Scînteia, februarie 1976 (Anul 45, nr. 10404-10427)
1976-02-03 / nr. 10404
SCINTEIA — marţi 3 februarie 1976 REZOLUŢIA Congresului al Vl-lea al cooperaţiei de consum din Republica Socialistă România Congresul al Vl-lea al cooperaţiei de consum din Republica Socialistă România, Întrunit in zilele de 30 şi 31 ianuarie 1978, a dezbătut fi analizat, Intr-un spirit de inaltă responsabilitate, activitatea organizaţiilor cooperaţiei de consum in perioada care a trecut de la congresul precedent şi a stabilit sarcinile ce le revin in următorii ani. In numele celor şapte milioane şase sute mii de cooperatori, congresul işi exprimă totala adeziune la politica internă şi internaţională a Partidului Comunist Român. Congresul reafirmă hotărîrea nestrămutată a tuturor cooperatorilor de a contribui cu toate forţele la Îndeplinirea sarcinilor rezultate din documentele programatice ale Congresului al XI- lea al Partidului Comunist Român. Congresul a primit cu entuziasm şi viu interes Mesajul de salut adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului. Congresul aduce cele mai sincere mulţumiri Partidului Comunist Român, conducerii sale, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru aprecierile formulate, pentru grija, sprijinul şi Îndrumarea permanentă de care s-a bucurat cooperaţia de consum şi exprimă hotărîrea organizaţiilor cooperaţiei de consum, integrate în eforturile Întregii noastre naţiuni, de a-şi aduce întreaga contribuţie la înfăptuirea Programului partidului, a hotăririlor Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român. Congresul aprobă darea de seamă a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum şi activitatea acestuia in anii care au trecut de la congresul precedent. In această perioadă a sporit volumul de produse agroalimentare achiziţionate de la gospodăriile ţărăneşti ; a crescut contribuţia cooperativelor la aprovizionarea cu mărfuri a populaţiei , s-au dezvoltat şi diversificat serviciile prestate populaţiei de la sate ; a crescut participarea cooperaţiei de cosum la schimburile externe ale ţării ; s-a dezvoltat baza tehnico-materială ; a sporit eficienţa economică şi s-a consolidat situaţia financiară a cooperativelor ; cooperaţia de consum s-a întărit din punct de vedere organizatoric prin sporirea numărului de membri şi intensificarea activităţii obşteşti , s-a dezvoltat şi consolidat activitatea cooperativelor de credit. Congresul subliniază, in acelaşi timp, faptul că in activitatea unor organizaţii ale cooperaţiei de consum şi de credit se manifestă încă neajunsuri, rezultatele acestora nefiind pe măsura posibilităţilor existente. Congresul işi însuşeşte în întregime indicaţiile cuprinse în Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi stabileşte ca activitatea cooperaţiei de consum să se desfăşoare în viitor în spiritul acestor orientări, În domeniul activităţii de contractări-achiziţii 1. Organizaţiile cooperaţiei de consum trebuie să pună în centrul activităţii lor intensificarea schimbului economic între oraş şi sat, astfel ca, odată cu îmbunătăţirea aprovizionării cu mărfuri a locuitorilor din comune, să se asigure atragerea la fondul de stat, pe calea contractărilor şi achiziţiilor, a unor cantităţi tot mai mari de produse de la gospodăriile populaţiei. 2. Congresul cheamă organizaţiile cooperaţiei de consum să îmbunătăţească substanţial munca organizatorică de masă in rîndul producătorilor agricoli, să le acorde sprijin pentru creşterea producţiei în gospodăriile personale şi să asigure valorificarea unor cantităţi tot mai mari de produse pentru fondul de stat. 3. Se vor depune eforturi susţinute ca un număr tot mai mare de producători să îmbrăţişeze asemenea îndeletniciri aducătoare de venituri, cum sunt creşterea păsărilor, a iepurilor de casă şi stupăritul, in scopul valorificării, pe bază de contracte, a produselor obţinute. 4. Congresul stabileşte ca, în localităţile de deal şi munte, cooperativele de consum să sprijine pe producători în creşterea animalelor, prelucrarea şi valorificarea fructelor şi a altor resurse locale, specifice zonelor respective. B. Congresul cere să se acorde o atenţie deosebită sporirii efectivelor de animale şi păsări din crescătoriile proprii şi organizării de noi crescătorii, astfel ca aprovizionarea cu carne a unităţilor de alimentaţie publică să fie asigurată, intr-o proporţie tot mai mare, din această sursă. 6. Congresul cheamă organizaţiile cooperaţiei de consum să ia măsuri pentru desfăşurarea activităţii de contractări-achiziţii în toate localităţile ţării unde există posibilităţi de valorificare a produselor agricole. 7. Congresul stabileşte ca organizaţiile cooperaţiei de consum să se preocupe de intensificarea activităţii de contractare şi achiziţionare a legumelor şi fructelor de la gospodăriile populaţiei. Se vor lua, de asemenea, măsuri pentru extinderea activităţii de preindustrializare a produselor achiziţionate, în domeniul aprovizionării cu mărfuri a populaţiei . O sarcină importantă a organizaţiilor cooperaţiei de consum este buna Text rezumat aprovizionare a populaţiei cu un sortiment larg de mărfuri, de bună calitate, care să satisfacă in condiţii tot mai bune cerinţele variate ale consumatorilor. Organizaţiile cooperaţiei de consum trebuie să depună eforturi susţinute pentru asigurarea unei reţele comerciale corespunzătoare în fiecare localitate rurală şi in oraşele cu caracter agrar. Unităţile trebuie să dispună permanent de un fond de marfă diversificat, să desfăşoare un comerţ civilizat, asigurind prin toate acestea o bună servire a populaţiei. 2. In perioada 1976—1980, volumul desfacerilor prin unităţile comerciale şi de alimentaţie publică ale cooperaţiei de consum va fi cu 80 miliarde lei mai mare decît în anii 1971—1975. 3. Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să acţioneze pentru asigurarea fondului de marfă în volumul şi structura solicitate de consumatori. 4. Congresul subliniază necesitatea îmbunătăţirii activităţii de alimentaţie publică, în care scop cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să ia măsuri pentru creşterea ponderii vînzărilor de produse culinare în totalul desfacerilor din acest sector. Se va continua în ritm susţinut acţiunea de reprofilare şi dezvoltare a reţelei, se va perfecţiona activitatea cantinelor-restaurant, se vor Intensifica producţia şi desfacerea de răcoritoare. 5. O atenţie deosebită se va acorda In continuare difuzării la sate a presei şi cărţii politico-ideologice, tehnice, ştiinţifice şi beletristice, astfel ca, in cursul cincinalului, desfacerile de cărţi pe locuitor să se dubleze. Se vor intensifica, de asemenea, vînzările de discuri, diafilme, diapozitive, de tehnici audio-vizuale şi alte mijloace destinate satisfacerii nevoilor cultural-artistice ale populaţiei. 6. Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să extindă în continuare formele moderne de comerţ. în domeniul producţiei şi prestărilor de servicii . Organizaţiile cooperaţiei de consum trebuie să depună toate eforturile pentru a dezvolta, extinde şi diversifica activităţile prestatoare de servicii. 2. Congresul hotărăşte ca, in anii cincinalului, să se desfăşoare un amplu proces de perfecţionare şi dezvoltare a reţelei unităţilor prestatoare de servicii, asigurîndu-se consolidarea economico-organizatorică a unităţilor existente şi înfiinţarea a circa 5 000 de noi unităţi. Reţeaua va trebui să acopere, intr-un mod echilibrat, întregul teritoriu al judeţelor. 3. Congresul obligă organizaţiile cooperaţiei de consum să se preocupe mai stăruitor de diversificarea activităţilor de prestaţii în fiecare comună 4. Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să ia măsuri hotărîte pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor, asigurarea punctualităţii în executarea comenzilor. 5. Congresul stabileşte ca activitatea de producţie industrială a cooperaţiei de consum să fie orientată spre valorificarea mai intensă a materiilor prime locale, dezvoltarea producţiei materialelor de construcţii, în domeniul exportului . Volumul exportului cooperaţiei de consum va creşte de la an la an, astfel că în 1980 va fi cu 58 la sută mai mare decit în 1975. 2. In vederea realizării sarcinilor de export, congresul stabileşte ca organizaţiile cooperaţiei de consum să se preocupe în mod constant de îmbunătăţirea calităţii produselor, corespunzător exigenţelor beneficiarilor externi, precum şi de reducerea costului produselor în domeniul dezvoltării bazei tehnico-materiale 1. In perioada 1976—1980 se vor asigura dezvoltarea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a cooperaţiei de consum, realizîndu-se investiţii în valoare de peste 4 miliarde lei. 2. Congresul hotărăşte să se continue acţiunea de modernizare şi îmbunătăţire a dotării unităţilor din toate sectoarele de activitate, în vederea creşterii eficienţei întregii activităţi . Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să-şi orienteze întreaga activitate spre realizarea unei eficienţe economice ridicate în toate sectoarele. 2. Congresul subliniază necesitatea de a se acţiona cu perseverenţă pentru creşterea productivităţii muncii, prin mai buna organizare a activităţii, sporirea gradului de mecanizare a operaţiunilor şi creşterea permanentă a pregătirii profesionale a lucrătorilor. Cu privire la activitatea cooperativelor de credit 1. In anii 1976—1980, cooperativele de credit işi vor spori contribuţia la creşterea potenţialului economic al gospodăriilor ţărăneşti şi a nivelului de trai al populaţiei de la sate. In cursul cincinalului se vor acorda împrumuturi la valoare de peste 11 miliarde lei destinate dezvoltării producţiei agricole şi creşterii efectivelor de animale şi păsări din cadrul gospodăriilor ţărăneşti, precum şi satisfacerii unor nevoi gospodăreşti ale cooperatorilor. 2. Cooperativele de credit vor trebui să acţioneze cu mai multă fermitate pentru intensificarea atragerii la Casa de Economii şi Consemnaţiuni a economiilor băneşti ale populaţiei, îndeosebi in mediul rural. De asemenea, vor trebui să acorde mai multă atenţie operaţiunilor de asigurări facultative de bunuri, de persoane, în domeniul muncii organizatorice, de cadre, al activităţii politice şi cultural-educative de masă . Congresul însărcinează Consiliul CENTROCOOP să acţioneze cu fermitate pentru îmbunătăţirea formelor şi metodelor de organizare şi conducere a activităţii cooperaţiei de consum, pentru întărirea spiritului de răspundere al cadrelor. Cooperaţia de consum trebuie să realizeze o colaborare şi conlucrare tot mai strînsă — atât la nivel central, cit şi pe plan local — cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti, pentru soluţionarea mai bună a problemelor legate de prelucrarea şi valorificarea unor resurse, precum şi pentru folosirea mai raţională a forţelor in activitatea de dezvoltare a producţiei şi de aprovizionare a populaţiei cu bunuri de consum şi servicii. 2. Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să acţioneze cu mai multă fermitate pentru îmbunătăţirea muncii de selecţionare şi promovare a cadrelor. Este necesar, de asemenea, să se promoveze cu mai mult curaj femeile în funcţii de conducere. 3. Congresul obligă conducerile de uniuni şi cooperative să se ocupe mai stăruitor de acoperirea necesarului de lucrători calificaţi pentru toate sectoarele de activitate, urmînd ca în perioada 1976—1980 să se califice 20 000 lucrători. 4. Congresul cere tuturor organizaţiilor cooperaţiei de consum să se preocupe în permanenţă de perfecţionarea pregătirii politice şi profesionale a lucrătorilor, să cultive interesul acestora pentru însuşirea şi aplicarea metodelor înaintate, pentru organizarea ştiinţifică a activităţii şi obţinerea unui randament maxim la fiecare 100 de muncă. 5. Congresul cheamă organizaţiile cooperaţiei de consum să vegheze la respectarea legilor statului, să manifeste o grijă deosebită pentru dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc, pentru întronarea unui puternic spirit de ordine şi disciplină în îndeplinirea sarcinilor încredinţate, acţionînd pentru însuşirea şi aplicarea de către lucrători a principiilor eticii şi echităţii socialiste, în domeniul relaţiilor internaţionale Congresul reafirmă fidelitatea tuturor membrilor şi lucrătorilor organizaţiilor cooperaţiei de consum faţă de politica externă a partidului şi statului nostru, de întărire continuă a colaborării şi prieteniei cu toate ţările socialiste, cu toate ţările lumii, indiferent de orînduirea lor socială. In spiritul politicii externe a partidului şi statului nostru, cooperaţia de consum va acţiona şi în viitor, cu perseverenţă, pentru lărgirea relaţiilor de colaborare economică, tehnicoştiinţifică şi culturală cu organizaţiile cooperatiste de peste hotare, militînd consecvent pentru o mai bună cunoaştere reciprocă, întărirea prieteniei între popoare, pentru făurirea unei noi ordini economice şi politice mondiale. Congresul adresează tuturor membrilor şi lucrătorilor organizaţiilor cooperaţiei de consum — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi de pe întreg cuprinsul patriei noastre socialiste — chemarea înflăcărată ca, strîns uniţi în jurul Partidului Comunist Român, in frunte cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să muncească cu pasiune şi energie pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce le sînt încredinţate. Congresul cheamă pe toţi cei ce activează în cooperaţia de consum ca, în spiritul istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea al partidului şi al sarcinilor cuprinse în Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să-şi consacre întreaga putere de muncă înfăptuirii politicii partidului de ridicare a satului românesc pe noi trepte de bunăstare, cultură şi civilizaţie, aducîndu-şi astfel contribuţia la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. tv PROGRAMUL I.po Teleşcoala. 10.00 Film artistic t „Contrabanda“. 11.20 Muzică uşoară. 11.30 Expediţie de vînătoare. 11.55 Telex. 16.00 Teleşcoală. 16.30 Curs de limbă franceză. 17.00 Telex. 17.05 Melodii vechi. Interpreţi noi. 17.25 Scena. 17.45 Pentru sănătatea dv. 17.55 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 18.25 Melodii populare. 18.50 Teleglob. 19.10 Laudă ţie, pămlnt românesc. Emisiune de versuri dedicate partidului, patriei socialiste. 19.20 1001 de seri . Fiica soarelui 19.30 Telejurnal. 20.00 în Intimpinarea Congresului consiliilor populare. 20.20 Teatru TV : „Şoc la mezanin“ de I. D. Şerban. 21.50 1 000 de lumini. Selecţiuni din programul Televiziunii italiene. 22.10 24 de ore. PROGRAMUL II 20.00 Film serial : „Lampa albastră“. Episodul (II). 20.55 Telex. 21.00 Spectacolul lumii (II). 21.25 Ce ştim şi ce nu ştim despre... 21.55 Tezaur de cintec românesc. • La Vaslui a apărut lucrarea „Rezervaţii şi monumente ale naturii din judeţul Vaslui“, semnată de profesorii Iulian Cogean şi Ioan Bălănescu, sub egida casei corpului didactic din localitate. Sunt prezentate date şi informaţii ample cu privire la rezervaţiile geologice, paleontologice, forestiere şi floristice, despre arbori seculari şi plante ocrotite, precum şi anticipări ale noilor obiective propuse pentru a fi declarate rezervaţii sau monumente ale naturii în judeţul Vaslui. • AGENDA BACAUANA. „Creaţia literar-artistică băcăuană in lumina programului ideologic al partidului“ — sub acest generic se desfăşoară la cluburi, cămine culturale şi şcoli din judeţul Bacău şezători literare in cadrul cărora îşi dau concursul scriitori de la revista „Ateneu“, artişti plastici, muzicieni, oameni de artă şi cultură Sunt prezentate concerte-lecţii, expoziţii de artă plastică, se citesc versuri inspirate din viaţa şi munca oamenilor de pe meleagurile cuprinse Intre Bistriţa şi Trotuş. Trei brigăzi ştiinţifice itinerante, alcătuite din economişti, jurişti, medici, activişti de partid şi de stat, colindă în aceste zile întreprinderile municipiului Bacău vorbind oamenilor, la locul de muncă, despre sarcinile cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, despre probleme de etică şi echitate, ateism, ştiinţă etc. Asemenea expuneri au avut loc la întreprinderea metalurgică, Combinatul de hîrtie şi celuloză Letea, Combinatul de prelucrare a lemnului etc. • In acest an vor fi integrate în circuitul turistic al Moldovei de nord monumentele istorice şi de artă de la Pătrăuţi, Rişca, Adincata, Burdujeni şi Bălineşti. De asemenea, vor fi deschise noi căi de acces spre locurile pitoreşti de pe văile Moldovei, Bistriţei şi Dornei, cum sunt cele dintre Zugreni — cabana Rarău, Dorna Cîndrenilor — Poiana Negrii — Călimani, Broşteni — Iezer, Piriul Rece — Suharel, Pojorîta — Piriul Colbu — Giumalău. • Sub egida secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid Bistriţa-Năsăud a avut loc în oraşul Bistriţa şi în comuna Dumitra o consfătuire judeţeană pe tema „Caricatura, epigrama şi fotografia în sprijinul producţiei şi muncii politico-educative de masă“, la care au luat parte responsabilii gazetelor de perete şi satirice din oraşele şi comunele judeţului, propagandişti, activişti ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. • In oraşul Odobeşti, locţiitorii secretarilor birourilor organizaţiilor de bază ai comitetelor de partid au participat la un schimb de experienţă pe tema organizării şi desfăşurării activităţii de informare şi educaţie comunistă a membrilor de partid şi a celorlalţi oameni ai muncii. Au fost organizate şi acţiuni practice in cadrul cabinetelor de ştiinţe sociale şi a punctelor de informare şi documentare din Întreprinderile şi instituţiile oraşului. • O microstagiune muzicală pentru tineret a fost inaugurată de filarmonica „Oltenia“ din Craiova. Timp de patru luni, orchestra simfonică, corul şi actori ai secţiei de operetă vor prezenta pentru elevi, studenţi şi tineri muncitori ciclul de concerte „Mi-e ţara frumoasă“, cuprinzînd coruri patriotice şi revoluţionare, cîntece despre partid şi patrie, despre tineret, precum şi operetele „Lăsaţi-mă să evit“ şi „Răspîntia“. Corespondenţii „Scînteii" Carnet cultural Primire la primul ministru al guvernului Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Manea Mănescu, a primit, luni dupăamiază, delegaţia Ministerului Tineretului, Culturii Populare şi Sportului din Republica Populară Benin, condusă de Francois Kouyami, ministru, care se află într-o vizită în ţara noastră. Cu acest prilej, conducătorul delegaţiei a rugat pe primul ministru să transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, un salut cordial, urări de sănătate şi fericire din partea preşedintelui Republicii Populare Benin, Mathieu Kerekou, şi a poporului din această ţară. Mulţumind, primul ministru a rugat pe oaspete să transmită, din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un salut cordial, urări de sănătate preşedintelui Mathieu Kerekou, prosperitate poporului din Republica Populară Benin. In timpul convorbirii au fost abordate probleme privind posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor de colaborare economică dintre cele două ţări, precum şi aspecte ale extinderii schimburilor in domeniul culturii, sportului şi activităţilor pentru tineret. La primire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Traian Ştefănescu, ministru pentru problemele tineretului, şi Radu Enache, secretar al C.C. al U.T.C. (Agerpres) Preşedintele Comitetului de Stat al Planificării a plecat la Moscova Luni a plecat la Moscova tovarăşul Mihai Marinescu, viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, pentru a participa la lucrările celei de-a XI-a şedinţe a Comitetului C.A.E.R. pentru colaborare in domeniul activităţii de planificare. La plecare, pe aeroportul Otopeni, au fost prezenţi tovarăşii Ion Cosma, ministrul turismului, şi Mihai Busuioceanu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării. Au fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, alţi membri ai ambasadei. (Agerpres) Vizita ministrului afacerilor externe al Danemarcei Luni dimineața, ministrul afacerilor externe al Danemarcei, K.B. Andersen, a făcut o vizită protocolară la Ministerul Afacerilor Externe. Cu acest prilej, a avut loc o primă întrevedere cu George Macovescu, ministrul afacerilor externe, premergătoare convorbirilor ce se vor desfăşura la Bucureşti Intre cei doi miniştri. In continuare, ministrul danez a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism. In aceeaşi zi, ministrul afacerilor externe al Danemarcei, K.B. Andersen, împreună cu soţia şi alte persoane oficiale care îl însoţesc, a vizitat în judeţul Prahova întreprinderea de sere Ploieşti, Combinatul petrochimic de la Brazi şi Institutul de cercetări pentru viticultură şi vinificaţie de la Valea Călugărească. Oaspetele a avut o întrevedere cu Ion Cîrcei, preşedintele consiliului popular judeţean, şi alţi membri ai consiliului. Preşedintele consiliului popular judeţean a oferit un dejun în onoarea oaspeţilor. Ministrul danez a fost însoţit de Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Gheorghe Ploieşteanu, ambasadorul României la Copenhaga. ★ Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, şi soţia au oferit, luni, un dineu oficial în onoarea ministrului afacerilor externe al Danemarcei, K. B. Andersen, şi a soţiei sale. Au participat Vasile Bumbăcea, Emil Nicoloioiu şi Radu Păun, miniştri, Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Constantin Stanciu, adjunct al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Gheorghe Ploieşteanu, ambasadorul României la Copenhaga. Au luat parte, de asemenea, Niels Boel, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, precum şi persoanele oficiale care îl însoţesc pe oaspete în vizita în ţara noastră. In timpul dineului, cei doi miniştri de externe au toastat în sănătatea preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a Maiestăţii Sale regina Margrethe a II-a a Danemarcei, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările noastre, în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii în lume. (Agerpres) ★ Cronica zilei Ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, a primit o telegramă de mulțumire din partea ministrului afacerilor externe al Republicii Democratice Madagascar, Jean Bemananjara, pentru felicitările adresate cu ocazia numirii sale în această funcţie. ★ Luni dimineaţa a sosit la Bucureşti Aii Salem Lawar, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Democratice a Yemenului în Republica Socialistă România. (Agerpres) vreme la Timpul probabil pentn zilele de 4, 5 şi 6 februarie. In ţară . Vreme în general închisă. Vor cadea precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare în Banat, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, în restul teritoriului ninsori locale. Vînt slab pînă la moderat. Temperatura în scădere în a doua parte a intervalului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse ziua între minus 6 şi plus 4 grade, iar minimele noaptea între minus 15 şi minus 5 grade. La începutul intervalului izolat se va mai produce polei, iar dimineaţa şi seara ceaţă. La Bucureşti streme în general închisă cu ceață mai ales seara și dimineața. Temperatura ușor variabilă. (Urmare din pag. I)ferinţele, se află un om cu părul aproape alb, un dascăl căruia sătenii îi spun familiar „Nea Vasile“. Profesorul Vasile Grigorescu işi face cu prisosinţă datoria la catedră, îşi îndeplineşte şi funcţia de director coordonator al şcolilor din comună, seara scrie texte pentru brigada artistică de agitaţie, pune în scenă piese de teatru, cînd e nevoie urcă şi ei pe scenă alături de tinerii interpreţi , este sufletul întregii activităţi a căminului cultural/ are timp pentru toate. Pentru că e minat de pasiunea de a dărui colectivităţii întreaga sa pricepere, cu mai multe din cunoştinţele sale. In slujba colectivităţii. Iată, de fapt, crezul, pasiunea care-i înrudeşte pe cei trei oameni despre care am vorbit. Le-am pus cîteva întrebări în acest sens : Te naşti cu pasiunea pentru o anumită muncă ? Pasiunea este ceva asemănător talentului ? S-a născut, de pildă, Ion Arsene cu pasiunea pentru meseria de tractorist ? Reflectînd, cei trei interlocutori au negat. Fiecare in felul său, cu experienţa sa de viaţă şi de muncă, a ajuns la concluzia că nu poate exista pasiune autentică „în sine", ci numai strict determinată de un rost, de un scop social şi că, în ultimă instanţă, PASIUNEA IN MUNCA ESTE O MANIFESTARE DIN CELE MAI ELOCVENTE ALE CONŞTIINŢEI SOCIALISTE. — Dacă nu înţelegi rostul muncii, dacă nu i te dăruieşti cu toată fiinţa — spunea Gheorghe Porumbel — viaţa trece zadarnic. — Face treabă numai cel căruia ii e drag de meseria lui şi găseşte o bucurie în tot ce iese din miinile lui — argumenta combinerul Arsene. — ...Pasiunea se intreba profesorul Vasile Grigorescu. Poate. Oricum, ştiu că acest simţămînt l-am încercat încă de mult, din tinereţe, cînd, dascăl de ţară între ai mei, am înţeles cit de necesară era pentru ei munca mea, cită nevoie de lumină aveau oamenii. Ei mi-au alimentat energia, dorinţa de a lăsa ceva în urma mea. înţelegem, aşadar, că pasiunea nu se clădeşte din vorbe şi declaraţii, oricît de frumoase, ci ea se naşte şi se afirmă doar în condiţiile participării plenare la viaţa colectivităţii, fiind determinată de conştiinţa datoriei civice şi hrănită din satisfacţiile pe care i le oferă omului munca rodnică, utilă celor din jur. Iar pasiunea adevărată, care „sfinţeşte“ atît omul, cit şi locul, nu se cere „trîmbiţată“. Aşa cum spunea preşedintele Porumbel : „Am văzut destui care se ostenesc doar să pară că dau un brînci de atîta treabă, dar cînd îi cauţi mai bine, cînd îi scuturi de vorbărie nu te alegi cu nimic, de parcă ai fi mîncat vată de zahăr... la bilet... Aia nu te satură“. Nu întîmplător ne-a vorbit despre acelaşi lucru şi combinerul Ion Arsene : „Ceea ce faci trebuie să se vadă, să convingă. Fiecare metru pe care-l parcurg cu combina în lanul de grîu sau porumb înseamnă boabe adunate în buncăr. Degeaba ar asuda unul spunind că a muncit pe ruptele, dacă buncărul combinei lui a rămas gol. Aşa că, vedeţi dumneavoastră, şi pasiunea are o măsură concretă : rezultatul. Este marca de nobleţe socială a pasiunii autentice, a muncii însufleţite in folosul înfloririi patriei — aşa cum ne-o cere partidul, aşa cum ne îndeamnă Codul eticii şi echităţii socialiste. PASIUNE PAGINA 3 Excelenţei Sale Domnului VALÉRY GISCARD D’ESTAING Preşedintele Republicii Franceze PARIS îmi face mare plăcere să vă adresez cordiale felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire cu prilejul aniversării zilei de naştere. Apreciez în mod deosebit bunele relaţii de prietenie şi colaborare românofranceze, contribuţia pe care o aduceţi la promovarea lor şi imi exprim, şi cu acest prilej, dorinţa ca, prin eforturi comune, aceste relaţii să cunoască o dezvoltare continuă, pe multiple planuri din spiritul celor stabilite în convorbirile pe care le-am purtat împreună, în vara anului trecut, la Helsinki , în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi cooperării în Europa şi în lume. Vă urez viaţă Îndelungată şi fericită, mult succes în întreaga activitate pe care o desfăşuraţi în fruntea statului francez. Cu cele mai bune sentimente, NICOLAE CEAUŞESCU ♦ Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului general de divizie JORGE FERNANDES MALDONADO SOLARI Prim-ministru, ministru de război şi comandant general al armatei peruane Numirea Excelenţei Voastre In funcţia de prim-ministru, ministru de război şi comandant general al armatei peruane îmi oferă plăcuta ocazie de a vă transmite cele mai călduroase felicitări şi urări de succes deplin în înalta dumneavoastră misiune. Ne exprimăm convingerea fermă că relaţiile de colaborare ce s-au statornicit între ţările noastre, dialogul rodnic la toate nivelurile între România şi Peru vor continua să se dezvolte în interesul celor două popoare ale noastre, al cauzei cooperării internaţionale pentru făurirea unei noi ordini economice şi politice în lume. MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE Al ROMÂNIEI VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ IN OLANDA La invitaţia ministrului afacerilor externe olandez, Max van der Stoel, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, va efectua o vizită oficială in Regatul Ţărilor de Jos, între 11—14 februarie 1976. © SPORT © SPORT © SPORT © SPORT HANDBAL Steaua — un palmares greu de egalat Echipa clubului Steaua a cucerit din nou titlul naţional. Astfel, din cele 18 ediţii ale campionatului nostru de handbal „în şapte“, Steaua a câştigat nu mai puţin de 11 (zece — consecutiv !), rotunjindu-şi un palmares greu de egalat chiar şi de către puternica ei rivală, Dinamo Bucureşti. Totuşi, campionatul care s-a încheiat zilele trecute ne-a arătat posibilitatea ca lupta pentru titlu să nu mai rămînă la viitoarele ediţii un simplu duel Steaua—Dinamo. De altfel, cucerirea ultimului titlu nu s-a rezolvat prin meciuri directe, ci prin jocul rezultatelor între echipele clasate pe primele trei locuri. Faptul că Minaur a învins pe Dinamo (chiar la București !). Steaua pe Minaur. Iar Dinamo pe Steaua — Indiferent de scoruri, trei victorii care, de necontestat — ne demonstrează capacitatea sporită a echipei din Baia Mare de a se înscrie printre formaţiile fruntaşe ale handbalului masculin. Fireşte, desfăşurarea campionatului şi evoluţia echipelor, ca şi situaţia din handbalul nostru de elită, sunt abia in curs de analiză pe ordinea de zi a conducerii federaţiei. Deocamdată, să considerăm drept o trăsătură pozitivă a competiţiei, cum ne spunea preşedintele F.R.H., Ioan Kunst-Ghermănescu, apariţia unor formaţii provinciale, mai puternice şi mai ambiţioase decât altădată, la Baia Mare, Braşov şi Bacău, cluburi în consolidare, cu antrenori capabili şi jucători valoroşi. După cum, echipele de la Timişoara, Cluj-Napoca, Galaţi, dar şi noua formaţie a Universităţii Bucureşti, dispun acum de posibilităţi crescute pentru a contribui la calitatea întrecerilor din viitorul campionat. Valeriu MIRONESCU în cîteva rînduri înmînarea unei distincţii olimpice Ieri, în cadrul unei solemnităţi care a avut loc la Innsbruck, maestrei emerite a sportului Lia Manoliu, vicepreşedinte al Comitetului olimpic român şi al C.N.E.F.S., i s-a înmînat „Ordinul Olimpic“. Această distincţie s-a acordat, pentru prima oară de la Instituirea ei de către Comitetul Internaţional Olimpic (C.I.O.), unui număr de zece personalităţi din lumea sportului care s-au remarcat prin merite deosebite în domeniul sportiv şi prin servicii importante aduse cauzeiolimpice. HOCHEI INNSBRUCK 2 (Agerpres). — Lun după-amiază, la Innsbruck, în mec de baraj pentru promovarea in grupa A a turneului olimpic de hoche pe gheaţă, echipa Poloniei a învin cu 7—4 (0—2, 4—2, 3—0) selecţionat României. In urma acestei victori echipa poloneză va juca în grupa A iar echipa română in grupa B , turneului olimpic. LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 ianuarie 1976 Ciştigurile revin întregi obligaţiunilor de 200 lei. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata câştigurilor se efectuează prin sucursalele și filialele C.E.C. Is* „I gs'er SI . O S.’S 1 19674 07 50 000 1 50789 59 25 000 1 77198 71 15 000 1 89731 09 10 000 1 23316 78 5 000 1 89206 56 5 000 1 85448 13 5 000 1 64529 22 5 000 1 19068 63 5 000 1 53347 69 3 000 1 16962 59 3 000 1 32067 12 3 000 1 23266 13 3 000 1 57163 19 3 000 1 28334 09 3 000 1 09577 77 3 000 1 90055 02 3 000 Terminația seriei obligațiunilor 100 878 09 2 000 100 104 50 2 000 100 719 38 2 000 100 091 38 2 000 100 841 80 2 000 100 438 03 1 000 100 510 28 1 000 100 200 74 1 000 100 078 32 1 000 100 504 34 1 000 100 063 25 1 000 100 763 40 1 000 100 573 59 1 000 100 982 68 1 000 100 932 76 1 000 100 272 57 1 000 100 319 08 1 000 100 847 46 1 000 100 837 54 1 000 1 000 40 56 800 1 000 22 17 800 1 000 19 37 800 1 000 59 29 800 5 917 TOTAL; 5 749 000