Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-20 / nr. 8762
SÂNTEIA-marţi 20 aprilie 1971 pagina economica_____ ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII SEMICENTENARULUI PARTIDULUI Rezultate remarcabile în îndeplinirea planului şi a angajamentelor îN INDUSTRIA JUDEŢULUI TIMIŞ TIMIŞOARA (corespondentul „Scînteii“, Ioana Cezar). Oamenii muncii din judeţul Timiş — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi — întîmpină gloriosul semicentenar al partidului cu realizări de seamă în îndeplinirea angajamentelor pe care şi le-au asumat în întrecerea pe 1971. Astfel, angajamentul de a realiza pînă la 8 mai o producţie marfă industrială peste plan în valoare de 70 milioane lei a fost îndeplinit şi depăşit. întreprinderile din acest judeţ au dat peste sarcinile de producţie 500 tone laminate finite pline, aproape 10 000 kW motoare electrice, 800 000 cărămizi şi blocuri ceramice, 2 200 mc prefabricate din beton, 800 mc cherestea de fag, 13 700 mp furnire, 28 200 mp ţesături, 4 600 bucăţi tricotaje, încălţăminte în valoare de 3,6 milioane lei, 135 tone mase plastice şi răşini sintetice, precum şi importante cantităţi de alte produse. IN ÎNTREPRINDERI SUCEVENE SUCEAVA (corespondentul „Scînteii“, I. Manea). Prin eforturile depuse pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor din actualul cincinal și a angajamentelor mobilizatoare asumate în întrecerea socialistă declanșată în cinstea semicentenarului partidului, oamenii muncii din întreprinderile Industriale ale judeţului Suceava au obţinut noi şi însemnate succese , astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent s-au produs, peste plan, în contul angajamentului luat în cinstea gloriosului jubileu, 11 300 mc lemn de celuloză, 7 600 mc cherestea de răşinoase şi fag, 16 000 tone barită, 680 tone celuloză, 140 tone hîrtie şi multe alte produse. De asemenea, folosind la maximum timpul bun de lucru, forestierii au reuşit să fasoneze, peste plan, circa 80 000 mc buşteni, ceea ce a permis desfăşurarea normală a procesului de producţie în unităţile prelucrătoare ale industriei lemnului, livrîndu-se beneficiarilor in contul angajamentului mobilă in valoare de 3 milioane lei. (Urmare din pag. I) întreprinderi a dus la întîrzierea realizării echipamentului electric. Reacţia s-a făcut imediat simţită in lanţul întreprinderilor colaboratoare. Finalul : uzina „23 August“ nu a putut realiza două locomotive de 1 250 CP planificate în trimestrul I a.c. şi, în plus, dereglîndu-şi programul de fabricaţie stabilit, a trebuit să lanseze în fabricaţie — devansat din perioadele următoare — un alt produs. Consecinţele dereglărilor în sistemul cooperării sînt şi mai grave la Uzina mecanică din Cîmpulung-Muscel, unde nu s-au putut fabrica cîteva sute de autoturisme de teren. Dar între urmările negative ale nerespectării contractelor de cooperare, înregistrarea de restanţe la producţia finită nu e singura. Există încă multe altele. Dacă, bunăoară, sub aspect cantitativ obligaţiile asumate sunt onorate, dar din punct de vedere calitativ produsele sau piesele nu corespund, planul de cooperare poate fi considerat îndeplinit ? Evident, nu. Pentru a putea fi încorporate în produsul finit, reperele sau subansamblele livrate unităţilor colaboratoare trebuie să fie de cea mai bună calitate. In caz contrar, ritmul fabricaţiei — care presupune asigurarea tuturor pieselor ce concură la realizarea unui anume produs — este dereglat, sau în întreprinderea beneficiară se fac remedieri la piesele sau subansamblele cu defecte de calitate. Or, ce înseamnă aceasta, se ştie , manoperă consumată în plus, maşiniunelte blocate pentru execuţia unor lucrări neprevăzute, în final , pierderi de capacităţi. Faptul că în luna martie a.c., la Fabrica de maşiniunelte şi agregate din Bucureşti s-au folosit 8 000 ore pentru remanierea unor piese turnate primite de la uzina „23 August“ din Capitală, la care, în timpul prelucrării mecanice, au apărut defecte ascunse — irosindu-se o treime din capacitatea secţiei de uzinare a maşinilor universale — credem că reprezintă un caz concludent în acest sens. De fiecare dată, cînd nu se achită în întregime de obligaţiile asumate prin contractele de cooperare, furnizorii în culpă fac uz de un întreg arsenal de explicaţii. Insuficienta capacitate de producţie a unor secţii, dificultăţile datorate neprimirii la timp a unor materii prime şi materiale sau lipsa forţei de muncă calificate sunt argumentele cel mai ades vehiculate de o serie de uzine constructoare de maşini pentru a justifica restanţele în livrări către beneficiarii lor. Cât este că, în cele mai multe cazuri, explicaţiile pentru neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de cooperare nu au acoperire. Sarcinile de plan se stabilesc în funcţie de contractele de livrare încheiate şi de capacităţile de producţie existente. Dacă acestea din urmă se dovedesc „prea mici“, nu e vorba de altceva decit de o folosire necorespunzătoare a maşinilor şi instalaţiilor, a forţei de muncă. Atunci cînd indicele de utilizare a mijloacelor fixe oscilează intre 40—70 la sută din timpul de lucru disponibil, cînd generalizarea schimbului trei este privită în diferite uzine constructoare de maşini ca un obiectiv de perspectivă, cum poate fi invocată lipsa capacităţilor de producţie ? Cit priveşte lipsa sau calitatea scăzută a unor materii prime şi materiale, aici lucrurile sunt la fel de clare : dacă legea contractelor economice este corect aplicată, dacă nu se manifestă „înţelegere" faţă de acei furnizori care îşi încalcă obligaţiile, rezultatul este sigur — şi anume, primirea la vreme a materialelor contractate, in cantităţile şi structura necesară. „Secretul“ realizării ritmice a planului de producţie nu e deci altul decît exigenţa atît faţă de activitatea proprie, cît şi in ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor de către partenerii de contract. CONTRACTELE DE COOPERARE... Este limpede pentru oricine , şi toleranţa, şi aplicarea riguroasă a reglementărilor dintr-un domeniu sau altul au o caracteristică comună — ambele se propagă în lanţ. Numai că rezultatele obţinute sunt diferite. In ultimul caz — îndeplinirea întocmai a sarcinilor de plan d in primul — situaţia inversă. Că este absolut necesară respectarea strictă a disciplinei de plan ne demonstrează cum nu se poate mai bine cazul uzinei „Steagul roşu“ din Braşov. Modul defectuos in care această întreprindere şi-a îndeplinit in primul trimestru a.c. obligaţiile faţă de unele dintre unităţile cu care are relaţii de cooperare s-a intors ca un bumerang chiar împotriva ei , pentru că ea era uzina aflată la capătul lanţului de fabrici legate prin firul colaborărilor. Sînt create condiţii pentru ca mecanismul relaţiilor de cooperare interuzinală să funcţioneze mult mai bine decît pînă acum. Cînd spunem aceasta, avem in vedere, în primul rind, planurile judicioase de producţie, cunoscute din vreme, şi in al doilea rînd, existenţa la îndemina fiecărei centrale industriale, a fiecărei uzine, a unui instrument de mare importanţă şi eficienţă economică — legea contractelor. Plecind de la asemenea premise favorabile, factorii de răspundere din fiecare unitate de producţie trebuie să le utilizeze cu pricepere, organizindu-şi în aşa fel producţia incit să asigure livrarea promptă, la timp şi de bună calitate a pieselor, subansamblelor şi produselor prevăzute în contractele de cooperare. Renunţarea la practica justificărilor şi a acuzaţiilor reciproce şi instaurarea unui climat de maximă responsabilitate, de ordine şi disciplină in relaţiile dintre unităţile colaboratoare sunt rigorile cărora trebuie să i se subordoneze neintîrziat activitatea din fiecare uzină şi centrală industrială. LA GRUPUL INDUSTRIAL DE PETROCHIMIE BORZEŞTI BACAU (corespondentul „Scînteii“, Gheorghe Baltă). In întrecerea pe care o desfăşoară in cinstea semicentenarului partidului, chimiştii de pe Valea Trotuşului au înregistrat succese remarcabile. Exploatind în mod raţional fiecare instalaţie, îmbunătăţind zi de zi procesele tehnologice şi generalizind experienţa căpătată de-a lungul anilor, muncitorii, tehnicienii şi inginerii celor trei uzine care formează grupul industrial de petrochimie Borzeşti au reuşit să îndeplinească, cu două săptămîni mai devreme, angajamentele asumate pînă la ziua partidului. Faţă de cele 13 milioane lei cît prevedea angajamentul, ei au realizat pînă acum 0 producţie suplimentară în valoare de 15 335 000 lei. Au fost fabricate, peste angajamentele luate 416 tone, sodă caustică, 406 tone benzen, 147 tone aetoxan, 63 tone fenol. A fost depăşit şi angajamentul la export cu 1 684 000 lei valută. IN INDUSTRIA JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN REŞIŢA. — (corespondentul „Scînteii“, FI. Ciobanu) . Ca urmare a activităţii rodnice desfăşurate de la începutul anului, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria judeţului Caraş-Severin au reuşit să îndeplinească şi să depăşească încă de pe acum angajamentele luate în cinstea aniversării gloriosului semicentenar. Astfel, angajamentul asumat la producţia globală industrială a fost realizat în proporţie de 127,8 la sută. In unităţi fizice, depăşirile înregistrate s-au materializat în 149 tone cocs metalurgic, 439 tone fontă, 1 332 tone oţel, 2 890 tone laminate finite, 583 tone fier conţinut în producţia de minereu de fier marfă, 296 tone cărbune extras, 757 mp cherestea şi altele. In acelaşi timp, în toate întreprinderile industriale din judeţ s-au obţinut rezultate superioare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea productivităţii muncii. LA COMBINATUL SIDERURGIC DE LA HUNEDOARA DEVA (corespondentul „Scînteii“, S. Ionescu) . Entuziasmul cu care oamenii muncii din judeţul Hunedoara intîmpină semicentenarul partidului nostru este marcat de rezultate deosebite şi la combinatul siderurgic de la Hunedoara. Ca de obicei, oţelarii se află şi de această dată în fruntea realizărilor. Intensificindu-şi eforturile pentru creşterea indicilor de utilizare a cuptoarelor, ei au elaborat de la începutul anului şi pînă în prezent 10 600 tone oţel Martin şi electric peste sarcinile de plan, depăşind astfel angajamentul luat în cinstea semicentenarului partidului cu 600 tone oţel. Totodată, în primul trimestru al acestui an au fost obţinute economii suplimentare la preţul de cost de peste 5 milioane lei. D IN UNITĂŢILE INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL DÎMBOVIŢA TIRGOVIŞTE (corespondentul „Scînteii“, Constantin Soci). Colectivele de oameni ai muncii din industria judeţului Dîmboviţa s-au angajat ca in cinstea semicentenarului partidului să realizeze o producţie suplimentară în valoare de 20 milioane lei. După numai trei luni, acest angajament a fost depăşit cu 6 milioane lei şi se prelimina ca pînă la 8 mai a.c. să se realizeze în plus peste angajamentul iniţial o producţie in valoare de 14 milioane lei. In această privinţă, merită relevat aportul însemnat adus de colectivul întreprinderii „Cimentul“ din Fieni, care pină la 17 aprilie a.c. a produs suplimentar 6 500 tone ciment, cu 500 de tone mai mult faţă de angajamentul iniţial, ca şi cel al Exploatării miniere Şotînga, care a extras în plus, peste angajamentul iniţial, 8110 tone de lignit. Rezultate remarcabile au fost obţinute şi de colectivul întreprinderii textile „Bucegi“, unde angajamentul iniţial de 20 000 mp ţesături a fost depăşit cu 10 000 mp. IN judeţul constanţa PENTRU O PRODUCŢIE MARE DE PORUMB, LUCRĂRI DE CEA MAI BUNĂ CALITATE! Pe baza experienţei dobîndite de unităţile agricole din judeţul Constanţa la cultura porumbului — mai mulţi ani consecutiv s-au obţinut recolte bune — mecanizatorii şi ţăranii cooperatori s-au angajat să obţină în acest an producţii şi mai mari: 12 000 kg porumb boabe la hectar în cultură irigată şi 4 500 kg la hectar în cultură neirigată. Rezultatele bune obţinute de cooperativele agricole anul trecut, datorate în bună măsură şi modulul exemplar în care s-a făcut semănatul, sunt un îndemn de a face numai lucrări de bună calitate şi în această primăvară. Cea mai bună agrotehnică a culturii porumbului „trece“, cum se spune, prin cunoaşterea efectivă a terenului, a fiecărei sole în parte. Aceasta — ne spune ing. Dan Şerbu, directorul Direcţiei agricole — exclude un „abecedar“ agrotehnic stabilit de la centru, dar presupune, în acelaşi timp, un efort colectiv din partea tuturor specialiştilor pentru asigurarea unui ritm normal şi mai cu seamă a unei calităţi exemplare a lucrărilor. Noţiunea de calitate cuprinde în mod obligatoriu şi realizarea unei densităţi optime, anume circa 35 000—40 000 plante recoltabile la hectar la neirigat şi 60 000— 65 000 plante recoltabile la hectar in cultura irigată, în funcţie de hibrizii folosiţi şi nivelul la care a fost fertilizată fiecare solă în parte. Pentru a se obţine o densitate optimă, direcţia agricolă şi specialiştii din unităţi urmăresc ca agregatele de semănat să se deplaseze cu viteza a doua a tractorului şi să se asigure însămînţarea completă a capetelor de lan în direcţia rindurilor pentru a- mr fi tăiate plantele la executarea praşilei mecanice. Tov. director general afirma că in condiţiile unui timp normal semănatul porumbului se va încheia cel tîrziu pe 23 aprilie, adică în timpul optim. Intr-adevăr, constatările făcute pe teren îndreptăţesc, in cea mai mare măsură, această apreciere. In cele mai multe locuri se munceşte cu răspundere, se fac lucrări de bună calitate, Un prim argument. Mai multe cooperative, printre care acelea din Ciocîrlia de Sus, Mioriţa, Hîrşova şi altele au însămânţat, în cursul zilei de vineri, ultimele suprafeţe cu porumb. In cooperativele agricole deservite de staţiunea pentru mecanizarea agriculturii din Adamclisi viteza zilnică de lucru planificată se realizează şi se depăşeşte. Astfel, pe data de 14 aprilie ea a fost de 350 ha, iar pe 15 aprilie — de 365 ha faţă de 340 ha planificat. „In felul acesta , arată ing. Vasile Domnel, şeful serviciului întreţinere şi reparaţii al staţiunii , există condiţii ca în cinci zile să terminăm de semănat cele 3120 ha planificate cu porumb“. La Comana, inginerul-şef al cooperativei de producţie, Onisim Cuciureanu, a împărţit cele 800 ha cultivate anul acesta cu porumb în nouă sole. Pe fiecare dintre ele s-au aplicat lucrări de întreţinere diferenţiate. Două sau trei discuiii, dar neapărat una înaintea agregatelor de semănat. Toţi cei şase şefi de echipă, împreună cu mecanizatorii, lucrează la semănat. S-a hotărît o densitate de 45 000 plante recoltabile la ha. Cu această densitate, în 1969 cooperatorii din Comana au obţinut 7 086 kg porureb boabe la ha. Aplicarea unor doze sporite de îngrăşăminte chimice de cel puţin 120 kg substanţă activă la ha ne va asigura, precizează inginerul-şef al cooperativei, o producţie de cel puţin 7 000 kg porumb la ha, adică mai mult decît angajamentul luat in acest an. La cooperativa agricolă de producţie Chirnogeni, care va cultiva peste 1 800 ha cu porumb, pe una din tarlaie am văzut la lucru o semănătoare neobişnuită. Tov. Ion Istrate, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a explicat că este vorba despre inovaţia mecanizatorilor din localitate, generalizată pe toată raza consiliului intercooperatist, format din cooperativele agricole de producţie Chirnogeni, Plopeni şi Credinţa. Ea constă din ataşarea la semănătoarea SPC-6 a buncărului de sămânţă de la semănătorile SU-29. In felul acesta, o dată cu semănatul se administrează şi dozele de îngrăşăminte chimice pe rînduri, eliminîndu-se o operaţie suplimentară. Inginerul şef al cooperativei, Constantin Obertas, lucrează acum 12 ore pe zi în cîmp. La fel ca și mecanizatorii. Urmărim în fiecare clipă calitatea lucrărilor — ne spune inginerul șef. Suntem martorii unei decizii de moment pe o sală din preajma complexului zootehnic situat în preajma comunei. S-a hotărît aplicarea unei discuiri suplimentare în direcţia rindurilor de semănat, deoarece terenul nu era, după cele două discuiri făcute, bine mărunţit. în urma acestei lucrări, cu avizul inginerului şef, cele două agregate de semănat au trecut imediat la lucru. La cooperativa agricolă de producţie din Cobadin, ing. Vasile Marinescu ne-a înfăţişat alt aspect privind preocuparea specialiştilor pentru asigurarea unei calităţi optime a lucrărilor de semănat. Aici, celor şase agregate de pregătire a terenului, li s-au ataşat cite o bară metalică pentru nivelare. Această adaptare completează eforturile depuse de către mecanizatori pentru realizarea unei adîncimi şi densităţi uniforme de plante la ha. Am subliniat doar aceste cîteva fapte de muncă din campanie la care se pot adăuga multe altele. Ele atestă seriozitatea cu care au fost pregătite şi se desfăşoară acum însăminţările. In raidul nostru am întîlnit şi o serie de situaţii care dovedesc că indicaţiile bune ale direcţiei generale agricole judeţene se aplică în multe locuri ciuntit, ceea ce ar putea influenţa negativ viitoarea producţie. Pe o tarla a cooperativei agricole de producţie „Timpuri noi“ din satul Movila Verde lucrau două agregate de semănat. Din dispoziţia de lucru dată tractoristului Ion Stoica, cu care am stat de vorbă, rezultă că inginerul cooperativei i-a indicat asigurarea unei densităţi de 84 000 (? !) boabe la hectar în condiţii de neirigat. La recenta consfătuire pe ţară privind cultura porumbului, care s-a ţinut la Constanţa şi la care au participat marea majoritate a specialiştilor din judeţ, s-au demonstrat necesitatea şi posibilitatea asigurării încă de la semănat a densităţii optime de plante recoltabile, prin aceasta evitîndu-se un important volum de lucrări pentru rănit o dată cu lucrările de întreţinere. Arătam că unităţile din cadrul consiliului intercooperatist Adamclisi au demarat bine în această campanie. Iată că, deşi în următoarele 2 zile se vor termina de semănat suprafeţele de porumb neerbicidat, se prevede o întrerupere a semănatului cu consecinţe previzibile pentru soarta producţiei, deoarece pentru circa 700 de hectare de la cooperativele Şipote, Pietroşani, Zorile şi Pietreni, care trebuie erbicidate concomitent cu semănatul, nu s-au asigurat încă erbieidele necesare. De la baza de aprovizionare nr. 13 Ovidiu se dau asigurări liniştitoare că toate cantităţile de erbieide vor fi livrate necondiţionat pînă la sfîrşitul trimestrului II. Atunci însă ele nu vor mai fi de folos, întrucît trebuie să fie încorporate în sol o dată cu semănatul pentru a avea efect. De aici rezultă şi alt neajuns. Pentru cele 700 ha de porumb, cooperativele respective nu şi-au planificat forţă de muncă necesară executării lucrărilor de întreţinere , folosirea erbicidelor eliminind această operaţie — motiv pentru care n-au fost luate a se lucra în acord global de către cooperatori. Iată de ce este necesar ca baza de aprovizionare să asigure în cel mai scurt timp cantitatea de erbicide necesară. Mai sunt şi alte aspecte care ar putea impieta obţinerea unor producţii mari. Unele se referă la faptul că nu s-au aplicat udări de aprovizionare pe terenurile destinate porumbului în regim irigat. Acum este prea tîrziu pentru a se face această operaţie. Dar pentru a nu se pierde umiditatea din sol este necesar ca terenurile pregătite să fie semănate în aceeaşi zi. Rezolvarea cu operativitate a acestor neajunsuri, întărirea controlului din partea specialiştilor cît şi spiritul de răspundere cu care se lucrează în majoritatea cooperativelor agricole reprezintă garanţia obţinerii în acest an a unor recolte mari de porumb in judeţul Constanţa. Radu APOSTOL Aurel PAPADIUC Aspect din secţia cuptoare a Uzinei de prelucrare a aluminiului din Slatina Foto : S. Cristian PAGINA 3 CONTRASTEi Lipiţi întii pereţii cu „Pelikanul“ Cu doi ani în urmă întreprinderea de valorificare a cerealelor Dîmboviţa a contractat cu întreprinderea de construcţii şi montaje din acelaşi judeţ execuţia a două magazii, una la Nucet şi alta la Ghergani. După felul în care demaraseră lucrările, toată lumea era mulţumită şi se părea că respectarea termenului de predare stipulat în contract era floare la ureche. Iată însă că ajunşi dincolo de centura construcţiei, constructorii au ameţit şi... au coborît de pe schele, lăsînd lucrarea baltă. Cică soluţia prevăzută pentru acoperiş nu ar fi, chipurile, uşor de realizat în termen, dar în schimb au ei nişte propuneri una şi una. Bine, au zis beneficiarii, faceţi cum vreţi voi, numai să iasă treaba bună şi la timp. Ce-i drept, la timp a fost ea gata, cît priveşte însă calitatea lucrării... e destul să arătăm că la Nucet, după vreo lună, cele două părţi laterale ale magaziei s-au despicat. Specialiştii convocaţi de urgenţă la faţa locului — ne scrie corespondentul nostru C. Soci — au stabilit abateri flagrante de la proiect. In locul centurilor din beton armat, s-au folosit cărămizi, certificatele de calitate pentru materialele folosite lipseau cu desăvârşire etc. Ca urmare, întrucît lucrarea executată nu prezenta garanţii suficiente de rezistenţă şi stabilitate, s-a interzis accesul în interiorul construcţiei pentru a se evita eventualele accidente. Credeţi cumva că s-au luat măsuri pentru recuperarea pagubelor sau remedierea lucrării ? Nici gînd de aşa ceva. Deocamdată, atît beneficiarul cît şi constructorii sînt ocupaţi cu expedierea de adrese, minute, cu constituirea a tot felul de comisii pentru a stabili cine este vinovatul. Lucru extrem de dificil, pentru că, vedeţi bine, în magazii nu se poate intra. Dacă se dărîmă cumva peste cei puşi să verifice ? O soluţie ar fi, totuşi, întîi să se lipească pereţii cu pelikanul şi apoi să intre şi comisia. Dv. vedeţi şi alte soluţii 7 o Vremea trece, stivele rămin Locuitorii din comuna Ileana, judeţul Ilfov, o localitate cu mulţi salariaţi, situată nu departe de Capitală — relevă corespondentul nostru Florea Ceauşescu — erau aprovizionaţi cu legume şi fructe de un chioşc al cooperativei agricole. In urmă cu aproape un an, I.L.F.ul, actualul centru de legume şi fructe din Brăneşti, a dat „sfoară“ în comună că de această problemă se va ocupa numai el. A promis să facă o aprovizionare cu legume şi fructe din abundenţă şi în sortimente variate. In acest scop a stabilit construirea unui chioşc modern, în centrul comunei. Nu mult după aceea a sosit un autocamion care a adus materiale pe care oamenii le-au descărcat la marginea unui şanţ. Materialele au rămas, dar camionul cu oamenii s-au făcut nevăzuţi. Totuşi, locuitorii comunei trăiau cu speranţa că problema sa va rezolva. Speranţă zadarnică. De atunci a trecut aproape un an şi totul a rămas baltă. Aşa se face că in loc de legume, salariaţii din comuna Ileana au o stivă da materiale. Şi vremea trece, şi stiva rămîne.» ofilindu-se de dor, plinge-n noapte un aspersor Suprafeţele irigate din agricultură sporesc in fiecare an cu sute şi mii de hectare. Aşa cum este şi firesc, o dată cu ele se înmulţesc şi utilajele necesare ploii artificiale, — respectiv aspersoarele. Avantajul acestora este evident — şi, ca urmare, ele sunt intens solicitate. Asemenea comenzi — făcute ferm — au venit şi din partea cooperativelor agricole din judeţul Olt, încă din 1969. Comanda s-a făcut, anul a trecut ...dar unele unităţi n-au ridicat nici măcar vreun aspersor din cele prevăzute. Este cazul cooperativelor agricole Studina, care n-au preluat de la baza de aprovizionare Găneasa 10 aspersoare de tipul APT 4 M , Greci 5, Brîncoveni 2, Vultureşti 2 etc. Semnalăm situaţia cu atît mai mult cu cît nici în acest an nu a fost preluat nici un aspersor. In baza de aprovizionare de la Găneasa sunt, nici mai mult, nici mai puţin ...de 100 aspersoare care, împreună cu celelalte utilaje de irigaţie neridicate, fac ca stocurile supra-normative să crească cu aproape 10 milioane lei, întreunind totodată aprovizionarea cu alte materiale. Tovarăşii din conducerea bazei au început să caute... redistribuirea lor. (S-au găsit clienţi pentru 20 de agregate de aspersiune care urmează să fie expediate la Huşi). Se zice — mai mare minunea ! — că sărmanele aspersoare au început să stropească, chiar neracordate la pompe. Dar stropesc nu cu apă, ci cu lacrimi. Pling de dorul cooperativelor. Nu se înduioșează vreun gospodar din consiliile de conducere ale respectivelor cooperative ? Costiţa pe fasole se plimbă cu trenul Nu rareori beneficiarii din ţară au returnat pe adresa Fabricii de conserve de legume şi fructe din Tulcea importante cantităţi de produse pentru calitate necorespunzătoare. Recent — cum am constatat corespondentul nostru judeţean, T. Oancea — pe adresa întreprinderii s-au primit, refuzate, 60 000 de cutii de costiţă cu fasole. Alte 60 000 de cutii din acelaşi produs urmează să facă cale întoarsă de la beneficiari la producător. După cum se vede, costiţa pe fasole şi-a găsit ocupaţia inedită — a devenit costiţă călătoare. Zeci de mii de cutii de conserve din carne de porc cu fasola au aceeași soartă. Valoarea refuzurilor din ultima vreme, suportate de fabrica producătoare, pare să se ridice — potrivit unor, calcule ce nu sînt definitive — la circa 300 000 lei. Așa stînd lucrurile, ce o fi făcînd compartimentul C.T.C. din cadrul fabricii amintite ? Neglijența, chiar conservată, costă cam scump. Rămîne de văzut însă cine o va suporta pînă la... ultimul bob.