Scînteia, noiembrie 1976 (Anul 45, nr. 10638-10662)

1976-11-02 / nr. 10638

SCINTEIA — marti 2 noiembrie 1976 PAGINA 3 Sa adunarea populară de la Slatina, cu prilejul „Zilei recoltei “ Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor din Slatina şi din judeţul Olt, un salut călduros şi cele mai bune urări din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi a mea însumi. (Aplauze puternice , urale. Se scandează : „Ceauşescu şi poporul“). Această mare adunare populară din Slatina este consacrată sărbă­toririi „Zilei recoltei“ din patria noastră. Iată de ce doresc ca, de aici, să adresez tuturor oamenilor muncii, întregului nostru popor, ţărănimii cooperatiste şi tuturor lucrătorilor din agricultură cele mai calde felicitări şi urări de succes în întreaga lor activitate. (Aplauze puternice, urale prelun­gite). Sărbătorirea „Zilei recoltei“ înn acest an coincide cu primul an al celui de-al şaselea cincinal, al cincinalului 1976—1980.­Putem deci face şi o apreciere asupra felului cum am trecut la realizarea isto­ricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea în, agricultură, ca şi, în toate celelalte domenii de activi­tate. (Urale ; aplauze puternice). Aţi auzit ceea ce au spus aici tovarăşii care au vorbit despre rezultatele obţinute în acest an în creşterea producţiei agricole. Pe ţară obţinem cea mai mare pro­ducţie de cereale din istoria Româ­niei. Am obţinut o creştere simţi­toare a producţiei şi la celelalte culturi, inclusiv în zootehnie. Pu­tem aprecia deci că am început în bune condiţii activitatea pen­tru realizarea noului cincinal. In judeţul Olt s-a obţinut, de aseme­nea, o producţie-record. Aţi ascul­­­­tat vorbindu-se aici despre rezul­tatele obţinute de unele coopera­tive de producţie, de unele între­prinderi de stat — rezultate care depăşesc cu mult media a ceea ce s-a realizat pe judeţ sau a ceea ce se realizează pe întreaga ţară în acest an. De altfel, cu prilejul vi­zionării expoziţiei agricole din ju­deţ am putut constata cu multă satisfacţie că numeroase coopera­tive și întreprinderi agricole de stat din județul dumneavoastră au rezultate deosebit de bune. Toate acestea demonstrează cu putere justețea politicii partidului nostru de a pune un accent deosebit pe dezvoltarea agriculturii, ca una din ramurile hotărîtoare, de bază, ale dezvoltării socialiste a patriei noastre. (Aplauze puternice, pre­lungite , urale). Aceste rezultate pe care le-aţi obţinut în judeţul Olt, ca şi reali­zările pe care le-au dobîndit ţără­nimea cooperatistă şi oamenii mun­cii din agricultură în întreaga ţară, demonstrează cu putere superiori­tatea agriculturii noastre coopera­tiste şi de stat, a agriculturii so­cialiste, care creează condiţiile cele mai bune pentru a putea folosi cu rezultate bune mijloacele de meca­nizare, chimice, seminţele şi ştiinţa agricolă, pentru a obţine o creştere rapidă a producţiei agricole. (Aplau­­ze puternice, se scandează: „Ceauşescu-P.C.R.“). Rezultatele pe care le-am obţi­nut în acest an în agricultură a­­testă cu putere realismul prevede­rilor hotărîrilor Congresului al XI-lea, ale planului cincinal ac­tual. Ele demonstrează că dispu­nem de tot ce este necesar pentru a realiza şi în agricultură, cu suc­ces, tot ceea ce ne-am propus, pentru a obţine o sporire mult mai mare a producţiei agricole şi pentru a asigura, pe această bază, creşterea veniturilor ţărănimii, îmbunătăţirea condiţiilor de a­­provizionare, ridicarea bunăstării întregului nostru popor. (Aplauze puternice , urale. Se scandează : „Ceauşescu şi poporul“). Este însă evident că aceste re­zultate sunt­­nemijlocit legate de eforturile mari pe care statul nos­tru socialist şi întregul popor le fac în vederea dezvoltării agricul­turii. In această privinţă voi men­ţiona faptul că în actualul cincinal va trebui să realizăm irigarea a încă unui milion de hectare, ajun­­gind la circa 3 milioane de hec­tare irigate. Va creşte cantitatea de îngrăşăminte, vom mecaniza, în linii generale, toate lucrările agricole, creînd astfel condiţii pentru a putea realiza la timp atît lucrările de însămînţare şi îngri­jire, cit şi cele de strîngere a re­coltei. Toate acestea necesită in­­­­vestiţii serioase. Etupit cum* cre||f -••că "vă reamintiţi, in actual**! pium cincinal sint prevăzute circa 1 î­u miliarde de lei pentru investiţii in agriculturi. Iată deci că producţia pe care o realizăm este nemijlo­cit legată de marile eforturi pe care le facem pentru dotarea agri­culturii, pentru crearea şi dezvol­tarea condiţiilor necesare obţinerii unor producţii mari.. (Aplauze pu­ternice). La toate acestea trebuie să adău­găm eforturile ce le facem pentru dezvoltarea ştiinţei agricole, pen­tru a asigura seminţe şi animale de înaltă productivitate, aplicarea unor reguli agrotehnice şi a unor tehnologii care să permită valorifi­carea superioară a solului, a efor­turilor materiale şi financiare pe care le facem în această direcţie. Dar la toate acestea se adaugă factorul hotărîtor, de care depinde punerea in valoare a tuturor aces­tor mijioace materiale, a rezulta­telor ştiinţei : Omul. Ţărănimea noastră cooperatistă, specialiştii, muncitorii din agricultură, ei sunt aceia care au obţinut, în acest an, recoltele despre care s-a vorbit aici ! Ei joacă rolul hotărîtor în re­alizarea prevederilor Programului elaborat de Congresul al XI-lea al partidului în agricultură ! (Aplau­ze puternice, prelungite , se scan­dează : „Ceauşescu şi poporul“). Acum, la „Ziua recoltei“, doresc să adresez întregii ţărănimi, tu­turor oamenilor muncii din agri­cultură, oamenilor de ştiinţă şi specialiştilor din acest sector feli­citări pentru rezultatele obţinute şi să le urez să facă totul pentru a obţine în anul 1977 şi în anii ur­mători recolte tot mai mari, să contribuie tot mai mult la îmbogă­ţirea ţarii noastre, la creşterea bunăstării întregului popor. (A­­plauze puternice, urale). Fără îndoială că şi în agricul­tură dispunem de bune condiţii pentru realizarea planului cinci­nal. Aţi ascultat cele ce s-au spus aici in legătură cu rezultatele mari obţinute de o serie de coo­perative agricole şi întreprinderi agricole de stat. Un proverb ro­mânesc spune : „Cu o floare nu se face primăvară“. Intr-adevăr, dacă am avea o singură coopera­tivă care ar obţine recolte mari ar fi greu să spunem că avem perspective bune. Dar se poate a­­firma că în fiecare judeţ şi la fie­care cultură, atît la cereale, cit şi la legume şi plante tehnice, precum şi în zootehnie, avem re­zultate deosebit de mari. Produc­ţii de 20 000 kg de porumb ştiu­­leţi la hectar sau de 23 000 kg po­rumb ştiuleţi la hectar irigat nu mai constituie cazuri izolate ; a­­vem sute de cooperative care au depăşit 10 000 kg porumb la hec­tar, sunt sute de cooperative cu peste 5 000 kg grîu la hectar. A­­vem, de asemenea, multe coopera­tive care au obţinut peste 50 000 kg de sfeclă la hectar, precum şi cooperative cu recolte mari de cartofi, de­­ legume, cu producţii mari de lapte, de carne, care se obţin şi se livrează statului. Toate acestea ne-ar da dreptul să spu­nem că avem nu o floare, ci, în fiecare judeţ, avem un buchet de flori, iar pe ţară un snop, care ne dă posibilitatea să prevedem că vom avea o adevărată primăvară în agricultura­­ noastră. (Aplauze puternice, urale. Se scandează : „Ceauşescu şi poporu!“). ■■mCeeé ce tre&n­esubstMat-- este.­raji tul că as’tf?i­ere recolte*%iâri sîht în toate judeţele şi în toate zonele cu categorii de fertilitate foarte diferite. Atît în Bărăgan, cit şi în Olt, în partea de nord a judeţului, pe podzol, precum şi în alte judeţe avem recolte mari, pînă la 20 000 kg porumb boabe pe hectar -- ceea ce demonstrează că întregul nostru sol, indiferent de categoria de fertilitate la care l-au încadrat specialiştii, poate fi­ recolte foarte mari. Aceasta în­seamnă că nu mai sunt diferenţe în ce priveşte solul, pentru că şi podzolul, şi cernoziomul pot da recolte de 20 000 kg. Singurele di­ferenţe sunt între specialişti, între cooperatori, între muncitorii din agricultură, in felul cum muncesc oamenii ! Ei sunt aceia care pot şi trebuie să obţină pe acest pămînt, pe care strămoşii noştri l-au lu­crat de două milenii, recolte de peste 20 000 kg porumb la hectar ! Şi putem obţine acest lucru în în­treaga ţară ! (Aplauze puternice, urale. Se scandează : „Ceauşescu şi poporul"). Desigur, realizarea obiectivelor ce ni le-am propus, de a obţine pro­ducţii mari în agricultură, cere e­­forturi serioase din partea tuturor celor care lucrează în acest dome­niu, începînd cu oamenii de ştiin­ţă, cu Academia agricolă, cu Mi­nisterul Agriculturii, consiliile populare, conducerile întreprinderi­lor de stat şi cooperatiste, ale S.M.A.-urilor şi, fără îndoială, a muncitorilor din agricultură, a tu­turor specialiştilor, a ţărănimii co­operatiste, a întregii noastre ţără­nimi. Stă în puterea tuturor ca, pe baza generalizării rezultatelor bune pe care le avem în toate zo­nele şi în toate judeţele, să facem ca şi în agricultură acest cincinal să devină cincinalul noii revoluţii agricole, al revoluţiei în producţia agricolă " (Aplauze puternice, urale. Se scandează : „Ceauşescu şi po­porul“­. In ce priveşte industria, pe pri­mele 10 luni ale noului cincinal oamenii muncii au obţinut şi aici rezultate remarcabile. Producţia in­dustrială a crescut intr-un ritm de peste 11 la sută­­ şi avem toate condiţiile pentru a realiza primul an al cincinalului cu o depăşire de aproape 10 miliarde lei, punind ast­fel o bază trainică îndeplinirii pre­vederilor întregului plan cincinal în industria noastră, în toate dome­niile de activitate. (Aplauze puter­nice­ urale). Pentru aceste rezultate remarca­bile obţinute de clasa noastră mun­citoare, de ingineri, de specialişti, de oamenii de ştiinţă din industrie, doresc ca să le adresez şi lor cu prilejul „Zilei recoltei“ felicitări pentru rezultatele pe care le-au obţinut, pentru că şi munca lor este oglindită în realizările din agricul­tură. (Aplauze puternice ; se scan­dează : „Ceauşescu — P.C.R.“). Rezultatele pe care le-am obţi­nut şi în industrie demonstrează că, pe ansamblu, planul cincinal actual corespunde pe deplin reali­tăţilor din patria noastră, capacită­ţii creatoare a tuturor oamenilor muncii, a întregului nostru popor. Avem toate condiţiile ca, în 1980, să ne prezentăm cu realizări remar­cabile, cu îndeplinirea prevederilor cincinalului— ceea ce va asigura ridicarea patriei noastre pe o nouă treaptă de dezvoltare econor­jiico-­ socială, pe­­ noi, eptimi în druter glorios de făurire"a­­societatiiscDa-­r­a liste multilateral dezvoltate în România ! (Aplauze puternice, ura­le. Se scandează : „Ceauşescu şi po­porul“). Avem tot dreptul să fim mulţu­miţi de felul cum am început noul cincinal , dar nu putem să uităm nici un moment că mai avem multe de făcut. Mai sunt încă multe lip­suri şi mai avem multe probleme de soluţionat pentru a asigura a­­firmarea cu putere a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în industrie şi în toate celelalte sectoare de activi­tate, pentru a face să crească efi­cienţa economică, pentru a spori mai rapid venitul naţional, pentru a asigura creşterea bogăţiei între­gului nostru popor şi, pe această bază, ridicarea bunăstării şi feri­cirii întregii noastre naţiuni. (A­­plauze puternice, urale. Se scan­dează : „Ceauşescu — P.C.R.“). Deoarece peste cîteva zile va a­­vea loc plenara Comitetului Cen­tral şi apoi sesiunea Marii Adunări Naţionale, care vor discuta pro­blemele planului de dezvoltare e­­conomico-socială pe anul viitor şi o serie de alte probleme legate de creşterea eficienţei economice şi afirmarea revoluţiei tehnico-ştiin­ţifice, nu doresc acum să mă opresc prea mult asupra acestor proble­me. Voi menţiona numai faptul că ceea ce am hotărît la consfătuirile recente care au avut loc la Comi­tetul Central în problemele de in­vestiţii şi în problemele cercetării şi tehnologiei privesc deopotrivă atît industria, cit şi agricultura, transporturile, precum şi construc­ţiile social-culturale, practic toate, sectoarele noastre de activitate. Este deci vorba să realizăm obiec­tivele de investiţii cu cheltuieli mai mici, cu consumuri mai redu­se de materiale ; să nu îngropăm oţelul-beton, cimentul şi alte ma­teriale în pămînt, ci să găsim so­luţii constructive, mai ieftine, cu consumuri mai mici — ceea ce va duce la o economisire serioasă a mijloacelor financiare şi materiale, creînd posibilităţi pentru a îndrep­ta o parte din acestea atît spre dezvoltarea mai rapidă a ţării, cit şi spre soluţionarea unor probleme privind creşterea bunăstării între­gului nostru popor. Tocmai pe ba­za acestor măsuri, care s-au stabi­lit în aceste consfătuiri, a econo­miilor pe care prevedem să le ob­ţinem, Comitetul Politic Exe­cutiv a hotărît — şi sunt con­vins că şi plenara va adopta în unanimitate această hotărîre­­ de a realiza în acest cincinal peste 150 mii de apartamente mai mult faţă de prevederile din planul cincinal. Aceasta înseamnă că, faţă de 815 mii apartamente, vom ajunge la circa 980 000 sau la aproape un milion de apartamente construi­te , ceea ce, fără îndoială, că se va resimţi puternic în satisfacerea cerinţelor de locuin­ţe. Pot să vă comunic că şi ju­deţul Olt va profita de această ma­jorare cu 150 mii a numărului de locuinţe. Toate acestea vor contri­bui în mod efectiv la ridicarea bu­năstării întregului nostru popor. Iată deci că toate economiile pe care le facem se oglindesc direct în ridicarea mai rapidă a nivelului de trai al poporului. (Aplauze pu­ternice, urale. Se scandează : „Ceauşescu şi poporul“). A$ţi$nnăm ‘ cu toată^ hotăsteea ireniri­i ia jirin domenifiî ridicării nivelului de trai material­ şi­­ spiri­tual să înfăptuim neabătut preve­derile Congresului al XI-lea al partidului. De altfel, trebuie să menţionez, cu satisfacţie, faptul că în acest an aprovizionarea popu­laţiei s-a realizat în bune condi­ţii, că s-a livrat o cantitate mai mare de produse agroalimentare decât cea prevăzută în plan pentru acest an. Avem toate condiţiile ca aprovizionarea de iarb­ă în acest an să se desfăşoare în bune con­diţii. Programul care va fi a­­doptat în această privinţă de ple­nara Comitetului nostru Central asigură baza materială şi mijloa­cele necesare pentru a realiza o aprovizionare corespunzătoare pre­vederilor planului şi pentru a pu­tea satisface, în acest fel, în mai bune condiţii cerinţele întregului nostru popor. Toate acestea demon­strează cu putere că, pe măsură ce dezvoltăm economia naţională — industria, agricultura, celelalte ra­muri de activitate — creăm şi con­diţii pentru ca bunăstarea fiecă­rui cetăţean, a întregului nostru popor să sporească continuu. A­­ceasta demonstrează, încă o dată, cu putere, că scopul şi ţelul suprem al politicii partidului, esenţa socie­tăţii socialiste multilateral dezvol­tate pe care o edificăm sunt bună­starea, fericirea omului, a întregu­lui nostru popor ! (Aplauze pu­ternice, urale. Se scandează : „Ceauşescu — P.C.R.“). Preocupindu-ne de întărirea ba­zei materiale a societăţii noastre, dezvoltăm, totodată, cu putere, în­­văţămîntul şi ştiinţa, ca factori ho­­tărîtori ai progresului economic şi social. In acest context se înscriu şi hotărîrile cu privire la activita­tea de educaţie politică şi cultură socialistă, precum şi hotărîrea cu privire la organizarea festivalului „Cîntarea României“, care trebuie să fie o cîntare a muncii libere, descătuşată de exploatare şi asu­prire, o cîntare a omului stăpîn pe destinele sale, care îşi făureşte în mod liber propriul viitor, ridicînd continuu patria pe noi culmi de progres şi civilizaţie ! (Urale, a­­plauze puternice). Vreau să repet acum, la Slatina, de „Ziua recoltei“, ceea ce am spus şi la Satu-Mare. Participarea la a­­cest festival naţional „Cîntarea României“ este nemijlocit legată de rezultatele pe care fiecare colec­tiv le va obţine în activitatea sa consacrată dezvoltării patriei, înde­plinirii planului. Nu se vor putea prezenta la această cîntare a mun­cii şi a creaţiei libere codaşii ! Fruntaşii în muncă, în învăţămînt, în cercetare — aceştia se vor pu­tea prezenta să evite România li­beră, bunăstarea şi fericirea po­porului ! (Aplauze puternice, urale). Noi concepem procesul de edu­caţie şi cultură ca o parte inte­grantă a activităţii productive, a muncii libere, şi nu ca ceva rupt de preocupările zilnice. Numai în acest context se creează omul nou, constructor al socialismului şi co­munismului, omul stăpîn pe desti­nele sale, adevăratul revoluţionar în toate domeniile de activitate ! Nu se poate construi comunismul fără a rupe hotărît cu conservato­rismul în toate domeniile, fără a fi un luptător înaintat, un susţină­tor activ al noului în muncă, în producţie, în industrie, în agricul­tură, în, transporturi, igraniă, în , cultură, în ştiinţă, inclusiv în ridi­carea bunăstării materiale* a* bârnei nilor muncii ! (Aplauze puternice, urale). Am reţinut cu multă bucurie do­rinţa de a vă prezenta cu rezultate bune la acest festival naţional, ast­fel incit să puteţi ocupa un loc cit mai de frunte. Eu nu pot decit să vă doresc să obţineţi rezultate cit mai bune, dar repet : pentru a vă putea prezenta cit mai demn şi pentru a avea rezultate cit mai bune şi a ocupa un loc cit mai de frunte trebuie să începeţi prin a face totul pentru a obţine realizări cit mai însemnate în îndeplinirea planului pe anul acesta şi mai cu seamă anul viitor. Atunci veţi ocu­pa un loc fruntaş la acest mare fes­tival ! (Aplauze puternice, urale). Dragi tovarăşi, Discutăm despre problemele dez­voltării patriei noastre, despre cum să îndeplinim mai bine hotărîrile istorice ale Congresului al XI-lea. Prin aceasta noi ne îndeplinim fără nici o îndoială îndatorirea faţă de naţiunea noastră, de a asigura ridicarea ei pe noi trepte de dez­voltare ; dar, în acelaşi timp, ne aducem şi o contribuţie importantă la cauza generală a socialismului, a progresului şi a păcii în întreaga lume — deoarece contribuţia cea mai importantă a fiecărui popor care construieşte socialismul constă în felul cum asigură făurirea aces­tui minunat ideal în viaţă, în felul cum fiecare popor, cum oamenii muncii reuşesc să simtă în realitate noua orînduire socialistă şi, prin aceasta, să facă să crească presti­giul socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice, urale). In spiritul hotărîrilor Congresu­lui al XI-lea, acţionăm cu fermitate pentru dezvoltarea relaţiilor cu toate ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, fiind convinşi că răspundem ast­fel atît năzuinţelor naţiunii noas­tre, cit şi cauzei socialismului, pă­cii şi colaborării în întreaga lume. Suntem­ ferm hotărîţi să acţionăm şi în viitor în această direcţie, să milităm neabătut pentru înfăptui­rea securităţii în Europa, pentru dezarmare generală şi, în primul rînd, pentru dezarmare nucleară, pentru ca uriaşele mijloace mate­riale ce se cheltuiesc astăzi pentru înarmare să fie, cel puţin în parte, alocate în scopul dezvoltării eco­nomice şi sociale, al ridicării bu­năstării popoarelor. Acţionăm pentru soluţionarea problemelor litigioase pe calea tratativelor paşnice, pentru exclu­derea forţei din raporturile dintre state. Milităm ferm pentru lichi­darea subdezvoltării, realizarea noii ordini economice internaţio­nale — care să asigure un progres mult mai rapid al ţărilor rămase în urmă — pentru a se pune cu desăvîrşire capăt vechii politici imperialiste, colonialiste şi neoco­­lonialiste, pentru a se asigura reali­zarea pe planeta noastră a unei lumi mai drepte şi mai bune. La baza întregii noastre activi­tăţi internaţionale, a relaţiilor cu toate statele aşezăm ferm princi­piile deplinei egalităţi în drepturi, independenţei şi suveranităţii na­ţionale, neamestecului în treburile interne, respectării dreptului fie­cărui popor de a fi stăpîn pe des­tinele sale, •de a-și folosi bojtet*«,« fîâţionare tfe stopul dezjfficară dHN?i*!&igura de2WH9» rea liberă și independentă, fără nici un amestec din afară. (Aplau­ze puternice, prelungite). In acest fel noi îndeplinim neabătut Programul partidului, hotărîrile Congresului al XI-lea, atît pe plan naţional, cit şi pe plan internaţional. Suntem­ hotă­rîţi să facem totul pentru a ne aduce şi în viitor contribuţia la soluţionarea marilor probleme ce există astăzi în lume, la democra­tizarea relaţiilor internaţionale, la progresul întregii omeniri, la cauza socialismului şi păcii pe planeta noastră. (Aplauze puternice, urale). In încheiere, doresc să-mi ex­prim convingerea că oamenii mun­cii din întreaga noastră ţară, lu­crătorii din agricultură şi ţărăni­mea noastră cooperatistă vor face totul pentru a obţine rezultate şi mai mari în toate domeniile de activitate. In acest cadru, doresc să exprim convingerea că oamenii muncii din judeţul Ol, ţărănimea cooperatistă, toţi muncitorii din agricultura judeţului îşi vor înzeci eforturile pentru a obţine rezul­tate tot mai bune în anul viitor şi în următorii ani, aducîndu-şi ast­fel şi ei, alături de întreaga ţără­nime, de întregul nostru popor, contribuţia tot mai importantă la realizarea Programului elaborat de Congresul al XI-lea, la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi la înaintarea spre co­munism a României. (Aplauze pu­ternice, prelungite , se scandează­­ „Ceauşescu şi poporul“). Cu această convingere, vă urez dumneavoastră — şi urez, în ace­laşi timp, întregii noastre ţărănimi — succese tot mai mari, multă să­nătate şi multă fericire ! (Aplauze şi urale puternice. Se scandează : „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Toţi cei prezenţi în marea piaţă a oraşului ovaţionează îndelung,­intr-o atmosferă de pu­ternic entuziasm, pentru Partidul Comunist Român, pentru Comite­tul său Central, pentru secretarul general al partidului și președin­tele republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu). (Urmare din pag. a II-a) * 1­rativele de producţie, către întreaga ţărănime cooperatistă, să valorificăm mai bine toate resursele materiale şi umane de care dispunem, să facem în aşa fel ca în următorii ani să ob­ţinem producţii de 8 000—9 000 kg eriu şi de 20 000 kg porumb la hectar. A vorbit apoi Ioan Ageu, directorul I.A.S. Variaş, judeţul Timiş. Dind viaţă angajamentelor asu­mate în Chemarea pe care am adre­sat-o tuturor întreprinderilor agri­cole de stat din ţara noastră — a spus vorbitorul — şi in acest an am obţinut în medie la hectar, în cultură neirigată, cite 6 735 kg grîu şi 5 003 kg orz, iar la porumb de pe cele 1 800 hectare preliminăm o produc­ţie medie de peste 9­ 000 kg boabe la hectar. Am depăşit,­­ de asemenea, sarcinile în sectorul zootehnic. Vă asigurăm, mult stimate tova­răşe secretar general, că nu ne vom precupeţi eforturile, spre a face să crească neîncetat producţia agri­colă, corespunzător sarcinilor tra­sate de Congresul al XI-lea al parti­dului. In aceste clipe, cînd sărbătorim „Ziua recoltei“, a spus Angela Sin­­cu, preşedinta C.A.P. „Unirea“ Co­­rabia-Olt. ţin să dau glas gindurilor şi simţămintelor comuniştilor, ale tuturor lucrătorilor de pe ogoarele cooperativei noastre agricole, care exprimă recunoştinţă şi dragoste fierbinte faţă de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, adeziunea lor deplină la politica internă şi internaţională a partidului şi statului. In acest an am obţinut o produc­ţie medie de 5 700 kg la ha la grîu şi 6 420 kg la ha la orz. Producţii însemnate s-au realizat şi pe tere­nurile cultivate cu sfeclă de zahăr şi porumb , respectiv 50 tone sfe­clă la hectar şi 8 500 kg porumb boabe la hectar. Succese de seamă s-au înregistrat şi in sectorul zoo­tehnic. Rezultatele puteau fi mult mai bune dacă am fi organizat mai ju­dicios munca, dacă am fi folosit cu mai multă eficienţă mijloacele de care dispunem. A vorbit apoi ing. Florian Fusea, directorul S.M.A. Furculeşti, judeţul Teleorman. Anul acesta, în cele 4 cooperative pe care le servim s-au obţinut in me­die la hectar peste 4 100 kg griu, 4 200 kg orz şi 2 300 kg floarea-soarelui. La porumb, din care am recoltat mai bine de 90 la sută, estimăm că vom realiza in jur de 6 300 kg boabe la hectar. În numele mecanizatorilor de la Furculeşti, pe care îi reprezint la a­­ceastă mare sărbătoare, ne angajăm in faţa dumneavoastră ca, încadraţi organic în formaţiile de mecaniza­tori şi cooperatori, sub conducerea organizaţiilor de partid, să depunem toate eforturile pentru a lucra şi mai bine păravitul, potrivit metodelor folosite în unităţile care obţin recol­tele cele mai mari. Marcel Dobra, preşedintele C.A.P. Gîrbovi, judeţul Ilfov, a spus : Aduc recunoştinţa şi mulţumirile tuturor pentru atenţia deosebită pe care o acordaţi permanent, tovarăşe secretar general, agriculturii, modernizării tu­turor sectoarelor, creşterii bunăstă­rii şi fericirii lucrătorilor de la sate. Infăţişînd cîteva din realizările co­operativei, el a menţionat producţiile medii la hectar de 2 715 kg floarea­­soarelui, 50 000 kg sfeclă de zahăr, iar pe suprafaţa de 1 800 ha — 8 200 kg porumb la ha. Astăzi, cu prilejul „Zilei recoltei“, a spus dr. ing. Constantin Bălan, di­rectorul Staţiunii de cercetări agricole Caracal, vă raportăm, tovarăşe secre­tar general că, acţionînd perseverent,­in spiritul orientărilor date de condu­cerea partidului şi statului, am îm­bunătăţit tehnologiile de cultură, ceea ce ne-a permis să înmulţim rapid so­iurile şi hibrizii cei mai noi şi care se comportă bine in această zonă. In momentul de faţă ne preocupă găsirea unor mijloace eficiente pen­tru ca, paralel cu sporirea producţii­lor la actualele şi noile soiuri, să crească şi calităţile lor nutritive. De asemenea, prin antrenarea in mai mare măsură a fermelor-pilot şi a punctelor de sprijin din cooperativele agricole, ne-am propus să rezolvăm problema folosirii eficiente a îngră­şămintelor chimice, pesticidelor şi erbicidelor în condiţiile creşterii lor cantitative. Exprimîndu-ne întreaga noastră gratitudine pentru condiţiile minu­nate create cercetării, vă asigurăm că ne vom înzeci eforturile pentru a ne integra plenar — prin întreaga noas­tră activitate — în cerinţele produc­ţiei, contribuind mai activ la reali­zarea unor producţii mereu mai ridi­cate, la progresul patriei noastre so­cialiste. Intr-o atmosferă însufleţită, sărbă­torească, în aclamaţiile zecilor de mii de participanţi la adunarea populară, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu viu in­teres, cu deplină satisfacţie şi apro­bare, fiind subliniată, în repetate rin­­duri, cu puternice aplauze. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la încheierea adunării, pri­mul secretar al Comitetului judeţean de partid Olt a spus : Adine mişcaţi de momentele pe care astăzi le trăim, permiteţi-mi, to­varăşe secretar general, ca, in numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului Olt, să vă mulţumim din inimă pentru cuvintele calde şi indi­caţiile deosebit de preţioase ce ni le-aţi adresat. Ele sînt pentru noi un îndemn de a munci mai bine şi mai cu spor. Vă asigurăm încă o dată de hotă­­rîrea noastră fermă, a întregii orga­nizaţii de partid şi a tuturor oame­nilor muncii din judeţ, de a fi la da­torie în orice moment din zi şi din noapte. Vă dorim din adincul inimii multă sănătate, viaţă îndelungată, dumnea­voastră şi întregii familii. Să ne trăiţi mulţi ani, tovarăşe Ceauşescu ! Adunarea ia sfîrşit într-o atmo­sferă entuziastă. Se aclamă cu înflă­cărare pentru partid şi secretarul său general pentru patria socialistă, în marea piaţă se înalţă vibrant cînte­­cul „Partidul — Ceauşescu — Româ­nia“, cuvinte scumpe tuturor, rostite într-o alăturare firească, cu valoare de simbol Sărbătorirea „Zilei recoltei“

Next