. In judetul Arad se localizează cele mai mari intîrzieri. Anul trecut, la complexul de porci de la Nădlac din planul valoric de peste 12 milioane lei s-au realizat numai 3 081 000 lei, din cauza demarajului greoi in organizarea şantierului, a „reportării“ nerealizărilor şi deficienţelor de pe o lună pe alta. întreprinderea de construcţiimontaj Timişoara —/Şantierul nr. 6 Arad, a tărăgănat lucrările de organizare a şantierului pînă la mijlocul verii trecute, pierzindu-se o mare parte din timpul de lucru.. Atît la Nădlac, cît şi pe şantierele de la Semlac şi Felnac s-au înregistrat numeroase stagnări şi defecţiuni la utilaje. După cum ne relata tovarăşul Ludovic Reitnagl, şeful serviciului de investiţii din cadrul direcţiei agricole, această situaţie se datoreşte, în mare măsură, faptului că utilajele aparţin mai multor întreprinderi din afara judeţului. Spre exemplu, utilajele de construcţii — betoniere, malaxoare, vibratoare şi mijloace de transport — aparţin şi sunt dirijate de staţia de utilaje de construcţii şi de transport din Timişoara, iar utilajele grele — buldozere, cilindri compresori, excavatoare — sunt dirijate de Trustul de utilaj greu din Bucureşti. Din această cauză o echipă sosită pe şantiere repară numai o parte din utilajele defecte, deşi ar putea pune la punct toate mijloacele din dotaţia şantierelor. în aceste condiţii s-a ajuns la situaţia cind betonierelerămînsau defecte, apelifidti-isé 'ia jarefarmarea', manuala a aeroanelor. Datorita restanţalor acumulate se prelimina d in"n cheierea lucrărilor la primele hale abia în lunile mai—iunie, faţă de termenul de intrare în funcţiune la 31 martie a.c. Concentrarea eforturilor asupra obiectivelor de primă urgenţă Şi lichidarea restanţelor se impun cu atit mai mult cu cl în acest prim an al cincinalului sunt prevăzute alte noi lucrări de amploare : extinderea complexului din Felnac de la 30 mii la 60 mii porci, construirea unui complex pentru îngrăşarea a 5 000 de taurine la Horia, a unui complex avicol cu capacitatea de 600 mii de pui de carne pe an la Gara Arad, obiective care trebuie date în funcţiune in anul viitor. Pină in prezent pentru aceste obiective, din care numai complexul de taurine necesită, in acest an, lucrări în valoare de 8,9 milioane lei, nu s-a stabilit încă constructorul. In această situaţie întîrzie contractarea lucrărilor, deschiderea finanţării, aprovizionarea cu materiale de construcţie. Ţinînd seama de volumul mare de lucrări, de complexitatea problemelor, este necesară intervenţia hotărită a organelor locale şi a forurilor centrale de resort, astfel ca toate complexele zootehnice prevăzute să poată fi realizate şi date în funcţiune la termen. Execuţia halelor care intră primele în exploatare trebuie corelată cu măsurile pentru intensificarea lucrărilor la celelalte obiective indispensabile unui flux tehnologic normal. Odată cu popularea primelor hale este nevoie să existe nutreţuri combinate în cantităţile necesare şi de calitate corespunzătoare fiecărei categorii de porcine şi la termene precise, să fie gata utilităţiler alimentare cu apă, deversoare, încălzire centrală, drumuri de acces etc. — apoi maternităţile, halele de creştere şi la sfirşit cele de îngrăşare. Orice necorelare poate prejudicia fluxul de creştere, întîrzierile se pot solda cu mari pagube economice. In unele judeţe, stadiul execuţiei complexelor reprezintă abia 30—40 la sută din valoarea totală planificată. Este adevărat că, printr-un plus de efort, halele de montă-gestaţie se pot da în funcţiune conform prevederilor înscrise în grafice, dar nu există certitudinea că obiectivele următoare vor fi gata la timp. După cum ne spune ing. Condruţ Romică, şeful serviciului de investiţii din direcţia agricolă judeţeană Buzău, măsurile luate de organele locale pentru grăbirea execuţiei primelor 3 hale ale complexului intercooperatist de creştere a porcilor asigură terminarea lor pînă la 31 martie a. c. Pină in prezent o hală a fost acoperită, la alta lucrările la invelitoare sunt în curs, iar 6 hale se află in faza execuţiei structurii de rezistenţă. Dar cum se va asigura, cu certitudine, corelarea fluxului tehnologic dacă constructorul complexului — 1IUSICII ] consuucpim om tare Bucureşti — din planul de 11 260 mii lei construcţii-montaje pe anul trecut a realizat numai 4,6 milioane ? Este evident că pe acest şantier se impun măsuri energice pentru grăbirea lucrărilor în vederea recuperării restanţelor, închiderii neîntirziate a unor hale pentru a crea front de lucru în interior. In acest sens comitetul judeţean de partid a iniţiat o serie de măsuri eficiente, intre care mărirea aportului cooperativelor agricole asociate la execuţia unor lucrări care necesită mai multă manoperă. Echipe de cooperatoriconstructori din cooperativele agricole Sălcioara, Mihăileşti, Puieşti, Glodeanu-Sărat şi altele au executat zidăria la 5 hale, au transportat cantităţi importante de materiale. De asemenea, s-a stabilit dublarea capacităţii complexului de la 30 mii porci livrabili anual la 60 mii. Continuarea execuţiei lucrărilor este desigur stinjenită de starea vremii, mai ales acolo unde nu s-au luat din timp măsuri de asigurare a frontului de lucru pentru iarnă. La şantierul complexului intercooperatist pentru creşterea porcilor de la Satu-Nou, judeţul Tulcea, anul trecut, constructorii de la I.S.C.M.Brăila au realizat numai 62,9 la sută din planul valoric de lucrări, iar pe şantierul Tulcea — km 4, rezultatele însumează 82,7 la sută din planul anual. La Satu-Nou, unde condiţiile de lucru erau mai bune, fiind necesar un volum mult mai mic de terasamente, continuă să treneze lipsurile în organizarea muncii, iar aprovizionarea cu materiale este deficitară. După ce în timpul verii au lipsit o serie de materiale — balast, var, nisip, cărămidă etc. — acum se resimte lipsa prefabricatelor de pe șantier. Și nu pentru că acestea n-ar putea fi procurate. Ele există în 1M.M11—ufa, ■—1-BW gară la Zebil, dar transportul lor pe şantier întîrzie şi acum, cind mijloacele staţiunilor de mecanizare a agriculturii şi ale cooperativelor agricole nu sunt solicitate la lucrări urgente în * cîmp. Conducerea şantierului nu face tot ce se poate pentru a ieşi din impas. Deşi lucrările de montaj ar putea continua în această perioadă, o macara necesară la manipularea şi montarea prefabricatelor a fost retrasă de pe şantier. Şi la complexul de la Tulcea — km 4 se acumulează restanţe. Lucrările la staţia de pompare s-au întrerupt de cîteva ori, apoi au fost abandonate. Constructorii preferă să care apa necesară şantierului cu cisternele de la cîţiva kilometri, în loc să execute reţelele de apă utile atît şantierului, cît şi viitorului complex. Exemplele, mult mai numeroase decit cele relatate, duc la concluzia că pe șantierele complexelor zooteh- ■ nice intercooperatiste este nevoie să continue un ritm, accelerat lucrările pentru recuperarea întîrzierilor, folosindu-se totodată mai intens ■mijloacele de transport pentru aprovizionarea cu materiale, astfel ca fiecare obiectiv prevăzut să poată fi dat în funcţiune la termen. C. BORDEIANU 31 MARTIE data intrării in funcţiune % . 1 a numeroase complexe zootehnice intercooperatiste ce Întreprindeţi PENTRU RESPECTAREA TERMENULUI? (Urmare din pag. I) miliarde kWh energie electrică, o putere instalată de 7 300 MW, peste 10 000 de sate electrificate. Sunt rezultate cu care ne mîndrim, în ciuda unor neajunsuri existente pe parcurs în diferite domenii, rezultate care ne obligă, acum la început de an și cincinal, la eforturi deosebite pentru atingerea tuturor obiectivelor majore stabilite. Şi, înainte de orice, este vorba de accentuarea laturilor calitative ale Întregii noastre activităţi, descoperirea şi punerea operativă în valoare a tuturor resurselor interne capabile să dezvolte o eficienţă maximă în toate sectoarele de activitate — cerinţe de maximă însemnătate subliniate în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie anul trecut. In acest an, ca şi în întregul cincinal, vom căuta să asigurăm o maximă utilizare a actualei zestre tehnice şi o valorificare promptă a fondurilor date de stat pentru a realiza dezvoltarea în continuare, cu un pas înainte, a energiei electrice faţă de industrie in ansamblul ei. Pe aceste căi vom ajunge să producem în anul în curs 39 miliarde kWh energie electrică, la sfirşitul cincinalului 59 miliarde kWh şi la sfirşitul acestui deceniu 80—85 miliarde kWh. Este îmbucurător să putem constata, pe baza unor calcule, că, în urma acestor creşteri, consumul intern de energie electrică pe locuitor va ajunge la peste 2 500 kWh în 1975, iar in 1980 la 3 000—3 400 kWh, ceea ce va situa Romănia în rândul ţărilor cu o ridicată dezvoltare economică. Un fapt cu implicaţii economice favorabile asupra eficienţei activităţii economice în ramura noastră îl constituie echilibrarea în 1971 într-o însemnată proporţie a balanţei energiei primare, prin aportul masiv al energiei hidroelectrice, ca urmare a funcţionării la capacitatea proiectată a complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier şi a altor centrale hidroelectrice Şi în anii următori vom insista pentru mărirea cotei de participare a centralelor hidroelectrice în producerea de energie, ele ajungînd la o treime din noua putere instalată După intrarea în funcţiune la puterea nominală a hidrocentralei de la Porţile de Fier — cu un aport de peste 1 090 MW la puterea instalată a ţării , lucrările vor continua la o serie de hidrocentrale situate pe rîurile interioare. Pe primul plan se situează cea de pe Lotru, amplasată în subteran, cu o putere instalată de 500 MW, urmînd cele de pe Someş, Olt, Sebeş. Cit priveşte Dunărea, al cărui bogat potenţial hidroenergetic oferă încă însemnate resurse, ea constituie obiectul unor studii avansate privind realizarea de noi obiective, în colaborare cu ţările vecine d in zona Gruia- Radujevac cu R.S.F. Iugoslavia şi in zona Izlaz-Somovit cu R.P. Bulgaria. Ceea ce caracterizează actuala etapă de dezvoltare a energeticii româneşti este crearea, paralel cu sistemul de hidrocentrale de pe Dunăre şi rîurile interioare, a unor centrale termoelectrice de mare putere şi eficiente, funcţionind pe bază de cărbuni inferiori. Aceasta înseamnă, pe de o parte o rezolvare optimă a problemei asigurării surselor de energie primară și pe de altă parte, o valorificare înaltă a resurselor naturale ale țării — cum sunt cărbunii inferiori. Pe această cale, se va ajunge în 1971 ca lignitul să acopere circa 24 la sută din necesarul de combustibil. Sunt deziderate pe care le vom realiza prin amplasarea noilor centrale, dotate cu agregate avînd parametri ridicaţi, în vecinătatea bazinelor carbonifere mari. Astfel, pe lîngă termocentrala electrică de la Işalniţa, care este în prezent cea mai importantă din sistemul energetic şi care utilizează drept combustibil de bază lignitul, în prezent este în plină construcţie o nouă termocentrală la Rogojelu, în imediata apropiere a zăcămintului de cărbune, care in final va dispune de o putere instalată de peste 1 700 MW. Am intrat intr-un deceniu care dimensionează un capitol nou al resurselor energetice, energia nucleară, cea mai modernă şi cea mai eficientă sursă. Pentru România, a cărei Industrie cunoaşte un permanent dinamism înalt, problema introducerii şi extinderii treptate a energiei nucleare se pune cu atît mai mult, cu cît necesarul de energie primară creşte într-un ritm mult mai rapid decit posibilităţile de extracţie, a combustibililor clasici. Şi de această dată, cu clarviziunea cunoscută, partidul nostru a stabilit ca în următorii ani să se construiască la noi centrale nuclearo electrice. Este o sarcină de uriaşă însemnătate şi răspundere,care a început să se materializeze prin efectuarea de studii privind amplasarea şi alegerea soluţiilor constructive ale viitoarelor centrale, prin pregătirea de ingineri specializaţi in centrale nuclearo-electrice şi fizica reactoarelor nucleare. In finalizarea acestui program esenţial pentru activitatea noastră de viitor, vor trebui rezolvate unele probleme legate de valorificarea în condiţii de eficienţă a resurselor de uraniu de care dispune ţara noastră, de asigurarea unei participări în proporţii crescînde a industriei noastre constructoare de maşini la realizarea in ţară a utilajelor necesare. O atenţie deosebită ne propunem să acordăm în acest an, ca de altfel in întregul cincinal, reducerii continue a consumurilor specifice de combustibil şi a pierderilor din transportul şi utilizarea energiei electrice. Merită să fie subliniate preocupările de pînă acum existente în aceste direcţii. Astfel, în ultimii ani, notăm că in centralele termoelectrice s-au redus continuu normele de consum, ajungindu-se la o medie de circa 350 kg combustibil convenţional pentru producerea a 1 000 kWh energie electrică. Cu toate că această cifră ne situează la nivelul celor mai bune realizări obţinute pe plan mondial, noi nu trebuie s-o considerăm ca o limită. Calculele arată că numai o reducere cu 1,2 la sută a consumurilor specifice in acest an va aduce o economie de 150—200 de mii tone combustibil convenţional, concomitent cu sporirea gradului de rentabilitate. Cit priveşte sarcinile de perspectivă, în actualul cincinal consumurile specifice de combustibil, carburanţi şi energie electrică vor scădea pe economie cu cel puţin 8 la sută. Atit unităţile producătoare, cit şi cele de distribuţie vor trebui să-şi mărească eforturile în vederea reducerii pierderilor de energie electrică, creşterii randamentelor de utilizare a diferitelor forme de energie şi folosirii economice a resurselor de energie secundare, rezultate în urma proceselor tehnologice industriale, precum şi — aspect foarte important al activităţii noastre — in scopul eliminării întreruperilor in alimentarea cu energie a consumatorilor industriali. De asemenea, consider că este necesară o acţiune susţinută la consumatorii de energie din toate ramurile industriale, pentru reducerea consumului specific de energie electrică pe unitatea de produs şi un regim mai sever de economii. ENERGIA ELECTRICĂ Desigur, ar fi încă multe lucruri de spus despre programul nostru de activitate din acest an şi din întregul cincinal. Fără să mai insist in mod deosebit asupra lor, mai amintesc alte citeva din obiectivele noastre : actualul cincinal va marca sfirşitul acţiunii de electrificare a satelor ; cel puţin 35 la sută din puterea nouă instalată in centralele termoelectrice va fi realizată cu agregate de termoficare ; cantitatea de căldură livrată populaţiei va spori de la an la an, ajungînd la sfirşitul cincinalului la 55—57 milioane Gigacalorii. Finalizarea cu succes a întregului program de activitate, sub raportul creşterilor cantitative şi cel al sporurilor calitative, presupune realizarea unui vast program de investiţii. Şi in acest sens vom adopta măsuri deosebite, care să asigure atingerea în timp scurt a unor indici de eficienţă ridicată atît în, ceea ce priveşte costul lucrărilor noilor obiective, cit şi realizarea in termen scurt a parametrilor tehnico-economici proiectaţi. Cu titlul de exemplu amintesc crearea de grupe de proiectare pe lîngă marile şantiere, scurtarea duratei de execuţie a lucrărilor de construcţii, ridicarea gradului de mecanizare a muncii. De asemenea, ne-am propus să facem analize comune ale specialiştilor din proiectare, din unităţile beneficiare şi de execuţie în vederea găsirii unor soluţii eficiente de reducere a ponderii lucrărilor de construcţii şi montaj în totalul investiţiilor. Energeticienii noştri sunt conştienţi că sarcinile ce le revin în acest an, în întregul cincinal, sunt deosebit de mobilizatoare, că pentru realizarea lor este necesar să-şi pună în valoare întreaga lor pricepere profesională capacitatea de muncă şi să nu precupeţească nici un efort pentru sporirea puterii energetice, pentru dezvoltarea multilaterală, economică şi socială, a ţării. Succesele dobîndite în cincinalul încheiat stau chezăşie realizărilor remarcabile de mîine a programului stabilit de partid, discutat și aprobat de cei care sunt chemați să-l materializeze. CURIER ECONOMIC legislativ pentru uzul compartimentelor de aprovizionare şi desfacere A apărut recent, ca supliment al revistei „Viaţa economică“, o lucrare care se adresează economiştilor, merceologilor, gestionarilor : „Curierul economic legislativ pentru uzul compartimentelor de aprovizionare şi desfacere“. El selecţionează — din actele normative care reglementează buna funcţionare a organismelor aparatului de stat şi asigură cadrul legal al unor activităţi privind relaţiile economice, întărirea şi apărarea proprietăţii socialiste — acele norme de drept care privesc direct munca compartimentelor de aprovizionare şi desfacere. Sunt prezentate, în contextul actelor normative, o serie de operaţiuni cum ar fi încheierea contractelor economice, recepţia produselor, expedierea şi transportul lor, precum şi modul în care este reglementată răspunderea pentru neexecutarea contractelor, gestionarea produselor, răspunderea materială a salariaţilor privind gestiunea bunurilor. Un merit al lucrării este acela că, pentru a facilita înţelegerea unor dispoziţii normative sau a unor tehnici de lucru impuse de legislaţia în vigoare, normele de drept sunt însoţite de cîte un scurt comentariu. Partea a II-a a „Curierului“ este destinată prezentării unor furnizori, a unor produse sau servicii, fapt cit se poate de bine venit pentru cunoaşterea mai bună de către beneficiarii potenţiali a posibilităţilor de producţie ale unor unităţi economice. Suplimentul revistei „Viaţa economică" — care şi-a demonstrat pînă acum din plin utilitatea — continuă prin publicarea acestui curier să fie consecvent orientării sale de a pune la îndemîna celor care lucrează în diferite compartimente ale unităţilor economice instrumente de lucru practice, necesare activităţii de zi cu zi. Lucru fie care îi dorim să-l realizeze şi în continuare cu succes C. CARLAN Combinatul chimic din Craiova considerat, pe drept cuvînt, o mare cetate a industriei chimice româneşti cuprinde, pînă în prezent, în mecanismul său de producţie 20 de fabrici. Utilizînd ca materie primă de baza gazul metan, carbidul şi aerul, unităţile sale livrează economiei naţionale şi pentru export un volum de produse organice şi anorganice a căror valoare depăşeşte o jumătate de miliard lei. Intre produsele livrate celor peste 7 000 de beneficiari ai săi, ponderea principală o deţin diversele sortimente de îngrădit»rin o Aelivrarea unor produse de calitate superioară, creşterea continuă a productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, intr-un cuvînt, sporirea laturilor calitative ale producţiei reprezintă obiectivul central pentru realizarea căruia colectivul combinatului îşi concentrează, încă din primele zile ale acestui an şi cincinal, toate eforturile sale Foto : S. Cristian PAGINA 3 CONTRASTE • Răbdări prăjite la laminor In ultimii ani, laminorul de 800 mm de la Combinatul siderurgic din Hunedoara a cunoscut importante modernizări, impuse de noile şi pretenţioasele cerinţe ale dezvoltării producţiei de oţel şi laminate. O urmare a acestor modernizări este şi apariţia răsturnătoarelor la carele de laminare nr. 2 şi nr. 3. Proiectate la Institutul de proiectări pentru laminare din Bucureşti, aceste răsturnătoare au fost montate in martie 1968, dar foarte curînd au trebuit să fie înlăturate pentru că nu puteau fi întrebuinţate satisfăcător. După această ispravă, proiectantul a venit cu unele mici remedieri ale defectelor constatate şi, în martie 1969, răsturnătoarele — care, după cum ne scrie corespondentul nostru, Sabin Ionescu, costă in jur de 700 000 lei fiecare — au fost din nou montate funcţionind... patru ore. Mai mult n-a putut să le suporte laminorul, oricit de răbdător se dovedise. Perspectiva 7 Acum răsturnătoarele se demontează în părţile componente pentru recondiţionare, bineînţeles pe alţi bani. După cum se prezintă situaţia, cadrele din conducerea combinatului sunt de părere că timpul de „încercare" a trecut de mult, că bani s-au cheltuit destui, că „modernele“ răsturnătoare, pînă o să ajungă să fie fapte de ceva, riscă să fie măcinate de neiertătoarea uzură morală. Și, prin urmare, ar cam fi timpul să se socotească cine suportă această experienţă. Că prea a costat mult şi n-au rezultat decit... răbdări prăjite. Polul Nord s-a mutat la Ciulniţa Atmosfera din jurul Uzinei de reparat tractoare din Ciulniţa este atît de limpede şi curată, incit duşmanii poluării pot trăi aici în cea mai mare tihnă. Nici un firicel de fum nu-i deranjează. Şi cum oricine ştie că nu iese fum pînă nu faci foc, e un frig în mai sus-amintita unitate, demn de cadrul unei expediţii polare. Halele de producţie, atelierele anexe, birourile concurează cu cel mai redutabil frigider. Numai că oamenii mai mult îşi sufla-n pumni, decit muncesc ; pînă şi conducerii uzinei i-a îngheţat zîmbetul pe buze. Din cele spuse de directorul ei, tov. Anton Secu, aflăm că întreprinderea județeană de aprovizionare a cooperativelor din Slobozia n-a livrat nici un strop din cantitatea de 1 460 tone combustibil de calorifer contractate pentru iarna aceasta. Cu alte vorbe spus, problema frigului a devenit arzătoare. Cit e ziulica de mare, aşteaptă cei de aici, înfriguraţi şi la propriu şi la figurat, să le vină mult aşteptatul combustibil. La Direcţia generală de aprovizionare din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, corespondentul nostru —T . Lucian Ciubotaru — a dezlegat misterul. Uzina a contractat, într-adevăr, combustibil, dar a uitat să obţină cuvenitele aprobări pentru folosirea lui. Sperăm că această întîmplare o să-i dezgheţe în viitor pe cei vinovaţi. Condiţii să judece lucrurile la rece au, slavă domnului . Totuşi, o soluţie de urgenţă se impune. Ardem şi noi, de nerăbdare, s-o aflăm. • A sosit un tren in gară... Cind soseşte un tren in gară, toată lumea se bucură. Toată lumea, cu excepţia salariaţilor depozitului Teleajen—Ploieşti al întreprinderii de aprovizionare cu materiale Bucureşti, care de o bucată de vreme s-au convins că trenurile cu pricina aduc nu numai materiale de construcţii, ci şi o cantitate dublă de necazuri. La Teleajen — după cum ne scrie tov. Aurel Dumitrescu, salariat aici — nu s-a deschis vreo expoziţie de materiale şi nici pentru viitor nu se întrezăreşte vreo asemenea intenţie. Dar, neoficial, ea şi-a deschis porţile. Grămezi din cele mai diverse sortimente de materiale s-au adunat prin toate colţurile. Exponatele în chestiune nu sunt depozitate cu scopul de a le demonstra rezistenţa în faţa vitregiilor naturii, ci pentru simplul motiv că furnizorii şi beneficiarii lor le-au dat de tot uitării. Degeaba bat cei din Teleajen pe la toate porţile în cauză, căci tăcerea e deplină. Pentru întreprinderea teritorială de aprovizionare din Ploieşti, de pildă, s-au strîns aici în ultimele luni 63 tone de materiale expediate de diverşi furnizori. De ridicat nu le ridică, pentru că n-ar avea forme de la aceştia. Şi s-a pornit pe această temă un autentic război al adreselor. Iar Intre timp, in gară trenurile vin şi vin... Pastramă la dosar In actele cooperativei agricole din Ibrianu, judeţul Brăila, se consemnează existenţa in stoc, din 1968, a unei cantităţi de 51 kg pastramă. Ce fel de pastramă o fi aceasta care de aproape 3 ani a stat „conservată“ în......acte“ ? Nu-i un caz singular. Şi in alte cooperative agricola se constată aceleaşi neajunsuri in evidenţă. La un control efectuat în luna noiembrie 1970 de către organele Băncii agricole, sucursala judeţeană Brăila, la un număr de 11 cooperative agricole de producţie, printre care : Salcia-Tudor, Tichileşti, Scînteia însurăţei. Lacul Sărat, Rîmnicelu, Grădiştea şi altele, s-a constatat că neglijenţele in activitatea financiară au atras pagube în valoare de 130 803 lei. Este vorba de nerespectarea instrucţiunilor privind organizarea şi exercitarea controlului preventiv, precum şi în neţinerea corectă şi la zi a evidenţelor primare, atît in depozite, cît şi în sectoarele de producţie. U.J.C.A.P. Brăila trebuie să găsească o metodă mai eficientă de îndrumare a funcţionarilor care au ca îndeletnicire specială ţinerea corectă şi la zi a evidenţelor. Altfel, cine ştie cut o să mai stea pastrama la dosar.