Scînteia, septembrie 1972 (Anul 41, nr. 9256-9284)

1972-09-28 / nr. 9283

viaţa internaţională O. N. U. Pacea,destinderea, colaborarea internaţională — teme majore ale dezbaterilor generale NAŢIUNILE UNITE 27. — Trimisul special Agerpres, C. Vlad, trans­mite : Preocuparea pentru Intensificarea colaborării între state şi îmbu­nătăţirea climatului internaţional, problemele dezvoltării, dezarmării şi decolonizării, sporirea eficacităţii O.N.U. se impun in continuare ca as­­pecte majore abordate în cadrul dezbaterilor de politică generală ale celei­­ de-a 27-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. In cuvîntarea sa, primul ministru al Republicii Mauritius, Seewoosagui­ Kamgoolam, a subliniat necesitatea intensificării de către statele membre ale O.N.U. a eforturilor în direcţia sporirii eficacităţii organizaţiei mon­diale. El a apreciat că restabilirea drepturilor R. P. Chineze şi admite­rea de noi state au marcat paşi ho­­tărîtori in această direcţie. Premierul mauritian s-a pronunţat pentru în­făptuirea prevederilor declaraţiei adoptate la precedenta sesiune a Adunării Generale referitoare la transformarea Oceanului Indian in­tr-o zonă paşnică şi demilitarizată. Consacrind o parte importantă a alocuţiunii sale problemelor dezvol­tării, şeful delegaţiei Ghanei, Edward Moore, s-a referit la preocupările statului său pentru mobilizarea de­plină a resurselor ţării, întrucît — a remarcat el — „Ghana a învăţat că răspunsul la dificultăţile sale econo­mice se află în propriile mîini ale ţării“. Ministrul de externe al Libanului, Khalyl Abouhamad, a reliefat inter­dependenţa dintre dezarmare şi dez­voltare — două din obiectivele prin­cipale ale Naţiunilor Unite. Imense resurse sunt cheltuite în fiecare an pentru Înarmări — a spus reprezen­tantul libanez — şi dacă o parte ori­­cît de mică a lor ar putea fi alocată dezvoltării, aceasta ar contribui în mod serios la rezolvarea problemelor economice şi sociale ale ţărilor în curs de dezvoltare. Ministrul libanez s-a ocupat pe larg de evoluţia situa­ţiei din Orientul Apropiat, care, a apreciat el, reprezintă o ameninţare crescindă pentru pacea şi securitatea internaţională. In discursul său, ministrul de ex­terne al Franţei, Maurice Schumann, a evocat speranţele generate de ten­dinţele cele mai recente din viaţa politică a continentului european. Exemplificînd, el a subliniat impor­tanţa convocării conferinţei asupra securităţii şi cooperării şi a făcut cunoscută hotărârea Franţei „de a face totul pentru ca, anul viitor, conferinţa propriu-zisă să atingă a­­devăratul ei scop, care interesează şi angajează toate ţările reprezentate aici — substituirea înfruntării dintre blocuri prin dialogul popoarelor“. Niciodată Europa nu a părut mai aptă de a apăra acel ideal care este şi al Naţiunilor Unite — respectarea ordinii internaţionale şi a indepen­denţei fiecărei naţiuni, salvgardarea drepturilor omului, respingerea a tot ce divizează lumea in hegemonii ri­vale, a adăugat el. Relativ la perspectivele deschise de crearea Pieţei comune lărgite, şe­ful diplomaţiei franceze a menţionat că nu poate fi vorba numai de o „dezvoltare limitată la Europa occi­dentală“. Ţările membre ale C.E.E., a continuat el, urmează „să-şi stringă legăturile sau să stabilească altele noi cu naţiunile care populează par­tea răsăriteană a continentului“. Efectuînd un tur de orizont asupra situaţiei din lume, Maurice Schumann s-a oprit, între altele, la situaţia din Peninsula indochineză. El s-a pro­nunţat pentru iniţierea de către O.N.U. a unei „ample acţiuni de so­lidaritate in favoarea popoarelor vic­time a­le războiului din Indochina, popoare care — a spus el — „vor să trăiască independente intr-o Asie de sud-est neutră şi paşnică“. Stefan Olszowski, ministrul de ex­terne al Poloniei, conducătorul dele­gaţiei poloneze la cea de-a 27-a se­siune a Adunării Generale a O.N.U., a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Franţei, Maurice Schumann, cu care a discu­tat probleme privind relaţiile bi­laterale şi apropiata vizită in Fran­ţa a lui Edward Gierek, prim-secre­­tar al C.C. al P.M.U.P. SCRISOAREA ADRESATĂ DE AGOSTINHO NETO secretarului general al O.N.U. NEW YORK 27 (Agerpres). — Pre­şedintele Mişcării Populare pentru Eliberarea Angolei (M.P.L.A.), Agos­­tinho Neto, a adresat secretarului general al O.N.U., Kurt Waldheim, o scrisoare in care condamnă atacurile Întreprinse de forţele colonialiste portugheze împotriva zonelor elibera­te din Angola. In ultimele săptămini, se arată în scrisoare, avioanele por­tugheze au lansat mari cantităţi de substanţe chimice toxice asupra cul­turilor agricole din regiunile aflate sub controlul M.P.L.A., provocînd victime in rîndul populaţiei paşnice şi daune considerabile. Scrisoarea menţionează că militarii portughezi deschid fără discernămînt focul asu­pra civililor angolezi. Preşedintele M.P.L.A. denunţă, tot­odată, numeroasele arestări arbitra­re şi torturile la care sunt supuşi în închisori cetăţenii angolezi de către autorităţile colonialiste portugheze. După Lăzaro Cărdenas, nici unul din preşedinţii mexicani nu a reu­şit să trezească mai multe speranţe de renovare decit actualul titular al funcţiei supreme, Luis Echeverria Alvarez. Şi, desigur, nu e lipsit de semnificaţie faptul că, la un an de la moartea lui Cărdenas, la o cere­monie publică desfăşurată în capi­tală, Echeverria, alături de întregul său cabinet ministerial, asista la ci­tirea testamentului lui Cárdenas, do­cument care insista cu deosebire a­­supra a două probleme majore, de­terminante pentru viitorul Mexicu­lui : soluţionarea gravelor inechităţi sociale şi eliberarea economiei de sub dominaţia monopolistă străină. Cine cunoaşte traiectoria Mexicu­lui după revoluţia din 1910 doar din rapoartele oficiale ar putea rămîne azi descumpănit in faţa unor reali­tăţi ce se credeau de mult depăşi­te. Dacă procesul de Industrializare din ultimele decenii a avut rezulta­te din cele mai expresive, asigurând un venit mediu pe locuitor de a­­proape 700 dolari (după statisticile de anul trecut), nu e mai puţin a­­devărat că jumătate din populaţie beneficiază doar de 14 la sută din venitul naţional, in timp ce jumă­tate din acest venit revine unei mi­norităţi privilegiate, reprezentând doar 10 la sută din populaţie. Re­forma agrară, după decenii de apli­care, a lăsat totuşi 2 milioane de ţărani fără pămînt, fără a vorbi de numărul mare al celor cu pămînt insuficient pentru subzistenţă. Aceas­ta explică exodul a 150 000 de ţă­rani, porniţi anual către oraşe în cău­tare de lucru, din care mulţi vin să îngroaşe centura de favele din ju­rul marilor centre urbane, întrucît industria nu are capacitate să-i ab­soarbă şi să le asigure acces la lo­cuinţe mai decente, încă din timpul campaniei electo­rale, Echeverria a promis remedie­rea acestor stări de lucruri şi une­le măsuri au fost de acum iniţiate. Astfel, a fost creat un fond naţio­nal care-şi propune construirea a 100 000 locuinţe populare pe an. Un alt fond, cel al „creşterii industria­le", va finanţa construirea a circa 1100 întreprinderi mici şi mijlocii, urmărindu-se un dublu scop : pe de o parte stimularea acestei categorii de întreprinderi naţionale, afectate cu predilecţie de concurenţa marelui capital străin, pe de altă parte redu­cerea şomajului. In fine, se află în curs de elaborare o nouă lege fiscală, urmărind redistribuirea veniturilor. Există şi alte măsuri sau proiecte de reformulări interne. In ultimul timp, se impune insă, cu precădere, atenţiei tendinţa vizibilă de reeva­luări pe terenul relaţiilor externe. Trebuie amintit că politica externă mexicană s-a distins in ansamblul la­tino-american printr-o identitate pro­prie, chiar şi pe vremea cind C.S.A. impunea culmile docilităţii. Intre al­tele, se ştie că Mexicul a fost singu­ra ţară latino-americană care, cu ani în urmă, a refuzat să rupă relaţiile cu Cuba sau să participe la bloca­da impusă de S.U.A. primei ţări so­cialiste din emisfera vestică. Totuşi relaţiile cu S.U.A. continuă să rămî­­nă „speciale“, ceea ce în practică în­seamnă un complicat angrenaj de obligaţii, de cele mai multe ori ne­reciproce. Or, şi în această di­recţie au apărut indicii că se încearcă o modificare. Observa­torii atribuie o semnificaţie deo­sebită faptului că întîlnirea de la Washington dintre preşedinţii Eche­verria şi Nixon a fost precedată de două importante vizite ale preşedin­telui mexican d­in Japonia şi Chile. Ambele au influenţat, fără îndoială, agenda convorbirilor, pe care săp­tămînalul „SIEMPRE“ le-a calificat drept „cele mai deschise, dar şi di­ficile prin tematica abordată“. în cursul vizitei in Japonia, Echeverria a perfectat acorduri de amploare fără precedent, prevăzînd, intre al­tele, crearea în Mexic a 30 de firme industriale mixte, participarea Japo­niei la echiparea cu noi instalaţii a porturilor mexicane de pe coasta Pa­cificului, la renovarea şi lărgirea re­ţelei de telecomunicaţii (investiţii de 200 milioane dolari), precum şi la alte proiecte de expansiune econo­mică şi comercială, paralel cu pă­trunderea în mai mare măsură a mărfurilor mexicane pe piaţa japo­neză. Deschiderea spre Japonia apare ca o tentativă limpede de diversificare a relaţiilor economice pentru a re­duce dependenţa Mexicului de Sta­tele Unite. Una din caracteristicile principale ale economiei mexicane este tocmai ponderea hipertro­fiată a schimburilor cu S.U.A., dar, în cadrul lor, piața nord-ame­­ricană nu figurează, de regulă, ca destinatar final al exporturilor me­xicane, ci doar ca intermediar. A­­ceastă împrejurare implică prin de­finiţie numeroase „operaţii triun­ghiulare“, care contribuie serios la deteriorarea preţurilor. Cu alte cu­vinte, la prejudiciile rezultate din e­­ternele „schimburi neechivalente“ se adaugă şi profitul intermediarului. Asta în timp ce piaţa mexicană con­stituie un debuşeu facil (garan­tat prin acorduri anume) pentru produsele nord-americane. Un alt aspect dureros ar fi cel al transfe­rului de tehnologie din S.U.A. In­vestiţiile directe ale S.U.A. — ma­sive şi strîns legate de achiziţii teh­nologice impuse — le conferă o po­ziţie avantajoasă, în cadrul asocie­rii cu capitalul mexican, ceea ce per­mite ca în timp relativ scurt, fir­mele nord-americane să-şi „înghită“ asociaţii mexicani, asigurindu-şi con­trolul absolut. Aşa se face că ma­joritatea fostelor firme mixte au ră­mas doar cu denumirea mexicană. Toate aceste aspecte — şi altele nemenţionate aici — tind acum să fie reevaluate de guvernul mexican. Acordurile cu Japonia sugerează doar una din direcţii, căci, paralel, Echeverria şi-a afirmat intenţia de a continua şi aprofunda politica de diversificare a relaţiilor. In cursul vizitei sale la Santiago de Chile (e­­veniment care a avut în primul rînd o semnificaţie politică, fortificind cu­rentul favorabil „pluralismului poli­tic“ pe continent), Echeverria s-a referit insistent la perspectivele de dinamizare a schimburilor şi colabo­rării economice între statele latino­­americane, lăsînd să se înţeleagă clar că Mexicul va promova relaţii re­ciproc avantajoase cu toate ţările din emisferă, inclusiv Chile, care în a­­ceastă direcţie prezintă laturi im­portante de complementare econo­mică. In acelaşi timp, avansează ex­plorările Mexicului pe pieţele Euro­pei de vest şi est. Pe scurt, Mexicul caută alterna­tive capabile să diminueze efectele tradiţionalelor sale „relaţii speciale“ cu S.U.A. Noile tendinţe în orien­tarea Mexicului se înscriu în curentul general de reevaluări, promovate de ţările latino-americane în scopul a­­sigurarii unei dezvoltări independen­te. Metodele diferă de la o ţară la alta, ca şi gradul de consecvenţă în promovarea lor sau rezistenţa opusă de forţele conservatoare în desfăşu­rarea procesului de emancipare, dar în ansamblu fenomenul avansează inexorabil. V­­OROS Reevaluări politice în Mexic ORIENTUL APROPIAT Rezoluţii adoptate de parlamentul libanez BEIRUT 27 (Agerpres). — După o serie de reuniuni cu uşile închise, consacrate examinării împrejurărilor şi consecinţelor recentului atac al forţelor armate israeliene în sudul ţării, Parlamentul libanez a adoptat mai multe rezoluţii prin care se cere guvernului să acţioneze pentru con­vocarea unei reuniuni urgente a ţă­rilor arabe, în scopul discutării „unui plan comun, care să definească rolul fiecărei ţări arabe şi al rezistenţei palestinene în conflictul din Orientul Apropiat“ — informează agenţiile France Presse şi Associated Press. Rezoluţiile menţionează, de aseme­nea, că parlamentarii libanezi susţin acordul de armistiţiu libanezo-israe­­lian încheiat în anul 1949 şi reco­mandă întărirea efectivelor şi îmbu­nătăţirea echipamentelor armatei na­ţionale. PEKIN Preşedintele Mao Tzedun l-a primit pe premierul Kakuei Tanaka PEKIN 27 (Agerpres). — Mao Tzedun, preşedintele C.C. al P.C. Chi­nez, l-a primit, miercuri, pe primul ministru al Japoniei, Kakuei Ta­naka, aflat intr-o vizită în R. P. Chi­neză — transmite agenţia China Nouă. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire de lucru, prietenească, care a durat o oră. Au fost pre­zenţi Ciu En-lai, premierul Consiliu­lui de Stat al R. P. Chineze, Ci Pan­­iei, ministrul afacerilor externe, alta persoane oficiale chineze, precum şi Masayoshi Ohira, ministrul afacerilor externe al Japoniei, şi Susumu Ni­­kaido, şeful Secretariatului Cabine­tului. Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, şi Kakuei Tanaka, primul ministru al Japoniei, au continuat miercuri, la Pekin, con­vorbirile, informează agenţia China Nouă. La convorbiri au luat parte miniștrii de externe ai celor două țări, Ci Pîn-fei și Masayoshi Obira. * Noi bombardamente asupra R. D. Vietnam HANOI 27 (Agerpres). — Agenţia S.N.A. informează că, la 26 septem­brie, avioane americane au bombar­dat mai multe localităţi dens popu­late din diferite regiuni ale R. D. Vietnam, iar nave de război ale S.U.A. au deschis focul asupra unor zone de coastă din provincia Ha Tinh. In cursul raidurilor de bombardament au fost ucişi sau răniţi numeroşi ci­vili, au fost distruse clădiri de locuit şi instituţii economice şi culturale, printre care şcoala primară din dis­trictul Ky Son, provincia Hoa Binh. Intr-o declaraţie dată publicităţii miercuri, un purtător de cuvînt al PARIS 27 (Agerpres).­­ După con­vorbirile purtate cu reprezentanţii R. D. Vietnam la convorbirile cva­­dripartite de la Paris, Henry Kissin­ger, consilierul preşedintelui Nixon pentru problemele securităţii naţio­nale, a părăsit capitala franceză, in­­dreptîndu-se spre Washington, WASHINGTON 27 (Agerpres). — Senatul S.U.A. a respins marţi — cu 45 de voturi, contra 43 — un proiect care impunea Administraţiei Nixon un termen de patru luni pentru re­tragerea totală a trupelor din Indo­china, după punerea în libertate a prizonierilor de război. • Iniţiativă in vederea înce­perii unor noi convorbiri intre Frontul Patriotic Lao­ţian şi guvernul de la Vien­tiane VIENTIANE 27 (Agerpres). — Pre­şedintele Comitetului Central al Frontului Patriotic Laoţian, Sufanu­­vong, a trimis, la 22 septembrie a.c. o scrisoare prinţului Suvanna Fuma, preşedintele Consiliului de Miniştri laoţian, in care este propusă de­semnarea, de către cele două părţi, a unor reprezentanţi care să anga­jeze un schimb de vederi pentru pregătirea negocierilor intre o dele­gaţie a Frontului Patriotic şi o dele­gaţie a părţii de la Vientiane, avind ca scop soluţionarea problemei lao­­ţiene — informează agenţia Khaosan Phatet Lao. Ministerului Afacerilor Externe al R.D. Vietnam a cerut Statelor Unite să pună capăt imediat bombarda­mentelor, minării şi blocadei portu­rilor R.D. Vietnam, precum şi ori­căror altor acte care lezează suvera­nitatea şi securitatea ţârii. Italia Greva generală a muncitorilor constructori ROMA 27. — Corespondentul A­­gerpres transmite : In întreaga Ita­lie a avut loc la 27 septembrie o gre­vă generală de 24 de ore a 1400 OOO de muncitori din construcţiile edili­tare şi o serie de sectoare înrudite, declanşată in sprijinul unor revendi­cări legate de reînnoirea contracte­lor colective de muncă. Pe lingă îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai, salariaţii din construcţii cer măsuri eficiente împotriva creşterii şomajului, reforme social-economice şi acţiuni ferme pentru oprirea creş­terii costului vieţii. In numeroase lo­calităţi au avut loc adunări ale sindi­catelor, în cadrul cărora s-a subliniat hotărârea greviştilor de a lupta îm­potriva tendinţelor patronatului de a impune aşa-numitele măsuri „con­­juncturale“, menite să arunce pe umerii celor ce muncesc greutăţile crizei prin care trece în prezent acest sector. Sindicatele propun uni­tar lansarea unui amplu program de construcţii de locuinţe şi înlesniri pentru oamenii muncii în procurarea de locuinţe. Lucrările Conferinţei Uniunii interparlamentare ROMA 27. — Corespondentul A­­gerpres, N. Puicea, transmite : In ca­drul lucrărilor celei de-a 60-a Con­ferinţe anuale a Uniunii interparla­mentare, la 27 septembrie au început discuţiile pe comisii de studiu. S-au întrunit comisiile pentru „probleme­le politice, ale securităţii internaţio­nale şi dezarmării“, pentru „educa­ţie, ştiinţă şi cultură“, pentru „pro­blemele economice şi sociale“, pre­cum şi comisia pentru „teritoriile ne­autonome şi studiul problemelor et­nice“. Joi se întruneşte şi comisia pen­tru „problemele parlamentare şi ju­ridice“. In discuţiile ce au loc cu a­­cest prilej se definitivează textul re­zoluţiilor ce vor fi supuse, la 29 sep­tembrie, votului şi aprobării confe­rinţei. Membrii delegaţiei grupului parlamentar român au expus în ca­drul dezbaterilor din diferite comisii poziția României asupra problemelor aflate în discuție. Santiago de Chile. Demonstraţie muncitorească In sprijinul guvernului Unităţii Populare, împotriva uneltirilor forţelor reacţiunii Tratative Intre specia­lişti sovietici şi americani in problema protecţiei mediului am­biant au avut loc la Moscova. Urmă­toarea şedinţă a comisiei mixte de colaborare în acest domeniu urmea­ză să aibă loc în S.U.A., anul vii­tor. In intervalul dintre şedinţe, co­ordonatori din cele două ţări vor păstra contacte permanente, asigurînd înfăptuirea programului de cercetări asupra căruia părţile au căzut de a­­cord anterior. La Congresul de chirur­gie din R.D.G., care se desfă­­şoară la Berlin, participă 1 200 oa­meni de ştiinţă din domeniul medi­­cinei din R. D. Germană şi 150 oaspeţi de peste hotare. Din România, par­ticipă o delegaţie condusă de prof. Preludii ale iernii ? Marţi dimineaţa, nimic nu pă­rea să tulbure decorul autumnal al Moscovei. O ploaie deasă şi persistentă a continuat să se cearnă pină spre seară. Termo­metrul arăta 5 grade Celsius. Brusc însă, deasupra oraşului a început să cadă lapoviţă, care, apoi, s-a transformat intr-o ade­vărată viforniţă, pe un „fundal“ de fulgere şi tunete. Pe străzi s-a aşternut zăpada. ★ In Franţa, iarna şi-a anunţat, de asemenea, venirea mai de­vreme decit de obicei, în unele regiuni din estul și sud-estul Franței înregistrindu-se masive căderi de zăpadă. In valea Mau­­rienne, stratul de zăpadă a atins 30 de centimetri grosime. Trecă­­toarea hoard a trebuit să fie în­chisă. sofia întrevederi ale tovarăşului Emil Bodnaraş SOFIA 27 (Agerpres). — Tovarăşul Emil Bodnaraş, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care face o vizită în Bulgaria, la invitaţia C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu tova­răşul Boris Velcev, membru al Bi­roului Politic, secretar al C.C. al P.C.R. Convorbirea ce a avut loc a prilejuit o Informare reciprocă asu­pra activităţii celor două partide. Tovarăşul Emil Bodnaraş a avut, de asemenea, o Întrevedere cu ge­neral de armată Ivan Mihailov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria. Oaspetele a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. PLENARA C.C. AL PARTIDULUI MUNCITORESC UNIT POLONEZ VARŞOVIA 27 (Agerpres).­­ La Varşovia a avut loc, miercuri, sub preşedinţia lui Edward Gierek, prim­­secretar al C.C. al P.M.U.P., cea de-a Vl-a Plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez. Plenara a examinat principiile de reorganizare a organelor locale ale puterii la sate şi în oraşele mici, precum şi sarcinile partidului în le­gătură cu crearea noilor unităţi ad­ministrative — menţionează agenţia P.A.P. La plenară a rostit o cuvîntare Piotr Jaroszewicz, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.U.P., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al R. P. Polone. Edward Babiuch, mem­bru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., a prezentat un ra­port cu privire la sarcinile partidu­lui în legătură cu problema aflată in dezbatere. intîlnirea primarilor capitalelor europene Expunerea primarului general al Bucureştiului BUDAPESTA 27. — Coresponden­tul nostru, Al. Pintea, transmite : La Budapesta au continuat lucrările intîlnirii primarilor capitalelor euro­pene. In cadrul şedinţei din 27 sep­tembrie a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Cioară, primarul general al capitalei ţării noastre, care a prezentat expunerea : „Tendinţele dezvoltării municipiului Bucureşti, capitala Republicii Socialiste Româ­nia“. In încheierea expunerii sale, tovarăşul Gheorghe Cioară a subli­niat faptul că această întîlnire con­tribuie, prin schimbul de opinii şi experienţă, la rezolvarea probleme­lor importante de interes comun ale capitalelor, în scopul dezvoltării a­­cestora şi prosperităţii cetăţenilor, precum şi la extinderea contactelor, a colaborării şi cooperării pe acest plan, in interesul păcii şi securităţii europene. agenţiile de presă transmit: Preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Soc­ia­­liste din Republica Socialis­tă România, Dumitru p°pescu­a avut convorbiri la Londra, cu Sir Brian Flowers, preşedintele Consi­liului pentru cercetări ştiinţifice, şi alte personalităţi ale vieţii publice şi culturale, in cursul cărora au fost discutate aspecte ale dezvoltării cola­borării culturale româno-britanice. Norvegia s-a retras din toate organismele consul­tative ale Pieţei comune,în care era reprezentată alături de cele­lalte trei ţări candidate să adere la „cei şase“ : Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca. Norvegia nu va parti­cipa nici la conferinţa la nivel înalt a „celor zece“, prevăzută pentru zilele de 19 şi 20 octombrie la Paris. Aceste măsuri au fost hotărite de guvernul norvegian, ca urmare a respingerii aderării Norvegiei la Piaţa comună in cadrul recentului referendum. Alexei Kosîghin, preşedin­­tele Consiliului de Miniştri al U.R.­S.S. l-a primit pe Frangois Bloch-Lăîne, preşedintele băncii franceze de stat „Crédit Lyonnais“, cu care a exami­nat stadiul relaţiilor economice so­­vieto-franceze şi posibilităţile de extindere a acestora (T.A.S.S.). Sesiunea A.I.E.A. ** Ciudad d­e Mexico s-au deschis lucrările ce­lei de-a 16-a sesiuni a Conferinţei generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (A.I.E.A.). Preşedintele Mexicului, Luis Eche­­verria, a rostit o cuvîntare în care s-a pronunţat pentru încetarea pro­liferării armelor nucleare şi distru­gerea celor existente. De asemenea, el a afirmat că folosirea realizărilor ştiinţifice exclusiv în beneficiul ţă­rilor puternic dezvoltate „contravine imperativului universalităţii culturii umane“. Consemnind succesul repur­tat de pavilionul românesc la recenta Expoziţie internaţională „Selhozmas-72“, care a funcţio­nat în parcul Sokolniki din Moscova, Prezidiul Camerei de Comerţ a U.R.S.S. a acordat medalii de aur Camerei de Co­merţ a Republicii Socialiste România şi Întreprinderii de import-export „Imagrex" din ţara noastră, pentru modul de prezentare a exponatelor şi pentru contribuţia adusă la dezvoltarea relaţiilor economi­ce şi comerciale dintre Româ­nia şi U.R.S.S. in acest do­meniu. dr. docent Florian Mandache, direc­torul clinicii chirurgicale a spitalu­lui Brincovenesc din Bucureşti. Conferinţa mesei rotunde de la Darlington referitoare13 viitorul Irlandei de Nord s-a încheiat, miercuri seara, fără să fi reuşit să formuleze vreo soluţie în problemele discutate. Secretarul de stat britanic pentru Irlanda de Nord, William Whi­­telaw, a declarat că în viitorul apro­piat va publica o „carte verde“ care „va cuprinde diverse propuneri pen­tru convorbiri ulterioare“. Președintele Algeriei,­­ Boumediene, luînd cuvântul în cadrul unui miting popular, a subliniat că revoluţia agrară se înfăptuieşte cu succes pe întreg teritoriul ţării. Şe­ful statului algerian a arătat că o preocupare fundamentală a organelor de conducere ale ţării este ridicarea nivelului vieţii materiale şi culturale a populaţiei din zonele rurale. Guvernele R. P. Chineze şi Republicii Togo au hotă­­rît să stabilească relaţii di­plomatice nivel de ambasadă, se arată în comunicatul comun dat publicităţii la încheierea vizitei la Pekin a ministrului togolez al aface­rilor externe, Joachim Hunlede. Co­municatul menţionează, totodată, că guvernul Republicii Togo recunoaște guvernul R. P. Chineze drept singu­rul guvern legal al Chinei. Manila. O imagine caracteristică în aceste zile pe străzile capitalei filipi­­neze : controlul riguros al autovehiculelor, ca urmare a introducerii legii marţiale Eforturi pentru reglementarea paşnică a diferendului ugandezo -tanzanian MOGADISCIO 27 (Agerpres). — Ministrul afacerilor externe al So­maliei, Omar Arteh Ghalib, s-a re­întors la Mogadiscio, după convorbi­rile avute la Kampala şi Dar Es Sa­laam, in legătură cu soluţionarea pe cale paşnică a diferendului dintre Uganda şi Tanzania. Misiunea mi­nistrului somalez de externe se în­scrie în cadrul eforturilor întreprinse de Somalia, care s-a angajat să me­dieze pentru restabilirea bunelor re­laţii dintre cele două ţări africane Convorbirile dintre reprezentanţi ai Ugandei, Tanzaniei şi oficialităţile somaleze urmează să continue, ince­­pînd de vineri, la Mogadiscio. In a­­cest scop, în capitala somaleză a so­sit şi ministrul tanzanian al aface­rilor externe, John Maleoela. După cum arată agenţia Reuter, şeful di­plomaţiei ugandeze, Waniume Kibedi, este, de asemenea, aşteptat să so­sească în capitala somaleză. Obiectul convorbirilor tripartite care urmează să aibă loc la Mogadiscio îl consti­tuie un plan in cinci puncte, pre­zentat de către Somalia, privind mo­dalităţile de soluţionare a conflictului de la graniţa ugandezo-tanzaniană. Pină in prezent, Uganda şi Tanzania au afirmat că acceptă, în principiu, un asemenea plan, dar că mai trebuie puse la punct o serie de detalii pri­vind aplicarea acestuia. împotriva vestigiilor „războiului rece“ Asociaţia de presă „Demo­­cratische Action“ (P.D.A.) din München, care întruneşte în rîndurile sale cunoscuţi scrii­tori şi ziarişti vest-germani, a publicat recent o broşură care dezvăluie activitatea nocivă des­făşurată de posturile de radio „EUROPA LIBERA“ şi „LI­BERTATEA“. Autorul — Karl Heinz Hansen, deputat social­­democrat in Bundestag — ex­primă îngrijorarea opiniei pu­blice vest-germane faţă de a­­ceastă activitate potrivnică des­tinderii şi colaborării Interna­ţionale. Amintind că cele două posturi au fost create de către cercurile reacţionare americane şi inter­naţionale, sub directa oblăduire a C.I.A. (Agenţia centrală de investigaţii din S.U.A.), în 1950, adică în plin „război rece“, au­torul arată că „s-a creat, ast­fel, pe teritoriul vest-german un centru extra-teritorial de difu­zare a propagandei a cărui ac­tivitate se află în afara contro­lului sau jurisdicţiei R.F.G. — stat suveran“. Cele două posturi de radio difuzează in eter o propagandă duşmănoasă la adresa ţârilor şi popoarelor care făuresc noua o­­rînduire socială, mijloacele fo­losite in acest scop fiind defor­marea realităţilor, defăimarea, minciuna, comentariul insidios. In ultimii ani, în emisiunile de la München se remarcă o „schimbare de ton“, pretins o­­biectiv, menit să camufleze ade­văratul scop politic. Dar aseme­nea modificări de metode nu înseamnă schimbarea ţelurilor care rămîn aceleaşi — încer­carea de a învenina atmosfera politică, de a opri procesul de destindere care se afirmă tot mai mult pe continent. Ţinînd seama de faptul că ac­tivitatea ostilă destinderii a menţionatelor posturi de radio lezează interesele naţionale şi suveranitatea R.F.G., un grup de opt deputaţi social-democraţi în Bundestag, printre care şi autorul broşurii, au lansat în primăvara acestui an un apel pentru a se pune capăt emisiu­nilor de la München. „Opinia publică democrată a ţării — spune Hansen — sprijină cere­rea celor opt parlamentari so­cial-democraţi ca „Europa li­beră" şi „Libertatea“ — ale că­ror emisiuni sunt vestigii ale „războiului rece“ — să-şi în­ceteze activitatea“. A. M. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA , Bucureşti, Piata Scinteii, Tel. 17 60 10. 17 60 20 Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi insti­tuţii. Pentru străinătate, abonamente prin „ROMPRESFILATELIA*, Bucureşti — Calea Griviţei nr. 61—66, P.O.B. — Box 2001. Tiparul­­ Combinatul Poligrafic CA­SA SCINTELI­NO 366

Next