Scînteia, august 1981 (Anul 50, nr. 12112-12137)
1981-08-01 / nr. 12112
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 12112 Sîmbătă 1 august 1981 6 PAGINI - 30 BANI în întâmpinarea marii noastre sărbători naţionale MUNCĂ RODNICĂ, REZULTATE DE PRESTIGIU IN ÎNTREAGA ŢARĂ CARIERA PEŞTEANA-NORD, DIN BAZINUL GORJULUI : Suplimentar , 30 000 tone lignit Minerii carierei Peşteana-Nord, din bazinul carbonifer al Gorjului, au ridicat la 30 000 tone cantitatea de lignit extrasă peste plan de la începutul lunii iulie. Succesul se datoreşte acţiunilor iniţiate pentru prelungirea cu 1-3 ore a timpului efectiv de funcţionare a excavatoarelor de mare capacitate, celorlalte utilaje şi instalaţii, creşterii randamentelor, precum şi îmbunătăţirii funcţionării benzilor şi instalaţiilor de transport atît pe liniile de cărbune, cit şi pe cele de steril. (Agerpres) NEAMŢ : Peste plan — 87 milioane kWh energie electrică Cu producţia obţinută in ultimele două zile ale lunii iulie hidroenergeticienii de la întreprinderea electrocentrale „Bistriţa“ din Piatra Neamţ au rotunjit la un miliard de kilowaţt-ore producţia de energie electrică obţinută in acest an, cu 21 la sută mai mare decit cea produsă în aceeaşi perioadă a anului 1980. Această cantitate cuprinde şi depăşirea producţiei planificate pe 7 luni ale acestui an cu 87 milioane kWh producţie suplimentară obţinută prin îmbunătăţirea exploatării hidroagregatelor, scurtarea duratei reviziilor şi reparaţiilor şi reducerea consumurilor tehnologice. (Constantin Blagovici). Intîlnirea prietenească dintre tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU ŞI LEONID BREJNEV La 31 iulie, in Crimeea, a avut loc o întîlnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In cursul convorbirii, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi L. I. Brejnev au acordat o atenţie deosebită celor mai importante direcţii ale colaborării româno-sovietice. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice işi propun ca şi in viitor să lărgească şi să ridice calitatea relaţiilor reciproce, să întărească prietenia româno-sovietică pe baza principiilor egalităţii in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, ale solidarităţii socialiste. In actualul cincinal, schimburile comerciale dintre România şi Uniunea Sovietică urmează să crească de circa două ori, in comparaţie cu cincinalul anterior. Totodată, există încă rezerve importante pentru adincirea colaborării economice. Participarea României la construcţia unor conducte de gaze de pe teritoriul U.R.S.S., a centralei atomo-electrice din sudul Ucrainei, a unor întreprinderi pentru extracţia minereului de fier, precum şi a altor obiective îi va permite să obţină din Uniunea Sovietică cantităţi suplimentare de gaze, energie electrică şi alte produse. De asemenea, s-au discutat probleme privitoare la posibilităţile livrării de petrol din Uniunea Sovietică. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev au examinat cele mai actuale probleme ale politicii internaţionale. Ei au subliniat că actuala agravare a situaţiei din lume afectează interesele tuturor ţărilor şi tuturor continentelor. Este necesar să se acţioneze împotriva agravării situaţiei internaţionale, pentru reluarea şi continuarea, politicii de pace, destindere şi colaborare, pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor litigioase dintre state. — Hotărîrea N.A.T.O. privind amplasarea de noi arme nucleare cu rază medie de acţiune in Europa determină intensificarea cursei înarmărilor. Aceasta apasă ca o povară grea pe umerii popoarelor, împiedică eforturile lor creatoare, soluţionarea problemelor stringente. Abordarea raţională şi responsabilă de către guverne a problemelor limitării şi încetării cursei înarmărilor, în primul rînd a celor nucleare, înfăptuirea de măsuri de încredere şi dezangajare în domeniul militar — iată în ce direcţie trebuie să fie îndreptată in primul rînd, in prezent, activitatea de politică externă. Nu trebuie să rămină în afara atenţiei nici o iniţiativă menită să ducă — pe baza principiilor egalităţii şi securităţii egale — la slăbirea confruntării militare. Republica Socialistă România şi Uniunea Sovietică sunt adepte forme ale înfăptuirii integrale şi necondiţionate a principiilor şi înţelegerilor realizate la Conferinţa istorică de la Helsinki, a cărei a şasea aniversare este marcată in aceste zile. A fost exprimată speranţa că statele semnatare ale Actului final vor face totul ca, la reluarea lucrărilor reuniunii de la Madrid, să se ajungă la înţelegeri cu privire la dezvoltarea relaţiilor dintre statele participante la întîlnire, la convocarea conferinţei europene privind măsuri de încredere şi dezarmare, la asigurarea continuităţii procesului început la Helsinki. Rezultate bogate şi rodnice ar putea da unirea posibilităţilor tehnicoştiinţifice şi de altă natură ale statelor cu sisteme sociale diferite pentru soluţionarea problemei energetice. Aceasta ar permite o utilizare mai raţională a potenţialelor existente şi accelerarea activităţii de punere în valoare a noi surse de energie. In legătură cu aceasta, a fost evidenţiată actualitatea propunerilor ţărilor socialiste cu privire la convocarea unei conferinţe general-europene consacrateproblemelor energeticii, care să examineze totalitatea acestor probleme din regiune, in perioada următoare şi în perspectivă. România şi Uniunea Sovietică sunt gata să-şi aducă contribuţia la asigurarea succesului unei asemenea conferinţe, întriunea dintre tovarăşii : Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, sinceră. La convorbiri au participat tovarăşii : Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ,fxteiii® ei Republicii Socialiste Plecarea din Capitală Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat în Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Iliei Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului general al partidului, preşedintelui republicii. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Suzana Gâdea, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. La sosirea in Crimeea, pe aeroportul din Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întimpinat şi salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S., precum şi de Viktor Sergheevici Makarenko, prim-secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alţiconducători ai organelor locale de partid şi de stat. România, Constantin Mitea, consilier al secretarului general al P.C.R., preşedintelui Republicii Socialiste România, Andrei Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., şi Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. întoarcerea în ţară Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întors, vineri seara, din Uniunea Sovietică, unde a făcut o vizită la invitaţia tovarăşului Leonid Iliei Brejnev, secretar general al Comitetului Central al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Constantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., consilier al secretarului general al partidului, preşedintelui republicii. In întîmpinare, pe aeroportul Otopeni, au venit tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Cornelia Filipaş, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Richard Winter, Nicu Ceauşescu. Era de faţă ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko. . Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost oferite buchete de flori. La plecarea de la reşedinţa unde au avut loc convorbirile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu căldură de tovarăşii Leonid Brejnev, Andrei Gromiko, Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. Pe aeroportul Simferopol, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de V. S. Makarenko, prim-secretar al Comitetului regional Crimeea al PC. din Ucraina, de alţi conducători ai organelor locale de partid şi de stat La plecare, pe aeroportul internaţional Otopeni Ritm intens pe şantierul hidrocentralei Tismana Pe şantierul viitoarei hidrocentrale de la Tismana, constructorii au înregistrat în ultima perioadă noi şi semnificative succese. In clădirea subterană a sălii maşinilor, de exemplu, au fost aduse in stadiu final lucrările de excavaţii, la casa vanelor s-a încheiat montajul podului rulant de 32 tone şi a început lansarea virajelor pentru puţul prin care apele vor pune in funcţiune turbinele. In acelaşi timp, la frontul de debuşare al galeriei de fugă a intrat in funcţiune prima combină „Alpinminer“ cu ajutorul căreia volumul zilnic de excavaţii a crescut cu peste 50 metri cub. (Agerpres) Producţie fizică peste prevederi la întreprinderea de rulmenţi din Alexandria Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de rulmenţi din Alexandria au depăşit, de la începutul anului şi pină acum, producţia fizică cu peste 650 000 de rulmenţi, produse intens solicitate in ţară şi de parteneri din numeroase ţări ale lumii. Cea mai mare parte a producţiei suplimentare a fost obţinută pe seama creşterii productivităţii muncii în condiţiile reducerii consumurilor specifice de materii prime şi materiale şi a costurilor de producţie planificate. (Stan Ştefan). Grădinile, timpul aşteaptă culegătoriipe toţi locuitorii satelor! PE PRIM-PLANUL URGENŢELOR • încheierea recoltării griului pe ultimele 250000 de hectare • Strîngerea legumelor şi livrarea lor corespunzător graficelor stabilite • Pregătirea temeinică a recoltării plantelor tehnice In această perioadă, la sate trebuie să existe o stare de permanentă mobilizare la lucrările agricole a tuturor mecanizatorilor şi cooperatorilor, a celorlalţi oameni ai muncii din agricultură. Acum trebuie executat un mare volum de muncă atît la strîngerea recoltei, cit şi la pregătirea viitoarei campanii agricole. Dealtminteri, se poate afirma că greul lucrărilor agricole — atît ca volum, cit şi ca importantă — începe abia acum. Pe primul plan al urgentelor se situează in aceste zile STRINGEREA ŞI PUNEREA LA ADAPOST A ÎNTREGII RECOLTE DE GRIU. După cum se ştie, în judeţele din sud această lucrare s-a încheiat, dar ea continuă să se desfăşoare in judeţele situate în centrul şi nordul ţării, unde mai este de strîns recolta de pe 250 000 hectare. Recoltarea griului este întîrziată îndeosebi in judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Suceava, Bistriţa-Năsăud şi altele. In sprijinul unităţilor agricole din aceste judete au fost trimise numeroase combine din judeţele situate în sudul ţării, unde secerişul s-a încheiat. Important este ca aceste forţe suplimentare, împreună cu baza tehnică de care dispun unităţile agricole din judeţele respective, să fie bine folosite, lucrîndu-se din plin, îndată ce lanurile se zvîntă. Nici un efort nu trebuie precupeţit pentru ca şi în aceste judeţe toată recolta să ajungă, în timpul cel mai scurt, in magazii ! Pentru buna aprovizionare a populaţiei important este ca în aceste zile să se acorde CEA MAI MARE ATENŢIE RECOLTĂRII ŞI LIVRĂRII LEGUMELOR, potrivit graficelor încheiate intre unităţile de producţie ■ şi cele de valorificare. Or, în numeroase judeţe — Olt, Călăraşi, Giurgiu, Galaţi, Buzău, Brăila, Teleorman — nu au fost respectate graficele zilnice de livrări la legume. Producţia grădinilor este bună, dar în cazul unor sortimente perisabile, cum sunt roşiile, întârzierea recoltării ar putea duce la pierderi. Tot în aceste zile începe recoltarea unor legume destinate aprovizionării pentru iarnă , ceapă,, usturoi, fasole uscată etc. Prin urmare, lucrările in grădini se aglomerează foarte mult. Iată de ce este necesar ca organizaţiile de partid, consiliile populare comunale şi conducerile unităţilor agricole SA MOBILIZEZE LA LUCRĂRILE DE RECOLTARE PE TOŢI LOCUITORII SATELOR, urmărind ca din producţia obţinută nimic să nu se piardă, totul să ajungă fie pe piaţă, fie în magazii. In mod deosebit să se acorde prioritate aprovizionării Capitalei şi a centrelor muncitoreşti importante. In zilele următoare va începe strîngerea inului pentru fibră şi ulei, iar nu peste mult timp se va trece la recoltarea florii-soarelui. Sunt plante tehnice deosebit de valoroase, care au o mare importanţă pentru economia ţării şi, implicit, pentru aprovizionarea populaţiei. Esenţial este ca printr-o organizare corespunzătoare a muncii şi pregătirea temeinică a utilajelor SA SE ASIGURE DESFĂŞURAREA IN BUNE CONDIŢII A RECOLTĂRII ACESTOR PLANTE TEHNICE. Finalul campaniei de seceriş coincide cu declanşarea altor lucrări agricole tot atît de importante şi care se vor amplifica pe măsură ce vom înainta in timp. Este un motiv in plus ca acum, concomitent cu strîngerea cerealelor păioase şi eliberarea terenurilor de paie, să se acţioneze energic la recoltarea legumelor, a plantelor tehnice, pentru PREGĂTIREA EXEMPLARA A CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNA. Aceasta impune ca in munca de îndrumare şi control desfăşurată de organele de partid şi consiliile populare, de direcţiile agricole şi consiliile agroindustriale să nu intervină nici o pauză. Peste tot trebuie să se muncească intens, bine organizat, astfel ca toate produsele cîmpului şi ale grădinilor să fie strinse neîntirziat şi fără pierderi, iar prin pregătirea temeinică a campaniei însămînțărilor de toamnă să se asigure obţinerea de producţii mari în anul viitor. Lucrătorii ogoarelor judeţului Bacău au încheiat recoltarea griului Lucrătorii ogoarelor judeţului Bacău au încheiat, in ziua de 31 iulie, recoltarea griului pe întreaga suprafaţă de 51 100 ha. Odată cu recoltatul, întreprinderile agricole de stat au depăşit livrările către fondul de stat, iar cooperativele agricole de producţie au predat pină acum peste 85 la sută din sarcinile stabilite. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, Comitetul judeţean Bacău al P.C.R. subliniază : Terminarea campaniei de seceriş intr-o perioadă de timp mai scurtă decit in anii anteriori se datoreşte efortului deosebit depus de oamenii muncii de pe ogoare, însufleţiţi de chemările şi îndemnurile mobilizatoare pe care ni le-aţi adresat cu prilejul Congresului ţărănimii şi la recentul forum democratic al clasei muncitoare, al vizitelor de lucru pe care le-aţi efectuat în judeţul nostru. In aceste zile — se spune in telegramă — eforturile sunt concentrate la arăturile de vară, recoltarea şi livrarea legumelor, strîngerea in întregime a furajelor, recoltarea în bune condiţii a culturilor de in pentru fibră şi ulei, floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi altele. In acelaşi timp, suntem plenar angajaţi în înfăptuirea orientărilor pe care ni le-aţi dat privind dezvoltarea şi modernizarea zootehniei, sporirea efectivelor de animale şi a producţiei animaliere, astfel ca, până la finele anului, să realizăm efectivele planificate, precum şi celelalte sarcini ce ne revin din programul de măsuri stabilit pentru dezvoltarea şi modernizarea acestui sector.