Scînteia, februarie 1971 (Anul 40, nr. 8684-8711)

1971-02-23 / nr. 8706

PAGINA 2 A In dezbatere publică Rolul si atribuţiile ■ 1­3 sindicatelor în etapa actuală a construcţiei socialiste O atitudine mai combativă faţă de neajunsurile în organizarea producţiei După cum se ştie, prin reprezen­tanţii săi, sindicatul este prezent in toate organismele de conducere ale vieţii noastre social-economice. Pe linie de partid, în aparatul de stat, in conducerea unităţilor economice sunt şi oameni care fac parte din organele sindicale, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem, mai ales a­­cum, în lumina sarcinilor reieşite din cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.R., este în ce măsură aceştia îşi înde­plinesc îndatoririle încredinţate de colectivitate . In primul rînd, în ce măsură se afirmă ei ca militanţi ac­tivi pentru rezolvarea problemelor majore ale producţiei, ca exponenţi ai opiniei publice înaintate ? Conducerea grupei noastre sindica­le a obţinut multe succese în munca ei şi este departe de mine intenţia de a-i minimaliza meritele. Dar ra­­portindu-i activitatea la viaţa de zi cu zi, la, aş zice, modul cum se re­zolvă sarcinile de producţie, proble­mele ridicate de oameni, se observă uneori un fel de întirziere, de ră­­minere în urmă tocmai din partea u­­nor oameni care ar trebui să fie cei dinţii în a găsi soluţiile optime. La ce anume mă refer ? Sunt, spre exemplu, oameni care absentează ne­­motivat ori comit alte abateri de la conduita unui muncitor înaintat. Se ocupă, oare, imediat, de asemenea cazuri biroul grupei sindicale ? De obicei, maistrul este cel care inter­vine, aplică sancţiuni administrative şi abia la sfirşitul lunii, în şedinţa grupei sindicale, se înşiruie o listă a celor care au comis abateri. Dar, oare, n-ar trebui ca biroul grupei să fie acela care să se sesizeze imediat ce apare o abatere ? Fiindcă aceste abateri ne afectează pe toţi. Acţio­­nînd zilnic, perseverent, împotriva neajunsurilor, conducerea grupei sin­dicale, de fapt, apără interesele pro­ducţiei şi, totodată, şi ale noastre. Cred, de aceea, că instituirea unui spirit de muncă exigent va trebui sa devină caracteristica principală a ce­lor care conduc grupele sindicale. Un cunoscut proverb spune că „o­­mul sfinţeşte locul“ şi zicala se po­triveşte şi in cazul de faţă. Ca să perfecţionăm munca grupei sindica­le este nevoie ca in fruntea acesteia să alegem oameni pregătiţi bine ca profesie, dar şi exigenţi, curajoşi, care „să se bată“ pentru interesele producţiei şi ale colectivului. La noi, in conducerea grupei sindicale, sunt muncitori experimentaţi, preţuiţi de colectivitate, însă, uneori, nu inter­vin combativ în problemele care ne interesează pe toţi. In ianuarie, bri­gada nu şi-a realizat normele , se strică, prin întrebuinţare neglijentă, ramele de formare , există încă rebu­turi. Recent a fost rebutată o piesă de circa 400 de kg şi toţi a trebuit să plătim. Au plătit şi tovarăşii din conducerea grupei sindicale. Au plă­tit şi au tăcut. Dar eu cred că nu trebuiau să tacă, ci să se facă „un caz“ din acest rebut care s-a dato­rat neatenţiei unora dintre noi, ast­fel ca să nu se mai repete. La fel ar trebui procedat şi în cazul altor neajunsuri. Aceasta presupune însă înlăturarea mentalităţii unora dintre cei aleşi in conducerile grupelor sin­dicale de „a nu se pune rău“ nici cu unii din colegii de muncă, nici cu conducerea Întreprinderii. Ba să se pună rău, dacă răul acesta este spre binele activităţii noastre, al tuturor, în această ordine de idei, a exigen- I ţei, a perseverenţei, m-aş referi şi la­­ atitudinea faţă de propunerile sala- fl riaţilor. S-a introdus la noi obiceiul B ca, lunar, grupa sindicală să fie in- H formată asupra felului cum s-au re- ■ zolvat propunerile făcute anterior.­­ Maistrul aduce la cunoştinţă ce s-a făcut şi ce este in curs de rezolvare. Dar dacă analizezi mai atent, vezi că „în curs de rezolvare“ sunt multe propuneri care, cu puţin efort, de mult puteau prinde viaţă. Aşa s-a intimplat, de exemplu, cu propunerea foarte folositoare de a prelungi o bandă de transport, care a tot fost „în curs de rezolvare“ vreo doi ani. Socot că tovarăşii aleşi în conduce­rea grupelor sindicale nu trebuie să accepte cu uşurinţă explicaţiile care camuflează comoditatea sau inerţia unor cadre administrative, ci să lup­te fără preget ca ceea ce este valo­ros să prindă viaţă. In legătură cu această „luptă“, aş mai face o observaţie. La noi, fostul organizator al grupei sindicale a vă­dit perseverenţă şi spirit critic pînă... şi-a rezolvat nişte probleme perso­nale. După aceea a stat, cum se zice, „în banca lui“. Faptul că n-a mai fost reales dovedește că grupa sindicală a dezaprobat această con­duită. Eu cred că la toate nivelurile, sindicatele trebuie să fie reprezentate de oameni care să pună pe prim plan interesele colectivității, să reprezinte opinia masei care i-a ales. Acum, cînd se elaborează noul statut al sin- B dicatelor, socot că trebuie să se sub- B linieze pregnant necesitatea unui ca- fi racter permanent al activităţii birou­lui grupei sindicale, să se stabileas­că obligativitatea ca cei aleşi să re­prezinte salariaţii in diverse organis­me, să raporteze, periodic, in faţa masei, asupra felului in care işi duc la îndeplinire indatoririle, iar colecti­vitatea să-i poată trage la răspun­dere in caz de inactivitate, mergind pînă la a le ridica mandatul încre­dinţat. Mie DAVID muncitor la uzina „Progresul”­Brăile în organele de conducere— cu preponderenţă oameni nemijlocit legaţi de producţie! în cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. este cuprinsă o mare bogăţie de idei în vederea perfec­ţionării activităţii sindicatelor. Refe­­rindu-mâ numai la cele care privesc perfecţionarea compoziţiei şi structu­rii organelor de conducere sindicale, vreau să spun că are intru totul dreptate secretarul general al parti­dului cînd spune că de aici trebuie început, de la democratizarea a însăşi conducerii sindicatelor. In compo­ziţia actuală, organele de conducere sindicale, de la comitetele din între­prinderi şi pînă la U.G.S.R., cuprind prea puţini oameni legaţi direct de procesul de producţie, mai ales mun­citori. Iată, de exemplu, reprezenta­rea salariaţilor din judeţul Galaţi în Consiliul Central al U.G.S.R. Din ju­deţ, in acest organism de conducere suntem­ numai doi muncitori. Acelaşi lucru se întimplă, după cum mi-am putut da seama, şi la alte judeţe, si­tuaţie, după părerea mea, nefirească şi care n­u reflectă structura profesio­nală a salariaţilor. Oare nu este normal ca intr-un judeţ ca al nos­tru, puternic centru industrial, mun­citorimea să aibă mai mulţi repre­zentanţi in conducerea sindicatelor ? Eu cred că aşa ar trebui să fie. Faptul că la activitatea organelor de conducere ale sindicatelor — şi mă refer la consiliul central — nu participă într-o suficientă măsură oa­meni nemijlocit legaţi de producţie a determinat ca centrul de greutate în rezolvarea problemelor, în dez­baterea lor, în adoptarea hotărîrilor, să cadă pe activiştii salariaţi. De­sigur, nu subapreciez cîtuşi de pu­ţin valoarea contribuţiei acestora la munca de conducere a sindicatelor, dar, din nou se ridică o întrebare : pot ei, cîţiva oameni, lipsiţi de un contact sistematic, de zi cu zi, cu ac­tivitatea productivă, să adopte hotă­­rîrile cele mai bune, cele mai con­forme cu cerinţele actuale ale pro­ducţiei şi ale salariaţilor ? Participînd la plenarele Consiliu­lui Central al U.G.S.R. am observat că cei care iau cuvîntul sunt, mai ales, activişti sindicali salariaţi — preşedinţi ai consiliilor judeţene, une­ori preşedinţi ai comitetelor sindi­cale din întreprinderi şi, bineînţeles, activişti salariaţi din conducerea U.G.S.R. Cuvintul membrilor Consi­liului Central care muncesc In pro­ducţie poate fi auzit in şedinţele pe grupe de judeţe, cînd plenara durea­ză mai mult şi se foloseşte acest pro­cedeu. Şi, după cite cunosc din grupul de judeţe la care am participat. la aceste dezbateri, unde se fac multe propuneri folositoare, nu iau parte tovarăşi din conducerea U.G.S.R. De obicei este prezent un instructor al U.G.S.R. care conduce discuţiile. De altfel, instructorul este, între ple­nare, singura „legătură“ între noi şi conducerea U.G.S.R. Primim, in ziua cind plecăm la plenare, ma­terialele ce urmează a fi prezentate sau le citim cu puţin timp înainte de a începe dezbaterile, ceea ce­ nu ne dă posibilitatea să ne aducem din plin contribuţia la completarea lor. La fel se întimplă şi în privinţa a­­doptării hotărîrilor sau diverselor măsuri. Doar cu două-trei ore inain­­n­te de faza adoptării, ni se aduc la­­ cunoștinţă documentele respective, B timp insuficient spre a putea reflec- B ta asupra lor. Calea înlăturării acestor neajunsuri B este ca în organele executive sindica- B le, așa cum arăta secretarul general al partidului, să predomine oameni care lucrează nemijlocit în producţie şi nu activişti salariaţi. Propun, de a­­ceea, ca normele privind compoziţia şi structura organelor de conducere, în sensul asigurării acestei preponde­rente, să fie limpede formulate in statutul sindicatelor. De asemenea, propun să se stabilească obligaţia organului executiv ca în iniţierea oricărei acţiuni sau hotăriri de mai mare importanţă, să consulte masele, prin membrii comitetului sau consi­liului respectiv, şi numai după a­­ceastă cunoaştere a opiniei largi a salariaţilor să le supună aprobării. Aceasta ar imprima un caracter real­mente democratic întregii munci a sindicatelor, de la grupa sindicală şi­­ pînă la Consiliul Central al U.G.S.R. Mitriţa SERDARU muncitoare la Şantierul naval Galaţi întărirea democraţiei muncitoreşti impune să reaşezăm piramida sindicală pe temeliile ei fireşti Pe bună dreptate a subliniat recen­ta plenară a C.C. al P.C.R. că orga­nizaţiile sindicale trebuie să-şi spo­rească aportul la organizarea ştiinţi­fică a producţiei, îmbunătăţirea cali­tăţii, sporirea productivităţii muncii, să contribuie din plin la rezolvarea principalelor probleme economice. La noi in întreprindere, prin valorifi­carea iniţiativelor grupei sindicale din care fac parte au fost construite in atelier 3 cuptoare cu pulveriza­­toare, modernizindu-se procesul teh­­nologic de prelucrare a ţevilor la cald, ceea ce a făcut ca productivi­tatea să crească cu 20 la sută. Tot în atelierul nostru, ca urmare a pro­punerilor făcute în şedinţele de gru­pă sindicală, prin instalarea unei macarale s-a mecanizat o fază cheie a procesului tehnologic, dublîndu-se productivitatea muncii. Trebuie să arăt însă că nu in toate cazurile propunerile noastre sint va­lorificate operativ. Este caracteristi­că in această privinţă următoarea situaţie. Atelierul nostru a fost dotat cu o maşină modernă de îndoit ţevi la rece. Numai că s-a defectat repede şi de aproape un an zace neutrizatâ. Ne-am folosit de ea, cum s-ar zice, de la culesul porumbului, pinâ la tă­iatul cocenilor. In această situaţie, operaţia de îndoire a ţevilor se face tot manual, iar bunătatea de maşină nou-nouţă mai că prinde să rugi­nească. Zadarnic s-a cerut in grupa sindicală ca serviciul mecanic-şef să rezolve problema. Noi am vorbit — noi am auzit. Pornind de la asemenea cazuri, destule, mă alătur propunerii făcute de un muncitor din Timişoara — in cadrul anchetei iniţiate de „Scinteia“ — privind creşterea autorităţii fie­cărei grupe sindicale la locul de muncă. Grupa sindicală să fie con­cepută ca nucleul de bază prin care se realizează participarea sindicate­lor , viata economico-sociali a tă­rii, reprezentindu-ne pe noi, munci­torii, in calitatea noastră dublă de proprietari ai mijloacelor de produc­ţie şi de producători. Aşa cum este conceput astăzi, rolul grupei sindi­cale l-aş asemui cu al cenuşăreşii din poveste. Lipsa unor atribuţii efective face ca valorificarea a numeroase propuneri şi iniţiative să fie barată de manifestări ale birocratismului. Mergind pe linia democratizării activităţii sindicale pe care o pre­conizează partidul, cred că a venit timpul să aşezăm din nou pe temelii­le ei fireşti piramida care a fost răs­turnată cu vîrful in jos. Cu alte cu­vinte, grupelor sindicale să li se creeze condiţii spre a se manifesta ca nişte organisme vii, fiindcă de aici, da la locul de muncă, se însu­mează realizările fiecărei unităţi economice şi ale întregii societăţi. In scopul creării cadrului adecvat ca sindicatele să participe cu maximă eficacitate la viaţa economico-socia­­lă a ţării, aş sugera să fie studiată problema perfecţionării structurii or­ganizatorice a grupelor sindicale, a creşterii gradului de autoritate, să fie legiferate drepturile şi o­­­ bligaţiile care le incumbă pen-­­ tru a contribui efectiv la rezol-­­ varea principalelor probleme eco-­­ nomice şi sociale. Auriri pronun­ţ ca, la locul de muncă respectiv, gra­­ţi­­a sindicală să deţină acelaşi rol ■ care, la nivelul întregii unităţi eco­nomice, revine adunării generale a salariaţilor. Constantin VIJULIE şef de echipă la atelie­r­ de tubulatură al Şantierului naval Turnu Severin încheierea lucrărilor congresului AL IX-LEA AL U. T. C. (Urmare din pag. D bunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Congresului i-au fost supuse in continuare textele unor moţiuni pri­vind probleme ale vieţii internaţio­nale. Cu puternice aplauze, delega­ţii au adoptat moţiunile : privind situaţia din Indochina ; referitoare la Orientul Apropiat ; privind solida­ritatea cu lupta popoarelor şi mişcă­rile de eliberare naţională ; privind securitatea europeană ; cu privire la dezarmare ; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. Ultimul punct al ordinii de zi l-a constituit alegerea Comitetului Cen­tral al Uniunii Tineretului Comunist, a membrilor supleanţi ai C.C. al U.T.C. şi a Comisiei Centrale de Cenzori. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Ti­neretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi şi Comisia Centrală de Cenzori, alcă­tuită din 35 membri. ★ După-amiaza a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Con­gres al Uniunii Tineretului Comu­nist, la care au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheor­ghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Da­­lea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a con­ducătorilor de partid şi de stat a fost întimpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziarişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii organiza­ţiilor de tineret de peste hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea şedinţei s-a adus la cunoştinţa Congresului că in prima sa şedinţă plenară Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a ales Biroul format din 25 de membri, pe cei 8 membri supleanţi, precum şi secretarii C.C. al U.T.C. Prim-secre­­tar al C.C. al U.T.C. a fost ales to­varăşul Dan Marţian. Ca preşedinte al Comisiei Centrale de Cenzori a fost ales tovarăşul Ni­colae Ungureanu. Luînd cuvîntul, tovarăşul Dan Mar­ţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., a asigurat pe delegaţi că noul Comi­tet Central nu va precupeţi nici un efort pentru a îndeplini mandatul în­credinţat, hotărîrile adoptate de Con­gres, sarcinile pe care partidul le-a trasat Uniunii Tineretului Comunist. Cu deplină satisfacţie şi vie emoţie — a spus în continuare vorbitorul , participanţii la Congres au ascul­tat cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In spiritul gîndirii rea­liste, înnoitoare, larg deschise spre cerinţele vieţii, secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o inaltă apreciere tineretului, aportu­lui său profesional şi cetăţenesc la dezvoltarea economică, culturală şi socială a patriei, a configurat locul şi rolul sporit al tinerei generaţii, al Uniunii Tineretului Comunist în con­textul social-politic al României so­cialiste, a indicat sarcinile noastre de viitor, domeniile în care trebuie să crească atribuţiile şi răspunderile or­ganizaţiilor U.T.C. in mecanismul vieţii economice şi sociale a ţării. Dovadă a grijii statornice a partidu­lui pentru creşterea şi formarea mul­tilaterală a tinerei generaţii, a încre­derii în tineret, aceste sarcini şi res­ponsabilităţi noi reprezintă o investi­ture socială cu profundă semnifica­ţie, pentru a cărei înfăptuire vom munci cu tot elanul şi dăruirea ti­nerească. In lumina indicaţiilor recentei Ple­nare a Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Congresul a ales în Comitetul Central şi in Birou un însemnat număr de tineri care muncesc nemijlocit in uzine, coope­rative agricole de producţie, şcoli, fa­cultăţi, instituţii de ştiinţă şi cul­tură, ceea ce va asigura o mai di­rectă şi profundă cunoaştere a pro­blemelor reale cu care se confruntă tinerii, organizaţiile U.T.C., îmbună­tăţirea de ansamblu a activităţii U­­niunii Tineretului Comunist. Exprimînd mulţumiri delegaţiilor de peste hotare pentru participarea lor la Congres, primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spi­ritul politicii externe a partidului şi statului nostru, tineretul român este hotărît să întărească şi să dezvolte continuu legăturile de prietenie şi colaborare cu organizaţiile de tineret din toate ţările socialiste, cu organi­zaţiile comuniste de tineret din în­treaga lume, cu organizaţiile revolu­ţionare, socialiste, democratice de diferite orientări politice şi filozo­fice, să-şi afirme şi in viitor solida­ritatea sa internaţionalistă cu mişcă­rile de tineret de pe toate conti­nentele, care militează activ împo­triva imperialismului, a reacţiunii şi războiului, pentru democraţie, pace şi progres social. Reamintind că peste puţin timp, la 8 mai a.c., întregul nostru popor va sărbători aniversarea semicentenaru­lui creării Partidului Comunist Ro­mân, primul secretar al C.C. al U.T.C. a spus : Asigurăm conducerea partidului şi statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobosit militant pentru progresul României şi bunăstarea poporului, prieten apropiat şi Îndru­mător atent al tineretului nostru, că toţi membrii Uniunii Tineretului Co­munist, întregul tineret al patriei vor munci cu nestăvilit elan, cu pasiune ardentă şi patos revoluţionar pentru înfăptuirea obiectivelor ce stau in faţa organizaţiei noastre, a politicii Partidului Comunist Român. Intr-o atmosferă de vibrant entu­ziasm, Congresul a hotărît să adre­seze o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, se­cretarului ,,său general,,, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Textul ,, scrisorii este aprobat cu puternice şi îndelun­gate aplauze şi urale. Delegaţii şi invitaţii ovaţionează minute în şir pentru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se scandează „P.C.R., P.C.R.“, „P.C.R.­Ceauşescu“, „Ceauşescu“, „Ceauşescu — tineret“. Lucrările Congresului iau sfirşit într-o atmosferă de înălţător patrio­tism­­Din mii de piepturi tinere ră­sună imnurile „Trei culori“ şi „Sub steagul partidului“. Delegaţii de ti­neri — muncitori, ţărani, elevi, stu­denţi, militari — alcătuind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresu­lui, purtînd drapelele Republicii So­cialiste România, Partidului Comu­nist Român şi Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simbolică pre­zenţă, timp de cinci zile, reprezen­tanţii celor aproape două milioane şi jumătate de utecişti din patria noastră au exprimat, in deplină una­nimitate, hotărîrea de nestrămutat a tinerei generaţii de a participa cu toate forţele, cu tot entuziasmul şi capacitatea sa creatoare la înfăptui­rea măreţelor idealuri ale României socialiste. In sală răsună imnul clasei mun­citoare — „Internaţionala“. Se scan­dează lozinci pentru triumful socia­lismului in lume, pentru pace şi prietenie intre toate popoarele. Tuturor delegaţilor şi invitaţilor li se adresează, din partea noului Co­mitet Central, cele mai calde urări de fericire, sănătate şi succese în în­făptuirea hotărîrilor celui de al IX- lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Minute in şir se ovaţionează entu­ziast pentru Partidul Comunist Ro­mân şi secretarul său general, pentru patria noastră — Republica Socialistă România. Entuziasmul vibrant şi ela­nul tinereţii exprimă încă o dată adeziunea fermă a întregului nostru tineret la politica marxist-leninistă a partidului nostru, politică închinată ridicării României pe culmile civi­lizaţiei şi progresului. (Agerpres) Moţiunea privind situaţia din In­dochina, condamnind cu hotărîre a­­gresiunea S.U.A. împotriva popoare­lor din Vietnam, Laos şi Cambodgia, considerind-o un atentat la dreptul popoarelor de a decide singure în mod liber de propriile lor desti­ne, exprimă deplina solidaritate a întregului tineret român cu lupta­­eroică, plină de sacrificii a tineretu­lui şi popoarelor indochineze împo­triva agresiunii imperialiste, pentru libertate şi independenţă. Vitejia cu adevărat legendară, moralul impre­sionant, eroismul cu care tineretul şi popoarele vietnamez, laoţian, cam­bodgian îşi apără drepturile naţio­nale sacre şi inviolabile, independen­ţa, suveranitatea, unitatea şi integri­tatea teritorială, demonstrează cu tă­rie falimentul politicii de forţă, fap­tul că, în zilele noastre, oricit de puternic ar fi agresorul, el nu poate subjuga un popor hotărît să-şi apere libertatea şi independenţa naţională. Moţiunea cere ca Statele Unite ale Americii să înceteze definitiv bom­bardamentele şi actele de război îm­potriva R.D. Vietnam, să fie retrase toate trupele americane şi ale sate­liţilor lor din Vietnamul de sud, să se retragă trupele americane şi sai­­goneze şi să înceteze orice acţiuni militare îndreptate împotriva popoa­relor din Cambodgia şi Laos, să se respecte dreptul popoarelor din In­dochina de a-şi hotărî singure soarta. Congresul adresează mesajul său de caldă prietenie şi solidaritate mi­litantă eroicului tineret din Vietnam, Laos, Cambodgia, asigurîndu-l de în­tregul sprijin politic, moral şi ma­terial pină la victoria finală împo­triva agresiunii imperialiste. Moţiunea cheamă tineretul revolu­ţionar, democrat şi progresist din în­treaga lume să-şi unească forţele pentru intensificarea acţiunilor de sprijin şi solidaritate cu Vietnamul luptător, cu popoarele din Laos, din Cambodgia, care luptă împotriva a­­gresiunii brutale dezlănţuite de im­perialismul american, pentru apăra­rea libertăţii, independenţei şi su­veranităţii naţionale. In moţiunea cu privire la situaţia din Orientul Apropiat se constată cu îngrijorare că in această parte a lumii se menţine un focar de tensiune şi încordare, care poate genera grave consecinţe pentru pacea şi securita­tea mondială. Condamnind uneltirile şi imixtiunile cercurilor imperialiste, ocuparea prin forţă sau anexarea de teritorii străine, folosirea forţei in relaţiile dintre state, moţiunea se pronunţă cu hotărîre pentru rezolva­rea tuturor problemelor litigioase pe cale politică, pentru restabilirea grabnică a păcii în această regiune şi soluţionarea conflictului din Orien­tul Apropiat, in spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiem­brie 1867. Interesele popoarelor şi în­tărirea păcii in această zonă cer im­perios să se retragă in cel mai scurt timp trupele israeliene de pe terito­riile arabe ocupate, recunoaşterea dreptului de existenţă independentă şi integritate teritorială a tuturor sta­telor din această zonă a lumii sa­tisfacerea năzuinţelor legitime ale populaţiei palestinene, conform in­tereselor naţionale ale acesteia. Afirmind hotărîrea tineretului ro­mân de a milita in continuare pentru dezvoltarea colaborării şi solidarităţii cu tînăra generaţie progresistă din ţările arabe, cu lupta popoarelor din această zonă împotriva imperialis­mului, colonialismului, neocolonialis­­mului, pentru pace, independenţă, progres economic şi social, Congresul sprijină pe deplin poziţia ţării noas­tre faţă de evenimentele din Orientul Apropiat şi eforturile îndreptate spre restabilirea păcii şi securităţii în a­­ceastă parte a lumii. In moţiunea privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională, condamnindu-se manevrele şi uneltirile forţelor impe­rialiste, agresive, reacţionare care a­­tentează la cuceririle popoarelor, fac totul pentru a înăbuşi lupta de elibe­rare socială şi naţională, suprimă li­bertăţile democratice ale maselor, duc o politică de discriminare rasială, se exprimă solidaritatea cu mişcarea de eliberare a popoarelor împotriva dominaţiei şi sistemului colonial, cu lupta împotriva imperialismului şi neocolonialismului a statelor care şi-au cucerit recent independenţa şi merg pe calea progresului economic, social, a consolidării suveranităţii lor naţionale. In încheiere, moţiunea face apel la toate forţele antiimperialiste, la ti­neretul revoluţionar şi progresist de a se uni tot mai mult Împotriva ori­căror acţiuni represive faţă de for­ţele populare, democratice şi pa­triotice, pentru a întări frontul de luptă împotriva imperialismului, co­lonialismului, neocolonialismului şi rasismului, pentru libertate şi inde­pendenţă naţională. Realizarea securităţii europene este un deziderat major care corespunde intereselor tuturor popoarelor de pe continentul nostru, ale întregii ome­niri, cauzei păcii şi securităţii inter­naţionale, se arată in moţiunea pri­vind securitatea europeană. Congre­sul îşi exprimă profunda satisfacţie că cercuri largi ale opiniei publice, forţele sociale şi politice tot mai di­verse, guverne, state, partide, parla­mente, organizaţii politice şi obşteşti, printre care numeroase mişcări de tineret acţionează pentru însănătoşi­rea atmosferei pe continentul euro­pean, pentru destindere, cooperare, relaţii de bună vecinătate. Moţiunea apreciază că realizarea securităţii europene impune îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor dintre statele europene pe baza respectării principiilor independenţei şi suvera­nităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc. Moţiunea susţine acţiunile avind drept scop eliminarea rămăşiţelor ce­lui de-al doilea război mondial şi a perioadei războiului rece, recunoaş­terea inviolabilităţii frontierelor, re­cunoaşterea R. D. Germane ca stat socialist suveran şi independent, exis­tenţa celor două state germane, pro­movarea unor relaţii normale cu a­­cestea, admiterea lor la Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, participarea acestora la viaţa politică europeană şi interna­ţională. Afirmind necesitatea de a se trece neîntirziat la măsuri şi acţiuni con­crete care să ducă la contacte mul­tiple intre toate statele interesate in vederea pregătirii şi organizării Con­ferinţei general europene, consa­crată securităţii şi colaborării in Eu­ropa, Congresul dă mandat C.C. al U.T.C. şi Consiliului U.A.S.R. să ma­nifeste in continuare un rol activ în sprijinirea şi organizarea unor­ ac­ţiuni largi ale tineretului şi studenţi­lor in vederea realizării unui climat de destindere şi securitate pe conti­nentul european. Congresul sprijină politica activă, perseverentă a partidului şi guvernu­lui nostru care, alături de celelalte ţări socialiste, de state iubitoare de pace, acţionează hotărît pe calea des­tinderii şi securităţii europene, pen­tru organizarea Conferinţei general europene consacrată securităţii şi cooperării in Europa. In moţiunea cu privire la dezarma­re se arată că tinăra noastră genera­ţie este profund interesată în înfăp­tuirea dezarmării generale, salută şi sprijină activ propunerile şi efortu­rile consecvente ale ţării noastre pentru a se întreprinde măsuri con­crete în direcţia dezarmării genera­le şi în primul rind a celei nu­cleare. Tineretul României se pronunţă pen­tru interzicerea folosirii armelor nu­cleare, reducerea armamentelor nu­cleare şi distrugerea stocurilor exis­tente, limitarea şi eliminarea mijloa­celor de transportare la ţintă a armelor nucleare, pentru îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor, crearea de zone de­­nuclearizate în Balcani şi diferite alte zone ale lumii. Consideră, de a­­semenea, că este imperios necesar să se treacă de la declaraţii la fapte, că un rol de seamă în direcţia dezar­mării ii revine şi Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, care pentru atingerea acestui nobil ţel are indatorirea să realizeze propria-i universalitate, ceea ce presupune restabilirea drep­turilor legitime ale R.P. Chineze la Naţiunile Unite şi admiterea de noi state in acest for internaţional. Tineretul progresist da pretutindeni — se arată in moţiune — forţele iubitoare de pace să-şi ridice cu mai multă hotărîre glasul şi să întreprindă ample acţiuni pentru a obliga guver­nele să treacă în mod concret la realizarea dezarmării şi, in primul rind, a dezarmării atomice, să-şi unească forţele pentru a înfăptui acest obiectiv major al contempora­neităţii. Cel de-al IX-lea Congres al Uniu­nii Tineretului Comunist din Repu­blica Socialistă România — subliniază moţiunea cu privire la mişcarea in­ternaţională de tineret şi studenţi — constată că in zilele noastre tineretul a devenit o puternică forţă a pro­gresului, o prezenţă activă, dinamică în viaţa social-politică a lumii. Re­­cunoscind că prin concepţiile politi­ce şi poziţia­ lor, tinerii lumii, stu­denţii aparţin unor categorii sociale diferite, tinăra generaţie din Româ­nia, vital interesată in victoria luptei împotriva politicii de forţă, domina­ţie şi agresiune, salută şi sprijină procesul de radicalizare şi activizare politică a mişcării de tineret şi stu­denţi, participarea tot mai viguroasă a tineretului la viaţa şi lupta politi­că, socială, la înfăptuirea idealurilor de libertate şi prosperitate ale În­tregii omeniri, la transformarea re­voluţionară a societăţii. Solidaritatea tineretului şi studenţi­lor români cu lupta tinerei generaţii de pretutindeni pentru apărarea drepturilor şi satisfacerea revendică­rilor sale legitime are drept criteriu de bază recunoaşterea dreptului la muncă, la odihnă, la învăţătură, la democratizarea şi modernizarea în­­văţământului, lichidarea inegalităţii, a exploatării şi asupririi, a discrimi­nărilor rasiale, ,lupta împotriva im­perialismului, colonialismului şi neo­colonialismului, pentru pace şi pro­gres social. Tineretul român — se arată in încheierea moţiunii — trans­mite mesajul său înflăcărat de prie­tenie şi solidaritate tinerilor, organi­zaţiilor de tineret şi studenţi din toate ţările socialiste, organizaţiilor comuniste şi revoluţionare de tineret, mişcărilor de eliberare naţională, tu­turor forţelor care participă activ la lupta pentru transformări înnoitoare în societate, pentru libertatea şi in­dependenţa popoarelor. Uniunea Ti­neretului Comunist este solidară cu lupta Împotriva politicii de dictat, a­­gresiune şi înrobire, pentru o lume fără războaie, bazată pe justiţie şi echitate socială, pe respectarea drep­tului sacru al fiecărui popor de a-şi hotări singur soarta, fără imixtiuni din afară. luvi­timn Moţiuni adoptate de Congres SCINTEIA - marți 23 februarie 1971 BIROUL C.C. AL U.T.C. Nicolae Miltiade Boborodea, ingi­ner, secretar al Comitetului U.T.C. la Combinatul petrochimic — Piteşti, Ion Comănescu, prim-secretar al Co­mitetului municipal — Hunedoara al U.T.C., Marţian Dan, Florea Diaco­­nescu, strungar, secretarul Comi­tetului U.T.C. la întreprinderea „E­­lectromagnetica“ din Bucureşti, Radu Enache, student la Institutul politeh­nic din Bucureşti, Iuliu Fejeş, pre­şedintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor şef al ziarului „Scinteia tineretului“, Dumitru Gheorghişan, prim-secre­tar al Comitetului municipal — Bucu­reşti al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic din Tr.’Mă­gurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim-secretar­ al Comi­tetului judeţean Caraş-Severin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, ingi­ner, locţiitor al secretarului Comitetu­lui U.T.C. de la Uzina de autocamioa­ne din Braşov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mi­hai, ţesătoare, secretara Comitetului U.T.C. de la Fabrica „Bucegi“ din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institutul de studii şi proiectări energetice din București, Ioana Nae, filatoare, secretara Co­mitetului U.T.C. la Filatura Română de Bumbac din București, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheor­ghe Stoica, Aurel loan Stoica, Tra­­ian Ştefănescu, preşedintele Consi­liului U.A.S.R., Valeria Tache, teh­nician veterinar la I.A.S. — Căză­­neşti, judeţul Ialomiţa, Francisc Török, secretar al Comitetului jude­ţean Satu Mare al U.T.C., Co­­riolan Voinea, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Prahova al U.T.C., Iosif Walter. Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii : Silvia Iile, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Po­pescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ştefănescu, Iosif Wal­ter. ★ Membrii supleanţi ai Biroului C.C. al U.T.C. Elena Zoe Ceauşescu, studentă la Universitatea din Bucureşti, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara Co­mitetului U.T.C. de la Liceul „Gheor­ghe Lazăr“ din Bucureşti, Gabor Cseke, redactor-şef al ziarului „Ifjúmunkás“, Dobriţa Ene, tehnician agricol, secretara Comitetului U.T.C. din comuna Girbovi, județul Ilfov, Celus,. Neagoe, mecanic agricol, ser­cretar al Comitetului U.T.C. la I.M.A.-Balş, Agneta-Dori Neurohr, croitoreasă, secretara Comitetului U.T.C. al întreprinderii „1 Iunie“-Ti­­mişoara. Petru Popescu, scriitor, membru al Biroului organizaţiei de bază U.T.C. de la Uniunea Scriitori­lor, Constantin Cantacuzino Şerban, actor, secretarul Organizaţiei de bază­­ U.T.C. de la Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti. Recepţie în onoarea delegaţiilor de peste hotare Comitetul Central al Uniunii Ti­neretului Comunist a oferit luni seara o recepţie in onoarea delega­ţiilor de peste hotare, care au parti­cipat la lucrările Congresului al IX-lea al U.T.C. Au luat parte tovarăşii Paul Ni­culescu-Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dan Marţian, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, secretari şi membri ai Biroului Comitetului Cen­tral al Uniunii Tineretului Comu­nist. Recepţia s-a desfăşurat intr-o at­mosferă cordială, prietenească. (Agerpres) Vizite ale unor delegaţii de peste hotare Delegaţiile organizaţiilor de tine­ret de peste hotare care au luat parte ca invitate la lucrările Con­gresului al IX-lea al U.T.C. au fă­cut vizite în întreprinderi industriale, institute de învăţămint superior şi şcoli din Capitală. La Fabrica de maşini-unelte, Com­binatul de confecţii şi tricotaje, Fa­brica de elemente de automatizare,­­ Institutul politehnic, Academia de fiinţe economice, Institutul de ar­­itectură, la Liceul „Ion Neculce“ şi grupul şcolar Filatura Română de Bumbac, oaspeţii de peste hotare s-au intîlnit cu tineri muncitori, stu­denţi şi elevi, la locurile lor de muncă şi învăţătură, au discutat îm­preună intr-o atmosferă caldă, tovă­răşească despre probleme care pre­ocupă tineretul de pretutindeni.

Next