Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)

1971-04-20 / nr. 8762

SÂNTEIA-marţi 20 aprilie 1971 pagina economica_____ ÎN CINSTEA ANIVERSĂRII SEMICEN­TENARULUI PARTIDULUI Rezultate remarcabile în îndeplinirea planului şi a angajamentelor îN INDUSTRIA JUDEŢULUI TIMIŞ TIMIŞOARA (corespondentul „Scînteii“, Ioana Cezar). Oame­nii muncii din judeţul Timiş — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi — întîm­­pină gloriosul semicentenar al partidului cu realizări de seamă în îndeplinirea angajamentelor pe care şi le-au asumat în în­trecerea pe 1971. Astfel, angaja­mentul de a realiza pînă la 8 mai o producţie marfă industrială peste plan în valoare de 70 mi­lioane lei a fost îndeplinit şi depăşit. întreprinderile din acest judeţ au dat peste sarcinile de producţie 500 tone laminate fi­nite pline, aproape 10 000 kW motoare electrice, 800 000 cără­mizi şi blocuri ceramice, 2 200 mc prefabricate din beton, 800 mc cherestea de fag, 13 700 mp furnire, 28 200 mp ţesături, 4 600 bucăţi tricotaje, încălţăminte în valoare de 3,6 milioane lei, 135 tone mase plastice şi răşini sin­tetice, precum­ şi importante cantităţi de alte produse. IN ÎNTREPRINDERI SUCEVENE SUCEAVA (corespondentul „Scînteii“, I. Manea). Prin efor­turile depuse pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor din ac­tualul cincinal și a angajamen­telor mobilizatoare asumate în întrecerea socialistă declanșată în cinstea semicentenarului par­tidului, oamenii muncii din în­treprinderile Industriale ale ju­deţului Suceava au obţinut noi şi însemnate succese , astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent s-au produs, peste plan, în contul angajamentului luat în cinstea gloriosului jubileu, 11 300 mc lemn de celuloză, 7 600 mc cherestea de răşinoase şi fag, 16 000 tone barită, 680 tone celu­loză, 140 tone hîrtie şi multe alte produse. De asemenea, fo­losind la maximum timpul bun de lucru, forestierii au reuşit să fasoneze, peste plan, circa 80 000 mc buşteni, ceea ce a permis desfăşurarea normală a procesu­lui de producţie în unităţile pre­lucrătoare ale industriei lemnu­lui, livrîndu-se beneficiarilor in contul angajamentului mobilă in valoare de 3 milioane lei. (Urmare din pag. I) întreprinderi a dus la întîrzierea realizării echipamentului electric. Reacţia s-a făcut imediat simţită in lanţul întreprinderilor colabora­toare. Finalul : uzina „23 August“ nu a putut realiza două locomotive de 1 250 CP planificate în trimes­trul I a.c. şi, în plus, dereglîndu-şi programul de fabricaţie stabilit, a trebuit să lanseze în fabricaţie — devansat din perioadele următoare — un alt produs. Consecinţele dere­glărilor în sistemul cooperării sînt şi mai grave la Uzina mecanică din Cîmpulung-Muscel, unde nu s-au pu­tut fabrica cîteva sute de autoturis­me de teren. Dar între urmările negative ale nerespectării contractelor de coope­rare, înregistrarea de restanţe la producţia finită nu e singura. Există încă multe altele. Dacă, bunăoară, sub aspect cantitativ obligaţiile asu­mate sunt onorate, dar din punct de vedere calitativ produsele sau pie­sele nu corespund, planul de coo­perare poate fi considerat îndepli­nit ? Evident, nu. Pentru a putea fi încorporate în produsul finit, repe­rele sau subansamblele livrate uni­tăţilor colaboratoare trebuie să fie de cea mai bună calitate. In caz contrar, ritmul fabricaţiei — care presupune asigurarea tuturor pie­selor ce concură la realizarea unui anume produs — este dereglat, sau în întreprinderea beneficiară se fac remedieri la piesele sau subansam­blele cu defecte de calitate. Or, ce înseamnă aceasta, se ştie , mano­peră consumată în plus, maşini­­unelte blocate pentru execuţia unor lucrări neprevăzute, în final , pier­deri de capacităţi. Faptul că în luna martie a.c., la Fabrica de maşini­­unelte şi agregate din Bucureşti s-au folosit 8 000 ore pentru remanierea unor piese turnate primite de la uzina „23 August“ din Capitală, la care, în timpul prelucrării meca­nice, au apărut defecte ascunse — irosindu-se o treime din capacitatea secţiei de uzinare a maşinilor uni­versale — credem că reprezintă un caz concludent în acest sens. De fiecare dată, cînd nu se a­­chită în întregime de obligaţiile asu­mate prin contractele de cooperare, furnizorii în culpă fac uz de un întreg arsenal de explicaţii. Insufi­cienta capacitate de producţie a unor secţii, dificultăţile datorate neprimi­rii la timp a unor materii prime şi materiale sau lipsa forţei de mun­că calificate sunt argumentele cel mai ades vehiculate de o serie de uzine constructoare de maşini pen­tru a justifica restanţele în livrări către beneficiarii lor. Cât este că, în cele mai multe cazuri, explica­ţiile pentru neîndeplinirea obligaţii­lor din contractele de cooperare nu au acoperire. Sarcinile de plan se stabilesc în funcţie de contractele de livrare încheiate şi de capacităţile de producţie existente. Dacă acestea din urmă se dovedesc „prea mici“, nu e vorba de altceva decit de o folosire necorespunzătoare a maşi­nilor şi instalaţiilor, a forţei de muncă. Atunci cînd indicele de uti­lizare a mijloacelor fixe oscilează intre 40—70 la sută din timpul de lucru disponibil, cînd generalizarea schimbului trei este privită în di­ferite uzine constructoare de maşini ca un obiectiv de perspectivă, cum poate fi invocată lipsa capacităţilor de producţie ? Cit priveşte lipsa sau calitatea scăzută a unor materii pri­me şi materiale, aici lucrurile sunt la fel de clare : dacă legea contrac­telor economice este corect aplicată, dacă nu se manifestă „înţelegere" faţă de acei furnizori care îşi în­calcă obligaţiile, rezultatul este sigur — şi anume, primirea la vreme a materialelor contractate, in cantită­ţile şi structura necesară. „Secre­tul“ realizării ritmice a planului de producţie nu e deci altul decît exi­genţa atît faţă de activitatea proprie, cît şi in ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor de către partenerii de contract. CONTRACTELE DE COOPERARE... Este limpede pentru oricine , şi toleranţa, şi aplicarea riguroasă a reglementărilor dintr-un domeniu sau altul au o caracteristică comu­nă — ambele se propagă în lanţ. Numai că rezultatele obţinute sunt diferite. In ultimul caz — îndepli­nirea întocmai a sarcinilor de plan d in primul — situaţia inversă. Că este absolut necesară respectarea strictă a disciplinei de plan ne de­monstrează cum nu se poate mai bine cazul uzinei „Steagul roşu“ din Braşov. Modul defectuos in care această întreprindere şi-a îndepli­nit in primul trimestru a.c. obliga­ţiile faţă de unele dintre unităţile cu care are relaţii de cooperare s-a intors ca un bumerang chiar împo­triva ei , pentru că ea era uzina afla­tă la capătul lanţului de fabrici le­gate prin firul colaborărilor. Sînt create condiţii pentru ca mecanismul relaţiilor de cooperare interuzinală să funcţioneze mult mai bine decît pînă acum. Cînd spunem aceasta, avem in vedere, în primul rind, planurile judicioase de producţie, cunoscute din vreme, şi in al doilea rînd, existenţa la înde­­mina fiecărei centrale industriale, a fiecărei uzine, a unui instrument de mare importanţă şi eficienţă economică — legea contractelor. Plecind de la asemenea premise favorabile, factorii de răspundere din fiecare unitate de producţie tre­buie să le utilizeze cu pricepere, organizindu-şi în aşa fel producţia incit să asigure livrarea promptă, la timp şi de bună calitate a pieselor, subansamblelor şi produselor prevă­zute în contractele de cooperare. Renunţarea la practica justificărilor şi a acuzaţiilor reciproce şi instau­rarea unui climat de maximă res­ponsabilitate, de ordine şi disciplină in relaţiile dintre unităţile colabora­toare sunt rigorile cărora trebuie să i se subordoneze neintîrziat activi­tatea din fiecare uzină şi centrală industrială. LA GRUPUL INDUSTRIAL DE PETROCHIMIE BORZEŞTI BACAU (corespondentul „Scîn­teii“, Gheorghe Baltă). In între­cerea pe care o desfăşoară in cinstea semicentenarului parti­dului, chimiştii de pe Valea Trotuşului au înregistrat succe­se remarcabile. Exploatind în mod raţional fiecare instalaţie, îmbunătăţind zi de zi procesele tehnologice şi generalizind ex­perienţa căpătată de-a lungul anilor, muncitorii, tehnicienii şi inginerii celor trei uzine care formează grupul industrial de petrochimie Borzeşti au reuşit să îndeplinească, cu două săp­­tămîni mai devreme, angaja­mentele asumate pînă la ziua partidului. Faţă de cele 13 mili­oane lei cît prevedea angaja­mentul, ei au realizat pînă acum 0 producţie suplimentară în va­loare de 15 335 000 lei. Au fost fabricate, peste angajamentele luate 416 tone, sodă cau­stică, 406 tone benzen, 147 tone aetoxan, 63 tone fenol. A fost depăşit şi angajamentul la export cu 1 684 000 lei valută. IN INDUSTRIA JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN REŞIŢA. — (corespondentul „Scînteii“, FI. Ciobanu) . Ca urmare a activităţii rodnice desfăşurate de la începutul anului, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria jude­ţului Caraş-Severin au reuşit să îndeplinească şi să depăşească încă de pe acum angajamentele luate în cinstea aniversării glo­riosului semicentenar. Astfel, angajamentul asumat la produc­ţia globală industrială a fost realizat în proporţie de 127,8 la sută. In unităţi fizice, depăşirile înregistrate s-au materializat în 149 tone cocs metalurgic, 439 tone fontă, 1 332 tone oţel, 2 890 tone laminate finite, 583 tone fier conţinut în producţia de mi­nereu de fier marfă, 296 tone cărbune extras, 757 mp cheres­tea şi altele. In acelaşi timp, în toate întreprinderile industriale din judeţ s-au obţinut rezulta­te superioare în ceea ce pri­veşte îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuieli­lor de producţie şi creşterea productivităţii muncii. LA COMBINATUL SIDERURGIC DE LA HUNEDOARA DEVA (corespondentul „Scîn­teii“, S. Ionescu) . Entuziasmul cu care oamenii muncii din ju­deţul Hunedoara intîmpină se­micentenarul partidului nostru este marcat de rezultate deose­bite şi la combinatul siderurgic de la Hunedoara. Ca de obicei, oţelarii se află şi de această dată în fruntea realizărilor. In­­tensificindu-şi eforturile pentru creşterea indicilor de utilizare a cuptoarelor, ei au elaborat de la începutul anului şi pînă în prezent 10 600 tone oţel Mar­tin şi electric peste sarcinile de plan, depăşind astfel angaja­mentul luat în cinstea semicen­tenarului partidului cu 600 tone oţel. Totodată, în primul tri­mestru al acestui an au fost ob­ţinute economii suplimentare la preţul de cost de peste 5 mili­oane lei. D­ IN UNITĂŢILE INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL DÎMBOVIŢA TIRGOVIŞTE (corespondentul „Scînteii“, Constantin Soci). Colectivele de oameni ai mun­­cii din industria judeţului Dîm­boviţa s-au angajat ca in cin­stea semicentenarului partidu­lui să realizeze o producţie su­plimentară în valoare de 20 mi­lioane lei. După numai trei luni, acest angajament a fost depăşit cu 6 milioane lei şi se prelimina ca pînă la 8 mai a.c. să se realizeze în plus peste an­gajamentul iniţial o producţie in valoare de 14 milioane lei. In această privinţă, merită re­levat aportul însemnat adus de colectivul întreprinderii „Ci­mentul“ din Fieni, care pină la 17 aprilie a.c. a produs supli­mentar 6 500 tone ciment, cu 500 de tone mai mult faţă de angajamentul iniţial, ca şi cel al Exploatării miniere Şotînga, care a extras în plus, peste angajamentul iniţial, 8110 tone de lignit. Rezultate remarca­bile au fost obţinute şi de co­lectivul întreprinderii textile „Bucegi“, unde angajamentul iniţial de 20 000 mp ţesături a fost depăşit cu 10 000 mp. IN judeţul constanţa PENTRU O PRODUCŢIE MARE DE PORUMB, LUCRĂRI DE CEA MAI BUNĂ CALITATE! Pe baza experienţei dobîndite de unităţile agricole din judeţul Con­stanţa la cultura porumbului — mai mulţi ani consecutiv s-au obţinut re­colte bune — mecanizatorii şi ţăranii cooperatori s-au angajat să obţină în acest an producţii şi mai mari: 12 000 kg porumb boabe la hectar în cul­tură irigată şi 4 500 kg la hectar în cultură neirigată. Rezultatele bune obţinute de coo­perativele agricole anul trecut, da­torate în bună măsură şi modulul exemplar în care s-a făcut semăna­tul, sunt un îndemn de a face nu­mai lucrări de bună calitate şi în această primăvară. Cea mai bună agrotehnică a cul­turii porumbului „trece“, cum se spune, prin cunoaşterea efectivă a terenului, a fiecărei sole în parte. Aceasta — ne spune ing. Dan Şerbu, directorul Direcţiei agricole — exclu­de un „abecedar“ agrotehnic stabilit de la centru, dar presupune, în a­­celaşi timp, un efort colectiv din partea tuturor specialiştilor pentru asigurarea unui ritm normal şi mai cu seamă a unei calităţi exemplare a lucrărilor. Noţiunea de calitate cu­prinde în mod obligatoriu şi reali­zarea unei densităţi optime, anume circa 35 000—40 000 plante recolta­bile la hectar la neirigat şi 60 000— 65 000 plante recoltabile la hectar in cultura irigată, în funcţie de hibrizii folosiţi şi nivelul la care a fost fer­tilizată fiecare solă în parte. Pentru a se obţine o densitate optimă, direc­ţia agricolă şi specialiştii din unităţi urmăresc ca agregatele de semănat să se deplaseze cu viteza a doua a tractorului şi să se asigure însămîn­­ţarea completă a capetelor de lan în direcţia rindurilor pentru a- mr fi tăiate plantele la executarea praşilei mecanice. Tov. director general afir­ma că in condiţiile unui timp normal semănatul porumbului se va încheia cel tîrziu pe 23 aprilie, adică în timpul optim. Intr-adevăr, constatările făcute pe teren îndreptăţesc, in cea mai mare măsură, această apreciere. In cele mai multe locuri se munceşte cu răs­pundere, se fac lucrări de bună ca­litate, Un prim argument. Mai multe cooperative, printre care acelea din Ciocîrlia de Sus, Mioriţa, Hîrşova şi altele au însămânţat, în cursul zilei de vineri, ultimele suprafeţe cu po­rumb. In cooperativele agricole de­servite de staţiunea pentru mecani­zarea agriculturii din Adamclisi vi­teza zilnică de lucru planificată se realizează şi se depăşeşte. Astfel, pe data de 14 aprilie ea a fost de 350 ha, iar pe 15 aprilie — de 365 ha faţă de 340 ha planificat. „In felul acesta , arată ing. Vasile Domnel, şeful serviciului întreţinere şi reparaţii al staţiunii , există condiţii ca în cinci zile să terminăm de semănat cele 3120 ha planificate cu porumb“. La Comana, inginerul-şef al coo­perativei de producţie, Onisim Cu­­ciureanu, a împărţit cele 800 ha cul­tivate anul acesta cu porumb în nouă sole. Pe fiecare dintre ele s-au aplicat lucrări de întreţinere diferen­ţiate. Două sau trei discuiii, dar nea­părat una înaintea agregatelor de semănat. Toţi cei şase şefi de echipă, împreună cu mecanizatorii, lucrează la semănat. S-a hotărît o densitate de 45 000 plante recoltabile la ha. Cu această densitate, în 1969 cooperato­rii din Comana au obţinut 7 086 kg porureb boabe la ha. Aplicarea unor d­oze sporite­ de îngrăşăminte­­ chi­­mice de cel puţin 120 kg substanţă activă la ha ne va asigura, preci­zează inginerul-şef al cooperativei, o producţie de cel puţin 7 000 kg porumb la ha, adică mai m­ult decît angajamentul luat in acest an. La cooperativa agricolă de producţie Chirnogeni, care va cultiva peste 1 800 ha cu porumb, pe una din tarlaie am văzut la lucru o semănătoare neobiş­nuită. Tov. Ion Istrate, secretarul co­mitetului comunal de partid, ne-a explicat că este vorba despre inova­ţia mecanizatorilor din localitate, ge­neralizată pe toată raza consiliului intercooperatist, format din coopera­tivele agricole de producţie Chirno­geni, Plopeni şi Credinţa. Ea constă din ataşarea la semănătoarea SPC-6 a buncărului de sămânţă de la se­­mănătorile SU-29. In felul acesta, o dată cu semănatul se administrează şi dozele de îngrăşăminte chimice pe rînduri, eliminîndu-se o operaţie su­plimentară. Inginerul şef al cooperativei, Con­stantin Obertas, lucrează acum 12 ore pe zi în cîmp. La fel ca și mecani­zatorii. Urmărim în fiecare clipă ca­litatea lucrărilor — ne spune ingi­nerul șef. Suntem­ martorii unei de­cizii de moment pe o sală din preaj­ma complexului zootehnic situat în preajma comunei. S-a hotărît aplica­rea unei discuiri suplimentare în di­recţia rindurilor de semănat, deoa­rece terenul nu era, după cele două discuiri făcute, bine mărunţit. în urma acestei lucrări, cu avizul ingi­nerului şef, cele două agregate de semănat au trecut imediat la lucru. La cooperativa agricolă de pro­ducţie din Cobadin, ing. Vasile Mari­­nescu ne-a înfăţişat alt aspect pri­vind preocuparea specialiştilor pen­tru asigurarea unei calităţi optime a lucrărilor de semănat. Aici, celor şase agregate de pregătire a terenu­lui, li s-au ataşat cite o bară meta­lică pentru nivelare. Această adap­tare completează eforturile depuse de către mecanizatori pentru reali­zarea unei adîncimi şi densităţi uni­forme de plante la ha. Am subliniat doar aceste cîteva fapte de muncă din campanie la care se pot adăuga multe altele. Ele atestă seriozitatea cu care au fost pregătite şi se desfă­şoară acum însăminţările. In raidul nostru am întîlnit şi o serie de situaţii care dovedesc că in­dicaţiile bune ale direcţiei generale agricole judeţene se aplică în multe locuri ciuntit, ceea ce ar putea influenţa negativ viitoa­rea producţie. Pe o tarla a cooperativei agricole de producţie „Timpuri noi“ din satul Movila Ver­de lucrau două agregate de semănat. Din dispoziţia de lucru dată tracto­ristului Ion Stoica, cu care am stat de vorbă, rezultă că inginerul coope­rativei i-a indicat asigurarea unei densităţi de 84 000 (? !) boabe la hectar în condiţii de neirigat. La recenta consfătuire pe ţară pri­vind cultura porumbului, care s-a ţi­nut la Constanţa şi la care au par­ticipat marea majoritate a specialiş­tilor din judeţ, s-au demonstrat nece­sitatea şi posibilitatea asigurării încă de la semănat a densităţii optime de plante recoltabile, prin aceasta evi­­tîndu-se un important volum de lu­crări pentru rănit o dată cu lucrările de întreţinere. Arătam că unităţile din cadrul con­siliului intercooperatist Adamclisi au demarat bine în această campanie. Iată că, deşi în următoarele 2 zile se vor termina de semănat suprafeţele de porumb neerbicidat, se prevede o întrerupere a semănatului cu conse­cinţe previzibile pentru soarta pro­ducţiei, deoarece pentru circa 700 de hectare de la cooperativele Şipote, Pietroşani, Zorile şi Pietreni, care trebuie erbicidate concomitent cu se­mănatul, nu s-au asigurat încă erbi­­eidele necesare. De la baza de apro­vizionare nr. 13 Ovidiu se dau asi­gurări liniştitoare că toate cantităţile de erbieide vor fi livrate necondiţio­nat pînă la sfîrşitul trimestrului II. Atunci însă ele nu vor mai fi de folos, întrucît trebuie să fie încor­porate în sol o dată cu semănatul pentru a avea efect. De aici rezultă şi alt neajuns. Pentru cele 700 ha de porumb, cooperativele respective nu şi-au planificat forţă de muncă nece­sară executării lucrărilor de întreţi­nere , folosirea erbicidelor elimi­­nind această operaţie — motiv pentru care n-au fost luate a se lucra în acord global de către cooperatori. Iată de ce este necesar ca baza de a­­provizionare să asigure în cel mai scurt timp cantitatea de erbicide ne­cesară. Mai sunt şi alte aspecte care ar putea impieta obţinerea unor pro­ducţii mari. Unele se referă la fap­tul că nu s-au aplicat udări de a­­provizionare pe terenurile destinate porumbului în regim irigat. Acum este prea tîrziu pentru a se face a­­ceastă operaţie. Dar pentru a nu se pierde umiditatea din sol este nece­sar ca terenurile pregătite să fie semănate în aceeaşi zi. Rezolvarea cu operativitate a acestor neajunsuri, întărirea controlului din partea specialiştilor cît şi spiritul d­e răspundere cu care se lucrează în majoritatea cooperativelor agricole reprezintă garanţia obţinerii în acest an a unor recolte mari de porumb in judeţul Constanţa. Radu APOSTOL Aurel PAPADIUC Aspect din secţia cuptoare a Uzinei de prelucrare a aluminiului din Slatina Foto : S. Cristian PAGINA 3 CONTRASTE­­i Lipiţi întii pereţii cu „Pelikanul“ Cu doi ani în urmă întreprinderea de va­lorificare a cerealelor Dîmboviţa a contrac­tat cu întreprinderea de construcţii şi mon­taje din acelaşi judeţ execuţia a două maga­zii, una la Nucet şi alta la Ghergani. După felul în care demara­seră lucrările, toată lu­mea era mulţumită şi se părea că respecta­rea termenului de pre­dare stipulat în con­tract era floare la ure­che. Iată însă că ajunşi dincolo de centura con­strucţiei, constructorii au ameţit şi... au cobo­­rît de pe schele, lă­­sînd lucrarea baltă. Cică soluţia prevăzută pentru acoperiş nu ar fi, chipurile, uşor de realizat în termen, dar în schimb au ei nişte propuneri una şi una. Bine, au zis beneficia­rii, faceţi cum vreţi voi, numai să iasă treaba bună şi la timp. Ce-i drept, la timp a fost ea gata, cît pri­veşte însă calitatea lu­crării... e destul să arătăm că la Nucet, după vreo lună, cele două părţi laterale ale magaziei s-au despi­cat. Specialiştii convocaţi de urgenţă la faţa lo­cului — ne scrie cores­pondentul nostru C. Soci — au stabilit aba­teri flagrante de la proiect. In locul centu­rilor din beton armat, s-au folosit cărămizi, certificatele de calita­te pentru materialele folosite lipseau cu de­săvârşire etc. Ca urma­re, întrucît lucrarea executată nu prezenta garanţii suficiente de rezistenţă şi stabilita­te, s-a interzis accesul în interiorul construc­ţiei pentru a se evita eventualele accidente. Credeţi cumva că s-au luat măsuri pen­tru recuperarea pagu­belor sau remedierea lucrării ? Nici gînd de aşa ceva. Deocamdată, atît beneficiarul cît şi constructorii sînt ocu­paţi cu expedierea de adrese, minute, cu constituirea a tot felul de comisii pentru a stabili cine este vino­vatul. Lucru extrem de dificil, pentru că, vedeţi bine, în magazii nu se poate intra. Dacă se dărîmă cumva peste cei puşi să verifice ? O soluţie ar fi, totuşi, întîi să se lipească pe­reţii cu pelikanul şi apoi să intre şi comi­sia. Dv. vedeţi şi alte soluţii 7 o Vremea trece, stivele rămin Locuitorii din comu­na Ileana, judeţul Il­fov, o localitate cu mulţi salariaţi, situată nu departe de Capita­lă — relevă corespon­dentul nostru Florea Ceauşescu — erau a­­provizionaţi cu legume şi fructe de un chioşc al cooperativei agri­cole. In urmă cu aproape un an, I.L.F.­­ul, actualul centru de legume şi fruc­te din Brăneşti, a dat „sfoară“ în comună că de această problemă se va ocupa numai el. A promis să facă o aprovizionare cu legu­me şi fructe din abun­denţă şi în sortimen­te variate. In acest scop a stabilit con­struirea unui chioşc modern, în centrul co­munei. Nu mult după aceea a sosit un auto­camion care a adus materiale pe care oa­menii le-au descărcat la marginea unui şanţ. Materialele au rămas, dar camionul cu oa­menii s-au făcut nevă­zuţi. Totuşi, locuitorii comunei trăiau cu spe­ranţa că problema sa va rezolva. Speran­ţă zadarnică. De a­­tunci a trecut aproa­pe un an şi totul a ră­mas baltă. Aşa se face că in loc de legume, salariaţii din comuna Ileana au o stivă da materiale. Şi vremea trece, şi stiva rămîne.» o­­­filindu-se de dor, plinge-n noapte­ un aspersor Suprafeţele irigate din agricultură sporesc in fiecare an cu sute şi mii de hectare. Aşa cum este şi firesc, o dată cu ele se înmul­ţesc şi utilajele nece­sare ploii artificiale, — respectiv aspersoarele. Avantajul acestora este evident — şi, ca urma­re, ele sunt intens soli­citate. Asemenea co­menzi — făcute ferm — au venit şi din par­tea cooperativelor a­­gricole din judeţul Olt, încă din 1969. Co­manda s-a făcut, anul a trecut ...dar unele u­­nităţi n-au ridicat nici măcar vreun aspersor din cele prevăzute. Este cazul cooperative­lor agricole Studina, care n-au preluat de la baza de aprovizionare Găneasa 10 aspersoare de tipul APT 4 M , Greci 5, Brîncoveni 2, Vultureşti 2 etc. Semnalăm situaţia cu atît mai mult cu cît nici în acest an nu a fost preluat nici un as­persor. In baza de a­­provizionare de la Gă­neasa sunt, nici mai mult, nici mai puţin ...de 100 aspersoare care, împreună cu ce­lelalte utilaje de iriga­ţie neridicate, fac ca stocurile supra-norma­­tive să crească cu a­­proape 10 milioane lei, întreunind totodată a­­provizionarea cu alte materiale. Tovarăşii din conducerea bazei au început să caute... redistribuirea lor. (S-au găsit clienţi pen­tru 20 de agregate de aspersiune care ur­mează să fie expedia­te la Huşi). Se zice — mai mare minunea ! — că sărmanele asper­soare au început să stropească, chiar nera­cordate la pompe. Dar stropesc nu cu apă, ci cu lacrimi. Pling de dorul cooperativelor. Nu se înduioșează vreun gospodar din consiliile de conducere ale respectivelor coo­perative ? Costiţa pe fasole se plimbă cu trenul Nu rareori benefi­ciarii din ţară au re­­turnat pe adresa Fa­bricii de conserve de legume şi fructe din Tulcea importante can­tităţi de produse pen­tru calitate neco­respunzătoare. Recent — cum am constatat co­respondentul nostru judeţean, T. Oancea — pe adresa întreprin­derii s-au primit, refu­zate, 60 000 de cutii de costiţă cu fasole. Alte 60 000 de cutii din a­­celaşi produs urmează să facă cale întoarsă de la beneficiari la producător. După cum se vede, costiţa pe fa­sole şi-a găsit ocupaţia inedită — a devenit costiţă călătoare. Zeci de mii de cutii de con­serve din carne de porc cu fasola au aceeași soartă. Valoarea refuzurilor din ultima vreme, su­portate de fabrica pro­ducătoare, pare să se ridice — potrivit unor, calcule ce nu sînt de­finitive — la circa 300 000 lei. Așa stînd lucrurile, ce o fi fă­­cînd compartimentul C.T.C. din cadrul fabri­cii amintite ? Neglijența, chiar con­servată, costă cam scump. Rămîne de vă­zut însă cine o va su­porta pînă la... ultimul bob.

Next