Scînteia, noiembrie 1973 (Anul 42, nr. 9678-9707)
1973-11-08 / nr. 9685
PROLITARI DIN TOATE ȚĂRILE, ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIII Nr. 9685 || Joi 8 noiembrie 1973 | 6 PAGINI — 30 BANI In atenţia opiniei publice — un imperativ economic: UTILIZAREA RAŢIONALĂ A COMBUSTIBILULUI SI ENERGIEI ELECTRICE Este bine cunoscută aria pe care partidul şi statul nostru o acordă dezvoltării bazei energetice a ţării, creşterii în ritm susţinut a producţiei de energie electrică, de combustibil. Dezvoltarea energeticii în toate componentele sale constituie o necesitate vitală, are o maximă însemnătate pentru economia modernă. Ca rezultat al politicii consecvente duse în acest domeniu, economia naţională dispune astăzi de o puternică bază producătoare de energie electrică şi combustibil. Toate acestea presupun însă investiţii tot mai mari de la un an la altul, iar resursele naturale — după cum se ştie — nu sunt inepuizabile. Nu este greu de demonstrat că ponderea investiţiilor în domeniul energeticii depăşeşte cu mult eforturile pentru dezvoltarea altor ramuri — nu mai puţin importante — ale economiei naţionale. Dar fără energie nu este de conceput progresul economic. Iată de ce pentru dezvoltarea acestui sector statul face mari eforturi. Şi rezultatele, deşi spectaculoasela sfîrşitul anului trecut s-a produs de peste 20 de ori mai multă energie electrică decât în 1950), cer să fie amplificate. Creşterea în ritm rapid a tuturor ramurilor economice, a transporturilor, a industriei chimice ne pune astăzi în situaţia de a importa petrol. Dar pe piaţa mondială — aşa cum reiese din ştirile publicate — penuria de petrol este tot mai puternic resimţită. Preţurile cresc, numeroase guverne au trecut la măsuri severe de raţionalizare a consumului. Conducerea partidului nostru a Întreprins si întreprinde in continuare eforturi deosebite pentru a satisface cerinţele ţării în acest sens, atît in privinţa consumului industrial, cit ei a celui casnic-edilitar. In 1975, bunăoară, producţia de energie electrică va fi de circa 28 de ori mai mare comparativ cu cea realizată in 1950. Dar oare creşterea potenţialului energetic este singura problemă care trebuie să ne preocupe ? Calculăm necesarul, facem noi investiţii, construim noi centrale. Este aceasta o gîndire economică ştiinţific fundamentată ? Da, dar numai în măsura în care vom calcula cu aceeaşi rigurozitate şi consumurile, vom măsura gospodăreşte eficacitatea fiecărui kilowateră, fiecărui litru de benzină consumat într-o uzină, intr-un vehicul sau intr-o locuinţă. $. dacă am face acest calcul fiecare dintre noi, la locul de muncă sau in propria locuinţă, vom constata poate cu uimire că consumurile noastre sunt mult mai ridicate decât ale altor ţări. Oţelul nostru, aluminiul nostru cei mai mulţi kilowaţi-oră pentru fiecare tonă produsă. Pe şosele se arde mai multă benzină. Ce este de făcut ? Oricite măsuri s-ar lua, dacă fiecare dintre noi nu vom da dovadă de mai multă preocupare şi răspundere pentru aducerea acestor consumuri la un nivel raţional, rezultatele vor continua să fie departe de cele necesare. De aici, apelul — atît de limpede şi de frecvent formulat — al se(Continuare in pag. a Hl-a) Economia naţională, viaţa noastră de fiecare zi cer consumuri mereu sporite de energie electrică, de combustibil. Petrolul, sunt bunuri preţioase ale întregului popor. CETĂŢENE! La locul tău de muncă, în locuinţa ta, luptă pentru economisirea acestor bunuri, combate risipa, contribuie în acest fel la progresul economiei naţionale, la propria ta prosperitate! gazul metan, toate resursele de energie 1» REŢEAUA COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGAREŞTI Acţiuni organizatorice si educative binevenite ! Convorbire cu tovarăşul Florian DANALACHE preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti Reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti cunoaşte o dezvoltare tot mai accentuată. In oraşe şi municipii, în noile cartiere, odată cu dezvoltarea urbanistică a localităţilor, cu apariţia unor noi solicitări din partea populaţiei, se creează necesitatea completării dotărilor utilitare cu unităţi de servire curentă, in rîndul acestora aflindu-se şi atelierele de comandă şi reparaţii ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Desigur, in paralel cu dezvoltarea teritorială a acestei reţele de unităţi — care cuprinde în prezent peste 100 000 de meseriaşi — se impune şi găsirea unor noi forme, mai eficiente de control asupra calităţii serviciilor prestate populaţiei, pentru preintimpinarea nedoritelor neajunsuri şi nemulţumiri. De asemenea, în relaţiile lor cu publicul, cu clientela, meşteşugarii cooperatori sunt datori să aibă o comportare corectă, demnă, civilizată — şi trebuie să recunoaştem, majoritatea lor au o asemenea comportare. Tocmai in ideea cunoaşterii exacte şi concrete a situaţiei, pentru a putea fi intronat peste tot spiritul de disciplină, iar etica nouă să caracterizeze pe toţi lucrătorii, unităţile de servire publică ale cooperaţiei meşteşugăreşti au fost supuse recent unei largi acţiuni de control — în urma căruia Comitetul executiv al UCECOM a stabilit o ■erie de măsuri organizatorice şi educative binevenite. în legătură cu sensul acestor acţiuni, cu modul concret de transpunere a lor în viaţă, am avut convorbirea de faţă. — Pentru început, tovarăşe preşedinte, am dori să aflăm ce arie de cuprindere a avut acţiunea de control declanşată de UCECOM şi in ce mod s-a desfăşurat ea 7 — Analizind unele abateri ale lucrătorilor din sectorul cooperaţiei meşteşugăreşti, Comitetul executiv al UCECOM a hotârît organizarea unui control cu caracter larg, care să cuprindă unităţi de servire publică de toate profilele şi din toate judeţele ţării; au fost antrenate în acest sens cadre tehnice, economice şi inginereşti din aparatul UCECOM, al uniunilor judeţene şi din cooperative, sprijinite de un număr însemnat de activişti de partid. Precizez din capul locului că acţiunea respectivă n-a fost rezultatul unor factori conjuncturali, de moment, necesitatea ei fiind reclamată de o situaţie necorespunzătoare ce dăinuia de mai multă vreme in unele unităţi de servire publică din cooperaţia meşteşugărească. — Ce constatări au fost făcute cu acest prilej ? — Din păcate, mai grave decit ne Închipuiam : neinregistrări de comenzi, aplicări eronate de tarife, încărcări nejustificate la plată, nerespectarea disciplinei financiare, lipsă de solicitudine faţă de clienţi, nerespectări ale termenelor de execuţie etc. Altfel spus, serioase abateri de la normele eticii lucrătorilor din sectorul serviciilor publice. Desigur, situaţia nu trebuie generalizată. Controalele desfăşurate, depistînd abaterile menţionate, au scos totuşi în evidenţă că, în marea lor majoritate, membrii cooperatori, meseriaşii din unităţile de reparaţii şi comandă au o comportare corectă, desfăşoară o muncă apreciabilă pentru satisfacerea la un nivel corespunzător a cerinţelor populaţiei. Existenţa insă a unor cazuri de neincadrare in disciplina generală a muncii aduce prejudicii nu numai beneficiarilor de servicii, respectiv clienţilor noştri, dar şi cooperaţiei meşteşugăreşti în ansamblu, prestigiului ei, influenţează negativ realizarea indicatorilor de plan. — Căror cauze credeţi că se datoresc asemenea abateri 7 — După părerea mea, cauza principală se află in spiritul de scăzută intransigenţă faţă de lipsuri, spirit ce îşi făcuse loc in multe unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti $1 care cu Convorbire consemnată de Mihai IONESCU (Continuare in pag. a 11-a) Vedere din Piatra Neamţ De la Cimpa la Uricani — mergind prin Jieţ şi Lonea, Petrila şi Petroşani, Livezeni şi Iscroni, Vulcan, Paroşeni şi Lupeni — mizerele aşezări de altădată îşi transmit astăzi zîmbetele prin ferestrele etajelor zece ale blocurilor noi ; pe 60 de kilometri s-au cantonat definitiv contingentele urbane. Este imaginea în oglindă a ceea ce se petrece jos, in subteran. Obiect si subiect al muncii minerilor In socialism. Reflectare in luciul cărbunelui al saltului de la cele abia 2 milioane tone, extrase anual cu trei decenii în urmă, la cele peste 8 milioane de tone — planul de stat al Văii Jiului pe anul în curs. Cifre. Sunt şi altele. Majoritatea vorbesc despre modificări spectaculoase ale standardului de viaţă. Tendinţa : din bun In mai bun. Există o Vale a Jiului în cifre : atîţia oameni — bărbaţi, femei , atîţia copii, şi şcoli, şi cinematografe, şi apartamente, pieţe, magazine, televizoare, aparatură electronică, spitale, creşe, cantine. Cifre. Cifre. De data aceasta nu ne-au interesat. Pot fi consultate in oricare anuar statistic de la noi. Am preferat Valea Jiului cea de dincolo de cifre. Un timp am discutat cu Iosif Vigh. De 16 ani comandă urcările şi coboririle coliviei in galeriile şi abatajele de la Lupeni. Cu oameni. Cu materiale de mină. Cu cărbuni Este primul care ştie sus, la zi, cit şi cum a dat cărbune fiecare sector. Sub ochii lui izvorăsc zilnic sutele de tone de huilă. Nu există miner pe care să nu-l cunoască. Mai ales după Înfăţişare... — Azi n-a lipsit nimeni Sunt toţi jos, la şut, de la ora 6. De obicei, sectoarele II şi V dau cărbune cam la fel. Cred că astăzi cei de la orizontul 300 au dat totuşi mai mult. La ora 14 se termină şutul. Grăbiţi-vă, dacă vreţi să-i mai prindeţi la lucru (era ora prinzului). Mai ales pe cei din sectorul IV, brigada lui Ion Sălăjan. Pină acum au trimis 300 de tone... 105 secunde ne-au fost de ajuns pentru a plonja In vale. Acolo unde unul negru Îşi adună cărbunii apelor. Şi apele cărbunilor. Unde aluviunile craterelor eșuează premeditat tn albia mobilă a benzilor de transportat, în adevărata Vale a Jiului. Intilnire cu Constantin Rînceanu, cel care măsoarăgazele și debitele la sectorul IV. — Am fost unde a bătut Balint găurile pentru pușcare. Erau pînze de metan Intre 2 și 5 la sută. Am mărit debitul de aer. Nu-i nici un pericol, puteţi merge. Noroc bun ITM Am urcat şi am coborit kilometri de galerie. Am mers pînâ ne-am pierdut , respiraţiile, gindurile. In clipele acelea un creier se Înfige o singură dorinţă : „Să merg, să rezist“. Şi nu-i prima dată cînd coborim intr-o mină. Nu-i prima dată find timpul 11 măsurăm cu pasul şi cu pendulul mîinilor care abia de nu scapă micile faruri ale lămpilor electrice. Mihai Basarab, topograful, omul care ne însoţeşte, vorbeşte continuu ca să ne distragă atenţia de la oboseală. Am reţinut că este sau câ a fost mare fotbalist... După o oră şi jumătate am întâunit primii oameni : Ion Megheşan, Mircea Rădulescu şi Ion Ţeghean. Supravegheau banda de claubaj la încărcarea În buncăr. Menirea lor este să scoată de pe banda de transport blocurile foarte mari de steril — unele de 80—100 de kilograme — să Ie spargă cu ciocanul pneumatic și să le încarce in vagonete. Plan pentru fiecare: 10 vagonete încărcate cu lopata. Un vagonet are 1000 de kilograme. Comunistul Megheşan încarcă zilnic 12—13 vagonete. O lopată plină cu cărbune cîntărește 15 kilograme. Una cu steril : 18 kilograme. Pentru fiecare vagonet — 700 de lopeţi. Pentru 13 vagonete — 900 ! La Lupeni sint Încă destule astfel de locuri de muncă, dar oamenii știu că In curînd totul se va schimba, că mecanizarea va înlocui efortul brut. Preocupări există. Inovațiile lui Anton Duban, Mircea Suba, Matei Dănilă, Tănase Lăstun şi ale altora, tot mineri, vizează tocmai uşurarea muncii, obţinerea de economii Minerii din Lupeni ştiu că, aşa cum trocul a fost înlocuit cu benzile transportoare, aşa cum tîrăcopul şi fistăul au fost eliminate de picamere, tot aşa o să dispară şi lopata. Oamenii ştiu şi au Încredere că maşinile le vor îmbunătăţi şi mai mult condiţiile de muncă. Ştiu şi au Încredere pentru că au văzut cu ochii lor, chiar aici, pe Vale, ce înseamnă mecanizare. Au văzut la Lonea maşinile cu cabluri multiple şi schip. Au văzut perforatoarele rotative, de trei ori mai eficiente decit perforatoarele cu percuţie ; echipamentele moderne de susţinere, cu stilpi hidraulici şi tavanul elastic. Au văzut că in Valea Jiului 17 abataje frontale folosesc aceste instalaţii cu o lungime totală de 1 500 metri. Au văzut că încărcarea manuală, cea mai grea şi mai istovitoare dintre operaţiile mineritului, a început să fie eliminată. Mircea BUNEA Sabin IONESCU (Continuare in pag. a V-a) VALEA JIULUI cea de dincolo de cifre Întreprinderea de maşini grele din Bucureşti — unitate industrială recunoscută pentru calitatea înaltă a produselor pe care le realizează, in fotografie , echipa de lăcătuşi condusă de Ion Rădulescu, verificind paletele rotorului pentru turbina de 330 MW. Foto : S. Cristian Produse noi şi reproiectate in valoare de 15 miliarde lei Amplă acţiune de reînnoire a producţiei în întreprinderile Capitalei Da 15 miliarde lei se cifrează valoarea produselor noi şi reproiectate realizate anul acesta, in perioada ianuarie—octombrie, de către unităţile economice ale Capitalei. Datorită acţiunilor susţinute, întreprinse în scopul înnoirii producţiei, rezultatele înregistrate sunt cu mult superioare celor din anul trecut. In multe întreprinderi bucureştene, indicatorul produselor noi şi reproiectate deţine ponderi precumpănitoare in cadrul producţiei globale. Astfel, la fabrica de încălţăminte „Progresul“, produsele noi şi reproiectate reprezintă 82,9 la sută din volumul producţiei, la Electromagnetica, 56,6 la sută, în cadrul întreprinderii de cinescoape — 65,8 la sută, la Postăvăria Română — 77,4 la sută. Printre produsele puse la dispoziţia economiei naţionale, graţie preocupărilor permanente pentru îmbogăţirea gamei sortimentale, se impun a fi amintite : calculatorul electronic de birou Felix CE 126, cu performanţe la nivel mondial. ;3s*rH*&~de. de 330 MW, care se află in curs de instalare la termocentrala Rovinari, macaraul turn cu autoridicare de 125 TFM, circuitele integrate SFC 451 HP si altele. (Agerpres) Atestarea elevilor într-o meserie — un cîştig al şcolii şi al societăţii în iureşul sfârşitului de an şcolar, al pregătirilor pentru bacalaureat, pentru concursurile de admitere în facultăţi sau licee, momentul atestării in meserie — la încheierea activităţii tehnico-productive — a absolvenţilor ultimei clase a liceului şi şcolii generale a trecut aproape neobservat. Semnificaţiile sale educative şi valoarea sa în pregătirea tineretului şcolar pentru muncă şi viaţă fac insă deosebit de utilă o revenire la acest eveniment, o discuţie asupra desfăşurării sale in perspectiva ediţiilor viitoare. In ultimele zile ale anului şcolar 1972—1973, în ateiierele-şcoală din numeroase licee de cultură generală şi scoli generale sau chiar direct in întreprinderile care le patronează, absolvenţii ultimei clase s-au prezentat la un fel de examen de verificare a pregătirii profesionale, în faţa unei comisii formate din reprezentanţi ai şcolii şi ai întreprinderii respective. Rezultatele , mai mult decit Îmbucurătoare ! In municipiul Bucureşti, de exemplu, 7 000 de absolvenţi au primit atestatul de calificare intr-o meserie. De la liceul ..I. L. Caragiale“, toti cei 274 de .shsftb,st*m..prezentaţi la examen au fost atestati in meserii ca : lăcătuşerie construcţii metalice, lăcătuşerie ajustat, electrician pentru echipare electrică, strungărie, odată cu invitaţia întreprinderii „Automatica" — patroana liceului — către noii atestaţi de a lucra, dacă doresc, in secţiile sale. Absolvenţii clasei speciale de chimie de la liceul „Gh. Lazăr“ au obţinut atestarea de la reprezentanţii Uzinelor Chimice Române în meseria de laborant chimist, cu calificativul „bine“ şi „f. bine“ (doar 6 au obţinut „suficient“), iar mai mulţi absolvenţi din anii IV şi H, care au dat examen cu specialişti de la întreprinderea „Luceafărul“, au obţinut calificarea în specialitatea maşini-unelte cu o formaţie profesională asemănătoare cu a unor tineri care s-au pregătit in întreprinderea respectivă prin ucenicie la locul de muncă. Aşadar, lucrurile au mers bine şi experienţa, mai bine zis „premiera atestării“, a reuşit. Dar mai rămîn încă unele aspecte de discutat, unele neajunsuri de remediat, pentru ca pregătirea practică a absolvenţilor şcolii de cultură generală — consemnată intr-un atestat profesional final — să fie temeinică, realistă, strîns corelată cu cerinţele de cadre ale economiei ţării. La puţine zile după desfăşurarea examenului, prof. Constantin D. Rapcea, directorul liceului „George Enescu“ din Sinaia, şi Remus Gribincea, şeful biroului învăţământ de la Uzina de mecanică fină Sinaia, ne relatau, intr-o amplă şi interesantă scrisoare : „Datorită unei bune organizări a practicii în producţie a elevilor, cu concursul conducerii uzinei, am putut prezenta în faţa comisiei tehnice de Încadrare şi promovare a muncitorilor din uzină 10 absolvenţi ai clasei a X-a a şcolii generale şi 20 de absolvenţi ai anului IV de liceu. Cu legitimă mindrie trebuie să arătăm că absolvenţii noştri care, să mărturisim, ne-au dat emoţii la acest „examen al vieţii“, s-au comportat la înălţimea aşteptărilor noastre şi din 30 de candidaţi au reuşit 30 la examenul de atestare“. In ce a constat, de fapt, experienţa bună a organizării practicii la care se refereau semnatarii scrisorii ? Să le dăm din nou cuvintul : „In clasele VII—VIII, cînd »a învaţă a.b.c.-ul meseriei. Instruirea practică se desfăşoară in atelierele scolii, cu maiştrii săi instructori ; în clasele a IX-a şi a X-a elevii merg d in uzină să lucreze două zile pe săptămină — i vederea unei„ cajificări. In anil I—III deliceu, in măsura posibilităţilor, elevii sunt fixaţi la locuri de muncă in uzină, alături de muncitori, în meserii bine stabilite de la început. In anul IV, elevii trec prin secţiile mai importante, lucrează şi in meserii adiacente, ca şi la finisarea _________Florica DINULESCU (Continuare în pag. a IV-a) S-a terminat recoltatul strugurilor Culesul viilor s-a Încheiat. Potrivit evaluărilor, recolta de struguri din acest an este cu peste 50 000 vagoane, superioară mediei din anii 1971—1972. Ea este, de asemenea, superioară anilor precedenţi şi sub raport calitativ. Pieţele au fost astfel mai bine aprovizionate cu struguri, iar combinatele şi centrele de vinificaţie au lucrat din plin, realizind o producţie de vin cu peste 3 500 vagoane mai mare faţă de prevederi. Pentru a putea să valorifice şi să conserve producţia sporită de vinuri, anul acesta capacitatea de vinificare s-a mărit cu peste 7 000 vagoane, iar cea de depozitare cu 2 800 vagoane. Semne bune se anunţă pentru anii viitori, întrucât plantaţiile de vii s-au extins, patrimoniul viticol depăşind acum 298 700 ha, mai mult de jumătate fiind plantaţii tinere, cu soiuri valoroase realizate în perioada ultimului deceniu. (Agerpres) Bilanţul muncii patriotice a elevilor si studenţilor In toamna acestui an, sute de mii de elevi şi studenţi din întreaga ţară au participat, ca şi in alţi ani, la strîngerea recoltei. In lunile septembrie şi octombrie ei au strîns de pe cimp peste 665 000 tone de legume şi fructe, 334 000 tone sfeclă de zahăr, 158 000 tone de furaje, insilozînd, concomitent, 314 000 tone de cartofi pentru iarnă. Alţi 30 000 de tineri au fost prezenţi pe diferite şantiere din ţară, participînd voluntar la lucrările de construcţii. In aceste acţiuni s-au detaşat, prin rezultatele lor, tinerii din judeţele Arad, Alba, Bihor, Maramureş, Prahova, Teleorman şi cei din municipiul Bucureşti. După cum informează Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, lucrările efectuate prin munca patriotică a tineretului in lunile septembrie şi octombrie au fost evaluate la suma de 94 000 000 lei. (Agerpres)