Scînteia, februarie 1981 (Anul 50, nr. 11958-11981)

1981-02-01 / nr. 11958

SCÂNTEIA — duminică 1 februarie 1981 Pentru îndeplinirea exemplară a obiec pentru trecerea la o nouă calitate în întreaga activitate economico-sociala NOI CHEMĂRI LA ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Minutul de prelucrare a tandri Oradea către toate întreprinderile de exploatare și transporturi forestiere, de prelucrare a lemnului, de hîrtie şi celuloză Animaţi de dorinţa înfăptuirii hotărîrilor celui de-al XII-lea Congres al partidului, a preţioaselor indica­ţii şi orientări date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la plenara Consiliului Naţional al­ Oamenilor Muncii din 19—20 ianuarie 1981 privind realizarea în mod exemplar a sarcinilor de plan pe anul 1981, colectivul nostru cheamă la între­cere toate întreprinderile forestiere de exploatare și transport, de prelucrare a lemnului, de hîrtie și celu­loză, cu angajamentul de a realiza peste, plan urmă­toarele : 1.­­Depăşirea planului la producţia netă cu 6 mili­oane lei, la productivitatea muncii cu 380 lei pe om al muncii,­­la export cu 3 milioane lei, în condiţiile încadrării în resursele materiale alocate prin plan. Pentru aceasta vom aplica următoarele măsuri : raţionalizarea fluxului tehnologic la secţiile de mo­bilă „Alfa“-Oradea, „Bihoreana“ şi cea din oraşul Dr. Petru Groza ; modernizarea şi mecanizarea pro­ceselor de fabricaţie şi a transporturilor interne, a operaţiilor de încărcări-descărcări şi depozitare ; mo­dernizarea tehnologiilor de finisare prin aplicarea de grunduri colorate şi extinderea acestei metode la toate secţiile ; creşterea gradului de utilizare a timpu­lui de funcţionare a maşinilor şi utilajelor cu 1 la sută faţă de plan ; extinderea munţii în acord global la cel puţin 81 la sută din totalul personalului munci­tor ; devansarea intrării în funcţiune a secţiei de mobilă din Săcuieni ,cu 30 zile şi realizarea parame­trilor proiectaţi la secţiile „Alfa“ din Oradea şi din Beiuş. 2. Realizarea producţiei la un nivel calitativ supe­rior, prin : proiectarea, reproiectarea şi introducerea în fabricaţie a 22 de garnituri de mobilă şi a 52 de piese separate de mobilier ; calificarea a 370 persoane, perfecţionarea pregătirii profesionale a 470 persoane şi organizarea unor cursuri de policalificare pentru 55 persoane ; organizarea de concursuri cu temele „Cel mai bun timplar de mobilă şi articole tehnice“ şi, „Cel mai bun sculptor intarsier şi pirogravor“ ; extinderea autocontrolului calităţii produselor la toate secţiile de mobilă. , 3. Creşterea eficienţei economice a activităţii în­treprinderii prin reducerea suplimentară a costurilor totale de producţie cu 1,2 milioane lei, din care cele materiale cu 0,8 milioane lei, şi depăşirea planului de beneficii cu 3 milioane lei. în acest scop, se vor lua următoarele măsuri : creş­terea gradului de valorificare a masei lemnoase, rea­­lizîndu-se economii de 400 mc cherestea, 14 000 mp furnire, 2 000 mp PAL ; reducerea consumurilor de energie electrică şi termică cu 80 MWh, respectiv cu 50 tone combustibil convenţional ; creşterea capaci­tăţii instalaţiilor de uscare prin utilizarea energiei solare şi a apelor geotermale ; utilizarea unor tehno­logii de uscare cu consumuri­ mici,­de energie ; utili­zarea pe scară largă a înlocuitorilor unor materiale deficitare ; valorificarea superioară a resurselor lem­noase refolosibile prin executarea unor produse de artizanat ; extinderea aplicării metodei de „analiză tehnică a valorii“ la un număr de 8 articole din producţia de serie ; extinderea utilizării de elemente şi piese tipizate dimensional cu aceeaşi funcţionali­tate în producţia de mobilier ; extinderea în majori­tatea secţiilor de producţie şi a locurilor de muncă a iniţiativelor „Fiecare inginer, tehnician şi economist să rezolve o problemă tehnică sau de organizare a producţiei“ ; „Să lucrăm o zi pe trimestru cu mate­riale lemnoase economisite“. 4. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă ale personalului muncitor vom încheia executarea lu­crărilor pentru îmbunătăţirea microclimatului la sec­toarele de şlefuit in alb şi finisaj la 4 secţii, precum şi pentru amenajarea a 2 microcantine şi 5 vestiare ; vom realiza în regie proprie 12 apartamente, şi vom participa la finisarea a 30 apartamente. Colectivul întreprinderii noastre va acţiona cu ho­­tărire pentru realizarea planului şi a angajamentelor asumate, sporindu-şi contribuţia la înfăptuirea Pro­gramului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII, COMITETUL DE PARTID, COMITETUL SINDICATULUI, COMITETUL U.T.C. întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Luduş, judeţul Mureş către toate întreprinderile din industria alimentară Angajaţi plenar în transpunerea în viaţă a sarci­nilor şi obiectivelor celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, hotăriţi să înfăptuim exemplar indicaţiile şi sarcinile trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, oa­menii muncii din întreprinderea pentru industriali­zarea sfeclei de zahăr Luduş, judeţul Mureş, cheamă la întrecere socialistă pe anul 1981 toate colectivele de muncă din industria alimentară, angajîndu-se să realizeze următoarele obiective : 1. Depăşirea producţiei marfă cu 4,3 la sută, repre­­zentînd 15 milioane lei, şi a producţiei fizice cu 2 660 tone zahăr. Vom întreprinde măsuri pentru perfec­ţionarea fluxului tehnologic de extragere a­ zahăru­lui, utilizarea intensivă a capacităţilor de prelucrare a sfeclei, folosirea mai judicioasă a suprafeţelor de producţie, sprijinirea şi colaborarea permanentă cu unităţile agricole. 2. Realizarea unei producţii nete suplimentare de 4 milioane lei, prin creşterea indicelui de valori­ficare a materiei prime şi mai buna gospodărire a acesteia, precum şi prin reducerea pierderilor teh­nologice şi a zahărului în melasă. 3. Reducerea cheltuielilor materiale la 1 000 lei producţie marfă cu 5,7 lei faţă de nivelul planificat, prin optimizarea afluirii materiei prime de la uni­tăţile producătoare în bazele de recepţie şi la fabrică, reducerea cheltuielilor de regie la sfeclă şi valorifi­carea superioară a produselor secundare. 4. Realizarea unui beneficiu suplimentar în va­loare de 7 milioane lei, ca urmare a aplicării cu consecvenţă a principiilor noului mecanism econo­­mico-financiar, a autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti, a creşterii eficienţei economice a între­gii activităţi. 5. Reducerea faţă de plan cu 6,2 la sută a consu­mului de combustibil şi cu 2,6 la sută a celui de energie electrică, prin asigurarea funcţionării la pa­rametrii optimi a instalaţiilor şi utilajelor. 6. Creşterea productivităţii muncii cu 4,8 la sută prin organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, continuarea acţiunii de mecanizare a transportului intern, a paletizării şi conteinerizării, creşterea in­dicelui de utilizare a timpului de lucru al persona­lului muncitor , perfecţionarea pregătirii profesionale a peste 200 oameni ai muncii. 7. Pentru reducerea importului şi accelerarea intro­ducerii progresului tehnic vom realiza utilaje, in­stalaţii şi piese de schimb în valoare de peste un milion lei. 8. în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă ale personalului muncitor, se va da în func­ţiune, cu 20 de zile înainte de termen, staţia de pre­­spălare a sfeclei de zahăr ; vom sprijini construc­torul cu forţa de­­m­uncă necesară finisării a 20 de apartamente. 2.Pentru o mai bună aprovizionare a cantinei se va infiinţa o gospodărie-anexă, care va furniza carne de porc şi legume, valorificînd astfel terenurile din in­cintă, iar pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a întreprinderii vom efectua 10 mii ore de muncă patriotică. Comuniştii, toţi oamenii muncii din întreprinderea noastră sunt ferm hotăriţi să-şi amplifice eforturile pentru a contribui la măreaţa operă pe care o înfăp­tuieşte poporul nostru de edificare a celei mai drepte societăţi pe pămîntul­­României şi societatea socia­listă şi comunistă. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII, COMITETUL DE PARTID,­­ COMITETUL SINDICATULUI, COMITETUL U.T.C. grafică „Banat“ din Timişoara au desfăşurat o in­tensă activitate pentru înfăptuirea la un nivel cali­tativ­ superior a sarcinilor ce le-au revenit din planul pe anul 1980 si pe intregul cincinal 1976—1980. Ca urmare, sarcinile cincinalului incheiat au fost reali­zate cu 173 zile înainte de termen, iar indicatorii de plan pe 1980 au fost depăşiţi cu 3,1 milioane lei la producţia industrială, cu 2 milioane lei la pro­ducţia netă şi cu 2,4 milioane lei la livrările către­ fondul pieţei. Dind expresie hotăririi unanime de a îndeplini exemplar toţi indicatorii planului pe 1981, colecti­vul întreprinderii noastre adresează tuturor unită­ţilor din ramura poligrafică chemarea la Întrecere socialistă cu următoarele obiective : 1. Vom depăşi sarcinile planificate la producţia petă cu 2 la sută, prin folosirea integrală a capacită­ţilor de producţie, folosirea judicioasă a timpului de lucru, reducerea cheltuielilor materiale de producţie. 2. Productivitatea muncii va creşte cu 2 la sută peste plan, ceea ce echivalează cu 1 060 lei pe fiecare om al muncii, prin organizarea riguroasă a fiecărui loc de muncă, asigurarea unei aprovizionări ritmice şi aplicarea unor norme tehnice temeinic funda­mentate. 3. Indicele de utilizare a­l fondului de timp de­ muncă va creşte cu­ 0,8 la sută, faţă de prevederile de plan, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă. 4. Reducerea cheltuielilor la 1 000­­lei producţie marfă cu 1 leu şi realizarea unui beneficiu peste plan de 500 mii lei prin reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili, precum şi la energia electrică cu 35 000 kWh prin perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie. 5. Colectivul de muncă al întreprinderii noastre se va preocupa continuu pentru ridicarea nivelului ca­litativ al produselor, prin aplicarea cu exigenţă spo­rită a controlului pe operaţii, generalizarea folosirii de etaloane de calitate pe fiecare operaţie tehnolo­gică, perfecţionarea pregătirii profesionale a întregu­lui personal. 6. în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor muncii din întreprinderea noastră, vom realiza : dotarea maşinilor linotip cu instalaţii de aspiraţie locală ; reamenajarea cabine­tului medical şi a punctelor de­ prim ajutor ; organi­zarea în secţii, ateliere şi la club a unor activităţi politico-ideologice şi cultural-educative, precum şi a unor programe susţinute de formaţiile de amatori in cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi a concursului „Făclia tipografului“. 7. în vederea extinderii şi generalizării unor ini­ţiative muncitoreşti, a experienţei fruntaşilor în producţie, precum şi pentru întărirea ordinii şi dis­ciplinei în muncă, vom intensifica activitatea politi­că de masă, utilizînd cu mai multă eficienţă propa­­ganda vizuală, gazetele de perete, brigada artistică­­şi convorbirile la locul de muncă. 8. Vom organiza acţiuni de muncă patriotică pen­tru buna gospodărire a secţiilor, atelierelor şi între­ţinerea spaţiilor verzi din unitate. Acţionînd cu abnegaţie şi dăruire comunistă, oa­menii muncii din întreprinderea noastră vor face totul pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor şi angajamentelor asumate, aducîndu-şi astfel o contri­buţie însemnată la progresul economic şi social al patriei, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII, COMITETUL DE PARTID, COMITETUL SINDICATULUI, COMITETUL U.T.C. lOSUSSMl SiliC M­ii Suceava către toate inspectoratele silvice judeţene Ferm angajaţi pentru traducerea în viaţă a isto­ricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al P.C.R., a sarcinilor şi orientărilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din ianua­rie 1981, precum şi a prevederilor din „Programul naţional pentru conservarea şi­­dezvoltarea fondului forestier“, colectivul nostru de oameni ai muncii cheamă la întrecere, pentru depăşirea planului pe anul 1981, toate inspectoratele silvice judeţene, asu­­mîndu-şi următoarele angajamente : 1. Depăşirea producţiei silvice planificate cu 2 la sută, reprezentînd 3 milioane lei, prin valorificarea superioară a lemnului de mici dimensiuni, a produ­selor accesorii ale pădurii, vinatului şi dezvoltarea producţiei­­auxiliare. 2. Depăşirea sarcinilor de livrare la export cu 1 la sută prin identificarea, recoltarea şi valorificarea unor resurse suplimentare de produse accesorii ale pădurii. 3. Reducerea cheltuielilor de producţie cu un mi­lion lei şi depăşirea planului de beneficii cu 5 la sută prin aplicarea principiilor autofinanţării şi auto­gestiunii economice. . 4. Realizarea sarcinilor anuale de împăduriri pînă la finele lunii mai ; depăşirea planului de plantaţii integrale cu 10 la sută ; împădurirea prin muncă pa­triotică, în cadrul­ acţiunii „Luna pădurii“, a unei suprafeţe de 100 ha ; sprijinirea consiliilor populare şi a altor deţinători de terenuri degradate pentru redarea în circuitul economic prin împăduriri a unei suprafeţe de minimum 50 hectare ; creşterea indi­celui de reuşită a plantaţiilor la cel puţin 93 la sută prin realizarea tuturor­­ lucrărilor de calitate supe­rioară. "5. Gospodărirea judicioasă a fondului forestier, în care scop se va acționa în următoarele direcții : va­lorificarea superioară a masei lemnoase și aplicarea corectă a tratamentelor, promovând intr-o mai mare măsură regenerarea naturală a speciilor principale de bază, astfel ca această metodă să reprezinte peste 70 la sută ; executarea la timp şi în condiţii de teh­nică ridicată a tăierilor de îngrijire, depăşind sar­cina anuală cu 400 hectare, şi valorificarea în scopuri industriale a cel puţin 50 la sută din volumul de lemn rezultat din curăţiri în arboretele tinere ; exe­cutarea unui control exigent privind aplicarea regu­lilor tehnice de exploatare a lemnului, în vederea prevenirii degradării solului, a arboretelor şi semin­­ţişurilor naturale ; aplicarea măsurilor necesare pen­tru prevenirea şi combaterea dăunătorilor, precu­­ şi pentru­ igienizarea pădurilor, în vederea asigurării unei stări fitosanitare corespunzătoare în toate pă­durile; 6. îmbunătăţirea pregătirii profesionale a persona-­ lului prin organizarea de cursuri de perfecţionare a calificării, în care vor fi cuprinşi peste 300 oameni ai muncii. 7. Trecerea, pînă la 1 iulie 1981, în activităţi direct productive a 30 la sută din personalul indirect pro­ductiv existent. 8. Realizarea de către cadrele tehnico-inginereşti, de la inspectorat şi ocoale, a 30 teme de cercetare, în scopul creşterii eficienţei activităţii de gospodărire a fondului forestier. 9. Intensificarea acţiunii de educare a populaţiei, în mod deosebit a tineretului, pentru protecţia me­diului ambiant, conservarea şi dezvoltarea fondului forestier. 10. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale personalului muncitor. Conştienţi de răspunderile ce le avem pentru gos­podărirea patrimoniului forestier, păstrarea conti­nuităţii pădurii ca resursă de materie primă regene­rabilă şi factor important în păstrarea echilibrului ecologic, silvicultorii suceveni sunt hotăriţi să tra­ducă în fapte angajamentele asumate şi să-şi aducă o contribuţie sporită la înfăptuirea neabătută a ho­tărîrilor celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII, BIROUL ORGANIZAŢIEI DE BAZA A P.C.R., COMITETUL SINDICATULUI Direcţia judeţeană de poştă şi telecosngnncilii Ala către toate unităţile de poştă şi telecomunicaţii Oamenii muncii din Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Alba au îndeplinit sarcinile de plan şi angajamentele luate în întrecerea socialistă pe cincinalul 1976—1980 cu 6 luni mai devreme, reali­­zindu-se prestaţii de servicii suplimentare in valoare de 40 milioane lei, însufleţiţi de indicaţiile şi orientările date de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidu­lui, la plenarele C.C. al P.C.R. din octombrie şi de­cembrie 1980 şi la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din ianuarie 1981, privind creşterea eficienţei şi calităţii întregii activităţi, in condiţiile intensificării autoconducerii muncitoreşti şi autoges­tiunii, colectivul nostru de oameni ai muncii adre­sează tuturor unităţilor de poştă şi telecomunicaţii din ţară chemarea la întrecere socialistă pentru în­deplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1981, angajîndu-se să realizeze : 1. Depăşirea planului de venituri cu 2 la sută prin utilizarea, mai buna a­ capacităţilor existente in cen­tralele telefonice şi telegrafice. , 2. Depăşirea planului de prestaţii servicii către populaţie cu 2,5 la sută. 3. Creşterea peste prevederile planului a produc­tivităţii muncii cu 2 la sută prin : raţionalizarea unor activităţi din telecomunicaţii ; policalificarea şi trecerea în activitatea productivă a unei părţi din personalul auxiliar şi indirect productiv ; utilizarea la maximum a tuturor capacităţilor existente. 4. Reducerea cu 1,6 la sută a cheltuielilor plani­ficate la 1 009 lei venituri prin : economisirea de energie electrică și combustibil ; reducerea consu­murilor de materiale, extinzînd în toate sectoarele utilizarea materialelor refolosibile.­­ 5. Dezvoltarea acțiunii de autodotare prin intro­ducerea unor sisteme automatizate de supraveghere și control al utilajelor in funcţiune şi prin construirea unei instalaţii complexe de verificare a calităţii apa­ratelor telefonice. 6. îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor de poştă şi telecomunicaţii prin : efectuarea la timp şi in con­diţii de calitate a lucrărilor de întreţinere şi repa­raţii ale mijloacelor de poştă şi telecomunicaţii­­; di­minuarea timpului de servire a convorbirilor telefo­nice prin mărirea numărului de­­ circuite interurbane şi a circuitelor semiautomate la cabinele telefonice ; reducerea cu 10 la sută a duratei medii de restabilire a deranjamentelor în Centralele telefonice. 7. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă pentru personalul muncitor din cadrul unităţii, efec­­tuînd în acest scop 12 000 ore de muncă patriotică pentru amenajarea unor ateliere şi unităţi de poştă şi telecomunicaţii. 8. în vederea creşterii calităţii serviciilor prestate şi asigurarea unei atitudini înaintate în relaţiile cu publicul se va pune un accent deosebit pe educarea tuturor lucrătorilor în spiritul respectării normelor eticii şi echităţii socialiste. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII, COMITETUL DE PARTID, COMITETUL SINDICATULUI, BIROUL ORGANIZAŢIEI U.T.C. Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă al judeţelui Cluj către toate unităţile de gospodărie comunală şi locativă Animaţi de dorinţa de a traduce în viaţă sarcinile celui de-al XII-lea Congres al partidului şi pre­ţioasele indicaţii date de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă al judeţului Cluj cheamă la întrecere so­cialistă toate unităţile similare din ţară pentru­ ridi­carea nivelului edilitar-gospodăresc al localităţilor, îmbunătăţirea activităţii din domeniul prestărilor de servicii către populaţie şi dezvoltării industriei mici, cu următoarele obiective : 1. Depăşirea cu 2 la sută a planului de producţie­­prestaţii la activitatea de gospodărie comunală, loca­tivă şi prestaţii in construcţii. 2. Extinderea gamei prestărilor de servicii şi or­ganizarea a 12 noi activitâţi într-un număr de 10 lo­calităţi. . . t. . ... T .3. Depăşirea valorii­­ producţiei marfă industrială şi a prestărilor de servicii din industria mică ,cu 3 la sută, pe seama valorificării resurselor locale şi a materialelor refolosibile; 4. îmbunătăţirea activităţii de transport în comun, prin mărirea vitezei comerciale cu 10 la sută şi creş­terea indicelui de utilizare a parcului de autovehicule cu 5 la sută faţă de realizările anului 1980. 5. Asigurarea tuturor condiţiilor necesare pentru darea în folosinţă, cu 15 zile înainte de termenele planificate, a 3 000 apartamente. 6. Predarea unui număr de 3 obiective, din planul propriu de construcţii-montaj, cu 15 zile înainte de termenele planificate. 7. Reducerea cheltuielilor de reparaţii şi întreţinere a fondului locativ de stat cu 2 la sută faţă de preţul de deviz. 8. Recondiţionarea cu forţe proprii a unor piese de schimb şi subansamble în valoare de 6 milioane lei. 9. Realizarea de economii faţă de consumurile nor­mate la lemn cu 5 la sută, la metal cu 4 la sută, la ciment cu 3 la sută, iar la energie termică cu 2 la sută. 10. Pentru o mai bună aprovizionare cu apă pota­bilă se va realiza : îmbunătăţirea distribuţiei şi re­ducerea pierderilor de apă cu 1 000 mii mc şi conto­­rizarea abonaţilor în proporţie de 85 la sută. 11. Realizarea unui indice de utilizare a fondului de timp al muncitorilor din activitatea de gospodă­rie comunală şi locativă de 97­ 0 la sută. 12. Pregătirea prin cursuri de calificare şi policali­ficare a 380 de muncitori, iar 4 500 persoane vor fi cuprinse în forme de perfecţionare profesională. 13. Planul de beneficii va fi depăşit cu 1,5 milioane lei, pe seama sporirii volumului de producţie prestaţii şi reducerii cheltuielilor. 14. Se vor construi cu forţe proprii 84 locuinţe de serviciu şi vor fi modernizate 3 baze de producţie pentru crearea unor condiţii mai bune de muncă pen­tru personalul muncitor. CONSILIUL OAMENILOR MUNCII, COMITETUL DE PARTID, COMITETUL SINDICATULUI, COMITETUL U.T.C. Imprima poligrafică „lapat" Timişoara către toate întreprinderile poligrafice însufleţiţi de măreţele obiective stabilite de Con­gresul al XII-lea, de preţioasele indicaţii date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii de la întreprinderea poli­ Adunarea festivă consacrată împlinirii a 100 de ani de existenţă a Băncii Naţionale Banca Naţională, cea mai veche instituţie bancară de emisiune din ţara noastră, a sărbătorit, sâmbătă, în cadrul unei adunări festive, împli­nirea a 100 de ani de existenţă. La adunare au luat parte tovarăşii Gheorghe Rădulescu, membru al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al gu­vernului, ministrul finanţelor, pre­şedinţi ai unor instituţii bancare ro­mâneşti, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, numeroşi lucrători din aparatul fi­­nanciar-bancar. Aniversarea a fost marcată de Me­sajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresat colectivului de oameni ai muncii de la Banca Naţională şi de inmînarea Ordinului „Steaua Repu­blicii Socialiste România" clasa I, conferit acestei instituţii prin Decret prezidenţial pentru contribuţia adusă la dezvoltarea economiei naţionale şi înfăptuirea politicii partidului şi sta­tului în domeniul financiar-bancar. Mesajul, primit de participanţi, de toţi lucrătorii­ băncii într-o atmosferă de puternică însufleţire, cu mare bucurie şi îndreptăţită mîndrie, a fost citit de tovarăşul Gheorghe Rădules­cu, care a inmînat, de asemenea, înal­ta distincţie conferită colectivului. Exprimînd conducerii de partid şi de stat, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întreaga gratitudine pen­tru deosebita apreciere cuprinsă în mesaj şi pentru înalta distincţie a­­cordată, guvernatorul Băncii Naţio­nale, tovarăşul Vasile Răută, a pre­zentat principalele momente consem­nate pe parcursul celor 100 de ani de existenţă a băncii centrale de emisiu­ne din ţara noastră. Vorbitorul a în­făţişat apoi pe larg activitatea desfă­şurată de colectivul Băncii Naţionale în perioada construcţiei socialiste şi îndeosebi în ultimii 15 ani, activitate care poartă amprenta gândirii de pu­ternică cutezanţă revoluţionară şi originalitate a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Au fost evidenţiate, tot­odată, sarcinile ce revin lucrătorilor băncii în lumina documentelor adop­tate de Congresul al XII-lea al parti­dului, pe linia perfecţionării condu­cerii şi planificării economice şi financiare, in aplicarea cu fermitate a noului mecanism economico-finan­­ciar, a autoconducerii muncitoreşti, autogestiunii economico-financiare şi autofinanţării, elemente de afirmare plenară a democraţiei noastre socia­liste. în încheiere, vorbitorul a arătat că în acest moment solemn întregul co­lectiv al Băncii Naţionale se anga­jează să acţioneze cu fermitate pen­tru a-şi aduce din plin contribuţia la îndeplinirea măreţelor obiective ale cincinalului 1981—1985. Exprimînd profunda emoţie a tutu­ror oamenilor muncii de la Banca Naţională, şi în acelaşi timp cu con­ştiinţa unei adinei responsabilităţi pentru înfăptuirea sarcinilor puse în faţa întregului nostru popor de Con­gresul al XII-lea al partidului, pen­tru ridicarea României pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei, într-o atmosferă de puternic entuziasm, participanţii la adunare au adresat o telegramă , Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovară­şului Nicolae Ceauşescu, in care se spune : Animaţi de sentimente d­e adîncă mîndrie patriotică pentru că vă avem în fruntea partidului şi statului nos­tru, vă asigurăm, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci cu dăruire şi abnegaţie pentru aducerea la îndeplinire a sar­cinilor ce ne revin din măreţele obiective stabilite de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român privitoare la dezvoltarea eco­­nomico-socială a patriei noastre, la făurirea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate şi înaintarea Româ­niei spre comunism. Ne angajăm in faţa partidului, a dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceausescu, că, avînd drept călăuză strălucitul dum­neavoastră exemplu de muncă si viată, devotamentul si dăruirea cu care slujiti tara si poporul nostru, vom participa cu toată fermitatea la înfăptuirea politicii partidului si sta­tului nostru în domeniul economico­­financiar si vom acţiona cu ajutorul pirghiilor bancare pentru asigurarea unei circulaţii monetare echilibrate, accelerarea vitezei de rotaţie a ba­nilor si întărirea sistematică a pu­terii de cumpărare a leului. O aten­ţie deosebită vom acorda modului in care unităţile economice asigură prin bugetele de venituri si cheltu­ieli justa dimensionare a fondurilor necesare îndeplinirii sarcinilor de plan, accelerării vitezei de rotație a mijloacelor circulante. Vom întări controlul financiar preventiv în pro­cesul de creditare, astfel incit să se prevină formarea de stocuri sau efectuarea de cheltuieli peste cele reclamate de realizarea sarcinilor planificate de producţie şi desfacere la intern şi export. (Agerpres) / Premieră tehnică la Bacău La întreprinderea metalurgică din Bacău a fost introdusă în fabricaţie de serie, în premieră pe ţară, o nouă familie de armături industriale din fontă destinate echipării instalaţiilor de desprăfuire de la combinatele­ si­derurgice. Concepute şi realizate de specialiştii Institutului de cercetări şi proiectări de utilaj petrolier, in colaborare cu metalurgiştii băcăuani, cele şase noi tipodimensiuni de vane acţionate pneumatic si manual prezintă o serie de caracteristici teh­­nico-functionale superioare celor fa­bricate pînă acum , permit înlocui­rea elementelor de etansare fără de­montarea robinetilor din conducte, lucrează la temperaturi și presiuni de două ori mai ridicate, consumul de energie folosită scade aproape la jumătate. Prin realizarea acestor noi tipuri de vane, se înlocuiește com­plet importul unor asemenea pro­duse. (Gh. Baltă). Cărbune peste prevederi • Minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului, răspunzînd înaltelor comandamente de a da patriei canti­tăţi sporite de cărbune cocsificabil şi energetic, s-au angajat într-o în­­sufleţitoare întrecere. La întreprin­derile miniere : Lupeni, Bărbăteni, Dîl­ja şi Uricani. brigăzile de mineri, dotate cu utilaje de înaltă producti­vitate, au realizat randamente supe­rioare in abataje, obţinînd depăşiri de 1—3 tone pe post. în fruntea în­trecerii se află minerii din Lupeni, care au extras suplimentar, pînă în prezent, peste 10 000 tone cărbune cocsificabil, urmaţi de cei din Băr­­băţeni cu 5 000 tone­­ cărbune cocsifi­cabil. (Sabin Cerbu). PAGINA 3 Nu există economii neînsemnate (Urmare din pag. I) recuperarea bidoanelor de ulei să se facă prin unitățile PECO. Dar să ne gândim ce risipă continuă încă să genereze aruncarea la gunoi a capacelor metalice de la sticlele îm­buteliate. Numai Centrala industrială a berei a utilizat anul trecut, pentru capsularea sticlelor de bere, aproape 6 400 tone de tablă, din care ponae- Tea covirşitoare este de provenienţă străină. Ţinind seama că o tonă de tablă a costat in medie peste 5 000 de lei, rezultă că s-au aruncat la gu­noi circa 32 milioane de lei. Şi asta numai la bere. Dar la cste alte re­cipiente nu se folosesc capsulele me­talice ? Pentru acest an cantitatea de tablă pentru capsule se ridică la circa 11 000 tone. Deci, o risipă, în perspectivă, de aproape 60 milioane lei. Cu această tablă ar putea fi recu­perată este un lucru cert, cel puţin după spusele specialiştilor din organele de resort. Pentru fap­tul că nu s-a trecut pe scară generalizată la o asemenea, im­portantă acţiune gospodărească, de vină sintem­ şi noi, consumatorii, care ne mai legănăm în hamacul iluziei că 5—10 capsule minuscule nu merită nici o osteneală, fiind un lucru prea mărunt. Şi aşa se face că fiecare le aruncăm la gunoi, irosind astfel o în­semnată parte din producţia de me­tal a ţării, dobîndită cu mari efor­turi materiale şi de muncă ome­nească. Tolerarea „micii rişine“ muşcă adeseori vîrtos chiar din pîinea de pe masa noastră. Deunăzi, ne aflam în­tr-o maşină pe podul de la Cosmeşti, de peste Siret. Pe partea superioară, deasupra noastră, rula o garnitură de tren. La un moment, dat, caroseria automobilului a fost izbită violent de sus... de nenumărate pietricele. Aşa, cel puţin, ni s-a părut la început. Ulterior am constatat că erau boabe de porumb care curgeau, precum grindina, dintr-un vagon. Nu-i greu de înţeles că de-a lungul zecilor de km pe care i-a parcurs, încărcătura vagonului s-a uşurat simţitor. Faptul ca ne lasă reci­divele de boabe care pavează multe dintre şoselele ţării a făcut ca acestea să fie pur şi simplu invadate de nori de păsări. La fel şi multe dintre căile ferate. De dimi­neaţa pînă seara, terasamentul căii ferate Bucureşti-Constanţa, din veci­nătatea cartierului Pajura din Capi­tală, de exemplu, este luat cu asalt de stoluri masive de ciori, vrăbii, po­rumbei, care lucrează cu mare slig la curăţirea terasamentului de l­oabe. în ciuda­ „eforturilor“ acestor înaripate, mai rămin încă destule, boabe care încolţesc odată cu venirea primăverii, transformînd terasamentul in ade­vărate lanuri verzi. Am avut cu­riozitatea, deunăzi, să număr cam cite boabe se află risipite în medie pe un metru patrat de terasament. Au rezultat circa 60 de boabe. Să ducem calculul mai departe, gîndindu-ne că lungimea căilor ferate normale din România depăşeşte 10 500 km (10 500 000 m). înmulţiţi această cifră cu 4 şi apoi rezultatul cu 60. Şi... veţi constata că se duce pe apa Sâm­betei o parte substanţială din recolta ţării, implicit din pîinea poporului. Şi asta doar pentru că unii dintre noi mai cred că nu-i cine ştie ce mare lucru că se mai preling pe la înche­ieturile vagoanelor cîțiva­ pumni de boabe. Lupta împotriva risipei trebuie să fie generală , să se exercite cu acui­tate deopotrivă în întreprinderea în care lucrăm, pe stradă sau în casa In care locuim, în orice moment. Fără o stare generală de spirit care să zăgăzuiască energic orice forme de risipă — de forţă de muncă, de ma­teriale, de bani sau de timp — efor­turile pentru creşterea rapidă a Pro­ducţiei, pentru­ ridicarea accelerată a productivităţii muncii sau valorifi­carea superioară a resurselor mate­riale nu pot da în întregime roadele dorite."

Next