Scînteia, august 1981 (Anul 50, nr. 12112-12137)
1981-08-01 / nr. 12112
SCINTEIA—simbäla 1 august 1981 Intr-o zi de primăvară din acest an, in care soarele încerca cu timiditate să topească stratul gros de zăpadă aşternut in păduri şi pe drumurile de acces, directorul întreprinderii forestiere de exploatare şi transport din Rimnicu Vîlcea, tovarăşul Florin Ilie, era foarte Îngrijorat : — Ne-am pregătit din timp mai bine ca niciodată pentru producţia acestui an — ne spunea directorul. In adunarea generală a oamenilor muncii din toamna anului trecut am hotărit cu toţii, muncitorii şi specialiştii Întreprinderii, ca anul 1981 să fie anul fructificării la cel mai înalt nivel al experienţei şi capacităţii noastre de muncă, pentru a ne situa pe un joc fruntaş in întrecerea socialistă. Am trecut neintirziat la aplicarea a ceea ce am hotărit. Şi iată, acum vremea ne face festa : ne-a distrus o serie de drumuri de acces, iar zăpada întirzie să se topească, îngreuhind mult exploatarea lemnului. Oamenii întreprinderii nu s-au lamentat, n-au stat cu braţele încrucişate in faţa acestei situaţii. Iniţiativa şi tenacitateamuncitorească pentru depăşirea momentelor mai dificile s-au dovedit hotăritoare. Iar rezultatele au fost pe măsură : producţia a început să se desfăşoare un ritm susţinut, lemnul din păduri a fost tăiat, pregătit şi transportat cu maximă operativitate spre unităţile de prelucrare sau depozitele de desfacere către populaţie. Ca rezultat, in primul semestru al anului, colectivul întreprinderii a ajuns să se situeze pe primul loc în întrecerea socialistă dintre unităţile industriei exploatării lemnului , cu 1276,5 puncte. In această perioadă, principalii indicatori de plan au fost depăşiţi cu 3,2 la sută la producţia netă, 3,4 la sută la producţia fizică, 13,8 la sută la livrări de mărfuri la fondul pieţei. Stăm din nou de vorbă cu directorul intreprinderii. Acum este mai destins, dar vizibil preocupat de problemele curente ale producţiei. — Aceste rezultate — ne spune directorul — sunt consecinţe firească a aplicării neabătute a noului mecanism economico-financiar, a înţelegerii, de fiecare muncitor şi specialist din unitatea noastră, a datoriei care ii revine să participe direct la înfăptuirea actului autoconducerii şi autogestiunii economice. Concret, aceasta a însemnat pentru noi atragerea fiecărui om, indiferent de locul său de muncă, la procesul de organizare mai bună a producţiei şi a muncii, de gospodărire cît mai judicioasă a întreprinderii. Ne exprimăm dorinţa să continuăm dialogul la citeva locuri de muncă. Pe drum aflăm că nn ..portofoliul“ consiliului oamenilor muncii au fost colectate un număr de 276 propuneri făcute in ultimele adunări ale oamenilor muncii şi in şedinţele de grupă sindicală, a căror aplicare este riguros urmărită. Sunt propuneri, idei, sugestii care vizează: nemijlocit perfecţionarea procesului de producţie. Bunăoară, in urma unei propuneri referitoare la creşterea operativităţii şi eficienţei activităţii de exploatare a lemnului, consiliul oamenilor muncii a trecut neintirziat la deschiderea unor centre de sortare şi preindustrializare in 7 puncte de lucru accesibile mijloacelor de transport de mare capacitate. Urmărim activitatea la unul din punctele de sortare şi preindustrializare. Noul sistem de organizare a producţiei a asigurat o mai mare concentrare a forţei de muncă şi a utilajelor, ceea ce a influenţat, pe de o parte, creşterea productivităţii muncii, iar, pe de alta, sporirea gradului de valorificare a masei lemnoase, diminuindu-se in raport direct proporţional pierderile de exploatare. Pe plan practic, aceasta a permis realizarea, in şase luni din acest an, a unor economii de 345 tone carburanţi şi lubrifianţi, precum şi reducerea cu 1,50 lei a cheltuielilor totale la 1000 lei producţie-marfă. într-una din exploatările forestiere îl intîlnim pe tovarăşul Ion Zidaru, şeful compartimentului plan al întreprinderii, care ne spune că sporirea indicilor de mecanizare a principalelor operaţii s-a obţinut tot prin aplicarea propunerilor făcute de oamenii din producţie. Ca urmare, operaţiile de doborit-secţionat se realizează in prezent complet mecanizat, iar la cele de scos apropiat şi de încărcare — indicii de mecanizare prevăzuţi in plan au fost depăşiţi. Muncitorii din exploatările forestiere ale întreprinderii s-au dovedit a fi buni gospodari, acordind o mare atenţie valorificării masei lemnoase din locurile greu accesibile. In acest an, de exemplu, peste 10 la sută din materialul lemnos stabilit pentru exploatare se va realiza numai din doboriturile de vint. Or, pentru scoaterea acestora erau necesare mari cheltuieli in vederea executării unor drumuri de acces si instalării unor funiculare in serie. Nimeni nu a fost insă de acord, pentru că aceste cheltuieli s-ar fi repercutat in cele din urmă asupra producţiei nete şi a beneficiilor, diminuîndu-le. De aceea, s-a găsit o altă rezolvare, pe cit de simplă, pe atît de economicoasă. In locul investiţiilor şi al dotărilor suplimentare, s-a ales soluţia creşterii numărului şi a gradului de utilizare a atelajelor. — Dintr-un calcul estimativ — preciza şeful compartimentului plan — rezultă că, prin folosirea atelajelor, cheltuielile pentru operaţia de scosapropiat a lemnului provenit din doboriturile de vint şi din locurile greu accesibile se reduc cu aproape 40 la sută. Punerea în funcţiune a oricărui mecanism folosit in activitatea forestieră este greu de conceput astăzi fără utilizarea energiei electrice, a carburanţilor şi lubrifianţilor. Deşi, prin profilul său, unitatea nu se numără printre marii consumatori de resurse energetice, totuşi colectivul întreprinderii nu a neglijat nici această cale de reducere a cheltuielilor materiale şi de producţie. Economiile obţinute nu sunt poate prea spectaculoase. Dar ele nu se realizează uşor, trebuie pusă în valoare fiecare resursă , de economisire. In această privinţă s-a afirmat puternic spiritul gospodăresc al colectivului. Să exemplificăm. Prin raţionalizarea iluminatului în halele de producţie, în ateliere, magazii şi depozite — trecerea la generalizarea iluminatului fluorescent in locul celui incandescent — s-au economisit 86 MWh energie electrică. Alţi 140 MWh au fost înregistraţi in „contul de economii“ ca urmare a perfecţionării procesului tehnologic, in sensul adoptării sistemului de alimentare a haldelor de gatere cu buşteni, cap la cap, pe lanţurile transportoare, al celui de oprire automată a utilajelor conducătoare după un minut de mers în gol ş.a. In prezent se află in curs de materializare alte idei gospodăreşti şi mai îndrăzneţe. Bunăoară, tovarăşul Dumitru Şerban, secretarul comitetului de partid de la U.F.E.T. Jibleă, a propus ca, în locul alimentării cu energie electrică, funicularele din vecinătatea unor cursuri de apă să fie acţionate cu ajutorul forţei hidraulice. Acum se lucrează la realizarea amenajărilor tehnice necesare. Fapt este că, adunînd kilowatt-oră cu kilowatt-oră şi gram cu gram de combustibil, pe ansamblul întreprinderii s-au şi realizat economii de 320 MWh energie electrică şi 246 tone combustibil convenţional. Cu tenacitate, măsurile tehnice şi organizatorice prind viaţă, contribuie direct la ridicarea activităţii productive la cote mereu mai inalte de eficienţă. Dornic să cunoască şi să aplice şi alte idei şi soluţii valoroase din celelalte unităţi de profil, colectivul întreprinderii vilcene se adresează propunerea de a se realiza în perioada următoare un schimb de experienţă. Credem că această propunere va găsi ecoul cuvenit. Corneliu CĂRLAN Ion STANCIU ÎN INDUSTRIE EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ la tribuna :Semnten" Prin autoconducere şi autogestiune economică Fiecare om-participant la organizarea cît mai bună a producţiei La I.F.E.T.-Rîmnicu Vîlcea, INIŢIATIVE MUNCITOREŞTI PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI FIZICE ŞI A EFICIENŢEI ECONOMICE ÎN AGRICULTURĂ GRĂDINILE, CIMPUL AŞTEAPTĂ CULEGĂTORII PE TOŢI LOCUITORII SATELOR! Teleormanul poate trimite mai multe legume in pieţele Capitalei! • Ritmul recoltării a sporit, dar sînt încă rămîneri în urmă • Cînd delegaţii I.L.F. sunt capricioşi, camioanele rămîn neîncărcate în luna iulie, unităţile agricole din judeţul Teleorman au strins şi expediat beneficiarilor peste 21 000 tone ceapă, tomate, ardeii, castraveţi, usturoi, vinete şi alte legume. Pe ansamblul judeţului, planul de livrări la legume nu s-a realizat cu circa 10 000 tone datorită, in principal, vegetaţiei intirziate a acestora. Comandamentul judeţean pentru agricultură a luat măsuri pentru urgentarea recoltării legumelor. Ca urmare, in perioada 20—26 iulie graficele de livrare au fost depăşite cu 150 tone, iar în saptămina în care ne aflăm s-a înregistrat acelaşi ritm bun de lucru. Marţi, de pildă, faţă de 1655 tone plan s-au livrat la fondul de stat 1710 tone. La creşterea ritmului de recoltare a legumelor contribuie in mod deosebit şi cei peste 5 000 elevi, care fac in aceste zile practică in unităţile agricole de stat şi cooperatiste. Un exemplu de mobilizare a cooperatorilor am întilnit la ferma de legume a C.A.P. Peretu. După cum ne spunea ing. Cornelia Vişan, şefa de fermă, din planul pe acest an de 1833 tone de legume au fost livrate aproape 700 tone. Cultura de ardei gras fiind întreţinută bine anunţă o producţie mult mai mare faţă de cele 800 tone planificate. Bune rezultate la recoltarea legumelor au şi cooperatorii din fermele de la Cernetu şi Izvoarele, care expediază zilnic cite 50—60 tone de produse proaspete. Intr-adevăr, acolo unde munca este bine organizată, unde specialiştii din conducerile unităţilor se află in mijlocul oamenilor, lucrind cot la cot cu ei, indrumînd şi luind decizii imediate, rezultatele nu se lasă aşteptate. La grădina de legume a cooperativei Ştorobăneasa stăm de vorbă cu ing. Fănica Istru. „Avem o recoltă bună de legume şi ar fi păcat de munca noastră să le lăsăm in cimp. De la 6 dimineaţa şi pină seara tirziu, cooperatorii, printre care Floarea Olteanu, Floarea Abăla-V___________________________________ ru, Gica Crăciun, Petru Vătuiu şi toţi ceilalţi nu cunosc odihna. Printr-o folosire bună a mijloacelor de transport, zilnic depăşim graficele de livrare cu 5—10 tone roşii şi vinete". Trebuie insă semnalat că, în comparaţie cu ritmul bun înregistrat in unităţile amintite, sunt altele in care, deşi in cimp sunt legume coapte şi frumoase, ritmul recoltării şi livrării este nesatisfăcător. La C.A.P. Cervenia s-au strins pină acum numai 72 tone din 1822 tone plan, iar la C.A.P. Frumoasa — 106 tone din 1785. Miercuri seara, la ferma legumicolă a C.A.P. Smîrdioasa, din graficul zilei nu se livraseră circa 90 tone tomate, deși după spusele tehnicienei Constanţa Pomojnicu existau în cimp cel puţin 50 tone tomate. „Nu avem forţă de muncă suficientă pentru a stringe legumele — ne spunea tehniciană. Deşi am stat de vorbă cu conducerea cooperativei, cu primarul comunei, nu am primit nici un ajutor. Ca urmare, dintr-un plan total de 1733 tone, am livrat pină acum doar 99 tone, deşi legume avem din belşug“. Fără îndoială, printr-o mai bună redistribuire a forţelor, cu sprijinul elevilor, al personalului administrativ din comună, problema s-ar rezolva. Intervenţia comitetului comunal de partid se impune urgent. Mai multă atenţie trebuie acordată folosirii mijloacelor de transport. La depozitul C.L.F. Zimnicea, unde se preirau produsele din unităţile agricole din această mare zonă legumicolă a judeţului, stăm de vorbă, miercuri, 29 iulie, cu unul din şoferii care aşteaptă cu camionul pentru a fi încărcat . Ilie Moise, de la autobaza de transport Ferentari Bucureşti : „Este ora 16. De cînd staţionaţi aici ?“. „Am venit de luni seara. Nu am avut ce încărca, deşi am fost şi astăzi in citeva ferme ale intreprinderii de producere a legumelor din localitate. Cred că am făcut 30—40 km in gol“. Adevărul l-am aflat insă imediat, după o discuţie intre şeful depozitului, Dumitru Urdoi, şi delegatul I.L.F. Militari Bucureşti, Ion Soare. „Deşi in grafic sunt prevăzute sortimentele de legume, nu de puţine ori şoferii sau delegaţii, ca in cazul de faţă, preiau numai ce le convine, ne-a spus şeful depozitului. Astfel, tovarăşul Ion Soare nu dorea să ridice decit ceapă, deşi în depozit se află tomate, castraveţi şi ardei de cea mai bună calitate“. Delegatul I.L.F. Militari fiind de faţă la intervenţia noastră, problema s-a rezolvat repede, iar maşina a fost încărcată. Rămine însă această atitudine iraţională a unor reprezentanţi ai unităţilor de valorificare care uită cu cită trudă au muncit cooperatorii, faptul că producătorii sunt nevoiţi uneori să încetinească recoltarea unor legume — continuă şeful depozitului. Fără a mai pune la socoteală timpul pierdut şi benzina consumată inutil de unii conducători auto. Să mai adăugăm şi faptul că o parte din şoferii cu care am stat de vorbă reclamă că la depozitul Militari din Capitală camioanele stau chiar cite două zile la descărcat. Şi uite-aşa, intr-o săptămînă nu se poate face decit un singur transport Bucureşti — Alexandria şi retur“. Am consemnat şi opinia tovarăşului Cătălin Caciuc, inginerul-şef al trustului judeţean al horticulturii. „Avem posibilitatea şi suntem pregătiţi pentru a prelua în luna august cite 2 000 tone zilnic de legume in vederea aprovizionării judeţului nostru, a Capitalei (cel mai mare beneficiar), a altor zone din ţară, precum şi pentru întreprinderea de producere şi industrializare a legumelor din Tr. Măgurele. Pentru a realiza ceea ce ne-am propus vor fi concentrate mai multe forţe la recoltat, vor fi optimizate transporturile, in aşa fel incit zilnic să fie făcute trei curse, intre grădini şi depozitele de preluare. De asemenea, vom folosi mai mult transportul pe calea ferată, mai ales în cazul legumelor mai puţin perisabile“. Stan ŞTEFAN corespondentul „Semten“ Din situaţia încheiată la sfirşitul lunii iulie rezultă că in judeţul Timiş — una din principalele zone legumicole ale ţării — livrările la fondul de stat pe şapte luni au fost îndeplinite şi chiar depăşite la legume de cimp, cartofi timpurii, leguminoase alimentare. O analiză mai atentă a modului cum decurg lucrările in fermele legumicole, cum este sortată, preluată şi valorificată pe piaţă ori în unităţile de industrializare producţia de legume şi fructe este de natură să evidenţieze atît aspecte pozitive, cit şi unele neajunsuri. Pare paradoxal, dar planul de livrări la fondul de stat pe luna iulie n-a fost îndeplinit la nivelul prevăzut. Ca urmare, la legumele de cimp s-a înregistrat o restanţă de peste 6000 tone, la cartofii timpurii , de circa 800 tone, iar la fructe — de aproape 300 tone. Pentru a cunoaşte mai îndeaproape cauzele acestei situaţii — planul pe 7 luni e realizat, doar pe iulie nu — ne-am deplasat în mai multe unităţi producătoare pentru a vedea concret cum se desfăşoară activitatea. Primul popas l-am făcut în fermele din raza Complexului de legume şi fructe Lovrin, care deţine ponderea principală în cadrul judeţului. Aici, legumicultorii sunt mereu la datorie. In ziua raidului nostru, echipele din fermele legumicole recoltaseră în plus, faţă de grafice, 5 tone de roşii la C.A.P. Comloşu Mic şi tot atîtea la C.A.P. Gottlob, 3 tone roşii şi ceapă la C.A.P. Variaş şi 3 tone cartofi la I.A.S. Tomnatic. Aici, oamenii, avînd în frunte pe şefii de fermă, cunoşteau bine sarcinile din acea zi şi acţionau pentru depăşirea lor, cu convingerea că nimic din această recoltă bogată nu trebuie să se piardă prin depreciere. Important este şi faptul că producţia ce s-a strins in ziua respectivă a fost sortată şi livrată pieţelor şi magazinelor din Timişoara. Cantităţi importante de legume şi fructe s-au recoltat şi în celelalte unităţi din raza complexului amintit, astfel încît din acest bazin au fost livrate într-o singură zi 38 tone roşii, 6 tone ardei gras, 3 tone castraveţi, 5 tone dovlecei, 1,5 tone vinete, 37 tone ceapă, 2 tone morcovi, o tonă pătrunjel, 80 tone cartofi timpurii şi 35 tone piersici. Ioan Navy, directorul complexului, ne spune că n-a fost zi sau săptămînă în care graficele de recoltare sau livrare să nu fie respectate. Faptul că, in funcţie de gradul de coacere a produselor, recoltarea se face zilnic sau de 2—3 ori pe săptămînă, că oamenii cunosc in fiecare zi ce au de făcut, că, exceptind „virful“ din campania de recoltare a griului, capacităţile de transport au fost asigurate la nivelul necesar (in ultima vreme neinregistindu-se nici un caz in care legumele culese să fie lăsate pe cimp), a dus nu numai la îndeplinirea planului de livrări la fondul de stat, ci şi la depăşirea lui stit pe cele 7 luni, cit şi pe luna iulie. La polul opus se situează unele unităţi din cadrul Complexului de legume şi fructe Lugoj. Slaba organizare a muncii, lipsa de control din partea specialiştilor asupra stării de vegetaţie a legumelor din cimp, precum şi alte carenţe au făcut ca în fermele cooperativelor agricole Chizatău, Balint şi Racoviţa, roşiile şi ardeii să fie recoltate cu mare intirziere, ceea ce se răsfrînge negativ asupra aprovizionării pieţelor. Mai mult chiar, la C.A.P. Boldur, din cauză că nu se respectă graficele de recoltare, mijloacele de transport fac calea întoarsă fără nici o încărcătură, consumind combustibil de pomană. Cînd în sfîrşit recolta a fost strinsă, n-a mai venit nimeni s-o ridice şi astfel citeva zeci de tone de tomate au rămas pe cîmp, sub cerul liber, timp de mai multe zile. Iată de ce este absolut necesar ca organizaţiile de partid şi consiliile de conducere ale cooperativelor amintite să ia măsuri ferme pentru întărirea ordinii şi disciplinei, pentru organizarea riguroasă a muncii, pentru mobilizarea la cules a tuturor locuitorilor satelor, astfel ca nimic din rodul grădinilor să nu se piardă. Cezar IOANA corespondentul „Seinten” timiş : La organizare diferită — rezultate diferite Cooperatorii teleormăneni — mobilizaţi în aceste zile la recoltarea legumelor Foto : E. Dichiseanu PAGINA 3 Ialomiţa. Hărnicia din primăvară işi spune acum cuvintul Datorită cauzelor obiective pricinuite de o primăvară rece şi umedă, legumicultorii din judeţul Ialomiţa au importante rămîneri în urmă la livrarea legumelor : tomate, ardei, castraveţi şi vinete. Acolo unde legumicultorii au forţat mina naturii prin eforturi bine gîndite rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. O serie de unităţi, cum sunt cele din consiliile agroindustriale Griviţa, Andrăşeşti, Urziceni, Fierbinţi, fermele I.P.I.L.F. şi serele trustului horticol, au început livrarea legumelor cu două săptămini mai devreme faţă de celelalte cooperative care au aşteptat perioade ideale, nu au ajutat formaţiile din legumicultura cu lucrători din celelalte sectoare, atunci cind acest lucru se impunea. In vreme ce la unii există o adevărată explozie de tomate coapte şi vinete, iar restantele sint recuperate, la alţii plantele abia acum rodesc sau sunt încă in floare. De la C.A.P. Miloşeşti, de exemplu, în fiecare săptămînă sunt livrate pieţelor Capitalei 1 009 tone de legume de bună calitate. Aici, printr-o bună organizare a muncii, in 20 de minute se încarcă un camion de cinci tone. Şeful de fermă, Luchian Furcoi, ne asigură că până la mijlocul lunii august va ajunge „la zi“ cu planul de livrări la legume. O bună experienţă în obţinerea legumelor timpurii au şi cooperatorii din Maia, Luci, Brazi, Fierbinţi şi Condeieşti, de unde au fost expediate însemnate cantităţi de tomate. Nu acelaşi lucru se poate spune despre unităţile agricole din consiliile agroindustriale Ciochina, Gura Ialomiţei şi Fâcăeni, unde graficele de livrări la legume nu se respectă. In ce priveşte recoltarea şi livrarea fructelor, rezultate meritorii obţin întreprinderile agricole de stat Feteşti şi Urziceni. La ferma nr. 13 a I.A.S. Feteşti, condusă de inginerul Tiberiu Onofrei, se recoltează zilnic 20 tone caise şi 30 tone piersici. Ca urmare a recoltelor bune de fructe şi livrării acestora la termen, în luna iulie Fabrica de conserve Feteşti a depăşit substanţial planul la producţia de gemuri. La această unitate de industrializare a legumelor şi fructelor se constată o bună organizare a preluării produselor şi o grijă deosebită la sortarea lor. Ing. Valeria Bogdan, şefa serviciului producţie, ne spune că zilnic se obţin 40 tone de roşii in bulion, 55 tone fasole păstăi, 9 tone castraveţi în saramură, 30 tone gemuri şi se aşteaptă pornirea liniei de pastă de tomate, la care s-au făcut toate probele. Pentru impulsionarea recoltării legumelor, comandamentul agricol judeţean a luat hotărirea de a fi mo- * bilizate la cules toate forţele satului, elevii, urmind ca plata celor ce nu sunt membri cooperatori să se facă in fiecare seară, la grădină. Mihai VIŞOIU corespondentul „Seinten* în Aplicarea acordului global S-a păşit cu dreptul şi e bine. Dar de ce întîrzie paşii următori? Formaţia de constructori ai lui Aurel Pop este cunoscută şi apreciată pe şantierul Combinatului chimic din Giurgiu, înainte de toate, pentru „specialitatea“ dobîndită, şi anume aceea de a scurta sistematic duratele lucrărilor încredinţate, adică de a lucra foarte repede. Cea mai recentă performanţă : executarea pardoselilor anticorozive la depozitul de acid azotic a durat cu şapte zile mai puţin decit fusese prevăzut în grafice. Cum s-a acţionat, mai ales că acest rezultat constituie, aşa cum spuneam, un lucru obişnuit în activitatea acestei formaţii ? Dar să-l ascultăm chiar pe şeful ei : — în acest caz, ca de fiecare dată cînd începem o nouă lucrare, obiectivul pe care ni-1 propunem constă în atingerea unui ritm de lucru nu numai intens, dar şi în continuă creştere. Iar primul pas constă in căutarea tuturor căilor de scurtare a termenelor de execuţie. Este un obiectiv impus de preluarea lucrării în acord global. Ştim că dacă vom munci mai repede şi mai bine atunci şi câştigurile noastre vor fi mai mari. Cit despre rezerve de timp, acestea există, se află practic la îndemîna noastră , de la pregătirea cu grijă a lucrării la aprovizionarea din timp cu tot ce ne trebuie şi pină la organizarea riguroasă a muncii fiecăruia dintre noi. Toate aceste probleme sunt soluţionate prin discuţii şi hotăriri luate în comun de întreaga formaţie. — Cred că trebuie reliefat şi un alt aspect, intervine in discuţie ing. Constantin Băicuş, director tehnic al Trustului de lucrări speciale din Bucureşti. Prict aplicarea acordului global, şefilor de echipă, maiştrilor şi muncitorilor din subordine le revine direct răspunderea pentru înfăptuirea cu punctualitate a sarcinilor încredinţate. Calitate în care ei acţionează efectiv ca adevăraţi conducători la punctul de lucru. Cu alte cuvinte, devin principalii factori de conducere operativă a activităţii desfăşurate pe şantiere. Aceasta este, de altfel, condiţia hotăritoare ca acordul global să-şi îndeplinească dublul său rol : acela de instrument eficient de organizare şi conducere a lucrărilor pe de o parte, dar şi de cointeresare a oamenilor , pe de altă parte. Continuînd analiza noastră, mai notăm preocuparea constantă a conducerii trustului amintit pentru generalizarea acordului global la toate lucrările şi pe toate şantierele unde acest lucru este posibil. O singură cifră e îndeajuns de grăitoare : in momentul de faţă circa 95 la sută din personalul muncitor este cuprins în această formă modernă şi stimulatoare de organizare a producţiei şi a muncii. Efectele sunt demne de reţinut : în anul trecut, pe şantierele Trustului de lucrări speciale, durata lucrărilor realizate a fost redusă cu peste 1 800 de zile, la care se adaugă, în primul semestru al acestui an, alte peste 800 de zile. Bunăoară, lucrările de protecţii anticorozive şi izolaţii termice executate in cadrul dezvoltării întreprinderii bucureştene „Viscoîi!“ au fost reduse cu 180 de zile ; la fel, realizarea coşului de fum de la Fabrica de zahăr lanca a durat numai 35 de zile, în loc de 60 cit se preconizase. Iar exemplele pot continua. Dincolo de aceste aspecte pozitive, investigaţiile făcute pe mai multe şantiere au scos in evidenţă o situaţie contradictorie. Intre trusturile de construcţii industriale există diferenţe, uneori sensibile, în privinţa nivelului de aplicare a acordului global. Mai mult, de la o perioadă la alta apar frecvent fluctuaţii în cadrul aceluiaşi trust şi chiar în cadrul aceluiaşi şantier. Care sunt cauzele acestor nedorite oscilaţii in aplicarea acordului global? • Acordul global în sine nu constituie, in mod automat, o formă superioară de organizare a lucrărilor, ne-a precizat ing. Dan Călin, directorul trustului bucureştean. Dacă introducerea lucrului in acord global nu este insotita de asigurarea condiţiilor reale pentru aplicarea lui, rezultatele vor fi îndoielnice, iar acordul global nu-şi atinge scopul. Ceea ce, din păcate, se mai intîmplă pe alocuri. — Care anume sint aceste condiţii ? — Atît cele pe care trebuie să le asigure conducerea trustului si a şantierelor sale, cit şi cele care intră in sarcina celorlalţi factori cu care colaborăm in procesul de realizare a investiţiilor. Să fiu mai explicit : trustul nostru este, de obicei, unitatea care execută ultimele lucrări înainte de predarea obiectivelor productive. Dacă primim cu întîrziere fronturile de lucru specificate prin graficele de execuţie, nu încape nici o îndoială că nu vor putea fi respectate nici termenele prevăzute in contractele de acord global. Despre ce eficienţă a acordului global putem vorbi pe şantierul Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Slobozia, unde lucrătorii noştri aşteaptă de luni de zile, fărăsă ştie cînd le vor primi, fronturile de lucru la instalaţiile de uree şi amoniac ? Departe de a constitui un fenomen izolat, lipsa de sincronizare între diferitele organizaţii de construcţii care acţionează pe aceeaşi platformă de investiţii determină deseori anularea unor contracte de acord global. De ce ? Neexistînd fronturi de lucru, echipele de constructori sunt mutate de la un punct de lucru la altul sau chiar pe alte şantiere. Altfel spus, subantreprizele sunt puse in neplăcuta situaţie de a-şi tot reorganiza forţele de muncă în funcţie de volumul de fronturi de care dispun. O paranteză. De cele mai multe ori, intîrzierea cu care constructorii şi montorii predau fronturile de lucru se datorează începerii cu mare întârziere a lucrărilor, din cauza slabei lor pregătiri. In asemenea situaţii, răspunderea beneficiarilor de investiţii este evidentă. Un alt neajuns în calea aplicării cu succes a acordului global 11 constituie lipsa acută a unor materiale de care este absolută nevoie. Lista lor este prea lungă pentru a ne opri la unul sau altul. Fie că repartiţiile acordate sunt in mod nejustificat mai mici cu 25 la sută decit necesarul extras din proiecte, fie că furnizorii livrează cu intirziere şi neritmic materialele contractate, cert este faptul că, la ora actuală, pe şantiere se resimte din plin lipsa unor mari cantităţi de tablă zincată cu grosimi de 0,3, 0,4 şi 0,5 mm, bitum, vată minerală şi produse din vată, materiale termohidroizolatoare şi multe altele. Pot fi contractate in acord global lucrările la care trebuie folosite aceste materiale şi despre care nu se ştie nici cum şi nici cînd vor fi procurate? Evident, nu. Dificultăţi in aplicarea eficientă a acordului global apar, uneori, şi pe filiera trust-şantiere. Este vorba de insuficienta grijă cu care in unele compartimente de activitate sunt tratate multiplele aspecte legate de asigurarea condiţiilor pentru contractarea fermă a lucrărilor în acord global. Concret, despre ce anume este vorba? • Perfectarea formelor este lăsată de obicei in grija compartimentelor personal-învăţămint-retributie din şantier, fără ca serviciile de pregătire,programare-lansare şi urmărire a producţiei să participe la pregătirea lucrărilor, la stabilirea volumului de lucrări şi a tehnologiilor de execuţie. • Controlul modului in care se munceşte pe şantiere nu este Întotdeauna suficient de riguros. Ca atare, sunt cuprinse in fişele de activitate lucrări sau operaţii ca fiind efectuate manual, deşi se realizează mecanizat; de asemenea, în nu puţine situaţii, măsurarea volumelor de lucrări realizate nu e îndeajuns de exactă. Abordind aceste probleme cu specialişti din trust, am aflat că, recent, consiliul oamenilor muncii a analizat aceste neajunsuri și a adoptat o serie de măsuri menite să mobilizeze întregul personal tehnic la pregătirea lucrărilor ce vor fi contractate in acord global, întărind totodată controlul asupra modului în care sunt aplicate prevederile legale in acest domeniu. Cristian ANTONESCU PE ŞANTIERELE TRUSTULUI DE LUCRĂRI SPECIALE DIN BUCUREŞTI Cea mai tînără unitate a industriei uşoare pusa in funcţiune pe platforma industrială a municipiului Bistriţa este filatura de lină pieptănată. După numai 6 luni de funcţionare, tînărul colectiv muncitoresc de aici a înregistrat rezultate remarcabile, reuşind să depăşească producţia-marfă planificată cu mai bine de 3,5 milioane lei, în condiţii de rentabilitate sporită. (Gheorghe Crişan)