Scînteia, februarie 1980 (Anul 49, nr. 11646-11670)

1980-02-01 / nr. 11646

SCÎNTEIA — vineri 1 februarie 1980 ZECE MARI ŞANTIERE RE INVESTIŢII IN OBIECTIVU­L ANCHETELOR ,­SCUTER Şi cuvîntul constructorilor cîntăreşte greu în balanţa de metal a ţării Azi, pe platforma siderurgica din Calan Toate noile obiective de pe platforma siderurgică din Călan au termene de punere în funcţiune stabilite pentru acest an. Cu alte cuvinte, în faţa constructorilor şi mentorilor, a celorlaţi factori angajaţi în finalizarea acestor investiţii se ridică sarcini deosebite, cu atît mai mult cu cit, în cursul anului trecut, mersul lucrărilor pe acest mare şantier a fost grevat, în primul rind, din cauza restanţelor in livrarea utilajelor tehnologice, deosebit de­­însemnate ca volum. Pentru lichidarea acestei situaţii, la sfirşitul anului 1979, pe platforma siderurgică a avut loc o amplă analiză a stadiului de execuţie a lucrărilor, a problemelor cu care sunt confruntaţi beneficiarul, constructorii şi montorii, cu participarea unor factori de con­ducere din Ministerul Industriei Metalurgice (titularul de investiţii) şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini — coordonatorul general al furnizorilor de utilaje. Cu acest prilej s-au stabilit măsuri concrete pentru lichidarea restanţelor în livrări şi corelarea termenelor de livrare cu necesităţile de montaj şi punere în funcţiune. S-a prevăzut, printre altele, ca întreprinderile furnizoare să livreze pînă la sfirşitul anului trecut un volum de 3 516 tone utilaje tehnologice. Dar pe data de 24 ianuarie a.c. mai erau restante din această cantitate peste 2 000 tone utilaje. Deci, problema utilajelor tehnologice, problemă-cheie pentru finalizarea investiţiilor de la Călan, continuă să rămină deschisă. Cu atit mai mult, cu cit, în conti­nuare, se manifestă tendința de amînare, cu 2 pină la 4 luni, a livrărilor programate pentru lunile octombrie—decembrie din anul trecut. Astfel, în pofida programelor ferme de livrare, în pofida faptului­ că furnizorii și-au asumat răspunderea să urmărească realizarea între­gului volum de utilaje solicitat, nici pînă în prezent nu au sosit turbosuflantele şi diverse alte utilaje — pentru cele două furnale — precum și ciururile vibratoare, o serie de pompe şi alte echipamente electrice. * Timpul trece ...acumulînd restanţe In prezent, stadiul lucrărilor la principalele obiective este rămas in urmă , la GOSPODĂRIA DE MATE­RII PRIME, deşi, în ansamblu, toate lucrările se află într-o fază avansată — sunt montate cele 9 maşini de scos şi strivit, transportoarele cu bandă in proporţie de peste 70 la sută, iar instalaţia de descărcat vagoane cu curbatori se află in faza de pregătire a montajului — totuşi sînt mari în­­tîrzieri la parcul de omogenizare, în­­trucît nu s-au creat toate condiţiile pentru montaj. FABRICA DE AGLOMERARE are în prezent asigurate utilajele me­canice, mai puţin ciururile pentru aglomeratul cald. Pe şantier se află numai 70 la sută din necesarul cir­cuitului de benzi, iar la montajul electrofiltrului de 1,1 milioane mc pe oră, coşul de gaze arse, lucrările de închidere ale aglomeratorului şi de la staţia electrică şi linia de răcire se înregistrează restanţe serioase. FURNALUL nr. 3 este într-un sta­diu avansat în privinţa montării construcţiei metalice. In schimb, se constată întîrzieri destul de mari la executarea zidăriei interioare, a zi­dăriei la conductele de aer cald şi canpere, cit şi la estacada furnalului şi staţia de alimentare. La FURNA­LUL NR.­­ 4, lucrările sunt în urma celor de la furnalul nr. 3, cu 5—6 luni. UTILITĂŢILE ridică şi în prezent mari probleme constructorului. E drept, construcţia staţiei de compre­­soare a fost începută, dar lucrările sunt abandonate din cauza lipsei de­taliilor de proiectare ce trebuiau tri­mise de institutul IPROMET din Bucureşti. Cu toate că s-a finalizat sala maşinilor la CET 3 suflante şi a început montajul la prima turbină, din lipsa asistenţei tehnice a I.M.G. Bucureşti, lucrările au fost sistate. Nici pînă acum n-au sosit suflanta aferentă primei turbine şi cele 2 grupuri. Atragem atenţia asupra ne­cesităţii sosirii cit mai grabnice a utilajelor, întrucît montajul lor pre­vede un ciclu lung şi au o înaltă tehnicitate. La UZINA COCSOCHIMICA sunt localizate cele mai mari restanţe. La bateria nr. 1, de pildă, lucrările de înzidire sunt, pur şi simplu, oprite de mai mult timp din lipsa totală a cărămizilor semiacide. Utilaje în va­loare de peste 40 milioane lei aşteap­tă... sosirea cărămizilor. Turnul de cărbune ridicat pînă la circa 29 me­tri aşteaptă şi el... vremea caldă pentru a fi ridicat la cota finală, în­târziate sunt, de asemenea, lucrările la staţia de concasare şi­ dozare de la decantorul de şlam. La bateria nr. 2 de cocs, utilajele sunt livrate, dar din cauza lipsei cărămizilor semiacide nu se poate începe în zidirea, care, după cum se ştie, durează împreună cu uscarea şi încălzirea circa 12 luni. TURNĂTORIA se află, în schimb, în stadiul cel mai avansat de con­strucţie. Cu toate acestea, nici aici nu sunt finalizate o seamă de lucrări: construcţia metalică a staţiei de amestec de formare, montajul in­stalaţiilor de alimentare cu apă, gaz şi aer, nu sunt executate canalele teh­nologice pentru linia de formare şi turnare. Promptitudinea furnizorilor - o problemă de „bunăvoinţă“ ? Cu toate analizele şi şedinţele de comandamente care au avut loc la diferite niveluri, cu toate interven­ţiile făcute de beneficiar şi construc­tor la întreprinderile furnizoare din ţară, lipsa unor importante utilaje, instalaţii şi materiale face ca lucră­rile să evolueze cu „încetinitorul" sau chiar să stagneze. Un lucru este clat : de livrarea cît mai urgentă a utilajelor tehnologice şi materialelor de construcţii depinde punerea în funcţiune a acestor obiective side­rurgice. Cine sunt furnizorii solicitaţi în mod special ? • întreprinderea „23 August“ — Bucureşti datoare cu instalaţia pen­tru acţionarea clopotelor, dispozitive­lor de prevalat probe de gaz, şubere şi clapete pe furnale, care condiţio­nează executarea unui important volum de lucrări de construcţii­­montaj. • Întreprinderea „Timpuri noi“ — Bucureşti, care, deşi s-a angajat să livreze cele 192 tone utilaje pentru furnale pînă la 30 noiembrie­ 1979, nu a livrat nimic. • întreprinderea de maşini grele Bucureşti nu a livrat decit o turbină, dar fără suflantă, iar la turbosu­­flanta nr. 2 n-a început nici în pre­zent livrarea. • întreprinderea mecanică de ma­şini şi utilaj minier Baia Mare are restante ciururile pentru aglomerat cald şi rece. • întreprinderea „1 Mai“ Ploieşti trebuie să încheie cît mai urgent li­vrările utilajelor pentru maşina de şarjare nr. 1 de la cocserie. • Combinatul pentru industria construcţiilor de maşini Bistriţa nu şi-a încheiat încă livrările pentru in­stalaţiile de transport pneumatic, de uscare şi preîncălzire a şarjelor de la turnătorie. • întreprinderea metalurgică Aiud, chemată să urgenteze livrarea insta­laţiei de şarjare, moara cu impact şi cele două cuptoare de uscat nisip. • Centrala de produse refractare Braşov şi, în principal, întreprinderea de produse refractare Alba Iulia sunt datoare, în total, cu peste 5 000 tone cărămizi refractare. Lucrările la fur­nale şi cocserie sunt ţinute în loc din cauza lipsei unei însemnate cantităţi de cărămizi semiacide şi a 2 394 tone cărămizi refractare. Cheia redresării: corelarea ritmului de lucru cu al livrărilor Desigur, este hotărîtoare sosirea cît mai urgentă a utilajelor restante fără de care constructorul nu poate realiza noile obiective de investiţii. Ce se întîmplă însă pe şantier ? Ing. Viorel Doda, directorul între­prinderii de construcţii siderurgice Hunedoara, ne-a informat că s-au luat măsuri pentru suplinirea forţei de muncă deficitare prin introdu­cerea mecanizării şi a micii mecani­zări, cum sunt instalaţiile de prepa­rare a mortarelor în gospodăria spe­cial amenajată la furnare, introdu­cerea paletizării după recepţie a ma­terialelor refractare şi manipularea lor cu instalaţii de ridicat cu autocare şi autostivuitoare şi altele. Consta­­tîndu-se că nu sunt respectate pre­vederile stabilite cu privire la exe­cuţia, montarea şi încercarea utilaje­lor de către furnizori, iar la multe instalaţii şi utilaje există serioase nepotriviri la montaj, s-au constituit comisii mixte, formate din reprezen­tanţi ai beneficiarului, constructorului şi proiectantului care recepţionează utilajele direct la furnizor. Din analiza efectuată recent de către organele judeţene de partid a reieşit că este necesar ca şi construc­torul să mobilizeze un număr mai mare de muncitori, în special la meseriile care necesită o înaltă cali­ficare pentru impulsionarea ritmu­lui lucrărilor la furnale şi turnătorie. Arătăm că ritmul de lucru este des­tul de lent la gospodăria de mate­rii prime și la fabrica de aglomerare, unde, deși se simte lipsa multor uti­laje, constructorul are posibilitatea să execute mai multe lucrări decît se execută în prezent. Faptul că în stoc există utilaje nemontate in va­loare de aproximativ 320 milioane lei demonstrează că nici constructorii — din cauza lipsei forţei de muncă şi a nerespectării programului de lucru, sau a slabei organizări a schimburi­lor prelungite de 10—12 ore — nu realizează prevederile de plan. Este elocventă în această privinţă situaţia de la turnătorie ; aici frontul de lu­cru existent ar permite intensifica­rea lucrărilor, dar lipsesc destui con­structori şi montori. Iar aceia care sunt la lucru nu folosesc din plin timpul de muncă, şuetele şi plimbă­rile sunt destul de lungi în marea hală a turnătoriei, fie în alte părţi, de multe ori sub privirile îngădui­toare ale şefilor formaţiilor de lucru. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii" ii (Urmare din pag. I) important potenţial de resurse. In aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce ne revin în acest domeniu, ca or­gan coordonator pe economie în ceea ce priveşte recuperarea şi utilizarea integrală a tuturor resurselor mate­riale refolosibile, vom acţiona cu fermitate pentru elaborarea judicioasă de către fiecare unitate economică a bilanţurilor utilizării materiilor prime şi materialelor, prin care se stabilesc, pornind de la normele de consum şi indicii de utilizare, cantităţile de ma­teriale ce se regăsesc în produsele finite, precum şi cele recuperabile şi refolosibile ca atare sau prin prelu­crări ulterioare , trebuie să se ştie că nu vom aloca noi resurse decit în măsura în care se îndeplinesc sarci­nile în domeniul recuperării şi refo­­losirii materiilor prime şi materiale­lor. In acelaşi timp, vom acţiona pen­tru refolosirea ca atare sau prin re­­condiţionare, de către fiecare unitate economică, a pieselor, subansamblelor şi produselor rezultate din casarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor vechi, problemă de care ne-am ocu­pat insuficient pînă acum, astfel încît această activitate să devină o adevă­rată industrie, precum şi pentru in­tensificarea colectărilor de materiale şi produse uzate de la populaţie, do­meniu în care realizările de pînă în prezent nu sunt încă la nivelul posi­bilităţilor. Esenţiale în asemenea ac­ţiuni sunt antrenarea în mare măsură a institutelor de cercetare-proiectare, a cadrelor tehnice din întreprinderi şi centrale pentru soluţionarea proble­melor tehnologice şi de organizare şi, mai ales, urmărirea sistematică a mo­dului în care se finalizează cercetă­rile în acest domeniu, a realizării şi punerii în funcţiune cît mai grabnică a noilor capacităţi de recuperare şi valorificare a materialelor, îndeosebi în industria chimică, minieră, uşoară, metalurgie şi construcţii de maşini. Măsurile organizatorice stabilite prin noul act normativ, a căror apli­care trebuie finalizată în cursul aces­tei luni, prevăd cuprinderea acţiunii de recuperare a resurselor materiale într-o singură centrală specializată la nivelul economiei, cu unităţi în fie­care judeţ, care urmează să lucreze pe baze economice, ceea ce va per­mite cuprinderea în mai mare măsu­ră a acestei activităţi în teritoriu şi eliminarea paralelismelor care exis­tau pînă acum. — Concret, ce rezultate urmează a fi obţinute in acest an ? — Ţinînd seama de sarcina stabi­lită la Congresul al XII-lea al parti­dului ca în cincinalul viitor să se ajungă ca 40—50 la sută din nece­sarul de materii prime şi materiale să se asigure pe seama recuperării şi refolosirii materiilor prime şi mate­rialelor rezultate din procesele de producţie şi din consum, încă prin planul pe acest an sunt cuprinse sar­cini mobilizatoare de recuperare şi refolosire a resurselor materiale pen­tru fiecare unitate economică, pentru fiecare consiliu popular, pentru uni­tăţile specializate la care m-am re­ferit. Rezervele de care dispunem în această privinţă sunt foarte mari, ştiut fiind că realizările noastre în acest domeniu se situează sub cele obţinute pe plan mondial, chiar faţă de ţările care dispun de însemnate resurse materiale. Astfel, faţă de anul prece­dent, în anul 1980 urmează să recu­perăm pentru valorificare cu 18,5 la sută mai multe materiale metalice feroase, cu peste 64 la sută mai multe oţeluri aliate, cu peste 50 la sută — cărămizi refractare uzate, cu 33 la sută — uleiuri minerale, cu 80 la sută — anvelope pentru reşapare, cu 22 la sută — textile, iar volumul de piese de schimb recondiţionate va creşte cu peste 70 la sută. Aceste sarcini im­pun abordarea cu cea mai înaltă răs­pundere de către toate colectivele de oameni ai muncii, de către organele locale de partid şi de stat, de orga­nizaţiile de masă şi obşteşti a pro­blemei recuperării şi refolosirii ma­terialelor, întrucît de modul în care vom asigura sarcinile în acest dome­niu depinde nemijlocit asigurarea re­surselor care au stat la baza echili­brului de plan. — O problemă esenţială a economi­ei o constituie în 1980 economisirea strictă a resurselor energetice. Ce pirghii vor acţiona mai ferm organele de specialitate din cadrul ministeru­lui pentru întărirea disciplinei de plan, pentru respectarea pretutindeni a legalităţii în acest domeniu ? — Prin planul pe 1980 se prevede o reducere a consumurilor specifice energetice, faţă de anul trecut, cu 6,3 la sută la combustibil convenţional şi 8,4 la sută la energie electrică. Dar, cu toate măsurile luate, consumurile energetice realizate în ţara noastră continuă să se menţină încă la nive­luri ridicate faţă de cele mai bune realizări obţinute de ţările industria­lizate. La aceasta au contribuit, pe lîngă structura producţiei, şi folosi­rea unor tehnologii cu consumuri energetice ridicate, existenţa unor utilaje şi instalaţii cu randamente scăzute, fiabilitatea redusă a unor echipamente şi instalaţii­­ ce a de­terminat opriri accidentale, menţine­rea unor pierderi ridicate în instala­ţii, recuperarea în măsură insuficien­tă a resurselor energetice secundare. In cursul anului 1980 organele de specialitate ale Ministerului Aprovi­zionării vor intensifica controlul rea­lizării la termenul stabilit a fiecărei măsuri cuprinse în programele spe­ciale de economisire a resurselor energetice ale instalaţiilor. De ase­menea, se vor intensifica acţiunile de verificare privind respectarea tehno­logiilor de fabricaţie, scurtarea dura­telor de elaborare a şarjelor, elimi­narea funcţionării la sarcină redusă şi în gol a instalaţiilor, îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor pentru evitarea opririlor accidentale, dotarea cu apa­rate de măsură şi control. Se va in­sista în mod deosebit asupra întăririi disciplinei în utilizarea resurselor energetice, eliminindu-se formele de risipă din unele unităţi, pe care, din păcate, organele noastre de control le-au tolerat. Totodată, vom între­prinde cu unităţile economice acţiuni pentru stabilirea măsurilor de creş­tere a gradului de valorificare a re­surselor energetice secundare, deoa­rece în prezent se pierde o impor­tantă­ cantitate de căldură, echivalînd cu circa 4 milioane tone combustibil convenţional , vom urmări, îndeosebi, intensificarea dotării instalaţiilor cu preîncălzitoare de aer şi de combus­tibil, cu cazane recuperatoare la a că­ror realizare va trebui să-şi aducă o contribuţie sporită atît unităţile Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini, cît şi fiecare unitate în parte, prin autodotare. — în documentele Congresului al XII-lea al partidului se acordă o atenţie deosebită cerinţei fructificării la nivel superior a zestrei tehnice a naţiunii. Ce contribuţie vor aduce or­ganele de specialitate ale ministeru­lui la îndeplinirea acestei cerinţe ? — Aşa cum s-a subliniat în docu­mentele Congresului al XII-lea al partidului, în paralel cu realizarea vastului program de investiţii stabi­lit pentru continuarea procesului de dezvoltare economico-socială rapidă a ţării noastre, este deosebit de im­portant să obţinem o producţie fizi­că tot mai mare, o producţie netă şi un venit naţional cît mai înalte cu fondurile fixe de care dispunem. Astfel, în anul 1989 trebuie să reali­zăm o producţie globală de circa 1 720 lei şi o producţie netă de circa 575 Iei cu fiecare 1 000 lei fonduri fixe — va­loare neamortizată. In lumina acestor sarcini, întregului aparat al ministe­rului şi, in mod deosebit, inspecţiei de specialitate le revine sarcina de a urmări riguros in fiecare întreprin­dere realizarea indicilor de utilizare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor. Astfel, se vor efectua analize con­crete ale încărcării utilajelor pen­tru a se stabili măsuri de uti­lizare la întreaga capacitate a potenţialului tehnic de care dis­pun unităţile. Totodată, vor con­tinua cu fermitate acţiunile de in­troducere în circuitul productiv a uti­lajelor nefolosite care mai există în diferite unităţi. Gradul de încărcare a capacităţilor de producţie, dotarea cu utilaje a suprafeţelor productive neutilizate şi atingerea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi la capaci­tăţile de producţie la care s-au de­păşit termenele planificate constituie, încă de la începutul acestui an, obiec­tive prioritare pentru activitatea de îndrumare şi control. De asemenea, se va urmări cu exigenţă sporită res­pectarea strictă a graficelor de revizii şi reparaţii, mijloc hotărîtor pentru eliminarea uzurii premature a utila­jelor şi a opririlor accidentale. — în cadrul procesului aprovizionă­rii tehnico-materiale, un rol impor­tant revine sistemului de baze jude­ţene. Care sînt elementele noi ce vor apărea în această privinţă în anul 1980 ? — Din iniţiativa şi sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in anii actualului cinci­nal s-au desfăşurat acţiuni susţinute pentru perfecţionarea continuă a sis­temului de baze teritoriale de apro­vizionare tehnico-materială, în con­diţiile planificării în profil teritorial, în acest an bazele judeţene trebuie să asigure în mai mare măsură decit în anii anteriori resursele materiale necesare procesului de producţie. De asemenea, lor le revin o serie de sar­cini organizatorice şi de control, pro­­movînd forme perfecţionate de relaţii economice între unităţile socialiste. Astfel, bazele se vor preocupa intens în acest an de încheierea unor con­tracte economice de lungă durată cu furnizorii şi cu beneficiarii, ceea ce va oferi o mai mare certitudine rea­lizării resurselor materiale planifi­cate. Programele pe care le aplicăm pentru îmbunătăţirea organizării ac­tivităţii, dotarea cu mijloace moderne pentru depozitarea şi manevrarea mărfurilor, introducerea tehnicii de calcul creează condiţii pentru o mai bună, mai operativă servire a unită­ţilor din fiecare zonă. Totodată, mă­surile luate pentru cunoaşterea stocu­rilor supranormative sau disponibile existente în unităţile din fiecare ju­deţ vor da posibilitatea introducerii mai operative a acestor resurse în circuitul economic atit pe plan local, cit şi la nivelul economiei. Practic, în afara relaţiilor lor contractuale ne­mijlocite, bazele vor ajunge să cu­noască în orice moment situaţia apro­vizionării tehnico-materiale din ju­deţ, preîntîmpinînd prin intervenţii prompte situaţiile care pot crea neajunsuri în activitatea de produc­ţie a unităţilor din zonă. Cum se poa­te observa, bazele judeţene nu vor fi simpli intermediari în procesul de aprovizionare-desfacere, ci vor avea un rol economic activ. Conştienţi de răspunderea deosebită care le revine pentru gospodărirea riguroasă, eficientă a potenţialului tehnic şi material al economiei, oa­menii muncii din minister şi din uni­tăţile din teritoriu sînt hotărîţi să acţioneze cu întreaga lor capacitate şi putere de muncă, în strînsă conlu­crare cu centralele, întreprinderile, institutele de cercetare-proiectare, cu compartimentele de aprovizionare­­desfacere și cele tehnice din ministe­re, pentru înfăptuirea sarcinilor cali­tative superioare stabilite în acest do­meniu prin planul pe acest an, prin prevederile documentelor Congresului al XII-lea al partidului. Convorbire realizată de Corneliu CÂRLAN TOATE RESURSELE MATERIALE ALE ECONOMIEI - RAȚIONAL­, EFICIENT, GOSPODĂRESC UMATE! Acum 7 zile „Scînteia“ publica: In ancheta „Ce solicită constructorii, ministe­rului şi furnizorilor pentru ca noua cetate a oţelului să se înalţe, dar fără dificultăţi“, pu­blicată în „Scînteia“ nr. 11 639, din 24 ianuarie 1980, semnalam conducerii Ministerului Indus­triei Metalurgice că, pentru buna desfăşurare a lucrărilor pe şantier, este necesară dotarea cu un număr suplimentar de autobasculante de 18 tone, macarale de performanţă şi simple, alte utilaje specifice ; trebuie stabilite sursele de a­­provizionare cu zidărie refractară şi profile mij­locii şi grele de metal, precum şi elaborate in­tegral proiectele pentru lucrările electrice din acest an. In legătură cu aceste probleme am primit ieri la redacţie din partea Ministerului Industriei Metalurgice, sub semnătura tovarăşului inginer Gheorghe GHEORGHIU, adjunct al ministrului, următorul răspuns : „Problemele semnalate în ziarul „Scînteia“ din data de 24 ianuarie 1980, cu privire la asi­gurarea condiţiilor tehnico-materiale necesare pentru lucrările de investiţii de la Combinatul siderurgic Călăraşi, au format obiectul anali­zei pe teren şi în minister a unor colective, în urma căreia s-au stabilit o serie de măsuri care să conducă la menţinerea unui ritm susţinut al activităţii pe şantier. Astfel, numărul de auto­basculante de 16 tone va fi suplimentat cu încă 70 bucăţi autobasculante noi, eşalonat, începind cu luna februarie, pe măsura livrării acestora de către întreprinderea mecanică Mîrșa. Pentru activizarea parcului de autobasculante existent, Ministerul Industriei Metalurgice a intervenit la Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe pen­tru livrarea cu prioritate a celor 303 bucăţi an­velope repartizate Staţiei de utilaj transport de la Călăraşi pentru trimestrul I 1980. Se vor asigura, de asemenea, suplimentar încă 5 excavatoare de 1 mc, dintre care 3 bu­căţi vor intra în lucru încă de la începutul lunii februarie. In prezent se reanalizează programul de folosire a macaralelor de performanţă de pe toate platformele ministerului, în vederea re­distribuirii unora dintre ele la Călăraşi începind chiar din acest trimestru. In mod deosebit, efor­turile noastre vizează asigurarea unei macarale turn de mare capacitate și a unei macarale de Acum publicam Un răspuns din puntea Ministerului Industriei Metalurgice 100—110 tf., destinate montajului la furnalul nr. 1. Precizez că materialele de zidărie refractară au fost asigurate pentru obiectivele cu punere în funcţiune 1980, iar în perioada 29—31 ianua­rie 1980 la Centrala industrială de produse re­fractare Braşov se face eşalonarea programării livrărilor, împreună cu constructorul (I.C.M.S.­­Călăraşi), în vederea asigurării acestora în se­mestrul I 1980. Totodată, s-au precizat resursele pentru profilele mijlocii şi uşoare, necesare des­făşurării activităţii pe şantier, iar în ceea ce priveşte profilele grele (palplanşe metalice), problema se va rezolva în această săptămînă. împreună cu IPROMET, s-a analizat stadiul asi­gurării documentaţiei de execuţie şi pentru in­stalaţii electrice, stabilindu-se un program de elaborare şi predare a acesteia pentru volumul aferent anului 1980, pină la sfirşitul lunii fe­bruarie. Pentru mai buna aprovizionare cu agregate de balastieră în anul 1980 au fost stabilite prin balanţă resursele, iar pentru rezolvarea probler­melor de transport s-a solicitat de la M.T.Tc. asigurarea unei navete permanente de la ba­lastiera M.I.M. — Pădureni la Călăraşi. Menţionăm că pentru finalizarea în bune con­diţii a măsurilor stabilite şi întreprinse de mi­nisterul nostru este necesar să se acorde un sprijin eficient şi din partea altor întreprinderi şi ministere. Astfel : • întreprinderea mecanică Mîrşa — pentru livrarea în trimestrul I 1980 a celor 50 bucăţi autobasculante de 16 tone contractate cu I.U.G.C.-Galaţi care asigură dotarea şantierului din Călăraşi. • Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materi­­ale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, pentru livrarea prin B.J.A.T.M.-Ialomiţa a celor 303 bucăţi cauciucuri destinate staţiei de betoa­ne construcţii şi transport Călăraşi. • Ministerul Transporturilor şi Telecomuni­caţiilor,­ pentru închirierea unei navete de 20 vagoane pentru transportul agregatelor de ba­lastieră de la Pădureni la Călăraşi. • Ministerul Industriei Construcţiilor de Ma­şini, pentru livrarea în trimestrul­­ 1980, de că­tre furnizorii din subordine, a utilajelor tehno­logice necesare punerilor în funcţiune din anil 1980“. Aşadar, tuturor problemelor semnalate li s-a dat un răspuns clar, angajant. Vom urmări în continuare traducerea în practică a măsurilor anunţate de conducerea ministerului pentru asi­gurarea unui ritm susţinut al lucrărilor pe şan­tierul siderurgiei de la Călăraşi. ^^d­ici^Mnstratorii, ministerului și furnizorîiori PENTRU CA NOUA CETATE A OŢELULUI! DIFICIULTĂJIÎ PAGINA 3 Grădină de legume în grădina fiecărui sătean! ® Un bun gospodar - un bun legumicultor @ Cum „au crescut“ milioane pe araci la Poiana Mare - Dolj ® Rezultate care arată că este posibil ca livrările de legume din gospodăriile populaţiei să sporească de cîteva ori faţă de anul trecut Cea mai mare parte din producţia de 5 milioane tone legume care ur­mează să se obţină in acest an se va realiza în fermele unităţilor agri­cole de stat şi cooperatiste. Pentru buna desfăşurare a acestei acţiuni, în cadrul consiliilor unice agroindus­triale au fost organizate sectoarele unice horticole,­ care dispun de secţii şi formaţii proprii de mecanizare, iar fermele au fost încadrate cu specialişti care vor conduce direct activitatea de producţie. Aceste or­ganisme au trecut la lucru, acţio­­nindu-se acum pentru pregătirea ră­sadurilor şi executarea altor lucrări de sezon. Dar legumele se cultivă, mai pre­cis ar trebui să se cultive, şi nu gos­podăriile populaţiei, atît pentru sa­tisfacerea nevoilor proprii de con­sum, cit şi în scopul livrării unor cantităţi sporite la fondul de stat. La chemarea consiliilor populare şi cu sprijinul consiliilor agroindustriale, în numeroase comune, locuitorii — membri ai cooperativelor agricole, angajaţi ai diferitelor unităţi econo­mice, cadre didactice şi alţii — au produs, pe terenurile de lungă casă şi pe loturile aflate în folosinţă per­sonală, cantităţi mari de legume. Tot­odată, s-au extins salariile în curţi, ceea ce permite ca legumele să fie obţinute mult mai de timpuriu, din valorificarea lor realizîndu-se şi sume importante de bani. în cadrul acestei acţiuni se­­ detaşează expe­rienţa multor comune : Balta Doam­nei — judeţul Prahova, Brădeanu — judeţul Buzău, Poiana Mare — ju­deţul Dolj şi a multor altora. In rîndurile care urmează ne vom referi cu precădere la rezultatele obţinute pe acest tărîm în judeţul Dolj. In ultimii ani, pe lingă marile ferme organizate în cadrul unităţilor agricole din acest judeţ — îndeosebi din comunele sudice, printre care Poiana Mare, Desa, Ciupercenii Noi, Ciupercenii Vechi, Smîrdan, Moţăţeii de Sus, Basarab, Cetate, Maglavit, Pleniţa şi altele — cultura legumelor s-a extins mult pe terenurile de lingă casele cetăţenilor şi pe cele din intravilan. Produsele obţinute sunt destinate atît consumului propriu, cit şi aprovizionării populaţiei. Con­semnăm faptul că această acţiune a început şi s-a extins cu cîţiva ani în urmă. Astfel, în 1977, în cele 17 comune care aparţin de C.L.F. Poia­na Mare s-au cultivat 355 ha cu to­ , mate, suprafaţă care a crescut la 439 ha în 1978 şi la 665 ha în 1979. Statul acordă cultivatorilor avansuri la con­tractarea producţiei, le asigură se­minţe din soiuri valoroase, precum „Răsadul? Mi-l fac singur“ in judeţul Dîmboviţa sunt mulţi pa­sionaţi ai grădinăritului. Locuitorul Andrei Nicolescu din satul Ochiuri, comuna Gura Ocniţei, obţine în gră­dina de lingă casă mari cantităţi de roşii, iată-l pregătind pămîntul pen­tru producerea răsadului şi materialele necesare — îngrăşă­minte chimice, lemn pentru solarii şi folii de polietilenă. Stimulaţi de aceste avantaje, în 1979 locui­torii comunei Poiana Mare au cultivat pe terenurile de lingă casă şi pe loturile în folosinţă per­sonală o suprafaţă de 180 ha eu tomate. Prin aplicarea corectă a lu­crărilor de îngrijire a culturilor, ei au obţinut recolte mari la hectar, iar extinderea solariilor a asigurat o producţie timpurie. Există unii cul­tivatori fruntaşi în comună care au realizat producţii şi venituri foarte mari : Ilie Pîrvuleţ, Ion C. Neţoiu, Ion A. Picu, Constantin Cazacu, Dan Turcu şi alţii. Cultivatorul Marin Marcu a realizat, pe trei ani, o pro­ducţie medie de 136 kg la metru pătrat. Această recoltă bună se da­­toreşte numărului mare de fire cul­tivate la metrul pătrat, cit şi atentei lor îngrijiri. Recoltele medii de pes­te 100 kg tomate la metrul pătrat realizate de unii cultivatori demon­strează posibilităţile mari care există pentru sporirea producţiei la această cultură. Ca urmare, anul trecut, nu­mai din gospodăriile populaţiei din comuna Poiana Mare au fost livrate 7 673 tone de tomate, iar locuitorii au încasat de la stat peste 34 milioa­ne lei. Trebuie menţionat că această îndeletnicire a cooperatorilor nu a împiedicat cu nimic participarea lor la muncă in cooperativele agricole din care fac parte. Două dintre cele trei cooperative agricole din Poiana Mare au fost distinse chiar cu „Or­dinul Muncii“ clasa I. Locuitorii co­munei sunt hotărîţi să producă şi să livreze în acest an cantităţi şi mai mari de legume, contribuind astfel la buna aprovizionare a populaţiei. Programul de măsuri privind pro­ducţia de legume pe anul 1980 pre­vede extinderea culturii legumelor în gospodăriile populaţiei. Faţă de reali­zările de anul trecut, cantitatea de legume livrată la fondul de stat din acest sector urmează să crească de şase ori. Pentru îndeplinirea acestei sarcini este necesar să se acţioneze încă de pe acum, încheindu-se con­tractele cu producătorii, asigurîn­­du-se materiale şi răsaduri. Trebuie însă arătat că şi in judeţele în care există o bună experienţă în cultiva­rea legumelor în gospodăriile popu­­­laţiei — Dolj, Timiş, Arad, Ilfov — încheierea contractelor a întîrziat, fi­ind necesară recuperarea grabnică a râm­merilor în urmă. Este cazul să accentuăm, de aseme­nea, asupra unor cerințe bine preciza­te , cultivarea cu legume a terenurilor de­ pe l­ingă casă și a loturilor aflate •Din folosință personala a cooperatori­lor pornește de la necesitatea de a se folosi cit mai eficient pămîntul, care — indiferent de forma de proprieta­te — este un bun național, ce trebuia lucrat în aşa fel incit să fie satisfă­cute în bune condiţii solicitările eco­nomiei, ale populaţiei. In al doilea rînd, este mai mult decit firesc ca fiecare locuitor de la sate, indiferent de ocupaţia sa — agricultor, munci­tor, intelectual — să producă pe lingă casă legumele de care are nevoie, spre a nu fi nevoit să le cumpere de la oraş, aşa cum se întîmplă în dese cazuri. îndeplinirea sarcinii trasate de con­ducerea partidului ca în acest an să se obţină o producţie sporită de le­gume, pentru a se asigura astfel o mai bună aprovizionare a populaţiei, impune ca, peste tot, organele şi or­ganizaţiile de partid, consiliile popu­lare, organele de specialitate şi consi­liile unice agroindustriale să urmă­rească cu perseverenţă, zi de zi, cum se desfăşoară pregătirile în legumi­­cultură, punind accent şi pe extinde­rea acestor culturi în gospodăriile populaţiei. In lumina atribuţiilor care le revin, consiliile populare au dato­ria să asigure cultivarea, în special cu legume, a fiecărui metru de pă­­mînt situat in jurul caselor şi în in­travilanul satelor. Cu cît această ac­ţiune va fi sprijinită mai susţinut, cu atît va exista garanţia realizării unor recolte superioare de legume , în in­teresul cultivatorilor, care vor obţine venituri sporite, şi al consumatorilor, care vor avea la dispoziţie cantităţi îndestulătoare din aceste produse. Ioan HERŢEG

Next