Scînteia, iunie 1981 (Anul 50, nr. 12060-12084)

1981-06-02 / nr. 12060

SCâNTEIA — marţi 2 iunie 1981 Vizita in ţara noastră a ministrului afacerilor externe al R. P. Polone Luni după-amiază a sosit la Bucu­reşti ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Polone, Jozef Czyrek, care, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii So­cialiste România, Ştefan Andrei, face o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspetele a fost salutat de Ştefan Andrei, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Ion Cosma, amba­sadorul României la Varşovia, Bo­­leslaw Koperski, ambasadorul Po­loniei la Bucureşti, membri ai Amba­sadei R. P. Polone. ★ In aceeaşi zi au început convorbi­rile oficiale între ministrul afaceri­lor externe, tovarăşul Ştefan Andrei, şi ministrul afacerilor externe al R.P. Polone, tovarăşul Jozef Czyrek, consacrate analizării stadiului actual şi perspectivelor de dezvoltare a re­laţiilor dintre cele două ţări, precum şi unor probleme ale actualităţii in­ternaţionale. ★ Ministrul afacerilor externe, tova­răşul Ştefan Andrei, a oferit, luni, un dineu în onoarea ministrului po­lonez al afacerilor externe, tovarăşul Jozef Czyrek. In timpul dineului s-a toastat în sănătatea tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Stanislaw Ka­­nia, pentru continua dezvoltare a re­laţiilor de prietenie frăţească şi co­laborare multilaterală dintre cele două ţări, pentru pace şi înţelegere internaţională. (Agerpres) Recepţie cu prilejul Zilei naţionale a Italiei Cu prilejul Zilei naţionale a Repu­blicii Italiene, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Ernesto Mario Bo­­lasco, a oferit luni o recepţie. Au participat Cornel Burtică, viceprim-ministru al guvernului, mi­nistrul comerţului exterior şi coope­rării economice internaţionale, Su­­zana Gâdea, preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Cor­nel Mihulecea, preşedintele Comite­tului de Stat pentru Energia Nu­cleară, Constantin Oancea, adjunct al ministrului afacerilor externe, re­prezentanţi ai altor ministere şi in­stituţii centrale, oameni de artă şi cultură, ziarişti. Au luat parte şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) Relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scînteii“ ■ Subinginerul Ioan Petruţ, pro­­fesor-instructor la liceul „Gheorghe Şincai" din Baia Mare, este auto­rul unei originale turbine eoliene, destinată producerii de energie e­­lectrică. Faţă de alte realizări în acest domeniu, turbina propusă de specialistul băimărean furnizează aproximativ de trei ori mai multă energie la aceeaşi putere a vîn­­tului. ■ La Băile Felix s-au încheiat sîmbătă lucrările celui de-al Vll-lea simpozion naţional de nutriţie şi boli metabolice. Simpozionul a re­unit peste 120 de cadre didactice universitare de la clinicile de spe­cialitate din ţară şi medici de pro­fil, care au susţinut peste 150 de comunicări şi referate ştiinţifice.­­■ La Constanţa s-a deschis ex­poziţia : „Cercetare-asimilare-efici­enţă economică", organizată de co­mitetul judeţean de partid, în ca­drul căreia sunt reflectate eforturile întreprinse de unităţile economice, staţiunile şi institutele de cercetare ştiinţifică pe linia diversificării şi modernizării producţiei. ■ La Baia Mare s-au deschis cîteva şantiere ale tineretului unde, in acest an, se vor executa lucrări în valoare de peste 7 milioane lei. Este vorba de un bloc cu 100 apar­tamente, de complexul de agre­ment de pe Cîmpul tineretului, de recuperarea materialului din vechea instalaţie de acid sulfuric de la Ferneziu ş.a. Deci, in spiritul bu­nelor tradiţii ale U.T.C. ■ Secţia de propagandă a Co­mitetului judeţean de partid Iaşi a iniţiat „Clubul directorilor", mani­festare care se bazează pe intîlniri ale conducătorilor de unităţi, în cadrul cărora se fac schimburi de experienţă în probleme de econo­mie şi conducere. La un asemenea schimb de experienţă, care a avut loc recent la întreprinderea „Teh­­noton”, gazdele au prezentat expe­rienţa privind pregătirea şi fabri­carea produselor noi. ■ La întreprinderea de maşini casnice emailate „23 August" din Satu Mare a fost înlocuit procesul de nichelare a pieselor mărunte cu zincarea, tehnologie pe baza căreia s-a putut elimina importul de nichel, iar calitatea pieselor s-a îmbunătă­ţit, ele devenind mai rezistente la coroziune. ■ La Combinatul petrochimic din Piteşti au fost realizate prin auto­­dotare două agregate pentru caza­nele de abur tehnologic, care per­mit recuperarea integrală a resur­selor energetice secundare rezultate din gazele reziduale de la fabri­carea negrului de fum. Pe această cale se economisesc anual 37 mi­lioane mc gaz metan, adică echi­valentul a 42 850 tone combustibil convenţional. ■ Secţia de articole tehnice din cauciuc Titu a centralei de profil din Piteşti, unitate care nu a fost pusă încă în funcţiune, a primit de la C.A.P. Tigveni, judeţul Argeş, 220 de conteinere şi boxpaleţi. Cînd va produce la capacitatea maximă, secţia va avea nevoie numai de ju­mătate din această cantitate. Cine a stimulat într-atît solicitudinea fur­nizorului ? ■ La Reghin suprafaţa pe care o deţin serele şi solariile construite in acest an de cele 21 de între­prinderi şi instituţii însumează peste 16 000 mp. Alte solarii, în suprafaţă totală de 2 000 mp, au fost amena­jate în curţile cetăţenilor, 11 uni­tăţi economice dispun în gospodă­riile anexă de peste 1 000 de porci. Este­­doar... începutul - afirmă Ale­xandru Bugnariu, primarul oraşului. ■ La întreprinderea „Dermatina“ din Timişoara, prin reciclarea a peste 400 tone de materiale din mase plastice şi cauciuc recuperate, s-au obţinut produse în valoare de peste 1 milion lei. Buni gospodari ! ■ Muzeul judeţean din Baia Mare a deschis o interesantă expo­ziţie de „flori de mină" în sălile din Piaţa Libertăţii. Colecţia expusă reprezintă o selecţie din cele circa 800 de exemplare achiziţionate in 1980 din bazinul minier Baia Mare. O ambianta plăcută la Stîna de Vale Staţiune de odihnă permanen­tă, Stîna de Vale este situată în masivul Vlădeasa, la altitu­dinea de 1 102 m, pe fundul unei „căldări“ largi. împrejmu­ită de păduri de conifere, sta­ţiunea oferă un peisaj variat, de un farmec aparte. Radiaţia solară intensă — în special ul­traviolete — ionizarea puterni­că a aerului, temperaturile mo­derate, iată cîteva din caracte­risticile climatului alpin de aici. De aceea, pe lingă odihnă, Stî­na de Vale este recomandată şi în tratarea afecţiunilor endocri­ne şi a nevrozei astenice. Vilele şi pavilioanele cu diferite grade de confort, cabanele, precum şi pensiunea, bufetele, barul de zi şi complexul comercial oferă vizitatorilor excelente condiţii de cazare şi masă. Masivul Vlădeasa, ca dealtfel Munţii Apuseni în general, pre­zintă un larg interes turistic atît datorită înălţimilor şi pito­rescului, dar mai ales multiple­lor chei, masivelor stîncoase abrupte, avenelor şi izbucurilor, ravenelor şi peşterilor, spre care se organizează numeroase excursii. Bilete şi informaţii suplimen­tare se obţin la toate agenţiile şi filialele oficiilor judeţene de turism, precum şi la cele ale I.T.H.R. Bucureşti. • AVION CU ARIPI ÎN FORMĂ DE SĂGEA­TĂ ÎNTOARSĂ. Inginerilor de aviaţie le este cunoscut de multă vreme faptul că aripile în formă de săgeată întoarsă au o serie de avantaje în compara­ţie cu cele in formă obişnuită de săgeată, dar pînă acum nu s-au construit avioane cu ast­fel de aripi, pentru că n-au pu­tut fi soluţionate unele dificul­tăţi legate, in primul rînd, de tensiunile mari ce se nasc in­tr-o astfel de aripă. In prezent, odată cu apariţia materialelor plastice aşa-numit compozite, devine posibilă realizarea unor construcţii uşoare şi totodată re­zistente. Mai sunt, desigur, de rezolvat numeroase probleme, dar mulţi specialişti consideră că un astfel de avion, cu calităţi de manevrare superioare avioa­nelor actuale, poate fi creat in actualul deceniu. Imaginea re­prezintă macheta unui asemenea avion realizată de specialiştii sovietici. • O NOUĂ METO­DĂ DE ELABORARE A OŢELURILOR ALIATE. Două firme din Suedia au pus la punct un nou proces de elaborare a oţelurilor aliate, ba­zat pe metalurgia pulberilor. A­­cest procedeu permite obţinerea unui oţel mai omogen şi mai pur decit cel elaborat prin meto­dele clasice. Procesul „STAMP“, cum este denumit noul pro­cedeu, este destinat obţinerii tablelor de laminat şi a semifa­bricatelor din oţel aliat. Cu aju­torul noului procedeu, materia­lul brut este transformat în pulbere, care este apoi compac­tată intr-un material omogen. Datorită consumului redus de materii prime, el este rentabil şi pentru elaborarea oţelurilor înalt şi mediu aliate, ca şi a oţeluri­lor refractare inoxidabile. • NOI APUCAŢII ALE GENETICII IN LE­GUMICULTURA. Biol°gi‘ de la Universitatea din Riga (R.S.S. Letonă) elaborează me­tode de dirijare a caracteristici­lor plantelor. Prin supunerea la un anumit tratament termic a seminţelor de castraveţi, creşte numărul florilor femele, ceea ce înseamnă sporirea cu 15—20 la sută a producţiei de castraveţi la hectar. Importanţa practică deosebită a acestor cercetări care duc la descoperirea unor căi de „feminizare“ a plantelor este evidentă dacă se are în ve­dere faptul că la o serie întrea­gă de plante de cultură se for­mează mult mai multe flori mascule decit cele femele — ro­ditoare. • ŞAH CU MINIOR­DINATOARE. La Paris a avut loc un concurs internaţio­nal de şah pentru miniordina­toare, care s-a încheiat cu vic­toria programului vest-german „Mephisto X“: şase puncte din şapte (cinci victorii, două re­mize şi nici o înfrîngere). • PETROL DIN ŞIS­TURI BITUMINOASE.Incă la sfîrşitul acestui deceniu, Australia va fi prima ţară din lume care va dispune de o ra­finărie care va extrage petrol din şisturi bituminoase. Rafină­ria va avea o capacitate de pro­ducţie de 240 000 barili pe zi. Tot atunci o uzină de lichefiere a cărbunilor, construită în sta­tul Victoria, va da o producţie de 80 000—100 000 barili de com­bustibil lichid pe zi. O uzină­­pilot de etanol se află în con­strucţie la Sidney. începînd din 1985, etanolul va acoperi 15 la sută din nevoile de carburanţi ale ţării. • COMBATEREA BIL­HARZIOZEI. Mai multe sute de milioane de oameni din ţă­rile tropicale suferă de bilhar­­zioză, boală provocată de un parazit numit schistosom. Pen­tru a putea combate boala tre­buie cultivat în prealabil para­zitul. O echipă de cercetători francezi din Perpignan a reușit, în premieră mondială, „dona­rea“ schistosomului, adică culti­varea lui printr-o tehnică simi­lară butășirii. Echipa respecti­vă a pus la punct şi instrumen­tele de mare fineţe necesare pentru efectuarea operaţiilor de donare. • CEAS CU... LA­MÍIE. Ceasornicarul Tony Achill din oraşul Kiddermimin­­ster (Marea Britanie) a luat o lămîie obişnuită şi a înfipt în ea doi electrozi — unul din zinc, celălalt de cupru, pe care l-a legat de electromotorul miniatu­ral al unui ceas electric. Rezul­tatele acestei idei simple, dar in­genioase au depăşit toate aştep­tările : ceasul a funcţionat, cu o singură lămîie, timp de cinci luni. In viitorul apropiat, cea­sornicarul are intenţia să folo­sească un chip de sursă de cu­rent pentru televizor planta de­numită revent, a cărei tulpină conţine, de asemenea, un suc acid. d ^.pretutindeni Cronica zilei Luni dimineaţă, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Nicolae Giosan, a primit o delegaţie de senatori co­­lumbieni, condusă de Luis Antonio Alvarado Pantoja, care face o vizită în ţara noastră. Cu acest prilej a fost efectuat un schimb de informaţii referitor la ac­tivitatea şi preocupările celor două foruri legislative. A fost subliniat rolul ce revine parlamentelor şi par­lamentarilor din România şi Colum­bia în dezvoltarea şi diversificarea în continuare a raporturilor de prie­tenie şi colaborare între cele două ţări. La întrevedere a fost prezent Jesus Gómez Salazar, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Republicii Co­lumbia la Bucureşti. ★ Principalele manifestări dedicate Zilei internaţionale a copilului des­făşurate în Bucureşti au fost găz­duite de Teatrul „Ion Creangă“. In holul teatrului a avut loc, luni, ver­nisajul expoziţiei naţionale de artă plastică, intitulată semnificativ „Şoi­mii patriei omagiază partidul“. Ini­ţiată de Comisia naţională pentru îndrumarea activităţii organizaţiei „Şoimii patriei“, expoziţia cuprinde lucrările premiate în cadrul fazei ju­deţene a concursului cu acelaşi titlu. A avut loc un spectacol organizat de Consiliul municipal Bucureşti al Or­ganizaţiei Pionierilor şi Comisia mu­nicipală pentru îndrumarea activită­ţii organizaţiei „Şoimii patriei“. Şi-au dat concursul formaţii corale şi de dansuri populare, recitatori şi inter­preţi instrumentişti de la şcoli şi gră­diniţe ale municipiului. (Agerpres) Prezentarea de condoleanţe la Ambasada R. P. Chineze La Ambasada Republicii Populare Chineze a avut loc luni prezentarea de condoleanţe în legătură cu înce­tarea din viaţă a tovarăşei Soong Ching Ling, preşedinte de onoare al Republicii Populare Chineze, vice­preşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Naţionale a Reprezen­tanţilor Populari a Republicii Popu­lare Chineze. In faţa portretului îndoliat al tova­răşei Soong Ching Ling erau depuse coroane de flori din partea Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Birou­lui Marii Adunări Naţionale. In numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, al C.C. al P.C.R., Consiliului de Stat, guver­nului şi al Marii Adunări Naţionale a transmis condoleanţe tovarăşul Gheorghe Rădulescu, membru al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. La prezentarea condoleanţelor au participat tovarăşii Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului Culturii şi Edu­caţiei Socialiste, Emilia Sonea, vice­preşedinte al Marii Adunări Naţio­nale, Ion Ceterchi, ministrul justiţiei, Ion Popescu-Puţuri, preşedintele A­­sociaţiei de prietenie româno-chineză, Marin Trăistaru, adjunct al minis­trului comerţului exterior şi coope­rării economice internaţionale. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în faţa portretului în­doliat al defunctei şi au semnat în cartea de condoleanţe. Au început lucrările de captare a unor ape din Munţii Făgăraş După cum se ştie, pe cursul su­perior al Dîmboviţei se desfăşoară importante lucrări cu caracter hi­droenergetic menite să pună în va­loare potenţialul energetic al aces­tui rîu şi să permită utilizarea ape­lor lui la irigarea unor însemnate suprafeţe de teren arabil în aval de Tîrgovişte. In acest scop, la Peci­­neagu se va crea un lac de acumu­lare cu o capacitate de 55 milioane mc, care va colecta apele a nu­meroase riuri din zonă. In cadrul acestui vast program se preconi­zează şi captarea surplusului de apă al unor rîuri de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, printre care Sebeşul, Berivoiul, Sîmbăta, Viştea Mică şi Viştea Mare, ale că­ror ape vor fi conduse, printr-un tunel special, pînă la Pecineagu. Nu de mult, după încheierea lu­crărilor de organizare a şantierului în zona rîului Sebeş, au început lu­crările de bază la aducţiunea de apă. De pe versantul nordic al lan­ţului făgărăşean, tunelul de aduc­­ţiune care va străpunge Munţii Făgăraş de la nord spre sud va avea o lungime de 32 km şi va cap­ta apele la cota de 1 120 m, ape provenite în special din zăpezi şi ploi. Pînă la ora actuală au fost deschise două galerii : una care va lega captările de apă de pe rîurile amintite şi a doua prin care aceste ape vor fi conduse pînă la Peci­neagu. Peste puţin timp, tot în a­­ceastă zonă vor fi deschise alte două galerii. (Nicolae Mocanu). DARABANI: A intrat în funcţiune o filatură de bumbac Ieri, in oraşul Darabani a intrat în funcţiune o filatură de bumbac ce va produce fire cardate. Oa­menii muncii din noua filatură pro­vin din rîndul tinerilor născuţi in oraş sau in localităţile limitrofe, absolvenţi ai liceelor de specialita­te şi care şi-au făcut practica mun­citorească la întreprinderea textilă „Moldova“ din Botoşani şi în alte colective de acelaşi profil din ţară. Tînărul colectiv s-a angajat să reali­zeze exemplar toţi indicatorii econo­­mico-financiari. (Silvestri Ailenei). Conferinţă de presă la încheierea vizitei congresmenilor americani in ţara noastră Duminică după-amiază s-a înche­iat vizita­­în ţara noastră a delega­ţiei Comitetului pentru serviciile ar­matei al Camerei Reprezentanţilor a Congresului S.U.A., condusă de Mel­vin Price, preşedintele comitetului, deputat democrat din partea statului Illinois. înainte de a părăsi Capita­la, congresmenii americani au avut o întîlnire cu reprezentanţi ai presei centrale, Agerpres, radioteleviziunii, precum şi cu corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră. Cu acest prilej, şeful delegaţiei a exprimat mulţumiri pentru posibili­tatea oferită de a vizita România şi de a avea convorbiri cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, cu reprezentanţi ai Marii Adunări Naţionale şi cu alte oficialităţi române. „Ele ne-au per­mis o mai bună cunoaştere a poziţi­ei ţării dumneavoastră intr-o serie de probleme de interes comun“ — a spus Melvin Price. Mulţumind în mod deosebit pentru ocazia de a fi primiţi de către preşedintele României, William Dickinson, depu­tat republican din partea statului A­­labama, a arătat că discuţiile care au avut loc au fost sincere şi deschi­se, interesante şi instructive, atît în ce priveşte dezvoltarea relaţiilor bi­laterale, cit şi intr-o serie de pro­bleme ale actualităţii internaţionale. Referindu-se la dezvoltarea com­er­ţului şi a cooperării economice din­tre România şi S.U.A., el a spus : „Aceasta corespunde intereselor am­belor ţări, atit din punct de vedere economic, dar şi in ce priveşte prie­tenia şi buna înţelegere intre cele două popoare“. După ce a prezentat pe larg as­pecte ale relaţiilor economice dintre România şi S.U.A., Samuel Stratton, deputat democrat din partea statului New York, a spus : „Ceea ce m-a impresionat cel mai mult in cadrul întrevederii cu preşedintele Nicolae Ceauşescu este cunoaşterea in deta­liu de către şeful statului român a contextului regional şi internaţional în care îşi desfăşoară România­ po­litica sa externă. Se pare că nu există nici un aspect pe care Domnia Sa să nu-l stăpinească la perfecţie în această problematică“. In încheiere, congresmenii ameri­cani au arătat că în cadrul schim­bului de opinii cu preşedintele Nicolae Ceauşescu au fost prezenta­te punctele de vedere în legătură cu limitarea armamentelor, evitarea creşterii încordării în Europa şi alte probleme care se află astăzi în cen­trul atenţiei opiniei publice şi care interesează în mod deosebit asigura­rea păcii şi securităţii întregii lumi. (Agerpres) tv PROGRAMUL 1­9,00 Teleşcoală 11.00 Film serial : Dallas — reluarea episodului 8 11.50 Evoluţia vieţii pe Pămint — serial ştiinţific 16.00 Telex 16,05 Teleşcoală 17,15 Itinerar italian — documentar 17,40 Clubul tineretului 18,25 Consultaţii in sprijinul învăţămin­­tului politico-ideologic 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal 19.25 Actualitatea economică 19.45 Omul şi sănătatea 20.05 Fapte de eroi ai muncii şi vieţii socialiste 20.30 Teatru TV : „Corida“ de Alfonso Sartre. Premieră pe ţară 22.10 Telejurnal PROGRAMUL 2 19.00 Telejurnal 19.25 Film serial pentru copii 19.50 Seară de operă TV. „Lucia di Lam­­mermoor“ de Donizetti (partea I) 20.35 Viaţa economică a Capitalei 21.05 Talente studenţeşti 21.45 Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim... 22.10 Telejurnal • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Competiţii in cadrul „Dáciádei" „Ştafeta tinerilor muncitori" La Alba Iulia s-a desfăşurat fi­nala pe ţară a crosului „Ştafeta tinerilor muncitori“ — competiţie de masă înscrisă sub genericul „Dá­ciádei“, care a reunit tineri şi tinere din întreprinderi şi instituţii din în­treaga ţară. In finala feminină — 3 schimburi, fiecare sportivă alergînd 1 500 m -­ a învins formaţia municipiului Bucureşti, alcătuită din Elena Dragu (26 de ani, funcţionară la o între­prindere de construcţii), Viorica Con­stantin — 19 ani şi Mariana Petres­­cu — 21 de ani (ambele muncitoare la uzinele „23 August“). La masculin, probă in care traseul a măsurat 3 000 m, tot echipa muni­cipiului Bucureşti a ciştigat, devan­­sînd reprezentativele judeţelor Alba şi Argeş. In primul schimb al şta­fetei învingătoare a alergat Costică Moroiu (20 de ani, lăcătuş la între­prinderea „Vulcan“), care a predat ştafeta lui Teodor Gherghici (19 ani, lăcătuş la întreprinderea „23 Au­gust“), Dumitru Ristea (22 de ani, electronist la Regionala C.F.R. Bucu­reşti), consfinţind victoria echipei sale. Concursul naţional sătesc de atletism La Piatra Neamţ au luat sfîrşit întrecerile celei de-a 4-a ediţii a finalelor concursului naţional sătesc de atletism, dotat cu „Cupa U.N.C.A.P.“, competiţie organizată în cadrul „Daciadei“, la care au participat aproape 400 de sportivi de la sate (cooperatori, mecanizatori, lucrători din I.A.S. şi ai cooperaţiei de consum). Iată învingătorii : feminin ; greu­tate: Monica Cocuţ (Neamţ) — 12,41 m ; lungime : Maria Csilic (Alba) — 5,29 m ; 800 m plat : Elena Oprea (Neamţ) — 2’25”1/10 ; 100 m plat : Livia Petrescu (Vîlcea) — 13”2/10 ; masculin : lungime : Ion Paţareniuc (Suceava) — 6,80 m ; 100 m plat : Ion Paţareniuc (Suceava) — 11”1/10 ; greutate : Wilhem Cocuţ (Neamţ) — 13,00 m ; 1 500 m ; Valentin Băla­­şa (Neamţ) — 4’0”. Clasamentul pe judeţe : 1. Neamţ — 27 puncte ; 2. Suceava — 22 puncte ; 3. Vîlcea — 19 puncte. Steaua Bucureşti şi Rulmentul Braşov — campioane naţionale la handbal Au luat sfîrşit campionatele na­ţionale de handbal. La masculin, victoria a revenit echipei Steaua, care în ultimul meci a învins cu scorul de 23—21 (11—11) pe Dinamo. Locul doi a fost ocupat de Minaur Baia Mare, urmată de Dinamo Bucureşti. Titlul la feminin a fost cucerit de Rulmentul Braşov, care, cu toate că în ultima etapă a jucat în deplasare, a învins cu 18—11 pe Universitatea Cluj-Napoca. Pe locul doi s-a clasat Ştiinţa Bacău, a II-a : Tractorul Braşov — Rapid Bucureşti 2—1 ; C.S. Tîrgovişte — Rova 4—0 ; Petrolul Ploieşti — Fla­căra Moreni 4—1 ; Metalul Bucu­reşti — Poiana Cîmpina 2—1. Lideră se menţine echipa C. S. Tîrgovişte cu 50 puncte, urmată de Petrolul cu 47 puncte ; seria a IlI-a : Minerul Moldova Nouă — U.T. Arad 1—2 ; Aurul Brad — U.M. Timişoara 3—0 ; Olimpia Satu Mare — F.C. Bihor 1—0 ; C.F.R. Timişoara — Metalul Aiud 4—1. Pe primul loc se află U.T. Arad cu 43 puncte, urmată de Aurul Brad și Olimpia Satu Mare cu cite 35 puncte. Fotbal în divizia „B" Campionatul diviziei B la fotbal a continuat cu etapa a 30-a. Iată principalele rezultate înregistrate : seria I : Gloria Bistriţa — C.S.M. Borzeşti 4—1 ; Progresul Brăila — F.C. Constanţa 2—1 ; Oltul Sf. Gheorghe — Cimentul Medgidia 4—0. In clasament conduce F.C. Constanţa cu 46 puncte, urmată de Gloria Bistriţa cu 38 puncte , seria PAGINA 3 • Cu prilejul unui concurs inter­naţional de tir cu arcul desfăşurat în localitatea vest-germană Eggen­­felden, echipa masculină a U.R.S.S. a stabilit un nou record mondial, cu performanţa de 7 960 puncte. Re­zultatul obţinut de Eseev, Zabrodski şi Gablikov este superior cu 19 punc­te vechiului record deţinut de for­maţia S.U.A. • La Neuchâtel, în cadrul preli­minariilor campionatului european de fotbal pentru echipe de tineret, selecţionatele Elveţiei şi Angliei au terminat la egalitate : 0-0. „Sulf - Călimani 81“ „Huilă-Cîmpu lui Neag“ (Urmare din pag. I) cadrul acestei acţiuni de importan­ţă naţională. Vă încredinţăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că suntem­ hotăriţi să punem in va­loare toată energia noastră, să ac­ţionăm la cotele cele mai ridicate ale calităţii şi răspunderii comu­niste, cu dăruire şi abnegaţie, în­­tr-un înalt spirit de ordine şi dis­ciplină muncitorească, pentru con­tinua prosperitate a acestor melea­guri, pentru înfăptuirea sarcinilor actualului plan cincinal, pentru edi­ficarea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate in patria noastră. La inaugurarea acţiunii au luat parte tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., viceprim­­ministru al guvernului, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Traian Gh­ica, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Suceava al P.C.R., reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. ...încet-încet, piatra îşi desferecă lacătele. Pe stîncile vinete apar şerpuiri galbene. La piciorul de jos al treptelor uriaşe s-a dezgolit o­­brazul primei lentile de sulf, boga­tă, atrăgătoare. De aici, sau din altă parte, a fost desprins un bul­găre de sulf nativ, mare cu­ o min­ge de fotbal, strălucind ca aurul. L-am pipăit cu privirile, nevenin­­du-mi să cred că există aşa ceva. Şi aur este, pentru că pe piaţa in­ternaţională sulful a ajuns la pre­ţul de aproape 150 de dolari tona. Din el se fabrică acidul sulfuric, îngrăşămintele chimice ; sulful este indispensabil in industria cauciucu­lui, a coloranţilor, in farmacie, în viticultură, în zootehnie. Sulful care se numeşte popular pu­cioasă şi pe care suntem­ ne­voiţi să-l aducem, în mari can­tităţi, de peste hotare. A fost, deci, explicabil entuziasmul căutătorilor de comori din Călimani cînd au intilnit lentila­­de la piciorul Ne­­goiului. Căutătorii din Călimani ştiu insă că grosul comorii se află sub muntele vecin — Pietricelu, masiv de 1 991 de metri înălţime. Negoiul trebuie redus, împins în­­tr-o parte, pentru ca să facă loc între el şi Pietricelu unei uriaşe căldări artificiale de unde va porni atacul principal spre sulf. In pere­ţii căldării se sapă alte trepte, no­tate de minerii Călimanului cu ci­fre arabe, pentru a le deosebi de treptele Negoiului, notate cu cifre romane, căpătînd şi semnul minus, desluşind în acest fel şi drumul spre adîncuri. Deci, sub cota 0 (zero), aflată la 1 550 de metri alti­tudine, punct de contact între cele două sisteme de trepte, se află ini­ma ofensivei hotărîtoare. Munţii se cutremură în fiecare zi sub şocul exploziilor care dislocă roca. Zil­nic — seisme de peste 5 grade pe scara Richter, provocate de om in drumul lui tenace spre minereu. Spre acest front in continuă fier­bere înaintau, cu cîteva zile în urmă, coloanele de autobasculante înregistrate în judeţele Maramureş, Suceava, Harghita, Iaşi, Botoşani, Bistriţa-Năsăud şi Giurgiu, precum şi coloanele de trailere, transpor­te, buldozere, excavatoare, cilin­dri compresori, aparţinînd aceloraşi judeţe. Era soare — lucru extrem de rar aici — munţii se decupau în oglinda zilelor de sfîrşit de mai in toată splendoarea lor, invirstaţi de zăpezi. Dinspre ei răzbăteau, în­fundat, tunetele exploziilor, intensi­ficate acum, in preziua atacului de­cisiv. Noilor veniţi trebuie să li se creeze fronturi de lucru potrivite, dislocări masive — hrană pentru autobasculantele Romandiesel de peste 10 tone. In cocheta colonie muncitorească, asemănătoare unei staţiuni de odihnă, erau pe termi­nate pregătirile pentru primirea celor 7 detaşamente de muncitori, tehnicieni, ingineri, cadre tehnice din municipiul Bucureşti, precum şi militari. Fiecare judeţ are cam­pamentul său în blocuri, cu tot ceea ce ii trebuie omului după o zi de luptă cu muntele : pat cu cearşafuri ca neaua in ca­mere cu încălzire centrală dotate cu băi cu apă rece şi caldă. Se apropia de sfîrşit construcţia unei cantine cu sute de locuri ; in preajma ei aşteptau mesele şi scaunele. Am reuşit „să punem mina“ — acesta este, pur şi simplu, Cuvîn­­tul — pe inginerul Remus Crăciun, director adjunct tehnic al Combina­tului minier „Suceava“, omul care răspunde de organizarea acţiunii de întrajutorare muncitorească. — întrebări telegrafice ! ne-a ru­gat el. — Scopul acţiunii ? — Creşterea capacităţii de desco­­pertare. La 31 octombrie, anul aces­ta, tragem linie şi adunăm. Totalul va fi : 1 milion metri cubi de rocă trecută în halde ; vor apărea 100 de mii de tone de sulf ; 950 000 metri cubi de rocă dislocată vor rezulta din lucrări de consolidări şi amena­jări de drumuri şi halde. — Impresionant ! — Poate. Dar sarcina de plan pe anul acesta este de peste 9 milioa­ne de metri cubi de rocă dislocată. Acţiunii „Sulf — Călimani 81“ îi re­vin, din această cifră, cele aproape două milioane. Restul, nouă, celor de-aici. — Forţele umane venite in spri­jin sunt peste­­ 200. Care sunt „ar­mele“ lor ? — Peste 200 de autobasculante, peste 20 de excavatoare, peste 30 de buldozere, cilindri compresori etc. Constructorii de drumuri vor aşterne 20 de kilometri de şosele de acces la carieră şi la halde , mecanicii vor contribui la întreţi­nerea utilajelor, dar vor repara şi întreţine şi o serie de utilaje ale şantierului nostru. Vor avea din belşug de lucru sudorii, betoniştii, automacaragiii, buldozeriştii, perso­nalul tehnic-ingineresc, electricie­nii etc. Peste 1 200 de oameni cu înaltă calificare. Lor li se alătură forţe din combinatul nostru şi din centrală, peste 300 de mineri din Baia Mare, care muncesc aici de la începutul lunii mai, pregătind tere­nul pentru declanşarea acestei ac­ţiuni în substanţa căreia se află gîndul înaripat al secretarului ge­neral al partidului. Şi vom reuşi, pentru că este o sarcină de partid, este o cauză comună, cu implicaţii economice de importanţă majoră. — Sînteţi presat de timp... — Toţi sintem­ cu mina în pieptul timpului... Ne-am oprit în dreptul unui ex­cavator care îşi rotea săgeata ca un radar nervos. Sub cupa lui se schimbau, în ritm trepidant, auto­basculantele. — Aceştia sunt primii veniţi — ne spune tovarăşul Vasile Baciu, secretarul comitetului de partid al Exploatării miniere Călimani. Au venit mai devreme şi s-au apucat de muncă. La ora aceasta, acţiunea „Sulf­a Călimani 81“ se desfăşoară din plin, sub semnul atributelor spiritului revoluţionar pe care le înscriem cu majuscule : RĂSPUNDERE MUN­CITOREASCA, ABNEGAŢIE, E­­ROISM. Dionisie ŞINCAN Sava BEJINARIU corespondentul „Scînteii" (Urmare din pag. I) zerişti, conducători auto, mecanici, muncitori sosiţi aici din 14 unităţi economice ale judeţului şi studenţi de la Institutul de mine din Petro­şani, şi-au început activitatea la di­ferite puncte de lucru ale exploa­tării pentru a contribui la sporirea producţiei de cărbune cocsificabil atît de necesar economiei naţio­nale. Cum a fost organizată acţiunea ? Am solicitat precizări în acest sens tovarăşului Dan Otto Surulescu, di­rectorul general al Combinatului minier Valea Jiului. „ Activitatea celor veniţi să ne dea ajutor se va desfășura intre 1 iunie — 31 octombrie a.c. în aceas­tă perioadă urmează a se desco­­perta 1 050 000 metri cubi steril, ceea ce va asigura o rezervă de cărbu­ne pregătită pentru exploatare în acest an de 200 000 tone cărbune — ne spune interlocutorul. Frontul deschis prin descopertările din acest an, precum şi prin exploatarea în adîncime, în trepte inferioare, ne va permite ca în anul viitor să ob­ţinem peste 280 000 tone cărbune din carieră. De subliniat că, paralel cu acţiunea de descopertare, se vor ex­trage zilnic, în acest an, 1 000 tone cărbune, iar în anul viitor se va ajunge la o producţie de 1 500 tone pe zi. După o scurtă festivitate, s-a tre­cut cu toate forţele la treabă. 14 excavatoare electrice de mare capa­citate şi excavatoare hidraulice, 76 autobasculante de cite 16 tone fie­care, 15 buldozere, autogredere, au­totractoare de mare capacitate, au­­tostropitori şi alte utilaje mînuite de tineri şi vîrstnici, unii dintre ei cu experienţă cîştigată pe o serie de şantiere de construcţii ale ţării, au început bătălia pentru a smulge muntelui „pîinea industriei“. Trecem, pe rînd, la diferite locuri de muncă, stăm de vorbă cu oame­nii. Toţi ţin să-şi exprime aceeaşi dorinţă, de a munci cu cit mai mult spor. — Aici, la „mina“ de suprafaţă, mă aflu de la început, cînd eram doar cu două excavatoare şi, vă mărturisesc, simt o mare mîndrie că din cupa excavatorului meu dau cărbune cocsificabil — ne spune ex­­cavatoristul Ion Soncoloşi. Nici nu visam aşa ceva : eu, cu meseria mea, să ajung să dau ţării căr­bune ! Aici nu sunt abataje, vago­­neţi, dar extragem cărbune. Eu ştiu ce înseamnă cărbune pentru indus­trie. Şi de aceea vreau să mun­cesc cit mai bine. Asta înseamnă să-mi îngrijesc utilajul ca pe ochii din cap şi să-l utilizez la întreaga lui capacitate. Şi asta fac zi de zi, oră de oră ! Din Hunedoara, Deva, Rîu Mare- Retezat, din alte centre economice ale judeţului Hunedoara mulţi ti­neri, dar şi oameni cu experienţă, au venit la Cîmpu lui Neag­­u ac­ţiunea de întrajutorare muncito­rească cu hotărirea de a contribui cu toate forţele şi priceperea lor la înfăptuirea unei cauze comune şi a unui măreţ îndemn patriotic, de a da patriei cantităţi sporite de căr­bune cocsificabil. Aici, ca şi în sub­teran, la minele din Lupeni, Uri­­cani, Bărbăteni sau Paroşeni — de unde se extrage cărbune cocsifica­bil — acţiunea „Huilă — Cîmpu lui­­ Neag“ va înscrie noi fapte de mun­că în marea întrecere a minerilor ţării pentru a spori neîncetat pro-­ ducţia de cărbune. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii“

Next