Scînteia, septembrie 1981 (Anul 50, nr. 12138-12163)
1981-09-01 / nr. 12138
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS O pasiune... bănoasă Lucrează ca electrician — pasionat de meseria lui — la Salonta. Dar asta nu-l împiedică pe florian Galea să mai aibă o pasiune, in timpul liber, in propria gospodărie din comuna Avram Iancu, judeţul Bihor : creşterea vitelor. Gospodar destoinic, el este şi autorul unui record In materie. Despre ce este vorba ? De la o scroafă, îngrijită ca la carte, el a obţinut, nu mai puţin de doi ani, nici mai mult, nici mai puţin de 51 de purcei. Purcei de pe urma cărora a încasat 25 000 de lei. Sumă, nu glumă ! Acum aşteaptă o nouă „recoltă". Fîntîna din muzeu Puţini dintre cetăţenii oraşului Dorohoi — şi încă şi mai puţini dintre vizitatori — ştiu că în subsolul Muzeului de ştiinţe naturale din localitate există o fintină. O fintină care datează de aproape 100 de ani şi care are o adincime, sub cota fundaţiei clădirii, de 30 de metri, dintre care 9 metri sunt cu apă. Instalaţia de pompare a apei la suprafaţă, cu care fintină a fost dotată incă de la început, funcţionează şi acum. In plus, directorul muzeului, profesorul Cornelia Andriescu, ne-a dat o veste de ultimă oră : fintină a fost reamenajată şi, odată cu redeschiderea instituţiei, va furniza apă pentru acvariu. Şi asta, pentru ca fintină să nu fie doar obiect de... muzeu. Ceai de... 40 de grade Deunăzi, pe strada Căpitan Andreescu din Tirgovişte mirosea a ţuică de la o poştă. Prinîmprejurimi nu se afla nici un restaurant. Atunci de unde miros de ţuică fiartă ? Mirosul de ţuică venea din curtea casei lui Grigore Vasilescu. — Producţie proprie, pentru uz personal — a încercat el să glumească. Dar a înghiţit In sec, in momentul in care i s-au găsit in cămară nu mai puţin de 130 kg de zahăr. — Ce faceţi cu atita zahăr . — Păi, cite o dulceaţă, cite un ceai... Dar explicaţiile lui — ca şi ţuica — miroseau a minciună de la o poştă. Permis de rezervă Urmărită de un echipaj al miliţiei, autobasculanta condusă de Apostol Nicodim zbura in plină noapte pe străzile oraşului Tg. Neamţ. In calea sa a avariat un autoturism şi o căsuţă. Oprit cu greu din cursă, cel de la volan a recunoscut că plecase după nişte lemne. Cind i s-au cerut actele la control, s-a constatat că respectivul avea permisul de conducere anulat pentru grave abateri de la normele de circulaţie. Şi totuşi, avea asupra lui un permis de conducere. De unde şi pină unde ? Era unul şi acelaşi permis cu cel pe care-l declarase cu ani in urmă pierdut, dar pe care şi-l păstrase ca... rezervă, pentru orice eventualitate. Acum a rămas fără nici unul. In schimb s-a ales cu un dosar de cercetare. Şi-au pătat cinstea Capace de ceas, un lănţişor, un medalion, cercei... Greutate : 235 grame. Toate din aur curat. Toate aparţinind pină deunăzi lui Constantin Fedorca din Satu Mare. Cum îşi făcuse rost de ele ? Unele bijuterii le procura pe căi dubioase, ilicite. Alte piese au fost găsite in timpul lucrărilor pe un şantier sătmărean, unde Fedorca era constructor. Cîteva din piesele descoperite pe şantier, nedeclarate şi nepredate organelor in drept, au fost însuşite şi de un complice, Gheorghe Glodeanu, din comuna Arcad. Cei doi vor da seamă acum in faţa legii, pentru că au pierdut... aurul cinstei. Dispariţia din dulap Ani de zile, D. P. din Lunca Clinicului, judeţul Braşov, a muncit cu hărnicie, a ciştigat bani frumoşi, a trăit in cumpătare, iar prisosul si l-a pus de-o parte. Dar in loc să depună banii la C.E.C., i-a aşezat, sută peste sută, intr-un dulap. Zilele trecute, cind a vrut să mai adauge citeva sute de lei la economiile lui, mai ia banii de unde nu-s ! A anunţat imediat miliţia, care a început investigaţiile in vederea prinderii răufăcătorului. Pină una, alta, lui D.P. i-a pierit somnul, intrucit nu e vorba de o sumă oarecare, ci de peste o sută de mii de lei ! Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scînteii" mmmmmmmv mmmmm mmmmmmmmmm ....... ! BUZĂU Urgenţa urgenţelor în agricultură: RECOLTA DE TOAMNĂ SÅ FIE STRtNSĂ LA TIMP Şl FĂRĂ PIERDERI! ' -w v 'v; - V s • ‚. w SFECLA DE ZAHAR 33», /i î; v'' A* ' - « nmxsmtttâ * ‚ w . vss‚Â aWHaiAaWiWaiawVi . .v s -i vsSS&ifS: 1 Ritmic şi la nivelul graficelor—aşa trebuie să se lucreze peste tot La 25 august, in unităţile agricole din judeţul Buzău, precum şi in cele din judeţele Brăila şi Vrancea, care livrează sfeclă la Fabrica de zahăr din Buzău, s-a declanşat campania de recoltare a acestei culturi. Concomitent, in fabrică a început prelucrarea sfeclei, primele 550 de tone de zahăr fiind livrate pină ieri comerţului. Fabrica dispune in momentul de faţă de un stoc de materie primă de 3183 tone, care nu este însă suficient pentru asigurarea funcţionării instalaţiilor la întreaga capacitate şi in zilele cind nu se poate lucra din cauza ploii. Examinînd graficele din primele şapte zile care au trecut de la începerea campaniei, rezultă că unităţile agricole din judeţul Buzău sunt în restanţă faţă de plan cu 2 700 tone, iar cele din Brăila — cu 4 500 tone de sfeclă. O primă explicaţie a acestor rămineri în urmă ar fi ploile căzute săptămîna trecută. Dar joi, 27 august, în judeţul Buzău a fost o zi cu soare, în care se putea lucra din plin. De ce s-au livrat întreprinderii numai 1 653 tone, faţă de 2 485 tone cit era planificat ? După cum am constatat, atit la Fabrica de zahăr din Buzău, cit şi în cele patru baze de recepţie au fost asigurate condiţiile de preluare a întregii cantităţi de sfeclă. ..Pentru această campanie — ne spune ing. Ion Mocanu, directorul fabricii — am realizat 14 îmbunătăţiri tehnologice, între care un basculator auto, cu ajutorul căruia capacitatea de descărcare a sfeclei sporeşte cu 500 tone zilnic, timpul de staţionare a maşinilor fiind redus la jumătate. De asemenea, cele patru baze de recepţie sunt dotate cu utilaje de incărcare-descărcare de mare capacitate. Avem organizate două coloane auto totalizînd 1500 tone pe zi şi două navete C.F.R. a cite 20 de vagoane fiecare“. Iată cum decurge recoltarea la cooperativa agricolă Smeeni, unde cultura de sfeclă ocupă o suprafaţă de 340 hectare. In cele trei zile de lucru, datorită bunei organizări a muncii, au fost strînse cantităţile de sfeclă prevăzute în grafice. „Am identificat solele unde sfecla a ajuns la maturitate şi am repartizat pe cei 200 de cooperatori, dislocatoarele şi mijloacele de transport pe aceste terenuri“ , ne spune Gheorghe Dinu, preşedintele acestei cooperative. La ferma nr. 1 întîlnim echipa condusă de Stoian Neacşu, care ne precizează : „Lucrăm un acord global, fiecare cooperator avînd repartizate 1,8 hectare. La o producţie de 30 tone la hectar trebuie să lucrăm de dimineaţă şi pină noaptea. In aceeaşi zi dislocăm, decoletăm, încărcăm şi transportăm întreaga cantitate de sfeclă“. Efectul lucrului in flux ? Mijloacele de transport fac cite 4—5 curse pe zi. Pe primele suprafeţe recoltate la cooperativa agricolă de producţie Brădeanu, producţia depăşeşte 35 tone la hectar. Cele trei echipe totalizînd 90 de oameni, lucrau de zor. La ora 12, şoferul de pe maşina 21-BZ-2155 efectua cea de-a treia cursă. Ritmul de recoltare şi livrare este cel prevăzut in grafic. Cit priveşte calitatea, aceasta lasă însă pe alocuri de dorit, multe rădăcinifiind decoletate necorespunzător. Cooperatorul Ion Mardale este nemulţumit de faptul că ,în grabă, unii taie sfecla fără milă, iar coletele ies prea mari şi se pierde mult zahăr“. Considerăm că situaţia de mai sus se datorează lipsei de supraveghere şi control din partea şefului de fermă, Ion Nistor, care nu şi-a făcut simţită prezenţa o zi întreagă la această lucrare. Dar restanţele din primele trei zile de recoltare au şi o altă cauză : faptul că nu sunt folosite şi combinele. Cooperativele agricole din consiliul agroindustrial Pogoanele au livrat zilnic cu câte 60 tone de sfeclă mai puţin. Deşi în acest consiliu s-a prevăzut ca, din 1220 hectare cultivate cu sfeclă, 400 să fie recoltate mecanic, deși S.M.A.-ul dispune de 4 cupluri de combine și decoletoare cu o capacitate de 25 de hectare pe zi, se lucreazăsemimecanizat. „Vom trece mai tîrziu la recoltarea mecanică — ne spune ing. Aurelian Gheorman, directorul S.M.A. Pogoanele , deoarece avem suficientă forţă de muncă in cimp“. Curioasă optică să amîni recoltarea mecanică pină la vremea ploilor ! Aceeaşi motivaţie ne-a oferit şi directorul S.M.A. Padina, inginer Leonida Gavrilă. Deci 8 combine şi alte utilaje pentru care s-au cheltuit citeva milioane stau in curtea S.M.A.-urilor, în loc să fie in cimp. Din modul cum a decurs, in aceste zile de început, campania de recoltare şi prelucrare a sfeclei de zahăr in judeţul Buzău rezultă că organizarea muncii nu se află in toate unităţile la acelaşi nivel. Este de datoria organelor agricole judeţene, a consiliilor agroindustriale, a comitetelor comunale de partid să exercite un control exigent asupra modului în care se realizează graficele de lucru în fiecare unitate, fermă şi formaţie, pentru a se asigura stringerea la timp şi fără pierderi a întregii recolte de sfeclă de zahăr. Lucian CIUBOTARU Stelian CHIPER La recoltarea sfeclei de zahăr pe terenurile cooperativei agricole de producţie Smeeni, judeţul Buzău Foto : C. Stoicescu La mina Leurda : COMPLEX DE ÎNALTA PRODUCTIVITATE La mina Leurda din bazinul carbonifer al Văii Motrului s-au încheiat, înainte de termen, lucrările de montaj" la un nou complex de abataj dotat cu mecanisme de tăiere pe straturi înalte de cărbune. Intrat In exploatare, noul complex a încredinţat brigăzii conduse de Mihai Gaftiniuc — funcţionează, încă din primele zile, la parametri superiori, asigurînd creşterea cu peste 5 000 tone a producţiei de lignit livrate zilnic de colectivul minei Leurda. (Dumitru Prună). Un cuprinzător program pentru dezvoltarea agriculturii (Urmare din pag. I) în urmă de multi ani de zile şi ale căror planuri de redresare nu se realizează tocmai datorită ineficientei activităţii practice desfăşurate în acest scop. Aceasta depinde, fără îndoială, in primul rind de spiritul de răspundere al oamenilor puşi să conducă şi să organizeze activitatea in agricultură. Trebuie, spunea secretarul general al partidului, să judecăm oamenii nu după vorbe şi referate, ci după producţiile pe care le-au realizat şi să punem oameni pasionaţi, pricepuţi, hotărîţi să asigure înfăptuirea programului de dezvoltare a agriculturii. Un şir de probleme importante de care depinde dezvoltarea producţiei agricole, dealtfel subliniate in repetate rinduri de conducerea partidului, de secretarul său general, trebuie să-şi găsească mai rapid rezolvarea. Aceasta se referă, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la înfăptuirea mai rapidă, mai hotărită a programului de mecanizare complexă a agriculturii, la realizarea neîntîrziată a maşinilor agricole aprobate, crearea unor soiuri de înaltă productivitate şi eliminarea cu desăvirşire a practicii de a folosi seminţe, de exemplu la grîu, din generaţia a patra la crearea unor noi soiuri atit pentru cereale, pentru plante tehnice, cit şi pentru legume etc. într-un cuvint, este necesar să se treacă mai hotărît la legarea activităţii de cercetare, de creare a noi soiuri, de ceea ce cere practica producţiei agricole. Primul pas pentru aplicarea măsurilor stabilite la Consfătuirea de lucru pe problemele agriculturii de la C.C. al P.C.R. 11 constituie executarea in cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de toamnă — stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei , însăminţarea griului şi orzului la un iait nivel, care să garanteze realizarea producţiilor mari prevăzute a se obţine în 1982. In lumina sarcinilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la toate culturile trebuie să se muncească informaţii mari, specializate, lichidîndu-se cu desăvirşire depozitarea în cimp, pe pămînt. în ce priveşte însăminţările, in mod obligatoriu trebuie să se înscrie in perioadele cele mai bune, respectîndu-se întocmai structura soiurilor care urmează să fie cultivate, utilizîndu-se numai seminţe selectate şi tratate. Pentru asigurarea densităţii optime, cea mai mare atenţie trebuie acordată pregătirii terenului pentru a se asigura un pat germinativ bun, iar suprafeţele cu umiditate mare să fie lucrate în mod special. Trebuie să facem totul — sublinia secretarul general al partidului — pentru ca arăturile şi însămînţările să pună o bază trainică pentru recolta anului 1982. La consfătuire s-a subliniat pe larg că una din condiţiile valorificării depline a potenţialului agriculturii. Întăririi unităţilor agricole o constituie perfecţionarea activităţii de conducere a agriculturii de către organele de partid şi de stat. In acest scop, consiliile populare, comunale, orăşeneşti, judeţene, ţinînd seama de atribuţiile pe care le au in conducerea activităţii agricole, au datoria să asigure executarea la timp a lucrărilor agricole. De asemenea, este necesar ca organele şi organizaţiile de partid să acţioneze pentru cunoaşterea măsurilor stabilite la consfătuire, a elementelor noi cuprinse in cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi să se treacă fără intirziere la aplicarea lor. Discuţiile şi analizele care vor avea loc la judeţe şi in unităţile agricole trebuie să asigure ca oamenii, înţelegînd importanţa acestor măsuri, să participe cu toată puterea lor de muncă la înfăptuirea lor. Iar aceasta trebuie să se reflecte in modul în care se vor desfăşura lucrările de toamnă, toate acţiunile vizind îmbunătăţirea activităţii în toate sectoaţele agriculturii.. . Răspunzând ..cu tot elanul chemărilor şi îndemnurilor adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuire, comuniştii din agricultură ţărănimea, toţi oamenii muncii de la sate sunt chemaţi să muncească fără preget pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii, să obţină producţii sporite, la nivelul sarcinilor mari ce revin agriculturii în acest cincinal. AMBIŢIA ŞI RĂSPUNDEREA MUNCITOREASCĂ FAŢĂ DE LUCRUL BINE FĂCUT Colectivul întreprinderii „Metalotehnica“ din Tg. Mureş asigură dotarea tehnică a numeroase întreprinderi textile din ţară şi exportă produse (maşini şi utilaje textile) intr-un număr de 17 ţări. Aici, perseverenta preocupare a inginerilor şi muncitorilor, care în fapt hotărăsc nivelul tehnic şi calitatea maşinilor şi utilajelor pe care le concep şi le fabrică, a fost încununată de multe reuşite în ultimii ani. Cu nu mult timp în urmă, în întreprindere a fost omologat un nou produs care, prin parametrii săi tehnico-funcţionali înalţi, se situează la nivelul celor mai bune realizări similare pe plan mondial. Este vorba de maşina de tricotat rectilinie automată cu mecanism racard tip J.A.R.-201, prima maşină textilă de concepţie origina- —-------—t—.—■ —— lă, cu comenzi electronice ale funcţiunilor şi selectarea mecanică a acelor. Maşina are in componenta sa circa 100 000 de piese şi peste 2 000 de repere, la realizarea ei contribuind nu mai puţin de 1 000 de muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri din întreprindere. — Recunoaştem — ne spune ing. Henter Pal, tehnologul secţiei mecanică II — că această maşină, realizată după o pregătire extrem de minuţioasă şi asimilată în timp record (doar 6 luni), a avut la primele testări şi unele imperfecţiuni. Unele le-am sesizat noi , altele — beneficiarii. Pătruns de spiritul înaltei răspunderi muncitoreşti faţă de lucrul bine făcut, de grija consecventă pentru prestigiul „mărcii“ întreprinderii, colectivul secţiei a făcut şi aplicat, din proprie iniţiativă, numeroase propuneri de îmbunătăţiri constructive şi tehnologice, lucru ce a permis perfecţionarea continuă şi în timp record a acestei maşini. Intr-adevăr, de la executarea seriei zero la trecerea la producţia de serie, muncitorii secţiei mecanică II (şi nu numai ei) au aplicat numeroase îmbunătăţiri. Ne oprim în faţa acestei maşini de mare complexitate şi eficienţă. „Vedeţi acest reper? — ne spune muncitorul specialist Ştefan Chirilă. Se numeşte „cama de reglare a fonturii din faţă“. La primele maşini era o piesă de mare diametru; se prelucra greu, din care cauză, in realizarea tricotului, apăreau abateri de pină la 5 sutimi. Pentru remedierea acestei defecţiuni am propus şi aplicat următoarea soluţie : reducerea numărului de praguri de la 24 la numai două. Efectul : diminuarea, la fiecare operaţie, a consumului de energie cu 60 la sută ; economie de scule, de manoperă şi realizarea unui tricot de o calitate ireproşabilă“. Dovedind inventivitate şi răspundere muncitorească, îmbunătăţiri similare au aplicat maistrul principal Kubik Gabor, lăcătuşii Vasile Moronfălean, Ioan Rusu (şi nu numai ei) la ansamblul „bătăi tamburi jacard“, la protecţia cuplajului de antrenare, la sistemul de rulare a căruciorului, la mecanismul de pornire-oprire ş.a. , îmbunătăţiri care au dus la mărirea figurantei in funcţionare, creşterea fiabilităţii şi, odată cu acestea, a productivităţii muncii. — Uneori, opririle accidentale — aflăm de la inginerul Kosa Barna — pot avea drept cauză lipsa personalului de exploatare calificat, potrivit normativelor stabilite. Mai ales la componentele electrice, electromecanice şi electronice. Am avut în vedere şi acest aspect, dar nu în dauna calităţii maşinii. Dimpotrivă, în creşterea performanţelor Iată numai un exemplu : înlocuirea releelor „Reed“ cu circuite electronice a dus la creşterea siguranţei in funcţionare şi la reducerea costului de producţie cu 1 800 lei pe maşină. Ne preocupă, de asemenea, înlocuirea opritoarelor electromecanice cu opritoare fotoelectronice. Un alt amănunt : prin autoutilare am soluţionat, intr-un mic laborator foto, fotografierea şi cardarea plăcilor pentru circuitele imprimate ; avem standuri de probă pentru încercarea subansamblelor maşinii I.A.R.- 201, ceea ce duce la scurtarea timpului de punere în funcţiune cu circa 80 la sută. Intr-adevăr, prin măsurile hotărite şi aplicate de lucrătorii secţiei mecanică II, in colaborare cu filiala „Metalotehnica“ a centrului de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică al Centralei industriale de utilaje pentru industria uşoară, randamentul maşinii J.A.R.-201 a crescut cu peste 40 la sută faţă de maşinile seriei zero. Această competiţie pentru calitatea ireproşabilă a acestui nou produs ro-mânesc a făcut ca, in foarte scurt timp, maşina J.A.R.-201 să aibă performanţe tehnice şi calitative deosebit de înalte. Unsingur exemplu : la tricotul „jacardatur“ ponderea deşeurilor in totalul firelor consumate a scăzut de la 8,11 la sută (la maşina ------------------------- seria zero) la 4,63 la sută (în probele de tip), iar stagnările (din cauza maşinilor) — de la 5,39 la sută la 4,36 la sută , sunt performante care, pe baza tabelului comparativ întocmit de Institutul de cercetări textile, sunt similare (şi superioare chiar) mașinilor aduse din import. Este de remarcat că, în anul 1980, sporul de beneficiu realizat pe seama celor 205 maşini fabricate însumează 31 milioane lei, iar prin reducerea importului , efortul valutar al ţării a fost diminuat, în aceeaşi perioadă, cu 49 milioane lei valută. Aceste rezultate sunt rodul celor peste 3 000 de îmbunătăţiri constructive aduse acestei maşini, care ilustrează preocuparea acestui colectiv pentru ridicarea continuă a calităţii şi competitivităţii acesteia. „Dar familia acestei maşini — ne spune dr. ing. Kolozsvári Zoltán, şeful filialei «Metalotehnica* a centrului de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică al Centralei industriale de utilaje pentru industria uşoară — continuă cu executarea prototipului maşinii I.A.R.202 şi 203 cu microprocesor, care oferă posibilităţi de a executa o gamă de fineţe sporită şi asigură o şi mai mare siguranţă in funcţionare“. Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scînteii" La întreprinderea „Metalotehnica" - Tg. Mureş, în urma aplicării a numeroase îmbunătăţiri constructive şi tehnologice, se fabrică o maşină textilă cu performanţe tehnice şi calitative de nivel mondial O invitaţie Oraşul Tîrgu Lăpuş este situat la 50 de kilometri de Baia Mare şi figurează în documente ca primul oraş din Ţara Lăpuşului. Localitatea are 13 sate, cu o populaţie de aproape 15 000 locuitori. Aici se realizează anual o producţie industrială de peste 350 milioane lei. In unităţile economice şi în instituţiile oraşului lucrează peste 6 000 de oameni ai muncii. Sectorul agricol cuprinde opt cooperative agricole de producţie, care deţin o suprafaţă de 23 000 hectare teren agricol ; cooperativele agricole au 8 000 de bovine, peste 14 000 de ovine. Printre obiectivele noi, care au luat fiinţă in ultimii ani, se numără unitatea forestieră de exploatare şi transport, fabrica de scaune, fabrica de produse lactate, fabrica de pîine, cooperativa meşteşugărească „Ţibleşul“, îngrăşătoria de berbecuţi, complexul zootehnic al C.A.P. în oraş există 58 de unităţi comerciale, care şi-au mărit în ultimii ani spaţiile cu 1 500 mp. In cincinalul 1976—1980 s-au construit şi dat în folosinţă peste 500 de apartamente, 2 cămine de nefamilişti a cite 264 locuri, o creşă cu 100 de locuri, s-a introdus apa potabilă in tot oraşul, s-au construit şi dat in folosinţă două centrale termice. In oraş funcţionează: 32 de unităţi şcolare, cu peste 3 500 de elevi şi 243 cadre didactice. Să nu uităm nici unităţile preşcolare. In număr de 14, cu peste 700 de copii. Liceul industrial minier pregăteşte an de an cadre pentru unităţile de profil din zonă. Oraşul mai are o casă de cultură, 8 cămine culturale săteşti, două secţii de teatru popular, formaţii cultural-artistice de amatori. In ce priveşte dezvoltarea viitoare, printre cele mai importante obiective ce se vor da în folosinţă In actualul cincinal se numără exploatarea minieră Lăpuşna, peste 500 de apartamente noi, iar baza de producţie a cooperativei de consum va creşte mult. Cind veţi vizita Maramureşul, vă poftim şi in oraşulnostru. Să vedeţi lucrurile minore ieşite din mîinile oamenilor de aici. (Florea Petruţ, Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş) SC) NT El A — marţi 1 septembrie 1981 FLOAREA-SOARELUI DOU■ Viteze de lucru inegale de la o unitate la alta De cîteva zile, şi pe ogoarele judeţului Dolj a fost declanşată recoltarea* florii-soarelui. „Stringerea acestei culturii — preciza ing. Dumitru Toader, director adjunct la direcţia agricolă judeţeană — a fost pregătită temeinic. Pentru a răspunde indicaţiei conducerii partidului, vom încheia lucrarea in maximum opt zile de la începerea ei în fiecare unitate agricolă“. Aflăm de la trustul judeţean al S.M.A. că în unităţile cultivatoare au fost dirijate 880 combine autopropulsate C—12, toate dotate cu echipamente adecvate. Concomitent, s-a stabilit ca la stringerea acestei culturi să se lucreze în formaţii mari, complexe, cărora să li se asigure, întreaga asistenţă tehnică. Care este situaţia la zi ? Din datele statistice reiese că pină ieri, 31 august, floarea-soarelui a fost strînsă şi transportată fie pe 2100 hectare. Din cele 31 de consilii unice agroindustriale cultivatoare, recoltarea a fost declanşată în unităţile din 10 consilii, intre acestea aflindu-se cele din zonele Calafat, Măcieşu de Jos, Pleniţa, Horezu-Poienari, Băileşti etc. La ferma I.A.S. Craiova, din cadrul consiliului agroindustrial Circea, vineri, înainte de prînz, se aflau in lanuri 8 combine. Marin Mihăilescu, preşedintele consiliului, ne informează că toate utilajele funcţionează ireproşabil. Ca urmare, în mai puţin de o zi şi jumătate, floarea-soarelui a fost recoltată de pe mai bine de 30 hectare. „Transportul la baza de recepţie se desfăşoară în ritm cu recoltarea, preciza interlocutorul. In zilele următoare, pe măsură ce capitulele se vor coace, lucrările vor începe şi in cooperativele agricole. De fapt, specialiştii noştriurmăresc în permanenţă evoluţia stării de vegetaţie, pentru ca, la momentul potrivit, să dea cale liberă combinelor în lanuri“ Daca in unităţile din acest consiliu agroindustrial se acţionează cu grijă pentru a nu se pierde nimic din recoltă, nu acelaşi lucru se intimplă in alte cooperative agricole. Astfel, la C.A.P. Bistreţ, din consiliul agroindustrial Catane, ţinînd seama de starea culturilor, recoltarea floriisoarelui putea începe încă din prima parte a săptămînii trecute, dar lucrările au fost tărăgănate mult de cadrele de conducere din această unitate. Situaţii de asemenea natură se intilnesc şi in cooperativele agricole din Moţăţei, Băileşti etc., care au intîrziat nepermis de mult începerea recoltării florii-soarelui. După Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., organele judeţene de partid şi agricole au luat măsuri energice pentru impulsionarea recoltării florii-soarelui. Trebuie urmărit in permanenţă ca viteza zilnică de aproape 5 300 hectare, prevăzută la această lucrare, să fie atinsă în cel mai scurt timp, astfel incit recoltarea florii-soarelui să se poată incheia în timp scurt și fără pierderi. Nicolae PETOLESCU corespondentul „Scînteii“ FASOLEA * CONSTANŢA Experienţa bună să fie extinsă şi in alte cooperative In unităţile agricole din judeţul Constanţa, recoltarea celor 9 412 hectare de fasole se apropie de sfirşit. Producţia înregistrată este, practic, dublă faţă de cea obţinută anul trecut, dar sub nivelul evaluărilor făcute de specialişti. Minusurile de recoltă se datoresc, in primul rind, faptului că lucrările de dislocare şi treierat, lucrări care trebuiau făcute in funcţie de stadiul de coacere, s-au prelungit mult, depăşind o lună de zile, timp in care s-au înregistrat pierderi prin scuturare. Aşa, de pildă, la C.A.P. Fintinele, in cinci zile au fost dislocate numai 60 hectare, ritm care explică de ce a durat atit de mult recoltarea întregii suprafeţe de 200 hectare. La C.A.P. Cobadin s-au înregistrat 15—20 la sută spărturi şi multe , impurităţi. Ca urmare a unor deficienţe asemănătoare, fasolea de la C.A.P. Basarabi a ajuns la baza de recepţie cu 46,5 la sută spărturi şi corpuri străine, cea de la I.A.S. Pietreni — cu 52 la sută, iar de la I.A.S. Ciocîrlia — cu 43 la sută. Aducind deci la bază corpurile străine, numeroase unităţi au lăsat in cimp, prin scuturare, mari cantităţi de boabe întregi, care au dijmuit recolta. Referindu-se la această problemă, tovarăşul inginer Gheorghe Anghel, director general adjunct al direcţiei agricole, afirma că, in ultimul timp, au fost făcute unele modificări la toba combinei, scoţîndu-se şinele care spărgeau boabele, ceea ce a redus mult procentul celor sparte. De ce nu s-a găsit această soluţie mai înainte, in perioada de probe? De asemenea, in unităţile in care au mai rămas supra-* feţe de dislocat, lucrarea se face manual, prin mobilizarea tuturor cooperatorilor. Este cazul cooperativelor agricole Olteni, Cerchezu, Chiroaga şi altele. Ar trebui ca aceste soluţii să fie generalizate şi la cooperativele agricole din Şipote şi Corbude Sus, care mai au de treierat fasolea de pe 85 hectare fiecare, din 200 şi, respectiv, 300 hectare cultivate de cele din Topari, care au încheiat dislocarea, de cele din Negreşti, Zorile, Carvăn etc. George MIHAESCU corespondentul „Scînteii" CUVINTUL CITITORILOR • CUVÎNTUL OAMENILOR MUlCllgS. Materialele refolosibile — valorificate cu grijă Energeticienii din secţia „electro" a Combinatului chimic din Rimnicu Vilcea, sub îndrumarea maistrului Alexandru Bîrsan, au reuşit, în primele şapte luni ale acestui an, să recupereze şi să recondiţioneze în semnate cantităţi de piese şi materiale. Din cablurile electrice subterane scoase din funcţiune s-au recuperat 11 250 kg plumb, 9 000 kg cupru, 700 kg aluminiu şi 800 kg fontă ; de la contoarele electrice de înaltă tensiune s-au colectat 4,20 kg argint pur şi 37,9 kg deşeuri de argint, provenite de la contactele din cupru argintate. De asemenea, renunţându-se la unele casări, s-a reuşit să se recondiţioneze şi să se pună în funcţiune electromotoare in valoare de 1 025 331 lei, relee maximale de curent şi tablouri electrice de contorizare şi centralizare in valoare de peste 400 000 lei, s-au recondiţionat sute de metri de cablu de înaltă tensiune. Acţiuni similare au fost întreprinse şi în secţia „electro-utilităţi“, unde au fost recuperate din electromotoare casate 10 200 kg de fontă şi 2 100 kg de cupru, iar din cabluri electrice scoase din funcţiune — 1800 kg aluminiu, 600 kg plumb şi 500 kg cupru. (Gheorghe Ispăşoiu, tehnician, Rimnicu Vilcea) Termenele legale nu sunt facultative încă din luna aprilie 1980, întreprinderea de autocamioane din Brașov are de recuperat de la Regionala de căi ferate din aceeași localitate 275,25 lei, contravaloarea unor produse deteriorate în timpul transportului. Potrivit procedurii legale, pentru recuperarea acestui prejudiciu, am introdus la Oficiul juridic şi la arbitrajul din cadrul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor cererea de arbitrare nr. 15490 din 26 aprilie 1980. Dar, de mai bine de un an, cu toate că am revenit de cîteva ori, acest litigiu nu a fost soluţionat. Intrucit nici in alte cazuri nu se respectă termenele prevăzute de normele procedurii arbitrare referitoare la soluţionarea litigiilor de mică valoare, solicităm forurilor de resort să ia măsuri pentru asigurarea operativităţii necesare in rezolvarea unor astfel de litigii. (Teodor Silaghi, şeful compartimentului juridic de la întreprinderea de autocamioane din Braşov) PE SCURT, DIN SCRISORI • înnoirea producţiei. La întreprinderea de reparat utilaj electric ■ Cimpina s-au asimilat sau sunt în curs de asimilare mai multe produse noi pentru sectoarele minier şi petrolier. Cîteva dintre acestea : celule de 6 kV montate pe sănii pentru electrificarea instalaţiilor de foraj ; pupitru dispecer pentru telemecanizarea, comanda si urmărirea centralizată a sondelor de titei in pompaj ; echipamente aferente reţelei de control centralizat prin radio al cimpurilor de sonde ; ansamblu distribuitor de joasă tensiune pentru instalaţii de foraj etc. (Ion Negrei, I.R.U.E.-Cîmpina). • Printre gropi şi hîrtoape. In urmă cu cîtiva ani a fost asfaltată şoseaua Craiova — Argetoaia. A rămas însă neasfaltată o porţiune de 7 km. pe raza judeţului Mehedinţi, pină la joncţiunea cu şoseaua naţională Bucureşti — Timişoara. Drumul respectiv nu este întreţinut corespunzător, este plin cu gropi ; maşinile care transportă schimburile de mineri in oraşul Motru, autocamioanele si alte autovehicule se deplasează greu in această zonă. Sugerăm Direcţiei judeţene de drumuri si poduri Mehedinţi să intervină cu mai multă promptitudine pentru înlăturarea acestor neajunsuri. (I. Cismaru, Aleea Someşul Rece nr. 22, Bucureşti). • Zestrea edilitară a oraşului Haţeg, judeţul Hunedoara, sporeşte de la un an la altul. In centrul civic al localităţii se află în stadiu de finisare clădirile noului şi modernului spital de 200 locuri şi a cinematografului de 350 de locuri. (Nicu Sbuchea, oraşul Haţeg). • Energie electrică economisită. Oamenii muncii din industria municipiului Giurgiu au economisit, in acest an, 7 392 800 kWh energie electrică. In acţiunile de economisire a energiei electrice se situează în frunte colectivele de oameni ai muncii de la Grupul de şantiere al T.C.I.A.Z., fabrica de zahăr, de la baza de aprovizionare şi desfacere a produselor petroliere, şantierul naval etc. (Traian Barbălată, activist cultural, Giurgiu).