Scînteia, februarie 1976 (Anul 45, nr. 10404-10427)

1976-02-03 / nr. 10404

SCINTEIA — marţi 3 februarie 1976 REZOLUŢIA Congresului al Vl-lea al cooperaţiei de consum din Republica Socialistă România Congresul al Vl-lea al cooperaţiei de consum din Republica Socialistă România, Întrunit in zilele de 30 şi 31 ianuarie 1978, a dezbătut fi ana­lizat, Intr-un spirit de inaltă respon­sabilitate, activitatea organizaţiilor cooperaţiei de consum in perioada care a trecut de la congresul prece­dent şi a stabilit sarcinile ce le revin in următorii ani. In numele celor şapte milioane şase sute mii de cooperatori, congre­sul işi exprimă totala adeziune la politica internă şi internaţională a Partidului Comunist Român. Congre­sul reafirmă hotărîrea nestrămutată a tuturor cooperatorilor de a contribui cu toate forţele la Îndeplinirea sar­cinilor rezultate din documentele programatice ale Congresului al XI- lea al Partidului Comunist Român. Congresul a primit cu entuziasm şi viu interes Mesajul de salut adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu din partea Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, al Consiliu­lui de Stat şi al guvernului. Con­gresul aduce cele mai sincere mulţu­miri Partidului Comunist Român, conducerii sale, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru aprecierile formu­late, pentru grija, sprijinul şi Îndru­marea permanentă de care s-a bucu­rat cooperaţia de consum şi exprimă hotărîrea organizaţiilor cooperaţiei de consum, integrate în eforturile Întregii noastre naţiuni, de a-şi adu­ce întreaga contribuţie la înfăptuirea Programului partidului, a hotăririlor Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român. Congresul aprobă darea de seamă a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum şi activi­tatea acestuia in anii care au trecut de la congresul precedent. In această perioadă a sporit volumul de produ­se agroalimentare achiziţionate de la gospodăriile ţărăneşti ; a crescut contribuţia cooperativelor la aprovi­zionarea cu mărfuri a populaţiei , s-au dezvoltat şi diversificat servi­ciile prestate populaţiei de la sate ; a crescut participarea cooperaţiei de cosum la schimburile externe ale ţării ; s-a dezvoltat baza tehnico-ma­­te­rială ; a sporit eficienţa economică şi s-a consolidat situaţia financiară a cooperativelor ; cooperaţia de con­sum s-a întărit din punct de vedere organizatoric prin sporirea număru­lui de membri şi intensificarea acti­vităţii obşteşti , s-a dezvoltat şi con­solidat activitatea cooperativelor de credit. Congresul subliniază, in acelaşi timp, faptul că in activitatea unor organizaţii ale cooperaţiei de consum şi de credit se manifestă încă nea­junsuri, rezultatele acestora nefiind pe măsura posibilităţilor existente. Congresul işi însuşeşte în întregi­me indicaţiile cuprinse în Mesajul a­­dresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, şi stabileşte ca activitatea cooperaţiei de consum să se desfăşoare în viitor în spiritul acestor orientări, În domeniul activităţii de contractări-achiziţii 1. Organizaţiile cooperaţiei de con­sum trebuie să pună în centrul acti­vităţii lor intensificarea schimbului economic între oraş şi sat, astfel ca, odată cu îmbunătăţirea aprovizionă­rii cu mărfuri a locuitorilor din co­mune, să se asigure atragerea la fondul de stat, pe calea contractări­lor şi achiziţiilor, a unor cantităţi tot mai mari de produse de la gospodă­riile populaţiei. 2. Congresul cheamă organizaţiile cooperaţiei de consum să îmbunătă­ţească substanţial munca organizato­rică de masă in rîndul producători­lor agricoli, să le acorde sprijin pen­tru creşterea producţiei în gospodă­riile personale şi să asigure valori­ficarea unor cantităţi tot mai mari de produse pentru fondul de stat. 3. Se vor depune eforturi susţinute ca un număr tot mai mare de pro­ducători să îmbrăţişeze asemenea în­deletniciri aducătoare de venituri, cum sunt creşterea păsărilor, a iepu­rilor de casă şi stupăritul, in scopul valorificării, pe bază de contracte, a produselor obţinute. 4. Congresul stabileşte ca, în loca­lităţile de deal şi munte, cooperative­le de consum să sprijine pe producă­tori în creşterea animalelor, pre­lucrarea şi valorificarea fructelor şi a altor resurse locale, specifice zonelor respective. B. Congresul cere să se acorde o atenţie deosebită sporirii efectivelor de animale şi păsări din crescătoriile proprii şi organizării de noi crescă­torii, astfel ca aprovizionarea cu carne a unităţilor de alimentaţie pu­blică să fie asigurată, intr-o pro­porţie tot mai mare, din această sursă. 6. Congresul cheamă organizaţiile cooperaţiei de consum să ia măsuri pentru desfăşurarea activităţii de contractări-achiziţii în toate localită­ţile ţării unde există posibilităţi de valorificare a produselor agricole. 7. Congresul stabileşte ca organiza­ţiile cooperaţiei d­e consum să se preocupe de intensificarea activităţii de contractare şi achiziţionare a le­gumelor şi fructelor de la gospodă­riile populaţiei. Se vor lua, de ase­menea, măsuri pentru extinderea ac­tivităţii de preindustrializare a pro­duselor achiziţionate, în domeniul aprovizionării cu mărfuri a populaţiei­ ­. O sarcină importantă a organiza­ţiilor cooperaţiei de consum este buna Text rezumat aprovizionare a populaţiei cu un sor­timent larg de mărfuri, de bună ca­litate, care să satisfacă in condiţii tot mai bune cerinţele variate ale con­sumatorilor. Organizaţiile cooperaţiei de consum trebuie să depună efor­turi susţinute pentru asigurarea unei reţele comerciale corespunzătoare în fiecare localitate rurală şi in oraşele cu caracter agrar. Unităţile trebuie să dispună permanent de un fond de marfă diversificat, să desfăşoare un comerţ civilizat, asigurind prin toate acestea o bună servire a populaţiei. 2. In perioada 1976—1980, volumul desfacerilor prin unităţile comerciale şi de alimentaţie publică ale coopera­ţiei de consum va fi cu 80 miliarde lei mai mare decît în anii 1971—1975. 3. Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să acţioneze pentru asigurarea fondului de marfă în volumul şi structura solicitate de consumatori. 4. Congresul subliniază necesitatea îmbunătăţirii activităţii de alimenta­ţie publică, în care scop cere orga­nizaţiilor cooperaţiei de consum să ia măsuri pentru creşterea ponderii vîn­­zărilor de produse culinare în totalul desfacerilor din acest sector. Se va continua în ritm susţinut acţiunea de reprofilare şi dezvoltare a reţelei, se va perfecţiona activitatea cantine­­lor-restaurant, se vor Intensifica pro­ducţia şi desfacerea de răcoritoare. 5. O atenţie deosebită se va acorda In continuare difuzării la sate a pre­sei şi cărţii politico-ideologice, tehni­ce, ştiinţifice şi beletristice, astfel ca, in cursul cincinalului, desfacerile de cărţi pe locuitor să se dubleze. Se vor intensifica, de asemenea, vînză­­rile de discuri, diafilme, diapozitive, de tehnici audio-vizuale şi alte mij­loace destinate satisfacerii nevoilor cultural-artistice ale populaţiei. 6. Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să extindă în continuare formele moderne de co­merţ. în domeniul producţiei şi prestărilor de servicii­ ­. Organizaţiile cooperaţiei de con­sum trebuie să depună toate efortu­rile pentru a dezvolta, extinde şi di­versifica activităţile prestatoare de servicii. 2. Congresul hotărăşte ca, in anii cincinalului, să se desfăşoare un am­plu proces de perfecţionare şi dez­voltare a reţelei unităţilor prestatoare de servicii, asigurîndu-se consolidarea economico-organizatorică a­­ unităţi­lor existente şi înfiinţarea a circa 5 000 de noi unităţi. Reţeaua va tre­bui să acopere, intr-un mod echili­brat, întregul teritoriu al judeţelor. 3. Congresul obligă organizaţiile cooperaţiei de consum să se preocupe mai stăruitor de diversificarea acti­vităţilor de prestaţii în fiecare co­mună 4. Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să ia măsuri hotărîte pentru îmbunătăţirea calită­ţii serviciilor, asigurarea punctuali­tăţii în executarea comenzilor. 5. Congresul stabileşte ca activita­tea de producţie industrială a coope­raţiei de consum să fie orientată spre valorificarea mai intensă a materiilor prime locale, dezvoltarea producţiei materialelor de construcţii, în domeniul exportului­ ­. Volumul exportului cooperaţiei de consum va creşte de la an la an, astfel că în 1980 va fi cu 58 la sută mai mare decit în 1975. 2. In vederea realizării sarcinilor de export, congresul stabileşte ca organizaţiile cooperaţiei de consum să se preocupe în mod constant de îm­bunătăţirea calităţii produselor, co­respunzător exigenţelor beneficiarilor externi, precum şi de reducerea costului produselor în domeniul dezvoltării bazei tehnico-materiale 1. In perioada 1976—1980 se vor asi­gura dezvoltarea şi consolidarea ba­zei tehnico-materiale a cooperaţiei de consum, realizîndu-se investiţii în valoare de peste 4 miliarde lei. 2. Congresul hotărăşte să se conti­nue acţiunea de modernizare şi îm­bunătăţire a dotării unităţilor din toate sectoarele de activitate, în vederea creşterii eficienţei întregii activităţi­ ­. Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să-şi oriente­ze întreaga activitate spre realizarea unei eficienţe economice ridicate în toate sectoarele. 2. Congresul subliniază necesitatea de a se acţiona cu perseverenţă pen­tru creşterea productivităţii muncii, prin mai buna organizare a activită­ţii, sporirea gradului de mecanizare a operaţiunilor şi creşterea perma­nentă a pregătirii profesionale a lu­crătorilor. Cu privire la activitatea cooperativelor de credit 1. In anii 1976—1980, cooperativele de credit işi vor spori contribuţia la creşterea potenţialului economic al gospodăriilor ţărăneşti şi a nivelului de trai al populaţiei de la sate. In cursul cincinalului se vor acorda împrumuturi la valoare de peste 11 miliarde lei destinate dezvoltării producţiei agricole şi creşterii efec­tivelor de animale şi păsări din ca­drul gospodăriilor ţărăneşti, precum şi satisfacerii unor nevoi gospodă­reşti ale cooperatorilor. 2. Cooperativele de credit vor tre­bui să acţioneze cu mai multă fer­mitate pentru intensificarea atragerii la Casa de Economii şi Consemna­­ţiuni a economiilor băneşti ale popu­laţiei, îndeosebi in mediul rural. De asemenea, vor trebui să acorde mai multă atenţie operaţiunilor de asi­gurări facultative de bunuri, de per­soane, în domeniul muncii organizatorice, de cadre, al activităţii politice şi cultural-educative de masă­ ­. Congresul însărcinează Consiliul CENTROCOOP să acţioneze cu fer­mitate pentru îmbunătăţirea forme­lor şi metodelor de organizare şi conducere a activităţii cooperaţiei de consum, pentru întărirea spiritu­lui de răspundere al cadrelor. Cooperaţia de consum trebuie să realizeze o colaborare şi conlucrare tot mai strînsă — atât la nivel central, cit şi pe plan local — cu Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti, pentru soluţionarea mai bună a problemelor legate de prelucrarea şi valorificarea unor resurse, precum şi pentru folo­sirea mai raţională a forţelor in acti­vitatea de dezvoltare a producţiei şi de aprovizionare a populaţiei cu bu­nuri de consum şi servicii. 2. Congresul cere organizaţiilor cooperaţiei de consum să acţioneze cu mai multă fermitate pentru îm­bunătăţirea muncii de selecţionare şi promovare a cadrelor. Este necesar, de asemenea, să se promoveze cu mai mult curaj femeile în funcţii de con­ducere. 3. Congresul obligă conducerile de uniuni şi cooperative să se ocupe mai stăruitor de acoperirea necesa­rului de lucrători calificaţi pentru toate sectoarele de activitate, urmînd ca în perioada 1976—1980 să se califi­ce 20 000 lucrători. 4. Congresul cere tuturor organi­zaţiilor cooperaţiei de consum să se preocupe în permanenţă de perfec­ţionarea pregătirii politice şi profe­sionale a lucrătorilor, să cultive in­teresul acestora pentru însuşirea şi aplicarea metodelor înaintate, pentru organizarea ştiinţifică a activităţii şi obţinerea unui randament maxim la fiecare 100 de muncă. 5. Congresul cheamă organizaţiile cooperaţiei de consum­ să vegheze la respectarea legilor statului, să ma­nifeste o grijă deosebită pentru dez­voltarea şi apărarea avutului obştesc, pentru întronarea unui puternic spi­rit de ordine şi disciplină în îndepli­nirea sarcinilor încredinţate, acţio­­nînd pentru însuşirea şi aplicarea de către lucrători a principiilor eti­cii şi echităţii socialiste, în domeniul relaţiilor internaţionale Congresul reafirmă fidelitatea tutu­ror membrilor şi lucrătorilor organi­zaţiilor cooperaţiei de consum faţă de politica externă a partidului şi statu­lui nostru, de întărire continuă a co­laborării şi prieteniei cu toate ţările socialiste, cu toate ţările lu­mii, indi­ferent de orînduirea lor socială. In spiritul politicii externe a parti­dului şi statului nostru, cooperaţia de consum va acţiona şi în viitor, cu perseverenţă, pentru lărgirea relaţi­ilor de colaborare economică, tehnico­­ştiinţifică şi culturală cu organiza­ţiile cooperatiste de peste hotare,­­ militînd consecvent pentru o mai bună cunoaştere reciprocă, întărirea prieteniei între popoare, pentru fău­rirea unei noi ordini economice şi politice mondiale. Congresul adresează tuturor mem­brilor şi lucrătorilor organizaţiilor cooperaţiei de consum — români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi de pe întreg cuprinsul pa­triei noastre socialiste — chemarea înflăcărată ca, strîns uniţi în jurul Partidului Comunist Român, in frun­te cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să mun­cească cu pasiune şi energie pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce le sînt încredinţate. Congresul cheamă pe toţi cei ce activează în cooperaţia de consum ca, în spiritul istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea al partidului şi al sarcinilor cuprinse în Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să-şi consacre întreaga putere de muncă înfăptuirii politicii partidului de ridicare a satului româ­nesc pe noi trepte de bunăstare, cul­tură şi civilizaţie, aducîndu-şi astfel contribuţia la edificarea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. tv PROGRAMUL I­­.po Teleşcoala. 10.00 Film artistic t „Contraban­da“. 11.20 Muzică uşoară. 11.30 Expediţie de vînătoare. 11.55 Telex. 16.00 Teleşcoală. 16.30 Curs de limbă franceză. 17.00 Telex. 17.05 Melodii vechi. Interpreţi noi. 17.25 Scena. 17.45 Pentru sănătatea dv. 17.55 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. 18.25 Melodii populare. 18.50 Teleglob. 19.10 Laudă ţie, pămlnt românesc. Emisiune de versuri dedica­te partidului, patriei socia­liste. 19.20 1001 de seri . Fiica soarelui 19.30 Telejurnal. 20.00 în Intimpinarea Congresu­lui consiliilor populare. 20.20 Teatru TV : „Şoc la meza­nin“ de I. D. Şerban. 21.50 1 000 de lumini. Selecţiuni din programul Televiziunii ita­liene. 22.10 24 de ore. PROGRAMUL II 20.00 Film serial : „Lampa albas­tră“. Episodul (II). 20.55 Telex. 21.00 Spectacolul lumii (II). 21.25 Ce ştim şi ce nu ştim des­pre... 21.55 Tezaur de cintec românesc. • La Vaslui a apărut lucrarea „Rezervaţii şi monumente ale na­turii din judeţul Vaslui“, semnată de profesorii­ Iulian Cogean şi Ioan Bălănescu, sub egida casei corpu­lui didactic din localitate. Sunt pre­zentate date şi informaţii ample cu privire la rezervaţiile geologice, paleontologice, forestiere şi floristi­ce, despre arbori seculari şi plante ocrotite, precum şi anticipări ale noilor obiective propuse pentru a fi declarate rezervaţii sau monumente ale naturii în judeţul Vaslui. • AGENDA BACAUANA. „Cre­aţia literar-artistică băcăuană in lumina programului ideologic al partidului“ — sub acest gene­ric se desfăşoară la cluburi, că­mine culturale şi şcoli din jude­ţul Bacău şezători literare in ca­drul cărora îşi dau concursul scrii­tori de la revista „Ateneu“, artişti plastici, muzicieni, oameni de artă şi cultură Sunt prezentate concer­­te-lecţii, expoziţii de artă plastică, se citesc versuri inspirate din viaţa şi munca oamenilor de pe meleagu­rile cuprinse Intre Bistriţa şi Tro­­tuş. Trei brigăzi ştiinţifice itine­rante, alcătuite din economişti, ju­rişti, medici, activişti de partid şi de stat, colindă în aceste zile între­prinderile municipiului Bacău vor­bind oamenilor, la locul de muncă, despre sarcinile cincinalului revolu­ţiei tehnico-ştiinţifice, despre pro­bleme de etică şi echitate, ateism, ştiinţă etc. Asemenea expuneri au avut loc la întreprinderea me­talurgică, Combinatul de hîrtie şi celuloză Letea, Combinatul de pre­lucrare a lemnului etc. • In acest an vor fi integrate în circuitul turistic al Moldovei de nord monumentele istorice şi de artă de la Pătrăuţi, Rişca, Adincata, Burdujeni şi Bălineşti. De aseme­nea, vor fi deschise noi căi de acces spre locurile pitoreşti de pe văile Moldovei, Bistriţei şi Dornei, cum sunt cele dintre Zugreni — ca­bana Rarău, Dorna Cîndrenilor — Poiana Negrii — Călimani, Broş­­teni — Iezer, Piriul Rece — Suha­rel, Pojorîta — Piriul Colbu — Giumalău. • Sub egida secţiei de propagan­dă a Comitetului judeţean de partid Bistriţa-Năsăud a avut loc în ora­şul Bistriţa şi în comuna Dumitra o consfătuire judeţeană pe tema „Caricatura, epigrama şi fotografia în sprijinul producţiei şi muncii politico-educative de masă“, la care au luat parte responsabilii gazetelor de perete şi satirice din oraşele şi comunele judeţului, propagandişti, activişti ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti. • In oraşul Odobeşti, locţiitorii secretarilor birourilor organizaţii­lor de bază ai comitetelor de partid au participat la un schimb de ex­perienţă pe tema organizării şi des­făşurării activităţii de informare şi educaţie comunistă a membrilor de partid şi a celorlalţi oameni ai muncii. Au fost organizate şi ac­ţiuni practice in cadrul cabinete­lor de ştiinţe sociale şi a punctelor de informare şi documentare din Întreprinderile şi instituţiile o­­raşului. • O microstagiune muzicală pen­tru tineret a fost inaugurată de fi­larmonica „Oltenia“ din Craiova. Timp de patru luni, orchestra sim­fonică, corul şi actori ai secţiei de operetă vor prezenta pentru elevi, studenţi şi tineri muncitori ciclul de concerte „Mi-e ţara frumoasă“, cuprinzînd coruri patriotice şi re­voluţionare, cîntece despre partid şi patrie, despre tineret, precum şi operetele „Lăsaţi-mă să evit“ şi „Răspîntia“. Corespondenţii „Scînteii" Carnet cultural Primire la primul ministru al guvernului Primul ministru al Guvernului Re­publicii Socialiste România, tovarăşul Manea Mănescu, a primit, luni după­­amiază, delegaţia Ministerului Tine­retului, Culturii Populare şi Sportu­lui din Republica Populară Benin, condusă de Francois Kouyami, mi­nistru, care se află într-o vizită în ţara noastră. Cu acest prilej, conducătorul de­legaţiei a rugat pe primul mi­nistru să transmită tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, un salut cordial, urări de să­nătate şi fericire din partea pre­şedintelui Republicii Populare Benin, Mathieu Kerekou, şi a poporului din această ţară. Mulţumind, primul ministru a ru­gat pe oaspete să transmită, din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un salut cordial, urări de sănătate preşedintelui Mathieu Kerekou, pros­peritate poporului din Republica Populară Benin. In timpul convorbirii au fost abor­date probleme privind posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor de colabo­rare economică dintre cele două ţări, precum şi aspecte ale extinderii schimburilor in domeniul culturii, sportului şi activităţilor pentru tine­ret. La primire, care s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Traian Ştefănescu, mi­nistru pentru problemele tineretului, şi Radu Enache, secretar al C.C. al U.T.C. (Agerpres) Preşedintele Comitetului de Stat al Planificării a plecat la Moscova Luni a plecat la Moscova tovarăşul Mihai Marinescu, viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Comite­tului de Stat al Planificării, pentru a participa la lucrările celei de-a XI-a şedinţe a Comitetului C.A.E.R. pentru colaborare in domeniul activi­tăţii de planificare. La plecare, pe aeroportul Otopeni, au fost prezenţi tovarăşii Ion Cosma, ministrul turismului, şi Mihai Busu­­ioceanu, vicepreşedinte al Comitetu­lui de Stat al Planificării. Au fost de faţă V.I. Drozdenko, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucu­reşti, alţi membri ai ambasadei. (Agerpres) Vizita ministrului afacerilor externe al Danemarcei Luni dimineața, ministrul afaceri­lor externe al Danemarcei, K.B. An­dersen, a făcut o vizită protocolară la Ministerul Afacerilor Externe. Cu acest prilej, a avut loc o primă în­trevedere cu George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, premergă­toare convorbirilor ce se vor desfă­şura la Bucureşti Intre cei doi mi­niştri. In continuare, ministrul danez a depus o coroană de flori la Monu­mentul eroilor luptei pentru liberta­tea poporului şi a patriei, pentru so­cialism. In aceeaşi zi, ministrul afacerilor externe al Danemarcei, K.B. Ander­sen, împreună cu soţia şi alte per­soane oficiale care îl însoţesc, a vi­zitat în judeţul Prahova întreprin­derea de sere Ploieşti, Combinatul petrochimic de la Brazi şi Institutul de cercetări pentru viticultură şi vi­­nificaţie de la Valea Călugărească. Oaspetele a avut o întrevedere cu Ion Cîrcei, preşedintele consiliului popular judeţean, şi alţi membri ai consiliului. Preşedintele consiliului popular judeţean a oferit un dejun în onoarea oaspeţilor. Ministrul danez a fost însoţit de Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Gh­eorghe Plo­ieşteanu, ambasadorul României la Copenhaga. ★ Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, George Macovescu, şi soţia au oferit, luni, un dineu oficial în onoarea ministrului afacerilor externe al Danemarcei, K. B. Andersen, şi a soţiei sale. Au participat Vasile Bumbăcea, Emil Nicoloioiu şi Radu Păun, miniş­tri, Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi poli­tice, Vasile Gliga, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Constantin Stanciu, adjunct al ministrului co­merţului exterior şi cooperării eco­nomice internaţionale, Gheorghe Plo­­ieşteanu, ambasadorul României la Copenhaga. Au luat parte, de asemenea, Niels Boel, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti, precum şi persoanele ofi­ciale care îl însoţesc pe oaspete în vizita în ţara noastră. In timpul dineului, cei doi miniştri de externe au toastat în sănătatea preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a Maiestăţii Sale regina Margrethe a II-a a Danemarcei, pentru dezvolta­rea colaborării dintre ţările noastre, în interesul ambelor popoare, al cau­zei păcii şi înţelegerii în lume. (Agerpres) ★ C­ronica zilei Ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste Rom­ânia, George Macovescu, a primit o telegramă de mulțumire din partea ministrului afacerilor externe al Republicii De­mocratice Madagascar, Jean Bema­­nanjara, pentru felicitările adresate cu ocazia numirii sale în această funcţie. ★ Luni dimineaţa a sosit la Bucu­reşti Aii Salem Lawar, noul amba­sador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Democratice a Yemenului în Republica Socialistă România. (Agerpres) vreme la Timpul probabil pentn­ zilele de 4, 5 şi 6 februarie. In ţară . Vreme în general închisă. Vor cadea precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare în Banat, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, în restul teritoriului ninsori locale. Vînt slab pînă la moderat. Temperatu­ra în scădere în a doua parte a inter­valului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse ziua între minus 6 şi plus 4 grade, iar minimele noaptea între mi­nus 15 şi minus 5 grade. La începutul intervalului izolat se va mai produce polei, iar dimineaţa şi seara ceaţă. La Bucureşti s­treme în general închisă cu ceață mai ales seara și dimineața. Temperatura ușor variabilă. (Urmare din pag. I)­ferinţele, se află un om cu părul aproape alb, un das­căl căruia sătenii îi spun familiar „Nea Vasile“. Pro­fesorul Vasile Grigorescu işi face cu prisosinţă dato­ria la catedră, îşi­­ îndepli­neşte şi funcţia de director coordonator al şcolilor din comună, seara scrie texte pentru brigada artistică de agitaţie, pune în scenă pie­se de teatru, cînd e nevo­ie urcă şi ei pe scenă ală­turi de tinerii interpreţi , este sufletul întregii acti­vităţi a căminului cultural/ are timp pentru toate. Pen­tru că e minat de pasiunea de a dărui colectivităţii în­treaga sa pricepere, cu­ mai multe din cunoştinţele sale. In slujba colectivităţii. Iată, de fapt, crezul, pasiu­nea care-i înrudeşte pe cei trei oameni despre care am vorbit. Le-am pus cîteva întrebări în acest sens : Te naşti cu pasiu­nea pentru o anumită mun­că ? Pasiunea este ceva a­­semănător talentului ? S-a născut, de pildă, Ion Ar­­sene cu pasiunea pentru meseria de tractorist ? Re­­flectînd, cei trei interlocu­tori au negat. Fiecare in felul său, cu­ experienţa sa de viaţă şi de muncă, a ajuns la concluzia că nu poate exista pasiune auten­tică „în sine", ci numai strict determinată de un rost, de un scop social şi că, în ultimă instanţă, PA­SIUNEA IN MUNCA ESTE O MANIFESTARE DIN CELE MAI ELOCVENTE ALE CONŞTIINŢEI SO­CIALISTE. — Dacă nu înţelegi ros­tul muncii, dacă nu i te dă­ruieşti cu toată fiinţa — spunea Gheorghe Porum­bel — viaţa trece zadarnic. — Face treabă numai cel căruia ii e drag de mese­ria lui şi găseşte o bucurie în tot ce iese din miinile lui — argumenta combi­­nerul Arsene. — ...Pasiune­a se intre­ba profesorul Vasile Grigo­rescu. Poate. Oricum, ştiu că acest simţămînt l-am încercat încă de mult, din tinereţe, cînd, dascăl de ţară între ai mei, am în­ţeles cit de necesară era pentru ei munca mea, cită nevoie de lumină aveau oamenii. Ei mi-au alimen­tat energia, dorinţa de a lăsa ceva în urma mea. înţelegem, aşadar, că pa­siunea nu se clădeşte din vorbe şi declaraţii, oricît de frumoase, ci ea se naşte şi se afirmă doar în con­diţiile participării plenare la viaţa colectivităţii, fiind determinată de conştiinţa datoriei civice şi hrănită din satisfacţiile pe care i le oferă omului munca rod­nică, utilă celor din jur. Iar pasiunea adevărată, care „sfinţeşte“ atît omul, cit şi locul, nu se cere „trîmbiţată“. Aşa cum spu­nea preşedintele Porum­bel : „Am văzut destui care se ostenesc doar să pară că dau un brînci de atîta treabă, dar cînd îi cauţi mai bine, cînd îi scu­turi de vorbărie nu te alegi cu nimic, de parcă ai fi mîncat vată de zahăr... la bilet... Aia nu te satură“. Nu întîmplător ne-a vorbit despre acelaşi lucru şi com­­binerul Ion Arsene : „Ceea ce faci trebuie să se vadă, să convingă. Fiecare me­tru pe care-l parcurg cu combina în lanul de grîu sau porumb înseamnă boa­be adunate în buncăr. De­geaba ar asuda unul spu­­nind că a muncit pe rup­tele, dacă buncărul combi­nei lui a rămas gol. Aşa că, vedeţi dumneavoastră, şi pasiunea are o măsură concretă : rezultatul. Este marca de nobleţe socială a pasiunii autenti­ce, a muncii însufleţite in folosul înfloririi patriei — aşa cum ne-o cere parti­dul, aşa cum ne îndeamnă Codul eticii şi echităţii so­cialiste. PASIUNE PAGINA 3 Excelenţei Sale Domnului VALÉRY GISCARD D’ESTAING Preşedintele Republicii Franceze PARIS îmi face mare plăcere să vă adresez cordiale felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire cu prilejul aniversării zilei de naştere. Apreciez în mod deosebit bunele relaţii de prietenie şi colaborare româno­­franceze, contribuţia pe care o aduceţi la promovarea lor şi imi exprim, şi cu acest prilej, dorinţa ca, prin eforturi comune, aceste relaţii să cunoască o dezvoltare continuă, pe multiple planuri d­in spiritul celor stabilite în con­vorbirile pe care le-am purtat împreună, în vara anului trecut, la Helsinki , în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi cooperării în Europa şi în lume. Vă urez viaţă Îndelungată şi fericită, mult succes în întreaga activitate pe care o desfăşuraţi în fruntea statului francez. Cu cele mai bune sentimente, NICOLAE CEAUŞESCU ♦ Preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului general de divizie JORGE FERNANDES MALDONADO SOLARI Prim-ministru, ministru de război şi comandant general al armatei peruane Numirea Excelenţei Voastre In funcţia de prim-ministru, ministru de război şi comandant general al armatei peruane îmi oferă plăcuta ocazie de a vă transmite cele mai călduroase felicitări şi urări de succes deplin în înalta dumneavoastră misiune. Ne exprimăm convingerea fermă că relaţiile de colaborare ce s-au sta­tornicit între ţările noastre, dialogul rodnic la toate nivelurile între România şi Peru vor continua să se dezvolte în interesul celor două popoare ale noastre, al cauzei cooperării internaţionale pentru făurirea unei noi ordini economice şi politice în lume. MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE Al ROMÂNIEI VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ IN OLANDA La invitaţia ministrului afacerilor externe olandez, Max van der Stoel, ministrul afacerilor externe al Repu­blicii Socialiste România, George Macovescu, va efectua o vizită ofi­cială in Regatul Ţărilor de Jos, între 11—14 februarie 1976. © SPORT © SPORT © SPORT © SPORT HANDBAL Steaua — un palmares greu de egalat Echipa clubului Steaua a cucerit din nou titlul naţional. Astfel, din cele 18 ediţii ale campionatului nos­tru de handbal „în şapte“, Steaua a câştigat nu mai puţin de 11 (zece — consecutiv !), rotunjindu-şi un pal­mares greu de egalat chiar şi de către puternica ei rivală, Dinamo Bucureşti. Totuşi, campionatul care s-a în­cheiat zilele trecute ne-a arătat po­sibilitatea ca lupta pentru titlu să nu mai rămînă la viitoarele ediţii un simplu duel Steaua—Dinamo. De altfel, cucerirea ultimului titlu nu s-a rezolvat prin meciuri directe, ci prin jocul rezultatelor între echipele clasate pe primele trei locuri. Fap­tul că Minaur a învins pe Dinamo (chiar la București !). Steaua pe Minaur. Iar Dinamo pe Steaua — In­diferent de scoruri, trei victorii c­are, de necontestat — ne demon­strează capacitatea sporită a echipei din Baia Mare de a se înscrie prin­tre formaţiile fruntaşe ale handba­lului masculin. Fireşte, desfăşurarea campionatu­lui şi evoluţia echipelor, ca şi situa­ţia din handbalul nostru de elită, sunt abia in curs de analiză pe or­dinea de zi a conducerii federaţiei. Deocamdată, să considerăm drept o trăsătură pozitivă a competiţiei, cum ne spunea preşedintele F.R.H., Ioan Kunst-Ghermănescu, apariţia unor formaţii provinciale, mai puternice şi mai ambiţioase decât altădată, la Baia Mare, Braşov şi Bacău, cluburi în consolidare, cu antrenori capabili şi jucători valoroşi. După cum, echi­pele de la Timişoara, Cluj-Napoca, Galaţi, dar şi noua formaţie a Uni­versităţii Bucureşti, dispun acum de posibilităţi crescute pentru a contri­bui la calitatea întrecerilor din viito­rul campionat. Valeriu MIRONESCU în cîteva rînduri înmînarea unei distincţii olimpice Ieri, în cadrul unei solemnităţi care a avut loc la Innsbruck, maes­­trei emerite a sportului Lia Manoliu, vicepreşedinte al Comitetului olim­pic român şi al C.N.E.F.S., i s-a în­­mînat „Ordinul Olimpic“. Această distincţie s-a acordat, pentru prima oară de la Instituirea ei de către Comitetul Internaţional Olimpic (C.I.O.), unui număr de zece perso­nalităţi din lumea sportului care s-au remarcat prin merite deosebite în domeniul sportiv şi prin servicii im­portante aduse cauzei­­olimpice. HOCHEI INNSBRUCK 2 (Agerpres). — Lun după-amiază, la Innsbruck, în mec de baraj pentru promovarea in gru­pa A a turneului olimpic de hoche pe gheaţă, echipa Poloniei a învin cu 7—4 (0—2, 4—2, 3—0) selecţionat­ României. In urma acestei victori echipa poloneză va juca în grupa A iar echipa română in grupa B , turneului olimpic. LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigă­toare la tragerea la sorţi lunară din 31 ianuarie 1976 Ciştigurile revin întregi obligaţiu­nilor de 200 lei. In valoarea cîştigu­­rilor este cuprinsă şi valoarea nomi­nală a obligaţiunilor cîştigătoare. Plata câştigurilor se efectuează prin sucursalele și filialele C.E.C. Is* „I gs'er SI . O S.’S 1 19674 07 50 000 1 50789 59 25 000 1 77198 71 15 000 1 89731 09 10 000 1 23316 78 5 000 1 89206 56 5 000 1 85448 13 5 000 1 64529 22 5 000 1 19068 63 5 000 1 53347 69 3 000 1 16962 59­­ 3 000 1 32067 12 3 000 1 23266 13 3 000 1 57163 19 3 000 1 28334 09 3 000 1 09577 77 3 000 1 90055 02 3 000 Termina­ția seriei obligați­unilor 100 878 09 2 000 100 104 50 2 000 100 719 38 2 000 100 091 38 2 000 100 841 80 2 000 100 438 03 1 000 100 510 28 1 000 100 200 74 1 000 100 078 32 1 000 100 504 34 1 000 100 063 25 1 000 100 763 40 1 000 100 573 59 1 000 100 982 68 1 000 100 932 76 1 000 100 272 57 1 000 100 319 08 1 000 100 847 46 1 000 100 837 54 1 000 1 000 40 56 800 1 000 22 17 800 1 000 19 37 800 1 000 59 29 800 5 917 TOTAL; 5 749 000

Next